ZEITA ATENA

Atena era fiica lui Zeus și a lui Metis. În ziua în care

copilul ar fi trebuit să se nască, Zeus îl chemă pe Hefaistos și-i ordonă să-i despice capul.
Acesta-l lovi cu o seceră și din fruntea lui Zeus se născu Atena, deja crescută Nasterea ei
a fost ca o izbucnire de lumina asupra lumii, zorii unui nou univers, asemanator unei viziuni
de Apocalipsa. Cu o lovitura de secure, facuta de el, Hefaistos, ne spune Pindar, o face sa
tasneasca pe Atena din capul tatalui ei scotand un tipat puternic, iar Uranos se cutremura.
ca si Glia-Muma. (una dintre variante).

În dialogul Cratil al lui Platon, Socrate argumentează că numele ei se poate trage din

„inteligență divină” sau „cea cu cunoștințe divine”.

Atena a avut o relație specială cu cetatea Atena, după cum arată legătura etimologică
dintre numele zeiței și oraș. Este cunoscută disputa dintre Atena și Poseidon cu prilejul
împărțirii diverselor regiuni ale Greciei.

Conform tradiției mitice, consiliul zeilor a făgăduit să dea Attica aceluia dintre cei doi care îi
va dărui bunul cel mai de preț. Poseidon i-a dăruit calul și un pârâu, iar Atena îmblânzi
armăsarul și le dărui măslinul, care avea să asigure prosperitatea locuitorilor. Ea a câștigat
în felul acesta întrecerea, deoarece atenienii au acceptat darul ei și au numit orașul după
ea, zeița devenind patroana cetății Atena, care îi poartă de atunci numele.
 Atena era socotită protectoarea artelor frumoase, a meșteșugurilor, a literaturii și a
agriculturii, a oricărei acțiuni care presupunea ingeniozitate și spirit de inițiativă. Ea patrona
viața socială și cea statală, era sfătuitoarea grecilor adunați în areopag și apărătoarea lor
în războaie.

Atenienii au construit Parthenonul de pe Acropole in cinstea ei.

Zeiță războinică, Atena a jucat un rol important în lupta împotriva giganților. Pe Palas îl

jupui și din pielea lui își făcu o cuirasă. Îl urmări pe Encelade până în  Sicilia și-l imobiliză
aruncându-i insula deasupra.

Aceasta-l ajută pe Heracle, când acesta lucra la cele 12 munci. I-a dat castanietele de
bronz cu care sperie păsările. În revanșă, Hera i-a dat merele de aur ale Hesperidelor,
atunci când Euristeu i le-a înapoiat. În lupta cu giganții, Heracle luptă alături de ea

Minerva este corepondentul roman al zeitei.

.  Simboluri:

 bufniţa, şarpele: simbolizând înţelepciunea şi vicleşugul.

 armura, coiful şi sulita: simbolizând faptul că este o zeiţă războinică.
 măslinul: simbolizând darul adus grecilor.