Sunteți pe pagina 1din 41

Procesul de

nursing
Nursing I
Suport de curs
M.I. Cristina Petre
DEFINITIE
Procesul de nursing este rezolvarea problemei
de baza a unui plan –cadru de acordare a
ingrijirilor atat pacientului, cat si familiilor,
grupurilor sau comunitatii.
Este un process organizat si planificat , o
metoda rationala de planificare si promovare a
interventiilor individualizate in scopul obtinerii
unei mai bune stari de sanatate
Nevoile fundamentale

 Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe


definitia celor 14 nevoi fundamentale, cu componentele
bio-psiho-sociale, si culturale ale individului.
 Atingerea de catre pacient a independentei in
satisfacerea acestor nevoi este telul profesiei de
asistenta medicala.
 Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei
Henderson, asistenta trebuie sa stie ca o nevoie
fundamentala este o necesitate vitala, esentiala a
fiintei umane pentru a-si asigura starea de bine, in
apararea fizica si mentala.
Nevoi fundamentale
 Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
 1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
 2. Nevoia de a manca si a bea
 3. Nevoia de a elimina
 4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura
 5. Nevoia de a dormi si a se odihni
 6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca
 7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale
 8. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a-si proteja tegumentele si mucoasele
 9. Nevoia de a evita pericolele
 10. Nevoia de a comunica
 11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practica religia
 12. Nevoia de a fii preocupat in vederea realizarii
 13. Nevoia de a se recrea
 14. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea.
Nevoi fundamentale
 Fiecare din aceste nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane, si anume:

 - o dimensiune biologica
 - o dimensiune psihologica
 - o dimensiune sociologica
 - o dimensiune culturala
 - o dimensiune spirituala
 Cele 14 nevoi fundamentale imbraca forme foarte variate dupa individ, starea
sa de sanatate, maturitatea sa, obiceiuri personale si culturale.
 Cele 14 nevoi formeaza un tot: a considera o nevoie facand abstractie de celelalte
constituie o negatie a“totului”; a incerca sa separi fizicul de psihic e inutil.
 Dupa conceptual Virginiei Henderson, scopul ideal al profesiunii de asistenta
este independenta persoanei in satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale.
Independenta si dependenta in
satisfacerea nevoilor fundamentale
 Ca sa-si mentina un echilibru fiziologic si psihologic, pacientul trebuie sa
atinga un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.
 Independenta la adult reprezinta atingerea unui nivel acceptabil in
satisfacerea nevoilor prin actiuni pe care le indeplineste individul insusi
(singur), fara ajutorul unei alte persoane. Independenta este deci
satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin actiuni proprii, indeplinite de
persoana insasi.
 Pentru copii, independenta se considera si atunci cand nevoile sunt
indeplinite cu ajutorul altora, in functie de faza de crestere si de dezvoltare
a copilului.
 Dependenta reprezinta incapacitatea persoanei de a adopta comportamente
sau de a indeplini singur, fara ajutorul unei alte persoane, actiuni care sa-i
permita un nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor, astfel incat sa fie
independent.
 Manifestarea de dependenta
Atunci cand o nevoie fundamentala este nesatisfacuta din cauza unei surse
de dificultate, apar una sau mai multe manifestari de dependenta. Acestea
sunt semne observabile ale unei anumite incapacitati a persoanei de a
raspunde prin el insusi la aceasta nevoie.
 Tipuri de dependenta si nivelul de interventie
 Dependenta poate sa intereseze aspectul biologic, psihologic, social,
cultural si spiritual al fiintei umane. Pacientul poate sa prezinte patru
forme de dependenta:
 -potentiala
 -actuala
 -descrescanda
 -permanenta.
Manifestari de dependenta
 1. Potentiala – atunci cand problema de dependenta este posibil sa apara
din cauza unor predispozitii, iar in acest caz trebuie planificata o
interventie.
 2. Actuala – atunci cand problema este prezenta, dependenta este actuala,
iar in acest caz actiunile vor fi corective.
 3. Descrescanda – cand dependenta pacientului se reduce este in
descrestere, iar rolul asistentei in acest caz este de a sustine acest progres
si de a ajuta pacientul sa-si regaseasca gradul optimal de autonomie.
 4. Permanenta – atunci cand, in ciuda ingrijirilor din partea asistentei,
problema nu poate fi corectata si dependenta este permanenta sau
cronica. Rolul asistentei este in acest caz suplinirea a ceea ce el nu poate
face independent si de a-l ajuta sa se adapteze in aceste limite.
Sursele de dificultate

 Sursele de dificultate se definesc ca fiind cauza


dependentei, adica, orice obstacol major care
impiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi
fundamentale.
 Sursele de dificultate pot fi cauzate de:
 1.Factori de ordin fizic
 2. Factori de ordin psihologic
 3. Factori de ordin social
 4. Factori de ordin spiritual
 5. Factori legati de insuficiente cunostiinte.
Surse de dificultate
 1.Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind toate obstacolele
(piedicile) fizice, de natura intrinseca sau extrinseca ce influenteaza
negativ satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale. Sursele de
dificultate intrinseci provin de la individul insusi ( ex. o paralizie, o
problema metabolica, o infectie etc). Sursele de dificultate extrinseci
cuprind agenti externi care in contact cu organismul uman impiedica
functionarea normala ( ex. sonda nazo-gastrica sau vezicala care cauzeaza
iritatii, pansament compesiv, o imobilizare, etc).
 2.Sursele de dificultate de ordin psihologic cuprind sentimente si emotii,
adica starile sufletesti si intelectuale care pot influenta satisfacerea
anumitor nevoi fundamentale (tulburari de gandire, anxietate, stress,
situatie de criza, doliu, etc.). Manifestarile de dependenta de la acest
nivel pot afecta toate nevoile.
Surse de dificultate
 3. Sursele de dificultate de ordin social cuprind problemele de incadrare
in comunitate. Ele se pot prezenta sub forma de modificari ale rolului
social (serviciu nou, somaj), dificultati de comunicare, probleme de
adaptare la o cultura, sentiment de respingere etc. Sursele de dificultate
de ordin social pot sa afecteze calitatea vietii si pot fii surse de stres, de
depresie, de malnutritie etc.
 4. Sursele de dificultate de ordin spiritual constau in aspiratiile
spirituale, revolta persoanei asupra sensului vietii, intrebari religioase,
filosofice, limite in practicarea religiei care-i dau persoanei insatisfactii.
Au repercursiuni, in special, asupra persoanelor in varsta sau la muribunzi.
 5. Sursele de dificultate legate de lipsa de cunostiinte. Este necesar sa se
acorde pacientului informatii pentru cunoasterea de sine, cunostiinte
despre sanatate si boala, cunoasterea celorlalte persoane, cunoasterea
mediului social.
Procesul de
ingrijire
Procesul de ingrijire( nursing)
 este o metoda organizata si sistemica de activitate care permite acordarea
de ingrijiri fiecarui individ. In acelasi timp este un proces mental compus
din mai multe etape ordonate logic, in scopul obtinerii independentei
pacientului sau ameliorarii dependentei.
 Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul de nursing
usureaza identificarea nevoilor pacientului pe plan bio-psiho-social,
cultural si spiritual, usureaza identificarea surselor de dificultate sau a
cauzelor, permite stabilirea interventiilor de nursing capabile sa reduca
aceste cauze in scopul obtinerii pe cat posibil a autonomiei pacientului.
Etapele procesului de nursing:
 A. Aprecierea initiala

 B. Analiza si interpretarea datelor culese


(stabilirea diagnosticului de nursing);

 C. Planificarea ingrijirilor;

 D. Implementarea ingrijirilor;

 E. Evaluarea pacientul
A. Aprecierea initiala
 este prima etapa a procesului de nursing.
 Aceasta etapa permite crearea unei imagini despre pacient privit in
globalitatea sa (bio-psiho-socio culturala si spirituala); este un proces
continuu, in sensul ca, pe tot parcursul activitatii sale, asistenta nu
inceteaza sa observe, sa intrebe si sa noteze date privind fiecare pacient.
Culegerea datelor da posibilitatea asistentei sa-si stabileasca interventiile
de nursing.
 Datele sau informatiile culese de asistenta pot fii obiective, adica sunt
observate de nursa, si subiective, adica sunt expuse de pacient.
A. Aprecierea initiala
 Culegerea datelor cuprinde: date continand informatii trecute, date
continand informatii actuale, date legate de viata pacientului, de obiceiurile
sale, date legate de anturajul sau si de mediul inconjurator.
 Datele se clasifica in:
 - date relativ stabile = nume, prenume, varsta, sex, starea civila, obiceiuri
personale (alimentatie, ritmul de viata), antecedente legate de
sanatate( APF, APP, AHC), grup sanguine, Rh, deficite senzoriale(hipoacuzie,
mutism), proteze (dentare, de picior, de mana), reactii alergice( penicilina,
medicamente), reteaua de sustinere a pacientului ( rude, nr. de telefon).
A. Aprecierea initiala
 - date variabile = ele sunt in dinamica (se schimba) si necesita o
permanenta reevaluare din partea nursei. Sunt date despre temperatura,
tensiune arteriala, puls, frecventa respiratorie, apetit, eliminare, somnul,
miscarea, reactii alergice, inflamatii, infectii, durere, oboseala, reactii la
tratamente administrate, religia de care apartine pacientul in masura in
care afecteaza actul de nursing.
Surse de informatie
 Pacientul - este sursa primara de obtinere a informatiilor cu conditia ca
acesta sa fie constient si cooperant. Se presupune ca informatiile oferite de
pacient de buna voie asistentei si echipei medicale, sunt exacte si de
incredere. Exista situatii in care pacientul distorsioneaza realitatea, ofera
date gresite sau au o intelegere limitata a problemei lor de sanatate
(pacienti cu tulburari neurologice, copii). In aceste cazuri , asistenta trebuie
sa caute surse alternative de informatii pt completarea bazei de date.
 Familia/prietenii/ anturajul care cunosc bine pacientul pot oferi date
suplimentare despre starea de sanatate a acestuia sau pot constitui o sursa
importanta de date in cazul in care pacientul este inconstient, incoerent sau
necooperant.
Surse de informatie
 Foaia de observatie a pacientului este o sursa de informatii actuale si
trecute:
 - date personale cum ar fi varsta, ocupatia, veniturile, asigurarea de
sanatate, starea de sanatate;
 - istoricul medical
 - rezultatele examenelor de laborator si alte teste diagnostice
 - consultatii interdisciplinare, protocoale operatorii si alte proceduri
operative.
 Alti membrii ai echipei de ingrijire - interactiunea cu membrii echipei de
ingrijire (medici, asistenti, fizioterapeuti, dieteticieni) poate avea loc in
timpul rapoartelor de garda sau neoficial ori de cate ori este nevoie.
Mijloace de obtinere a informatiilor:
 a) observarea;
 b) interviul;
 c) consultarea surselor secundare.
 a). Observarea este mijlocul de baza folosit de asistenta, bazandu-se pe
cele 5 simturi (vaz, auz, miros, simt tactil si mai putin gustul) cu care se
obtin senzatii si perceptii la nivelul scoartei cerebrale si determina
pornirea unei actiuni.
 Observarea este un proces mintal activ. Dezavantajul il reprezinta
subiectivismul celui care observa, determinat de starea analizatorilor lui,
de emotii. Trebuie sa fim constienti de aceasta doza de subiectivism si sa-
l stapanim prin efort intelectual astfel incat sa fim cat mai aproape de
realitate.
a)Observarea
 Folosirea simturilor si culegerea datelor cu ajutorul lor:
 1) Vazul :
 - date despre starea generala a pacientului: stare de bine, stare modificata,
stare alterata;
 - date despre culoarea tegumentelor: eritem, escoriatii, edem, tumefiere,
hematom, paloare, congestie, transpiratii etc.
 ERITEM = coloratie rosie la nivelul pielii ( inrosire)
 ESCORIATII = zgarieturi
 EDEM= acumulare de lichid seros in tesuturi (umflare)
 HEMATOM = acumulare de sange in diferite tesuturi
 TUMEFIERE = edem insotit de semnele inflamatiei (rubor, dolor, calor)
 RUBOR= roseata
 DOLOR =durere
 CALOR =caldura.

a) Observarea
 2) Auzul
 – diferite zgomote produse de pacient:
 - plans;
 - ras;
 - gamete;
 - respiratie modificata;
 - eructatii = evacuarea gazelor din tubul digestiv prin cavitatea bucala.
 - borborisme = zgomote intestinale.
 3) Simtul tactil depisteaza:
 - durerea la atingere;
 - caldura sau racirea tegumentelor;
 - senzatia de fluctuenta = senzatia de moale la nivelul unei inflamatii
 - senzatia de flatulenta = meteorism = balonare.
a) Observarea
 4) Simtul olfactiv sau mirosul:
 – date despre starea de igiena a pacientului sau alte mirosuri cum ar fi:
 - halena = miros urat exaltat de pacient
 - halena amoniacala = pacientul miroase a urina, este intalnita in stadiul final al
afectiunilor renale
 - halena de alcool etilic = pacientul miroase a alcool, se intalneste in alcoolism, etilism
sau intoxicatii cu alcool.
 - halena acetonica = pacientul miroase a acetone, este intalnita in stadiile finale ale
afectiunilor hepatice
 - halena fetida = miros greu, urat intalnit in cariile dentare
 - mirosurile caracteristice ale secretiilor fiziologice (materii fecale, urina)
 - mirosul secretiilor patologice (puroi, plagi infectate).
 Pacientul trebuie observat din toate cele 5 dimensiuni ( bio-psiho-socio-culturala si
spirituala). Asistenta poate utiliza si instrumente: stetoscop, tensiometru, termometru
etc.
b) Interviul
 Reprezinta anamneza sau discutia cu pacientul.
 In timp ce observarea depisteaza semnele sau manifestarile de
dependenta, interviul evidentiaza nevoile fundamentale insatisfacute,
problemele de dependenta si sursele de dificultate sau cauzele.
 In realizarea interviului sunt necesare:
 1.- conditii pentru interviu
 2.- abilitati ale asistentei.
b) Interviul
 1. Conditii pentru interviu :
 - alegerea momentului potrivit pentru interviu ;
 - respectarea orelor de masa, de odihna si a perioadelor de mare suferinta
 - programarea unui interval de timp suficient pentru a permite pacientului sa-si exprime
relatarile in ritmul lui ;
 - respectarea intimitatii si a confortului pacientului ;
 - abordarea din partea asistentei a unui comportament care sa exprime acceptare, ascultare,
respect, empatie.
 2. Abilitati din partea nursei:
 - abilitati de a pune intrebari adecvate. Intrebarile pot fi inchise (permit raspunsuri ‘DA’sau
‘NU’) si deschise (permit pacientului sa se exprime).
 - abilitatea de a confirma sau de a verifica informatiile – permite asistentei sa-si clarifice unele
situatii pe care nu le-a inteles.
 - abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare
 - abilitatea de a face o sinteza a ceea ce a spus pacientul
 - abilitatea de a practica o ascultare activa facand uneori referiri la evenimentele sau
amanuntele relatate de pacient
b) Interviul
 - asistenta trebuie sa stie sa treaca sub tacere evenimente neplacute
pentru pacient despre care acesta nu vrea sa vorbeasca , pacientul nu se
grabeste
 - asistenta trebuie sa adopte un limbaj corespunzator nivelului
educational si cultural al pacientului; nu se pun mai multe intrebari
deodata deoarece pacientul se poate pierde.
 - asistenta nu efectueaza alte activitati de nursing in timpul interviului. Se
lasa timp pacientului pentru a raspunde. Intrebarile se pun fara sa se
sugereze raspunsurile, asistenta trebuie sa convinga pacientul sa relateze
sincer si real. Daca este necesar asistenta poate reveni asupra interviului.
 c). Consultarea surselor secundare
 – familie, apartinatori, foaia de observatie, echipa medicala
B. Analiza si interpretarea datelor
culese (diagnosticul de nursing)
 Analiza datelor inseamna examinarea datelor culese si clasificarea lor in doua
categorii:
 - de independenta si dependenta.
 Interpretarea datelor culese permite asistentei identificarea sursei de dificultate,
conduc asistenta la stabilirea diagnosticului de nursing.
 Dificultati in analiza si interpretarea datelor :
 - numar mare de date culese ;
 - varietatea surselor de informare ;
 - subiectivismul nursei ;
 - caracterul schimbator adesea a unor date ;
 - caracterul uneori urgent sau grav al situatiei.
 Rolul asistentei este sintetizat sa identifice nevoile fundamentale afectate, sa
identifice semnele sau manifestarile de dependenta, sa identifice problemele de
dependenta, sa identifice cauza problemei de dependenta.
 In baza acestei logici asistenta stabileste diagnosticul de nursing.
Diagnosticul de nursing
 Diagnosticul de nursing este o gandire mentala despre schimbari
nefavorabile ale starii de sanatate actuale sau potentiale legate de un
individ, grup sau colectivitate; este indinspensabil pentru stabilirea rolului
nursei, adica obiectivele de nursing si interventiile de nursing.
 Componentele diagnosticului de nursing:
 1) Problema de dependenta
 2) Etiologie ( sursa de dificultate)
 3) Semne de dependenta sau manifestari de dependenta.
Diagnosticul de nursing
 1. Problema de dependenta (PD/P )reprezinta o dificultate traita de
persoana, un comportament sau o atitudine nefavorabila. Problema de
dependenta se stabileste in urma analizei si interpretarii datelor.
 Problema de dependenta este formata din manifestarea de depandenta si
cauza acestei dependente (PD =MD + SD)
 Termenii care arata o problema de dependenta cei mai utilizati sunt:
deficit, dificultate, diminuare, alterare, deteriorare, incapacitate,
imposibilitate, perturbare.
 Cu ajutorul acestor termini se formuleaza prima parte a diagnosticului de
nursing adica se exprima problema de dependenta.
 Ex. : alterarea starii de sanatate, diminuarea acuitatii vizuale, perturbarea
metabolismului, imposibilitatea de a merge, incapacitatea de a vorbi.
Diagnosticul de nursing
 2. Sursa de dificultate (SD/E) este un obstacol in satisfacerea uneia sau
mai multor nevoi. Cauzele pot fi de natura fizica, psihica, intrinseca,
extrinseca, de natura psiho-socio-culturala, lipsa cunoasterii. Legarea
problemei de dependenta de etiologie se face prin cuvintele “ din cauza
de”, “din cauza ca”, “ legat de”.
 3. Semnele/ simptomele sau manifestarile de dependenta (MD/S) sunt
deduse din prima etapa si se leaga de etiologie/cauza/ sursa de dificultate
prin cuvintele “manifestat (a) prin “ . Semnele reprezinta manifestarile
problemei de dependenta ci nu a cauzei.
Tipuri de diagnostice de
 nursing
1) Diagnostic de nursing actual – cand problema exista, semnele exista si
sunt observabile.
 Ex: incapacitatea de a respira din cauza caderii posterioare a limbii.
 2) Diagnostic potential – diagnosticul in care problemele si semnele nu
exista, dar exista etiologia,adica factorii favorizanti ce pot provoca o
problema.
 Ex: atingerea potentiala a integritatii pielii din cauza imobilitatii.
 3) Diagnostic posibil – atunci cand problema de dependenta nu este sigura.
Asistenta nu poate identifica aceasta problema dar o banuieste. In acest
caz decat sa se emita un diagnostic de nursing eronat este preferabil sa se
prezinte problema ca posibila si sa se continue procesul de nursing anterior
pana la clarificare.
  
C. Planificarea ingrijirilor de nursing
 Consta in stabilirea unui plan de interventii de nursing si a mijloacelor
interventiilor de nursing, ca si a precautiilor ce trebuiesc luate de catre
nursa. Planificarea interventiilor tine cont si de prescriptiile medicale.
Aceasta etapa permite nursei sa judece urgentele si importanta
problemelor de dependenta putand astfel sa decida prioritatile in actul de
ingrijire.
 Acest plan de nursing se intocmeste tinand cont de toate sursele de
informatie si de participarea tuturor colaboratorilor in scopul unei orientari
comune a actiunilor pentru obtinerea independentei.
 Planificarea interventiilor cuprinde 2 componente :
 1.- obiectivul de nursing
 2.- interventiile de nursing .
C. Planificarea ingrijirilor de nursing
 1. Obiectivul de nursing poate fi definit astfel:
 - obiectivul poate fi un comportament pe care il asteptam de la pacient; tot
obiectiv poate fi o reactie sau un rezultat pe care nursa doreste sa-l obtina
in urma interventiilor de nursing.
 Obiectivul de nursing trebuie astfel formulat incat sa exprime clar si precis
care sunt rezultatele pe care nursa, pacientul sau familia, sau colectivitatea
spera sa le obtina, precum si care sunt actiunile si interventiile pe care
nursa si colectivitatea sau pacientul, le pot intreprinde pentru a atinge
obiectivul.
C. Planificarea ingrijirilor de nursing
 2.Interventia de nursing - alegerea interventiei permite nursei sa
determine modul de a actiona pentru a corecta problema de dependenta.
 Caracteristicile interventiei:
 - personalizata
 - observabila
 - evaluabila
 Pentru ca o interventie de nursing sa fie evaluabila trebuie sa:
 - indice ora la care, sau momentul zilei (dimineata, la pranz, seara) cand
trebuie sa se desfasoare actiunea;
 - ce continuitate, pe ce durata trebuie sa se desfasoare actiunea nursei sau
sa se supravegheze semnele.
D. Implementarea interventiilor de
nursing
 Reprezinta momentul realizarii constiente si voluntare a
interventiilor planificate pentru a obtine rezultatul asteptat.
 In practica, implementarea interventiilor de nursing are ca
scop sa ajute pacientul sa-si mentina sau sa-si recapete
independenta total sau partial.
 In implementarea planului de nursing sunt folosite 3 tipuri de
actiuni: independente, dependente si colaborative
(interdependente).
 Actiuni independente (autonome): sunt acelea pe care
asistenta le efectueaza bazandu-se pe cunostintele si
abilitatile de nursing si care pot fi initiate fara
supravegherea directa a specialistilor.
D. Implementarea interventiilor de
nursing
 Actiuni dependente (delegate)- sunt acele actiuni pe care asistenta le
efectueaza la indicatia medicului sau a altor specialisti (fizioterapeut,
dietician). Sunt de obicei legate de administrarea medicamentelor,
pregatirea pacientilorpentru diverse investigatii sau pentru interventii
chirurgicale, precum si alte modalitati de tratament din sfera nursingului.
 Actiuni interdependente (colaborative) – sunt actiuni efectuate cu alti
membrii ai echipei de ingrijire.
D. Implementarea interventiilor de
nursing
 Etapele implementarii:
 1. Pregatirea implementarii prin:
 - familiarizarea cu planul de ingrijire, citind fisa de ingrijire si comunicand
cu alti membri ai echipei;
 - identificarea cunostintelor si aptitudinilor necesare pt implementarea
planului
 - pregatirea pacientului prin oferirea de informatii despre plan inainte ca
actiunile de nursing sa fie aplicate, prin asigurarea intimitatii si securitatii
fizice;
 - pregatirea spatiului (conditii de microclimat, materiale, echipamente etc)
D. Implementarea interventiilor de nursing
 2. Implementarea propriu-zisa:
 Constain aplicarea practica a
interventiilor scrise;
 seface individualizat, tinandu-se seama
de aspectele biologice, psihologice si
spirituale ale pacientului si de obiectivele
planului de ingrijire.
O implementare eficienta a ingrijirilor
presupune:
- abilitati intelectuale: gandire critica,
2. Implementarea propriu-zisa:

- abilitati interpersonale: comunicare, ascultare activa,


educarea pacientului, oferirea de sprijin, raportarea orala
si scrisa a informatiilor despre starea pacientului;
-abilitati tehnice: efectuarea procedurilor de nursing, a
tehnicilor de investigare si supraveghere a bolnavilor;
- colectarea datelor in timpul implementarii pt a identifica
schimbarile din starea fizica, psihica si spirituala a
pacientului ca urmare a actiunilor de nursing;
-inregistrarea progreselor realizate de pacient in timpul
implementarii actiunilor de nursing; datele se inregistreaza
de catre fiecare asistenta de tura sub semnatura.
E. Evaluarea ingrijirilor
 Constain a aduce o apreciere, adica o judecata medicala,
asupra progresului pacientului in raport cu interventiile de
nursing; este o conditie obligatorie a calitatii interventiei de
nursing.
 Daca interventiile planificate nu si-au atins scopul, atunci
trebuie sa se cunoasca sursa insuccesului, sa se reevalueze
situatia si sa se aplice interventia de nursing corespunzatoare
ameliorarii sau disparitiei problemei de dependenta.
 Evaluarease face periodic la anumite intervale de timp.
Ritmul este adesea indicat de obiectiv.
 Evaluarea urmareste doua aspecte:
-rezultatul obtinut sau schimbarea observata de nursa la
pacient
- satisfactia pacientului
E. Evaluarea ingrijirilor
 Rezultatul obtinut.
 Raportat la rezultatul obtinut, evaluarea este un proces ciclic, care se
repeta in functie de obiectivul stabilit si de obiectivele ulterioare,
elaborate din faptul ca rezultatul asteptat inca nu a aparut. Cand se
observa ca manifestarile de dependenta nu s-au diminuat, deci obiectivul
nu a fost atins, procesul de nursing se reia, restructurand diagnosticul si
planul de ingrijire. Evaluarea permite reajustarea obiectivelor si deci,
reajustarea sau chiar modificarea interventiilor.
 Evaluarea prin prisma satisfactiei pacientului
 Este importanta aprecierea pacientului, dar nursa bazandu-se pe
cunostiintele profesionale, teoretice si practice acumulate trebuie sa faca
o evaluare corecta .

S-ar putea să vă placă și