DERMATOLOGIE

DERMATOZELE ALERGICE

Suport curs

Dr. Mihaela Vasile, cadru didactic Școala postliceală sanitară ”Sf.

Vasile cel Mare” București

Dr. Mariana Simion, cadru didactic Școala postliceală sanitară

”Christiana” Târgoviște

2018

Definiţie

Dermatozele alergice sunt afecțiuni cutanate produse prin "sensibilizarea"

organismului față de anumite substanțe exogene sau endogene.

In grupul dermatozelor alergice intră: urticaria, eczema, alergodermiile

medicamentoase, prurigourile, neurodermitele, alergodermiile profesionale,
unele eritrodermii etc.

Patogenie

Mecanismele de producere a dermatozelor au fost descrise de Gell și

Coombs, care deosebesc 4 tipuri de reacții de hipersensibilitate:

1. Reacții anafilactice sau de hipersensibilitate imediată

(dependente de IgE): anticorpii IgE se fixează pe membranele
mastocitelor și de leagă de antigene = reacția antigen-anticorp prin
care se eliberează mediatori chimici (histamina) ce determină edem,
prurit, șoc anafilactic, bronchospasm; acest tip apare în urticarie, edem
Quincke, astm bronsic, șoc anafilactic.

2. Reacții citotoxice: antigenul este fixat de membrana celulară, ceea

ce se însoțește de fixarea complementului; acest tip apare în citopenii
imune, anemii hemolitice, alergia la penicilină, purpure alergice,
1

pemfigus și pemfigoid bulos.

Pagină
 DERMATOLOGIE

3. Reacții date de complexe immune: complexele antigen-anticorp

determină apariția de microprecipitate intravasculare urmate de
activarea complementului și atragerea de leucocite care invadează
peretele vascular și eliberează enzime distructive; acest tip apare în
vascularitele alergice, LES, alergie la penicilină.

4. Reacții de hipersensibilitate întârziată: sunt 2 tipuri:

 reacții de tip tuberculinic: antigenul ajunge la piele pe cale

circulatorie

 reacții de tip eczema: alergenul ajunge la piele pe cale externă

2 Pagină
 DERMATOLOGIE

URTICARIA

Definiție

Urticaria este o dermatoză alergică caracterizată prin apariţia unor leziuni pe

piele, uneori şi pe mucoase, asemănătoare cu cele produse de urzicare.

Etiologie

Factorii determinanți ai bolii sunt alergenii. Alergenii cei mai frecvenți sunt:

 pneumalergeni: praf de casă, polen, scuame de animal, pene, puf

 alimentari: roşii, ardei, nuci, alune, fructe roşii, ciocolata, aditivi

alimentari

 infecţioşi: bacterii, virusuri, paraziţi, ciuperci

 medicamentoşi: antibiotice, sulfamide, anestezice, AINS (aspirina)

 înţepături de insect: păianjeni, albine, țânțari

Clasificare

1. După aspect:

 urticarie gigantă

 urticarie figurată

 urticarie buloasă

 urticarie hemoragică

 urticarie pigmentată

 edemul angioneurotic Quincke: urticarie localizată în zonele cutanate

cu mult ţesut conjunctiv lax (faţa), cu interesarea frecventă a
mucoaselor buco-faringiene şi pericol de asfixie prin edem glotic.

2. După etiopatogenie:
3 Pagină

 Urticarii imunologice:
 DERMATOLOGIE

 prin intervenţia Ig E, declanşate de alergeni externi

(medicamente, alimente, alergeni inhalaţi);

 prin intervenţia Ig E, declanşate de alergeni interni

(infecţii microbiene, micotice, parazitare, hormoni);

 prin activarea complementului seric: boala serului.

 Urticarii produse de substanţe eliberatoare de histamină:

 medicamente (substanţe de contrast, codeină);

 alimente (căpşuni, vin roşu, crustacee, peşte, proteine

alterate);

 alti agenţi (toxine microbiene, venin de insecte).

 Urticarii fizice:

 factori mecanici (dermografism, presiune, vibraţii);

 factori termici (frig, căldură, soare).

3. După evoluţie:

 urticarii acute (până la 6 săptămâni)

 cronice (peste 6 săptămâni).

Forme clinice

1. Dermografismul: apare la fricţiunea pielii cu un obiect dur; apare la

25-50% din subiecţii normali şi poate fi roşu (obişnuit) sau alb (la
atopici).

2. Urticaria la frig: apare la frig.

3. Urticaria la căldură; papule urticariene pe zona expusă la căldură.

4. Urticaria solară: apare după expunerea la soare.

4 Pagină

5. Urticaria aquagenică: apare la contactul cu apa.

6. Urticaria colinergică: este indusă de căldură, stress, efort fizic.

 DERMATOLOGIE

7. Angioedemul (edem Quincke): se caracterizează prin apariţia unui

edem masiv hipodermic, adesea concomitent cu o erupţie urticariană,
cu limite imprecise, de culoare alb-roz, ce persistă câteva ore/zile, cu
localizare la buze, pleoape, organe genitale externe și uneori la limbă,
faringe, laringe, cu pericol de asfixie.

Tablou clinic

Tabloul clinic este dominat de leziunea papulo-eritemato-edematoasă,

foarte bine circumscrisă, roşie în totalitate sau numai la periferie, cu centrul
alb-porţelaniu, de dimensiune variabilă de la câţiva mm la zeci de cm., ce
formează plăci şi placarde urticariene.

Leziunea este însoţită de:

- prurit

- senzaţie de arsură

- căldură locală

Tratament

Urticaria acută

Tratament igienă-dietetic:

- regim alimentar fără proteine (carne, lactate, ouă), fără conservanţi şi

coloranţi sau eliminarea medicamentului incriminat.

Tratament etiologic:

- eliminarea elergenului incriminat

Tratament patogenetic:

- antihistaminice antireceptori H1: Clorfeniramin, Loratadină,

Desloratadină
5

- antihistaminice antireceptori H2: Cimetidină

Pagină

- simpaticomimetice: Adrenalină
 DERMATOLOGIE

- stabilizatori de mastocyte: Cromoglicat de sodiu, Ketotifen

- Corticosteroizi, în cure scurte

În cazurile grave cu pericol de şoc anafilactic se administrează parenteral

antihistaminice (clorfeniramin, romergan), corticosteroizi (hemisuccinat de
hidrocortizon apoi per os Prednison) şi adrenalină 1/2 fiolă s.c. sau în perfuzie
i.v.

În caz de bronhospasm prelungit se asociază aminofilină i.v.

Urticaria cronică

- corectarea ltulburărilor digestive

- asanarea focarelor de infecţie (amigdalian, dentar, ginecologic,

colecistic etc.).

- administrare de antihistaminice H1 (hidroxizin, clorfeniramin,

romergan, histadin, claritin, zyrtec, hismanal), antihistaminice H2
(cimetidină, ranitidină)

- administrare de adrenalină, efedrină, cromoglicat de sodiu, ketotifen

- administrare de corticosteroizii

Urticariile a frigore (la frig)

- administrare de antihistaminic (indicat este Peritolul)

ECZEMA

Definiţie

Eczema este un sindrom cutanat caracterizat clinic prin succesiunea 5

modificări: eritem, veziculizaţie, exudaţie, crustificare și descuamație însoțite
de prurit și având o evoluție în pusee recidivante.

Anglosaxonii utilizează termenul de dermatită iar europenii pe cel eczemă.

6

De obicei, dermatită se refera la procesul acut, eczema la cel cronic.

Pagină

Dermatita este provocată de factori externi, eczema de factori endogeni.

 DERMATOLOGIE

Nici una din aceste definiţii nu este unanim acceptată.

Evoluţie

Placardul eczematos evoluează în 5 faze:

1. Faza eritematoasă, caracterizată prin roşeaţă și edem.

2. Faza de veziculaţie în care pe fondul roseței apar vezicule de dimensiunile

unui vârf de ac, cu conţinut clar, transparent.

3. Faza de zemuire caracterizată prin ruperea veziculelor şi revărsarea

conţinutului, placardul apărând presărat de mici orificii, zemuinde, ce
determină cruste cenuşii-gălbui sau brune.

4. Faza de epiderm subţiat şi lucios în care zemuirea încetează, crustele cad

şi nu se mai refac, iar epidermul subţiat continuă sa rămână roşu, cu aspect
neted, lucios.

5. Faza de descuamare în care placardul epidermizat se acoperă de scuame

lamelare sau furfuracee, după care pielea îşi reia culoarea şi aspectul normal.

Clasificare

1. După aspectul clinic și evolutiv:

- eczema acută

- eczema subacută

- eczema cronică

2. După etiopatogenie:

- eczeme exogene:

 eczema ortoergică (iritativă)

 eczema alergică

- eczeme endogene:
7Pagină

 Dermatita atopică infantile

 DERMATOLOGIE

 Dermatita atopică a copilăriei (prurigo Besnier)

 Dermatita atopică a adultului

- eczeme mixte:

 Eczema numulară

 Dishidroza și eczema dishidrozică (eczema veziculoasă

palmo-plantară)

 Eczema infecţioasă (microbiană)

 Eczema (dermatita) seboreică

Tratament

Tratament general:

- antibioticele

- corticosteroizii

- antihistaminicele H1

- razele ultraviolete (PUVA-terapie)

Tratament local:

În eczema acută:

- iniţial comprese antiflogistice slab antiseptice cu permanganat

de potasiu 1/10.000, sulfat de zinc 1/1000, nitrat de argint 1/6000,
ceai de muşeţel sau, în cazuri cu sensibilitate crescută, ser fiziologic.

- dupa scăderea zemuirii se adminstrează dermatocorticoizi sub

formă de creme.

În eczemele cornice:

- dermatocorticoizi cu potenţă mare (Dermovate, Ultralan) sau

8

medie (Locoid, Elocom) sub forma de unguente

Pagină

- unguente cu gudroane (gudron de huilă)

 DERMATOLOGIE

- unguente cu corticoizi şi gudroane (Locacorten Tar, Tumiyon).

ALERGODERMIILE POSTMEDICAMENTOASE
Definiție
Alergodermiile postmedicamentoase sunt manifestări cutanate ale reacțiilor
adverse ale medicamentelor.
Patogenie
Mecanismul de producere poate fi imunologic sau neimunologic.
Forme clinice

- exanteme scarlatiniforme, rozeoliforme, rubeoliforme, eritrodermii;

- urticarii;
- eczeme;
- vascularite prin complexe imune;
- eritem fix medicamentos apare în acelaţi loc la readministrarea
medicamentului (biseptol, laxative de tip fenolftaleina, antialgice). Se
manifestă prin una sau câteva plăci ovalare roşii-violacee cu centru
mai închis la culoare, purpuric sau bulos, urmate de o hiperpigmentare
locală. Se localizează frecvent pe membre şi organele genitale;
- eruptii papuloase lichenoide (saruri de aur, diuretice, beta-
blocante);
- eritem polimorf (sulfamide, antiinflamatoare nesteroidiene, biseptol)
cu leziuni eritematoase, papuloase sau maculoase 'in cocardă' ;
- necroze cutanate pot apare in cursul tratamentelor cumarinice;
- dermatită livedoidă şi gangrenoasă Nicolau: injectarea unui
medicament uleios sau a unei suspensii (exemplu moldamin,
fenilbutazona) determină tromboza sau spasm vascular cu gangrena
teritoriului cutanat corespunzător;
- eritem nodos (contraceptive, sulfamide);
- erupţii acneiforme (halogeni, izoniazida, corticosteroizi);
9

- alopecie (citostatice, antitiroidiene);

Pagină

- hipertricoză (minoxidil, fenitoin)

 DERMATOLOGIE

- tulburări pigmentare: antimalaricele dau o colorare bruna,

estrogenii favorizeaza cloasma;
- fotosensibilitate ( sulfamide, tetracicline);
- erupţii lupus-like (hidralazina, izoniazida, penicilina, griseofulvina).
PRURIGOURI
Definiție

Prurigo reprezintă un sindrom caracterizat printr-o erupţie cutanată

papulo-veziculoasă pruriginoasă.

Forme clinice

Prurito acut al copilului (prurigo strophulus)

Afectează copiii între 2-8 ani, predominant în perioada de vară şi toamnă.

Etiopatogenia

- reacţiile alergice la înţepături de insecte.

Tablou clinic

Debut cu papulo-vezicule pruriginoase diseminate, înconjurate de un

halou eritematos, pe membre şi trunchi și leziuni de grataj și uneori
leziuni buloase (strofulus bulos).

După vindecarea leziunilor rămân macule hipo/hiperpigmentate.

Evoluție

- evoluează în pusee, cu remisiuni spontane şi acutizări sezoniere.

- boala dispare în jurul vârstei de 8 ani, datorită înţepăturilor repetate
care determină desensibilizare treptată.

Tratament
10

- scoaterea din mediul cu insecte

- dezinsecţia locuinței
Pagină

- antihistaminice
- local antiseptic și dermatocorticoizi
 DERMATOLOGIE

Prurito subacut (strophulusul adulților)

Apare mai ales la femei de vârsta medie, cu tulburări emoţionale, supuse

stresului, uneori cu antecedente atopice.
Se asociaza adesea afecţiuni interne (diabet, limfoame, insuficienţă renală),
sarcină etc.
Tablou clinic
Debut cu leziuni papulo-veziculoase excoriate rapid în urma gratajului,
simetrice pe braţe, torace, coapse, faţă, respectând palmele şi plantele.

Se vindecă cu cicatrici atrofice, cu centru depigmentat, periferie

hiperpigmentată.

Evoluție

Evoluează în pusee, cu acutizări şi remisiuni.

Prurigoul gravidic se remite la naştere, dar reapare la sarciniile ulterioare.

Tratament

Tratament general:

- antihistaminice
- sedative
- tranchilizante
- la femei în premenopauză estrogeni
- în cazuri rebele corticoterapie generală în cură scurtă

Tratament local:

- loţiuni şi mixturi antipruriginoase şi antiseptic

- dermatocorticoizi

Prurigo cronic

Se caracterizează prin apariţia de papule, papulo-vezicule şi noduli

11

inflamatori, hiperpigmentaţi, de 0,5-1 cm. diametru.

Pagină

Este mai frecvent la femei de 40-60 ani.

 DERMATOLOGIE

Tratament

Tratament general.

- Antihistaminice
- Sedative

Tratament local:

- corticosteroizi sub pansament oclusiv, eventual în injecţii sublezionale.

12Pagină