Zeita ATENA

Atena este una dintre cele mai importante divinitati in mitologia greaca,
cunoscuta si sub numele de Pallas Athena. In cea romana ea a fost identificata cu
zeita Minerva. Ea este zeita intelepciunii si fiica lui Zeus si a lui Metis, zeita
atotcunoscatoare. Legendele afirma ca inainte de a se naste Atena, stapanul
Olimpului a fost avertizat ca, daca i se va naste o fiica, aceasta va fi urmata de
un baiat care il va detrona. In consecinta, Zeus a inghitit-o pe mama si, cand i-a
venit sorocul, i-a cerut lui Hefaistos sa-i crape teasta. Din craniul sau a iesit
Atena, gata inarmata care a scos un strigat de lupta care a zguduit cerul si
pamantul. Din momentul in care a venit pe lume, Atena a fost considerata egala
preputernicului sau tata. Aceasta era puternica si plina de forta.
Desi era supranumita Parthenos, fecioara, Atena nu era o zeita virgina. Nu
se temea de barbati, se considera egala lor. Ii apara intotdeauna si isi masura
puterile cu ei. Isi petrece majoritatea timpul in compania barbatilor. Desi nu
doreste deloc sa se casatoreasca, pretuindu-si enorm libertatea. Printre
protejatii sai se aflau numai barbati. Atena este razboinica, puternica si
protectoare.
Era frumoasa, inteligenta si foarte atractiva. Insa in acelasi timp si o
luptatoare indarzita si puternica, priceputa pe campul de lupta. Ia parte activa la
diferite razboaie, desi Ares este dusmanul sau declarat. Il uraste pe acesta,
accesele lui nechibzuite, nebunia sa ucigasa si setea pentru sange. Atena lupta
diferit: foloseste ambuscada, strategia, siretlicul si uneori chiar magia. Aceasta
ii invata pe oamnei sa stapaneasca si chiar sa cucereasca fortele naturii.
Ea se afla la originea tuturor meseriilor: ii invata pe muritori arta tesutului,
a torsului, a fierariei. Dreseaza caii si inventeaza carul. Guverneaza prelucrarea
lemnului si impreuna cu Danaos inventeaza prima ambarcatiune. Astfel, Artemis ii
invata pe oameni ca „metis”, adica inteligenta, nu forta, este cea care face din om
un bun mestesugar.
O legenda din Grecia antica spune ca Arachne era o fecioara din Grecia
antica, care a fost invatata de Atena, zeita intelepciunii, arta tesutului, dovedind
reale abilitati. Mai tarziu, cand i-a fost recunoscuta indemanarea, a negat ca ar fi
fost pregatita de Atena. Acest fapt a suparat-o pe Atena, care s-a transformat
intr-o femeie batrana si a pacalit-o pe Arachne sa participe la un concurs de
tesut. Tema aleasa de Arachne pentru a fi redata pe panza tesuta de ea a fost
despre scenele rusinoase ale zeilor si mai ales despre cum Zeus le-a ademenit pe
frumoasele muritoare Leda, Danae si Europa. Desi Atena a admirat calitatea si
perfectiunea tesaturii, subiectul ales si faptul ca a fost intrecuta de o muritoare
au infuriat-o. Zeita a rupt tesatura rivalei si a lovit-o cu brutalitate. Simtindu-se
neindreptatita si rusinata de cele intamplate, Arachne s-a spanzurat. Atenei i s-a
facut mila de dansa si nu a lasat-o sa moara, preschimband-o in paianjen, iar
franghia cu care se spanzurase in fir de paianjen.
O alta legenda spune ca Poseidon si Atena erau rivali, amandoi dorind sa fi
protectori al aceluiasi oras. Astfel Zeus le-a cerut celor doi sa spuna fiecare ce
daruri le-ar face oamenilor din oras. Poseidon a lovit o stanca cu tridentul, furca
sa cu trei dinti care il insotea pretutindeni, ca semn al puterii sale. Stanca s-a
despicat si din ea a aparut un cal inca salbatic, bun doar sa-i duca pe razboinici la
lupta. A mai lovit o data si din stanca a tasnit un izvor cu apa sarata ca apa marii.
Apoi a spus ca va darui oamenilor din acel oras calul , sa-i duca in lupta , si apa , sa
colinde marile si sa ia in stapanire noi pamanturi. Atunci Atena a intins mana spre
calul care batea stancile cu copitele si sforaia furios. Ca prin minune, calul s-a
linistit, s-a apropiat de Atena si a lasat-o sa-i puna saua. Acum el putea fi folosit
de oameni si la munca si in calatorii, nu numai in razboaie. Apoi Atena a atins
pamantul cu varful lancei sale. Din pamant a iesit un vlastar subtirel care a
crescut cu iuteala si s-a facut un pomisor cu ramuri mladioase, cu frunze argintii
si fructe verzui, maslinul. Acesta era darul pe care Atena il oferea oamenilor din
orasul cel nou. Zeus i-a lasat pe oameni sa aleaga. Barbatii din oras ar fi vrut ca
ocrotitorul orasului sa fie Poseidon, sa-i apere in lupte si in calatoriile pe mare.
Femeile o doreau pe Atena,sa le invete sa teasa vesminte, sa tina barbatii acasa
si sa-i ajute sa cultive maslinii in pace. La numaratoare, femeile au iesit cu una
mai mult decat barbatii si Atena a devenit ocrotitoarea orasului. De atunci orasul
a purtat numele zeitei. Orasul Atena a devenit capitala Greciei, iar ramura de
maslin este si astazi un simbol al pacii.