Atena- zeița înțelepiunii

      Atena  era una dintre cele mai mari divinități ale mitologiei grecești, zeița
înțelepciunii, pe care grecii o mai numeau și Pallas Athena sau, pur și simplu,
Pallas. Ea personifica forța moștenită de la Zeus, îmbinată cu înțelepciunea și
prudența lui Metis. A fost zeița tutelară a cetății Atena.

      Atena este asociată cu orașul Atena (în greaca antică: Ἀθῆναι Athênai), care

reprezintă pluralul numelui zeiței. Acesta este locul unde – conform mitului –
aceasta a prezidat peste o sororitate închinată ei, Athenai. De fapt, mărturiile din
diferite orașe din Grecia antică atestă existența zeitelor orașului, al căror nume este
forma singulară a numelor respective de orașe. De exemplu, în Micene (în greacă:
Μυκῆναι, Mykēnai) era o zeiță numită Mykene cu sororitatea ei, în timp ce
la Teba (în greaca antică: Θῆβαι, Thēbai) o divinitate asemănătoare numită Thebe.
Relația dintre Athena și orașul ei pare să fi fost una similară.
      Atena era socotită protectoarea artelor frumoase, a meșteșugurilor, a literaturii
și a agriculturii, a oricărei acțiuni care presupunea ingeniozitate și spirit de
inițiativă. Ea patrona viața socială și cea statală, era sfătuitoarea grecilor adunați
în areopag și apărătoarea lor în războaie.
      Atena poartă o cască pe cap, protejată de un aegis sau cuirasă și o suliță lungă.
De asemenea, avea un scut cu capul Gorgonei, care-i mai apare și pe piept. Un
șarpe mare o însoțea, iar în mână o ținea pe Nike, zeița victoriei.
                                     
      Atena era fiica lui Zeus și a lui Metis. Metis îl ajutase pe Zeus să-l detroneze
pe Cronos și acum era însărcinată. Uranus și Geea, care aveau darul profeției, îi
spuseră lui Zeus că Metis va da naștere unui băiat care-l va detrona. Ca să
împiedice această posibilitate, acesta o înghiți.
      În ziua în care copilul ar fi trebuit să se nască, Zeus îl chemă pe Hefaistos și-i
ordonă să-i despice capul. Acesta-l lovi cu o seceră și din fruntea lui Zeus se născu
Atena, deja crescută. În altă variantă, titlul zeiței, Tritogeneia, sugerează o legătură
cu zeul râului Triton.
       Aceasta ar fi crescut alături de fiica acestuia, Pallas, învîțând ambele artele
războiului. Într-o ceartă puerilă, zeița o ucide pe Pallas. Plină de remușcări, îi
ridică o statuie de lemn, numită Palladiumul.
      Zeiță războinică, Atena a jucat un rol important în lupta împotriva giganților.
Pe Palas îl jupui și din pielea lui își făcu o cuirasă. Îl urmări pe Encelade până
în Sicilia și-l imobiliză aruncându-i insula deasupra. Aceasta-l ajută pe Heracle,
când acesta lucra la cele 12 munci. I-a dat castanietele de bronz cu care sperie
păsările. În revanșă, Hera i-a dat merele de aur ale Hesperidelor, atunci când
Euristeu i le-a înapoiat. În lupta cu giganții, Heracle luptă alături de ea.
      Atena a avut o relație specială cu cetatea Atena, după cum arată legătura
etimologică dintre numele zeiței și oraș. Este cunoscută disputa dintre Atena
și Poseidon cu prilejul împărțirii diverselor regiuni ale Greciei. Conform tradiției
mitice, consiliul zeilor a făgăduit să dea Attica aceluia dintre cei doi care îi va
dărui bunul cel mai de preț. Poseidon i-a dăruit calul și un pârâu, iar Atena
îmblânzi armăsarul și le dărui măslinul, care avea să asigure prosperitatea
locuitorilor. Ea a câștigat în felul acesta întrecerea, deoarece atenienii au acceptat
darul ei și au numit orașul după ea, zeița devenind patroana cetății Atena, care îi
poartă de atunci numele
                                
     Atena alese să rămână virgină, cu toate astea, dădu naștere unui băiat. Se spune că
aceasta merse să-l viziteze pe Hefaistos. Amărât de trădarea Afroditei, acesta încercă
să se unească cu Atena. Aceasta fugi, dar deși șchiop, acesta o prinse. Ea rezistă și
acesta ejaculă pe piciorul ei. Dezgustată, aceasta se șterse cu o bucată de lână și o
aruncă pe pământ. Din pământ se născu Erihtonios. Numele lui este alcătuit din
cuvintele grecești pentru „lână” și „sol”.
      Fără știrea celorlalți zei, îl crescu și vroi să-l facă nemuritor. Îl închise într-o
cutie păzit de un șarpe și-l dădu fiicelui regelui Atenei, printre care Aglauros. De
curiozitate, aceasta deschise cutia. În funcție de unele surse, ea și surorile ei
înnebuniră și se sinuciseră. În alte versiuni, copilul avea coadă de șarpe, ca mulți
 dintre cei născuți din pământ. Acesta fugi și se ascunse în spatele scutului
Atenei. Într-o versiune, el îl detronă pe Amfiction, fiul lui Deucalion. În altă
versiune, când regele Cecrops muri, îi cedă puterea lui Erihtonios, care introduse
multe reforme în cetate.

                                                              Simboluri:

-bufniţa, şarpele: simbolizând înţelepciunea şi vicleşugul.

-armura, coiful şi sulita: simbolizând faptul că este o zeiţă războinică.

-măslinul: simbolizând darul adus grecilor.

Întrebari:
1. De ce este asociata cu cetatea Atena?
2. De ce era aparatoarea Greciei?