1

Consideratii generale
Printre mijloacele procesuale prin care se poate solicita si realiza urmarirea silita indirecta
se afla si poprirea.
Procedura popririi permite creditorului sa-si realizeze creanta direct de la o persoana care
este datornic al debitorului (tertul poprit); ea este mult mai sigura in efectul ei si mai lesnicioasa
in formele sale, decat daca creditorul ar fi fost obligat sa astepte mai intai ca tertul sa plateasca
debitorului sau si abia apoi sa-l urmareasca pe acesta pentru plata1.
Poprirea se poate infiinta fie ca o masura de asigurare, denumita poprire asiguratorie, fie
efectuata ca o forma de executare silita, adica ca poprire definitiva, denumita poprire
executorie.
Poprirea este forma de executare silita indirecta prin care creditorul urmareste sumele de
bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale, pe care o terta persoana le
datoreaza datornicului din proces (debitorului urmarit) si consta in indisponibilizarea acelor
sume sau efecte in mainile tertului, debitor al debitorului urmarit, si in obligarea lui sa le
plateasca direct creditorului urmaritor2.
Poprirea executorie se infiinteaza pe baza de titlu executoriu, la cererea creditorului, de
executorul judecatoresc si se deosebeste de poprirea asiguratorie prin faptul ca aceasta din
urma se infiinteaza pe baza de actiune, adica inainte de obtinerea titlului executoriu.
Poprirea incepe prin operatiunea de blocare a sumei cuvenite datornicului in mainile
debitorului acestuia, care, din momentul instiintarii despre poprire, devine tert poprit, poprirea
putand fi folosita si ca o simpla dar foarte eficienta masura de asigurare, pentru a indisponibiliza
suma de bani datorata, pana in momentul in care creditorul va obtine impotriva debitorului sau
un titlu executoriu, in temeiul caruia va putea pretinde de la tertul poprit sa-i plateasca direct
suma blocata.
Poprirea indeplineste astfel doua functii procedurale distincte, dar la fel de importante:
- de mijloc de executare silita (functie principala);
- de mijloc de asigurare a actiunii, in vederea punerii in executare ulterior a titlului
executoriu (functie accesorie ).
1
I. STOENESCU, A. HILSENRAD, S.ZILBERSTEIN, op. cit. p. .277-305. Pentru un examen amanuntit, a se vedea: S. ZILBERSTEIN, V.M.
CIOBANU, I. BACANU, op. cit. II, p. 55-113; D. NEGULESCU, Teoria popririi, Bucuresti, 1904; D. SUDlT, Poprirea, Bucuresti, 1936; T.
POP, Valorificarea creanlelor prin poprire, Ed.stiintifica, Bucuresti, 1972; I. STOENESCU, S. ZILBERSTEIN, op. cit., p. 63-87; V.M.
CIOBANU, op. cit. II, p. 162.180; G. BOROI, D.RADESCU, op. cit., p. 711-721; G.P. DOCAN, Repertoriu de jurisprudenta rezumata, 1934-
1938, Bucuresti. Ed. Socec, 1939; FL. M.A.GUREANU, op. cit., vol. 11,1998, p. 232-264.
2
S. ZILBERSTEIN, V.M. CIOBANU, op. cit. p. 55.
 2

Fundamentul popririi consta in dreptul de gaj general al creditorilor asupra patrimoniului

debitorului si in mijlocul procesual pus la indemana creditorilor de catre art. 974 C. civ.
(actiunea oblica)3.
Poprirea poate fi folosita in cazul in care debitorul urmarit este persoana fizica sau
persoana juridica. In cazul persoanelor fizice, salariul si celelalte venituri din munca, pensiile,
remuneratiile din
exercitarea unor profesii sau meserii ori din valorificarea drepturilor de autor si inventator,
precum si unele ajutoare sociale, constituie elemente importante ale activului patrimonial al
acestor persoane4.
In cazul debitorilor agenti ,economici, persoane juridice, dreptul de alegere al
creditorului urmaritor este restrans, acesta putand sa urmareasca mai intai creantele banesti5.
Poprirea prezinta avantajul ca, in valorificarea silita a creantei, se evita contactul direct al
creditorului urmaritor cu debitorul urmarit, existand insa, ca o conditie esentiala, tertul solvabil,
datornic al debitorului.
Poprirea este deci importanta pentru ca asigura creditorului un mijloc sigur si rapid de
valorificare a creantei sale, micsorand riscurile creditorului, care se gaseste astfel consolidat.
Temeiul juridic al popririi se afla in art. 1718 si art. 1719 (drept de gaj general al
creditorului) in virtutea caruia toata averea debitorului formeaza gajul creditorilor sai si, astfel,
creditorul are dreptul sa urmareasca atat bunurile prezente, cat si pe cele viitoare ale debitorului
sau, indiferent daca bunurile se afla in posesia acestuia sau a unei alte persoane6.
Sediul materiei privind poprirea il constituie dispozitiile art. 452-461 C. proc. civ., care
trateaza poprirea asiguratorie impreuna cu poprirea executorie, precum si prevederile speciale
ale art.145 – 146 Codul de Procedura Fiscala.
Aspectele privind reglementarea generala a popririi din Codul de procedura civila,
bazata pe validarea obligatorie a fiecarei popriri in parte; pentru ca ea sa-si produca efectul
executoriu, nu mai corespunde in totalitate necesitatilor de eficienta si rapiditate ale unui sistem
procedural, introducandu-se astfel prin lege si unele proceduri speciale de poprire, rara validare
obligatorie, pre cum poprirea asupra salariilor pentru plata pensiilor de intretinere.
Ca urmare, in prezent nu exista un sistem unic si unitar de poprire, ci o serie de
3
S. ZILBERSTEIN, V.M. CIOBANU, I. BACANU, op. cit. II, p.
4
FL. MAGUREANU, op. cit., vol. II, 1998, p. 233.
5
S. ZILBERSTEIN, V.M. CIOBAN.U, I. BACANU, op. cit. II, p. 58.
6
GR. PORUMB, Teoria generala a executarii silite si unele proceduri speciale, Editura stiintifica, Bucuresti 1964.
 3

proceduri diferite unele de altele, atat cu privire la cine le ordona si le executa, cat si cu privire
la desfasurarea procedurii si la efectele ei.
Subiectele popririi
In cadrul procedurii popririi sunt implicate trei parti si anume creditorul urmaritor,
debiroul urmarit si tertul poprit.
In doctrina s-a spus si ca poprirea poate functiona numai cu doua subiecte, atunci cand
una din parti cumuleaza atat calitatea de creditor, cat si calitatea de debitor, caz in care ne aflam
in prezenta unei popriri in propriile maini ale creditorului. Rolul tertului porit este luat in
acemenea cazuri de creditorul popritor, fiind o anticamera a compensatiei, intrucat pregateste
compensatia7.
a. creditoru/ popritor - este titular al titlului executoriu, al prestatiei inscrisa in titlu, care
are dreptul de a solicita instantei de executare sa oblige pe debitorul poprit la realizarea
obligatiei inscrisa in titlu. El trebuie sa justifice calitatea procesual activa a sa, calitatea
debitorului poprit precum ai a tertului poprit. Daca creditorul popritor nu poate face dovada
acestor calitati, cererea privind poprirea va fi respisa ca fiind introdusa impotriva unei persoane
fara calitate procesuala.
Potrivit art. 453 alin. (1) C. proc. civ. ca orice creditor poate sa ceara infiintarea popririi,
nefacandu-se deosebirea intre creditorii chirografari, ipotecari sau privilegiati.
De asemenea, creditorul a carui creanta a fost stabilita printr-o hotarare judecatoreasca
sau arbitrala straina, va putea, sa valorifice aceasta creanta pe calea popririi, dupa ce a obtinut
mai intai o hotarare definitiva a instantei de exequatur8.
Infiintarea popririi poate fi ceruta si de o persoana care, fara a fi creditorul debitorului
poprit, are dreptul de a introduce actiunea in numele creditorului poprit cum este cazul actiunii
subrogatorii (oblice) prevazuta de art. 974 C. civ., sau cazul in care procurorul, in temeiul art.
45 C. proc. civ., cere punerea in executare a hotararii in locul titularului dreptului.
Daca in poprirea care a fost initiata de procuror9 se va angaja o dezbatere in fata instantei
competente, in cadrul procedurii de validare se va cita, in afara de procuror, si titularul dreptului
pentru a carui valorificare s-a facut cererea de poprire.
b. debitorul poprit - este persoana obligata sa realizeze prestatia inscrisa in titlu
7
S.Zilberstein, V.M.Ciobanu, I.Bacanu – Drept procesual civil. Executarea silita, vol.II, p.61
8
O. CAP ATINA, Litigiul arbitral de comert exterior, Ed. Academiei, 1978, p. 126-129
9
Pentru dezvoltari privind participarea procurorului la proeesu1 civil, in toate fazele procesului, inclusiv in faza exeeutarii slite, a se vedea:
V.M. CIOBANU, Tratat I, supracit. p. 348-360; FL. MAGUREANU, op. cit. 1997, p. 100-130.
 4

executoriu, sa dea suma de bani sau efectele ce constituie obiect al popririi.

Daca debitorul a decedat iar mostenitorii nu au acceptat inca succesiunea creditorul
defunctului nu poate pretinde ca a devenit creditorul mostenitorilor si: urmare, cererea de
validare a popririi este prematura10.
In cazul in care debitorii sunt obligati solidar 11, creditorul se poate indrepta impotriva
oriarui debitor pentru a-si realiza creanta in intregime, fara ca acesta sa poata opune beneficiul
de diviziune si fara sa se poata prezuma ca creditorul a renuntat la beneficiul solidaritatii in
raporturile cu ceilalti codebitori.
Daca se infiinteaza poprirea pentru toata creanta asupra salariului primit de codebitori
aceasta nu il lipseste pe creditor de dreptul de a incepe urmarire; impotriva altui codebitor, daca
nu si-a realizat integral si efectiv creanta.
In cazul debitorului titular de conturi bancare, poprirea se infiinteaza la cere
creditorului, de executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului, de la domiciliul
sau sediul tertului poprit. De la data sesizarii bancii, sumele existente precum si cele provenite
din incasarile viitoare, vor fi indisponibilizate in masura necesara pentru indestularea creantei
creditorului.
Tertul poprit (banca), nu va face nici o alta plata de la data indisponibilizii pana la achitarea
integrala a creantei prevazuta in titlul executoriu, sau o alta operatiune care, ar putea diminua
suma indisponibilizata, daca legea nu prevede altfel. Prevederile mentionate sunt aplicabile si in
cazurile in care poprirea se infiinteaza asupra titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile
incorporale urmari care se afla in pastrare la unitatile specializate.
c. tertul poprit - este debitor al debitorului creditorului popritor, persoana care la randul ei
are de achitat o creanla fala de debitorul poprit. Daca se constata ca tertul poprit indicat de
creditor nu este debitor al debitorului poprit, cererea de poprire va fi respinsa, desfiintandu-se
si masura indisponibilizarii12.
Tertul poate fi persoana fizica sau juridica, de drept public sau de drept privat.
Cat timp dureaza poprirea, tertul poprit continua sa ramana debitor al debitorului poprit
si nu poate pretinde ca, pe perioada. infiintarii popririi, sa se considere stinsa datoria sa.
Creanta debitorului poprit fata de tert subzista, iar plata ei este temporar oprita la

10
Trib. Jud.Iasi, dec. civ. nr. 160/1978, R.R.D. nr. 1/1978, p. 155.
11
T. S., sec. civ., dee. nr. 1778/1976.
12
T. Gura Humorului,.incheierea din 24 iulie 1965, R.R.D. nr. 1/1967, p. 130-131, cu Nota critica de C. LUNGU.
 5

lamurirea definitiva a situatiei. Daca poprirea se definitiveaza si tertul plateste creditorului

popritor, el se libereaza valabil fata de creditorul sau, respectiv fata de debitorul poprit, in
limita sumei platite.
Prin aceasta plata se stinge si obligatia debitorului poprit fata de creditorul popritor, iar
daca creanta creditorului popritor este mai mare decat suma poprita si incasaata, debitorul
poprit este obligat sa plateasca diferenta din datorie.
In situatia in care tertul neaga existenta datoriei sale fata de debitorul poprit, creditorul
popritor poate si este obligat sa faca proba acestei datorie.
Poprirea nu poate fi infiintata la o subunitate fara personalitate juridica, masura de
executare trebuind indreptata impotriva societatii fondatoare care are personalitate juridica.
Persoana juridica, creditoare a altei persoane juridice, va putea sa exercite urmarirea
silita prin poprirea contului din bartca al persoanei juridice debitoare.
Tertul poprit poate fi si un debitor eventual al datornicului urmant, poprirea putand sa
asigure executarea unei creante din veniturile viitoare ale debitorului si, ca urmare, nu este
necesar ca in momentul infiintarii popririi si nici chiar in momentul validarii, tertul sa fie
debitorul datonicului13.
Pot exista si popriri cu patru subiecte, in ipoteza in care creditorul popreste sumele
datorate de un debitor al debitorului urmarit (exemplu, proprietarul urmareste pentru plata
chiriei datorate de chiriasul sau pe un debitor al subchiriasului14).
Infiintarea popririi implica existenta a doua raporturi juridice:
- un raport intre creditorul popritor si debitorul poprit;
- un raport intre debitorul poprit si tertul poprit.
In temeiul popririi executorii, se naste un al treilea raport juridic, intre creditorul
popritor si tertul poprit, in continutul caruia intra obligatia tertului de a nu face nici o plata din
suma poprita pana la validarea popririi, precum si obligatia de a face la aceasta data plata direct
catre creditor.
In practica s-a aratat insa necesitatea de a se admite poprirea chiar si in situatia in care
am fi in prezenta numai a doua subiecte (creditor si debitor), ei fiind deci, reciproc debitor si
creditor, fara a fi intrunite conditiile pentru compensarea legala (art.1144 C.civ., creantele
nefiind amandoua lichide si exigibile).
13
D. DUMITRESCU, Probleme in materia popririi, L.P. nr. 8/1961, p. 47.
14
C. VICOL, Poprirea, Bucuresti, 1943, p. 9-10; T. POP, op. cit., p. 42-43.
 6

In aceasta situatie, deoarece creantele lor nu indeplinesc conditiile pentru a opera

compensatia legala (nefiind amandoua lichide si exigibile), iar una din parti are interesul sa-si
asigure realizarea in viitor a creantei sale fata de propriul sau debitor (care e in acelasi timp si
creditor), acesta va recurge la calea unei popriri in propriile sale maini, avand in acelasi timp
calitatea de creditor si de tert poprit15.
O asemenea poprire a fost numita in literatura juridica o "anticamera a compensatiei",
pentru ca ea pregateste compensatia si se castiga timpul necesar pentru ca acele conditii cerute de
lege sa fie intrunite.
Ea suprima, in caz de concurs cu un cesionar sau cu un creditor urmaritor, ori, in caz
contrar atenueaza riscul insolvabilitatii debitorului.
Poprirea in propriile maini ale creditorului este o procedura de poprire in adevaratul
inteles al cuvantului, deoarece trebuie sa existe un titIu executoriu sau o actiune judiciara
introdusa, care sa justifice cererea de poprire si o dispozitie de poprire din partea instantei
competente16.
Si in materia popririi se aplica principiul transmisiunii calitatii procesuale, in temeiul
careia cei care au dobandit legitimarea procesuala activa sau pasiva reprezinta partile intre care a
luat nastere initial raportul de obligatie si pot figura intr-o poprire ca debitori si creditori sau ca
terti popriti17.
Partile in cadrul procedurii de poprire, persoane fizice sau juridice, trebuie sa aiba
capacitate de exercitiu. Orice schimbare care a intervenit in capacitatea de exercitiu a partii, dupa
ce titlul executoriu a fost obtinut, reclama aplicarea dispozitiilor legale privitoare la reprezentare,
asistare, autorizare.
Poprirea asupra veniturilor debitorilor persoane fizice sau persoane juridice se infiinteaza
de catre organu de executarea18 printr-o adresa care va fi trimisa prin scrisoare recomandata, cu
confirmare de primire, tretului poprit, impreuna cu o copie certificata de pe titlul executoriu. In
acelasi timp va fi instiintat si debitorul despre infiintarea popririi.
In cazul pluralitatii de creditori, potrivit prevederilor art. 459 C.proc.civ., daca sunt mai

15
S. ZILBERSTEIN, V.M. CIOBANU. I. BACANU, op. cit. II, p. 63.
16
I. STOENESCU, A. HILSENRAD, S. ZILBERSTEIN, op. cit., p. 283.
17
O. BOROI, D. RADESCU, op.cit.,, p. 718.
18
Art.133 alin.5 Codul de procedura fiscala prevede ca pentru efectuarea pocedurii de exeuctare silita este competent organul de executare in a
carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmaribile, coordonarea intregii executari revenind organului de executare in a carui raza teritoriala isi
are domiciliul fiscal debitorul sau organul de executare competent, desemnat potrivit art.33. In cazul in care executarea silita se face prin poprire,
aplicarea acestei masuri de executare se face de catre organul de executare coordonator.
 7

multe popriri din partea mai multor creditori ai aceluiasi debitor si pe aceeasi valoare a aceluiasi
tert poprit, la aceeasi instanta, toate vor fi judecate printr-o singura hotarare. In acest sens, orice
creditor al debitorului poprit va putea sa intervina la judecarea popririi printr-o singura cerere,
daca nu s-a dat o sentinta definitiva asupra validarii.
In cazul concursului de creditori asupra aceleasi creante, tertul poprit trebuie sa declare
acest lucru, pentru a se evita sa fie obligat sa plateasca toata suma creditorului care a cerut
validarea. In cazul in care tertul poprit nu face aceasta declaratie si nu au fost citati toti creditorii
popritori, prin efectul validarii, creanta debitorului poprit nu va trece asupra creditorului popritor
citat in instanta de validare. Aceasta numai daca creanta se gasea in momentul validarii, adica era
afectata de indisponibilitatea care rezulta si din popririle creditorilor necitati in instanta de
validare, iar acestia au dreptul sa intervina in distribuirea sumei, cerand sa fie trecuti in tabloul de
impartire19.
Distribuirea sumei intre creditorii popritori sau intervenienti se va face potrivit
dispozitiilor art. 562-571 ,C. proc. civ..
Obiectul popririi
Sunt supuse executarii silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte
bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care
aceasta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente20.
In literatura juridica de specialitate s-a apreciat ca poprirea poarta asupra creantelor si
celorlalte mobile incorporale care fac parte din patrimoniul debitorului poprit, cu obiectivul de a
ingadui atribuirea dintre creditorul popritor a ceea ce se afla la tertul poprit21.
In practica si in lireratura au existat controverse cu privire la "efecte" ca obiect al
executarii silite, mai ales in perioada actuala, cind economia de piata ia amploare.
Se impun unele precizari cu privire la "efectele" care privesc actiunile la purtator si
actiunile nominative, conturi curente bancare si deschiderile de credite:
- actiunile sau obligatiunile la purtator si cele nominative
Un titlu la purtator (actiune sau obligatie) se caracterizeaza prin faptul ca, dreptul ce-l
confera este incorporat in titlu. Acesta poate forma obiectul unei urmariri mobiliare daca se afla

19
S. ZILBERSTEIN, V.M. CIOBANU, I. B.ACANU, op. cit. II, p.72.
20
Pentru un examen mai amanuntit privind obiectul popririi, a se vedea: V. CADERE;Tratat de procedura. civila., editia a II-a, Bucuresti,
1935, p. 508; O. NEGULESCU, Teoria popririi, Bucuresti, 1904; OR PORUMB, Codul de procedura. comentat si adnotat, editia a II, p.
260; I. IACOB, Probleme de practica judiciara legate de infiintarea si de obiectul popriri. RRD. or. 10/1967, p. 82.
21
S. ZILBERSTEIN, V..M. CIOBANU, I. BACANU, op. cit. II, p. 75.
 8

in posesia titularului (debitorului urmarit) sau al unei popriri, cind se gaseste la un tert detentor
(banca, persoana juridica emitenta).
Daca sunt urmarite dobanzile si dividendele titlurilor la purtator, urmarirea este
indreptata impotriva celui care detine in mainile sale cupoanele de dividende sau dobanzi.
Obligatiile nominative reprezinta creante ale titularului, ce au ca obiect un capital si
dreptul la dobanzile corespunzatoare, fiind susceptibile de a fi poprite.
Poprirea este posibila si atunci cand debitorul are asupra sumelor sau efectelor, care se
gasesc in mainile tertului, un drept oarecare, indiferent daca acest drept este un drept real sau de
creanta.
- contul curent
Raspunsul la intrebarea daca contul curent poate forma obiect al urmaririi silite prin
intermediul popririi, in perioada anterioara, in. literatura de specialitate, era negativ22.
O atare solutie s-a apreciat ca era inechitabila, deoarece debitorul urmarit putea sa-si
retraga fondurile si sa se sustraga de la urmarire. Ca urmare, s-a admis creditorului urmaritor sa
determine inchiderea contului curent printr-o actiune oblica. Daca se considera soldul provizoriu
al contului ca o creanta reala, certa si exigibila, acest sold poate fi urmarit23 1a data cand se
infiinteaza poprirea24.
- deschiderile de credite
Deschiderea de credit constituie o creanta a clientului impotriva bancii si, deci, creditorul
urmaritor ar fi indreptatit sa o popreasca; totusi, o asemenea poprire este lipsita de interes,
deoarece banca, in ziua cand se infiinteaza poprirea, poate revoca deschiderea de credit.
Creditorul (persoana care a deschis creditul) nu plateste o datorie, ci avanseaza fonduri si, ca
urmare, poprirea ar avea ca efect sa impiedice pe debitorul urmarit sa se imprumute25. .
- cambia - obiect al popririi
Creditorul tragatorului poate practica o poprire in mainile trasului, cand trasul este
datornicul debitorului poprit. El nu poate sa popreasca suma dintr-un efect de comert dupa ce
acest efect a fost transmis prin gir sau prin cesiune ordinara, deoarece trasul a devenit debitor al
giratarului, respectiv al cesionarului.

22
I. L. GEORGESCU, Contul curent, R.D.C., nr. 2 si 3/1996; D. NEGULESCU, op. cit., p. 59; D. SUDlT, op, cit. p. 37-38; Cas. II, 21 februarie
1905, B.p.23I, EM. DAN, op. cit., p. 540.
23
4.S. ZILBERSTEIN, V.M. CIOBANU, I. BACANU, op. cit, II, p. 78.
24
I. TURCU, Poprirea bancara, R.D.C. nr. 3/1994, p. 34-38.
25
D. SUDIT, op. cit., p. 15.
 9

Pot face obiectul popririi si veniturile viitoare ale debitorului. Potrivit prevederilor art.
452 C. proc. civ., prin "sume datorate" 26 de catre tertul poprit trebuie sa se inteleaga nu numai
sumele exigibile in momentul infiintarii popririi, ci si acelea care se vor datora, adica sume ce
fac obiectul unei datorii existente in momentul infiintarii popririi, dar care vor deveni exigibile
ulterior, precum si cele ce fac obiectul unei datorii ce se va naste ulterior infiintarii popririi, dar
dintr-un raport juridic existent, intre tertul poprit si debitorul poprit.
Veniturile viitoare ale debitorului pot forma obiectul popririi, deoarece ele constituie
gajul general si comun al creditorilor (art. 1718 C. civ.). Validarea unei asemenea popriri se va
face la data cand suma poprita devine exigibila.
Pentru sume datorate periodic de catre tertul poprit (salariul, pensia), validarea se va
face deodata, atat pentru sumele exigibile in momentul popririi, cat si pentru cele ce vor fi
datorate (vor deveni exigibile in viitor), astfe incat creditorul sa nu fie nevoit sa ceara validarea
pentru fiecare rata scadenta. Pentru aceste sume, efectele hotararii de validare se vor produce
nu in momentul definitivarii sale, ci in momentul exigibilitatii fiecarei sume datorate
debitorului poprit27.
Din cele prezentate, rezulta ca poprirea priveste toate sumele datorate ca urmare a
executarii unei conventii si cuprinde orice creanta care se alatura, intr-un mod accesoriu, unor
operatii preexistente, cu unele restrictii.
Cu privire la sumele de bani depuse la C.E.C. pe librete de economii, ele nu pot fi
urmarite decat pe baza unei hotarari definitive si executorii, pronuntata in actiuni penale sau in
actiuni civile, decurgand din cauze penale.
Nu pot fi poprite sumele consemnate cu afectatiune speciala, care, din punct de vedere
al celorlalti creditori, sunt considerate ca si cum ar fi iesit din patrimoniul debitorulul.
In aceeasi categorie se incadreaza si sumele depuse cu titlul de garantie, precum
garantiile depuse de anumiti salariati in legatura cu serviciul lor sau cautiunile depuse in
procese sau licitatii.
Nu pot fi poprite sumele rezultate din vanzarile silite, deoarece pretul obtinut si depus la
instanta trebuie sa se distribuie intre creditorii urmaritori, dupa mentiunile din tabloul de
imparteala. Insa, daca dupa plata tuturor creditorilor mai raman sume de bani care apartinand
debitorului, cu privire la acestea se va putea dispune poprirea.
26
G.BOROI, D.RADESCU, op.cit.p.719
27
S.ZILBERSTEIN, V.M.CIOBANU, I.BACANU, op.cit.II, p.83
 10

Privind procedura popririi in materia creantelor fiscale obiectul popririi il pot forma:
- venituri si disponibilitati banesti in lei si in valuta, titluri de valoare sau alte bunuri
mobile necorporale
Sunt supuse executarii silite prin poprire orice sume urmaribile reprezentand venituri si
disponibilitati banesti in lei si in valuta, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale,
detinute si/sau datorate, cu crice titlu, debitorului de catre terte persoane sau pe care acestia le
vor datora si/sau detine in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente (art. 145 alin. 1 Cod
procedura fiscala).
- credite nerambursabile sau finantari primite de la institutii sau organizatii
intemationale pentru derularea unor programe ori proiecte
Sumele reprezentand credite nerambursabile sau finantari primite de la institutii sau
organizatii internationale pentru derularea unor programe ori proiecte nu sunt supuse executarii
silite prin poprire, in cazul in care impotriva beneficiarului acestora a fost porn ita procedura
executarii silite.
- venituri si disponibilitati in valuta
In cazul sumelor urmaribile reprezenmnd venituri si disponibilitati in valuta, bancile
sunt autorizate sa efectueze convertirea in lei a sumelor in valuta, fara consimtamantul
titularului de cont, la cursul de schimb afisat de acestea pentru ziua respectiva.
- venituri banesti ale debitorului persoana fizica, realizate ca angajat, pensiile de orice
fel, precum si ajutoarele sau indemnizatiile cu destinatie speciala
Sumele ce reprezinta venituri banesti ale debitorului persoana fizica, realizate ca angajat,
pensiile de crice fel, precum si ajutoarele sau indemnizatiile cu destinatie speciala sunt supuse
urmaririi numai in conditiile prevazute de Codul de procedura civila.
Procedura popririi
Procedura popririi cuprinde doua faze si anume infiintarea popririi si validarea popririi.
A. Infiintarea popririi - consta in dispozitia data de executorul judecatoresc, tertului
debitor al datornicului, sa nu plateasca acestuia suma urmarita si sa o tina la dispozitia
executorului sau a unui alt organ care a infiintat-o.
Cererea se va adresa executorului judecatoresc in raza careia se afla domiciliul sau
sediul debitorului poprit sau al tertului poprit, competenta fiind alternativa sau facultativa.
Exceptia de necompetenta poate fi ridicata numai de debitorul poprit sau tertul poprie.
 11

Pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii,
precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate
prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii, cand executarea se face asupra
salariului sau asupra altor venituri, periodice cunoscute, realizate de debitor, infiintarea popririi
se dispune de instanta de fond, din oficiu, de indata ce hotararea este executorie potrivit legii.
Cererea de poprire trebuie sa cuprinda: elementele prevazute pentru actele de procedura,
si anume: executorul judecatoresc; numele si prenumele partilar si domiciliul lor; obiectul
cererii; semnatura; indicarea cauzei (titlul pe baza careia se solicita poprirea) si a sumei creantei
(inclusiv dobnda si cheltuielile de judecata).
Cererea poate fi facuta si de un creditor al titularului titlului executoriu (art. 974 C. civ.)
sau de procuror, in temeiul art. 45 alin. ultim C.proc.civ.
La cerere se va atasa si titlul ce urmeaza a fi pus in executare.
Poprirea infiintata anterior, ca masura asiguratorie, devine executorie prin comunicarea
copiei certificate de pe titlul executoriu28, facuta tertului poprit si instiintarea debitorului despre
aceasta.
In cazul popririi asiguratorii, contestatia la incuviintare nu se poate face decat in cadrul
dosarului in care s-a ordonat infiintarea ei, si nu in cadrul unui proces distinct29.
Infiintarea popririi nu trebuie sa fie precedata de infiintarea debitorului sau a tertului
poprit, masura de blocare fiind urgenta si legata de elementul surpriza, lucru necesar pentru a se
evita plati catre debitor sau din dispozitia lui catre alte persoane30.

28
Art. 597 Cod procedura civila reglementeaza masura asiguratorie a popririi asiguratorii, care se poate intiinta asupra sumelor de bani,
titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va
datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente. in conditiile stabilite de art. 591. Dispozitiile art. 592-595 se aplica in mod
corespunzator. Potrivit art. 592 Cod procedura civila, cererea de sechestru asigurator se adreseaza instantei care judeca procesul. Instanta
va decide de urgenta. in camera de consiliu, fara citarea partilor, prin incheiere executorie, fixand totodata. daca este cazul, cuantumul
cautiunii si termenul inauntrul caruia urmeaza sa fie depusa aceasta. incheierea este supusa numai recursului, in termen de 5 zile de la
comunicare. Recursul se judeca de urgenta si cu precadere, cu citarea in termen scurt a partilor. Dispozitiile art. 581 alin. 3 privitoare la
pronuntarea si redactarea homrarii se aplica atat la solutionarea cererii, cat si la judecarea recursului. Nedepunerea cautiunii in termenul
fixat de instanta atrage desfiintarea de drept a sechestrului. Aceasta se constata prin incheiere irevocabila, data fara citarea parti1or. Art.
593 din cod dispune ca masura sechestrului asigurator se aduce la indeplinire de catre executorul judecatoresc, potrivit regulilor
privitoare la executa rea silita, care se aplica in mod corespunzator. impotriva modului de aducere la indeplinire a masurii sechestrului
cel interesat va putea face contestatie. Daca debitorul va da, in toate cazurile. garantie indestulatoare, instanta va putea ridica, la cererea
debitorului. sechestrul asigurator. Cererea se solutioneaza in camera de consiliu. de urgenta ~i cu citarea in termen scurt a parti1or, prin
incheiere supusa numai recursului in termen de 5 zile de la pronuntare. Recursul se judeca de urgenta ~i cu precadere. Dispozitii1e art.
592 alin. 3 se aplica in mod corespunzator (art. 594). in cazul in care cererea principala, in temeiul careia a fost incuviintata masura
asiguratorie, a fost anulata, respinsa sau perimata prin hotarare irevocabila ori daca cel care a facut-o a renuntat la judecarea acesteia,
debitorul poate cere ridicarea masurii de catre instanta care a incuviintat-o. Asupra cererii instanta se pronunta prin incheiere irevocabila,
data fara citarea parti1or. Dispozi\iile art. 593 se aplica in mod corespunzator (art. 595).
29
Tribunalul Minicipiului Bucuresti, sec. a III-a civ., dec.nr.494/1990, republicata
30
G.BOROI, D.RADESCU, Codul de procedura civila, comentat si adnotat, Editura All, Bucuresti 1995, p.721
 12

Infiintarea popririi se va face prin adresa, insotita de o copie certificata de pe titlul

executoriu.
Daca sunt infiintate mai multe popriri si sumele cuvenite creditorilor depasesc suma
urmaribila din veniturile debitorului, tertul poprit va retine si consemna suma urmaribila si va
depune dovada consemnarii la executorul judecatoresc.
Daca executorul constata ca au fost indeplinite cerintele legii, va dispune poprirea prin
comunicarea ei tertului poprit, dispunand in acelasi timp citarea acestuia si a debitorului,
precum si comunicarea catre acestia a copiilor de pe cererea de poprire.
Adresa de poprire reprezinta dispozitia data de executor tertului poprit de a nu plati
creanta creditorului sau (debitorul poprit) si de a retine suma pe care o datoreaza si bunurile
mobile incorporale pana la achitarea integrala a creantei.
Principalul efect ce il produce adresa de poprire este acela de indisponibilizare totala a
sumei pe care tertul poprit o datoreaza creditorului sau (debitorul poprit) chiar si in cazul in care
creanta creditorului popritor este mai mica decat suma ce o are de primit debitorul poprit de la
tert. Indisponibilizarea totala se justifica prin aceea ca astfel i se asigura creditorului popritor
indestularea creantei, daca ar veni in concurs cu alti creditori ai debitorului poprit.
Efectul sever al acestei indisponibilizari poate fi inlaturat daca debitorul consemneaza
intreaga valoare a creantei creditorului popritor. Astfel, B.N.R., prin circulara nr. 26 din
23.05.1995, consacra solutia consemnarii cu afectatiune speciala a sumei ce reprezinta valoarea
creantei pentru care s-a cerut infiintarea popririi pe contul bancar al debitorului 31. In acest caz,
desi creditorul popritor nu mai are de suportat concurenta altor creditori, pentru ca suma depusa
este exclusiv pentru acoperirea creantei sale, eliberarea acestei sume nu va fi dispusa dedit dupa
ramanerea definitiva a hotararii de validare a popririi.
Indisponsabilizarea sumelor de bani si a bunurilor mobile incorporale poprite vor inceta
daca debitorul consemneaza, cu afectatiune speciala, intreaga valoare a creantei la dispozitia
creditorului urmaritor in acest caz, debitorul va inmana recipisa de consemnare executorului
judecatoresc, care va infiinta de indata pe tertul poprit.
Daca poprirea este infiintata asupra salariului sau altor venituri asimilate lui,
indisponibilizarea va opera numai in limita de 1/2 din salariul lunar net.
Tertul poprit va raspunde pentru orice plati facute impotriva adresei de poprire. Daca
31
S.ZILBERSTEIN, V.M.CIOBANU, I.BACANU, op.cit.II, p.91; C.N. FLORESCU, Noi mijloace normative de asigurare a realizarii
creantelor facand obiectul popririlor asupra conturilor bancare, R.D.C. NR.2/1996, p.124-127
 13

dupa infiintarea popririi face totusi plati creditorului sau, le va face pe propriul risc, plata
neputand fi opusa creditorului popritor, deci tertul va putea fi obligat la o noua plata.
In cazurile in care poprirea se refera la sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere
sau de alocatie pentru copii, precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru
repararea pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii, poprirea
ramane in fiinta si atunci cand debitorul isi schimba locul de munca la o alta unitate sau este
pensionat. Unitatea de la care pleaca debitorul va trimite actele prin care s-a infiintat poprirea
unitatii la care se afla noul loc de munca al debitorului sau organului competent de ocrotire
sociala care, de la data primirii acestor acte, devine tert poprit.
Creditorul va fi incunostintat daca debitorul paraseste unitatea fara ca aceasta sa cunoasca
noul loc de munca. Dupa aflarea noului loc de munca al debitorului, creditorul il va aduce la
cunostinta unitatii de la care debitorul a plecat pentru continuarea urmaririi.
Ca efect al popririi, dupa infiintarea acesteia, tertul poprit nu mai poate opune creditorul
sau (debitorul poprit) compensatia, daca cauza compensatiei a aparut dupa indisponibilizarea
sumei poprite ca efect al adresei de poprire.
Aflat intr-o astfel de situatie, el poate totusi sa faca o interventie la poprire, urmand sa
participe si el la distribuirea sumei poprite in mainile sale, insa suportand concursul celorlalti
creditori32.
Asupra actului de poprire, care are caracterul unui act jurisdictional necontencios, se
poate reveni33.
In termen de 15 zile de la comunicarea popririi, iar in cazul sumelor de bani datorate in
viitor, de la scadenta acestora, tertul poprit este obligat:
a) sa consemneze suma de bani sau, dupa caz, sa indisponibilizeze bunurile mobile
incorporale poprite si sa trimita dovada executorului; in cazul popririi privind sumele datorate cu
tillu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii ori cu tillu de despagubiri pentru
repararea pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;
b) sa plateasca direct creditorului suma retinuta si cuvenita acestuia in cazurile
mentionate mai sus. La cererea creditorului, suma va fi trimisa la domiciliul indicat sau, daca

32
Cu privire la alte efecte pe care poprirea le poate produce fata de tertul poprit, Curtea Suprema de Justitie a retinut ca este necesar, in
momentul inffintarii popririi, ca tertul sa fie dator fata de debitorul creditorului urmaritor. Prin sume datorate de catre tertul poprit trebuie sa se
inteleaga, asa cum am mai precizat, un numai sumele exigibile in momentul infiintarii popririi, ci si acelea ce se vor datora in viitor.
33
T.POP, op.cit., R.R.D. nr.11/1984, p.59-60; C.SION, op.cit., p.161-162; T.mun.Bucuresti, sec. a III-a civ., dec. Nr.991/1983, R.R.D.
nr.2/1984, p.89, cu Nota de V.D. ZLATESCU
 14

este cazul, la resedinta indicata, cheltuielile de trimitere fiind in sarcina debitorului.

In cazul procedurii popririi inmateria creantelor fiscale executarea popririi are loc dupa
infiintarea popririi si tertul poprit este obligat:
- sa plateasca, de indata sau dupa data la care creanta devine exigibila, organului fiscal,
suma retinuta si cuvenita, in contul indicat de organul de executare;
- sa indisponibilizeze bunurile mobile necorporale poprite, instiintand despre aceasta
organul de executare;
Incalcarea prevederilor va atrage santiunea nulitatii oricarei plati si raspunderea solidara a
tertului poprit cu debitorul, in limita sumelor sustrase indisponibilizarii.
- sa prezinte situatia debitorilor titulari de conturi bancare;
Debitorii titulari de conturi bancare pot fi urmariti prin poprire asupra sumelor din
conturile bancare pentru stingerea creantelor fiscale. Astfel, o data cu comunicarea somatiei si a
titlului executoriu, facuta debitorului conform art.44 din Codul de procedura fiscala 34 va fi
comunicata bancii la care este deschis contul debitorului, o copie certificata de pe titlul
executoriu.
- sa opereze indisponibilizarea sumelor;
Daca este necesar, pentru achitarea sumei datorate la data sesizarii bancii, sumele
existente, precum si cele viitoare provenite din incasarile zilnice in conturile in lei si in valuta
sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizarii, respectiv de la data si ora primirii
adresei de infiintare a popririi asupra disponibilitatilor banesti, bancile nu vor proceda la
decontarea documentelor de plata primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor si nu vor
accepta alte plati din conturile acestora pana la achitarea integrala a obligatiilor fiscale inscrise in
adresa de infiintare a popririi, cu exceptia sumelor necesare platii drepturilor salariale35.

34
Art.44 alin.1 Codul de procedura fiscala – Actul administrativ fiscal trebuie comunicat contribuabilului caruia ii este destinat. In situatia
contribuabililor fara domiciliul fiscal in Romania, care si-au desemnat imputernicit potrivit art.18 alin.(4), precum si in situatia numirii unui
curator fiscal, in conditiile art.19, actul administrativ fiscal se comunica imputernicitului sau curatorului, dupa caz.
Alin. 2 - Actul administrativ fiscal se comunica dupa cum urmeaza: a) prin prezentarea contribuabilului la sediul organului fiscal emitent si
primirea actului administrativ fiscal de catre acesta sub semnatura, data comunicarii fiind data ridicarii sub semnatura a actului; b) prin
remiterea, sub semnatura, a actului administrativ fiscal de catre persoanele imputemicite ale organului fiscal, potrivit legii, data comunicarii
fiind data remiterii sub semnatura a actului; c) prin posta, la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu scrisoare recomandata cu confirmare de
primire, precum si prin alte mijloace, cum sunt fax, e-mail, daca se asigura transmiterea textului actului administrativ fiscal si confirmarea
primirii acestuia; d) prin publicitate.
Alin. 3 - Comunicarea prin publicitate se face prin afisarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent si pe pagina de Internet a Agentiei
Nationale de Administrare Fiscala, a unui anunt in care se mentioneaza ca a fost emis actul administrativ fiscal pe numele contribuabilului.
Actul, administrativ fiscal se considera comunicat in termen de 15 zile de la data afisarii anuntului.
Alin.4 - Dispozitiile Codului de procedura civila privind comunicarea actelor de procedura sunt aplicabiIe in mod corespunzator.
35
Nerespectarea acestor dispozitii atrage nulitatea oricarei plati si raspunderea solidara a tertului poprit cu debitorul, in limita sumelor sustrase
indisponibilizarii. Aceasta prevedere da expresie principiului protectiei sociaIe a debitorului.
 15

Daca debitorul face plata in termenul prevazut in somatie, organul de executare va

instiinta de indata in scris bancile pentru sistarea totala sau partiala a indisponibilizarii conturilor
si retinerilor36. In situatia in care titlurile executorii nu pot fi onorate in aceeasi zi, bancile vor
urmari executarea acestora din incasarile zilnice realizate in contul debitorului.
- Poprirea nu este supusa validarii.
Daca sumele datorate debitorului sunt poprite de mai multi creditori, tertul poprit ii va
anunta in scris despre aceasta pe creditori si va proceda la distribuirea sumelor potrivit ordinii de
preferinta prevazute la art. 167 Cod procedura fiscala.
Validarea popririi
Spre deosebire de reglementarea anterioara, cand validarea popririi se realiza in toate
cazurile, dupa modificarile aduse Codului de procedura civila, prin Ordonanta de Urgenta nr.
138/2000, validarea se va face numai daca tertul poprit nu-si indeplineste obligatiile ce-i revin
pentru efectuarea popririi. Creditorul, debitorul sau organul de executare, in termen de 3 luni de
la data cand tertul poprit trebuia sa consemneze sau sa plateasca suma urmaribila, poate sesiza
instanta de executare, in vederea validarii popririi.
Validarea se va face cu citarea partilor interesate (creditor, debitor si tertul poprit) si
daca, in urma administrarii probelor va rezulta ca tertul poprit datoreaza sume de bani
debitorului, instanta de executare va pronunta o hotarare de validare a popririi prin care va
obliga tertul poprit sa plateasca creditorului suma ce o datora debitorului sau, in limita creantei.
In caz contrar va dispune desfiintarea popririi.
Refuzul cu rea-credinta a tertului poprit de a realiza actele si activitatile popririi, va
putea fi amendat cu o suma cuprinsa intre 200 si 1.000 lei. Mai mult, executarea se va putea
face si impotriva tertului poprit, pe baza hotararii de validare, care constituie titlu executoriu.
Creditorului popritor ii revine sarcina sa faca dovada ca tertul poprit este debitor, cu
toate mijloacele de proba din dreptul comun. Creditorul popritor care nu a putut face aceasta
dovada nu are interes si nici nu este obligat sa faca contestatie scrisa sau orala contra
declaratiilor la interogator ale tertului37.
Persoanele care nu au calitatea de parti in procedura de poprire, pot interveni numai pe
calea contestatiei la poprire.
36
Aceasta masura este de natura sa inlature consecintele negative ale indisponibilizarii. Daca organul de executare refuza sa faca o asemenea
instiintare debitorul are posibilitatea exercitarii contestatiei la executare.

37
S.ZILBERSTEIN, V.M.CIOBANU, I.BACANU, op.cit., p.64
 16

In fata executorului nu se poate ridica problema legalitatii si temeiniciel hotararii ce se

executa (cum ar fi de exemplu calitatea creantei care fusese deja, stabilita printr-o hotarare
definitiva), pentru ca aceasta hotarare se bucura de puterea de lucru judecat, iar instanta de
validare nu poate sa o anuleze sau sa o modifice38.
De asemenea, instanta nu va putea valida poprirea pentru o creanta mai mare decat
aceea pentru care a dispus infiintarea popririi.
Hotararea de validare a popririi este susceptibila de apel, in termen de 15 zile de la
comunicare, iar dupa ce devine definitiva poate fi supusa cailor extraordinare de atac.
Daca creditorul a solicitat si restituirea cheltuielilor de executare, chiar daca nu a aratat
si cuantumurilor, pentru ca nu-l cunostea in acel moment, prin hotararea de validare instanta
poate sa dispuna poprirea si cu privire la aceste cheltuieli.
Cand poprirea a fost infiintata asupra unor titluri de valoare sau asupra altor bunuri
mobile incorporale, executorul va proceda la valorificarea lor potrivit dispozitiilor din sectiunea
a III-a din capitolul "Urmarirea silita asupra bunurilor mobile" C.proc. civ., astfel cum a fost
modificat prin O.U.G. nr. 138/2000 si Legea nr.459/2006, tinandu-se seama si de reglementarile
speciale referitoare la aceste bunuri, precum si la eliberarea sau distribuirea sumelor obtinute din
valorificarea acestor bunuri.
Si in aceasta faza a procesului poate interveni perimarea 39, insa ea priveste cererea de
chemare in judecata40.
Executorul judecatoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani
consemnate, numai dupa implinirea termenului de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare
a acestei sume.

BIBLIOGRAFIE

38
Cas. S. unite, 22 mai 1903, in EM. DAN, op. cil., p. 544, or. 117.
39
In practica judiciara mai veche s-a stabilit ca este supusa perimarii cererea de validare a popririi si nu cererea de infiintare a ei, insa perirnarea
cererii de validare duce si la desfiintarea ordonantei. A se vedea in acest sens: Cas. III., d. 1031/1940, in Codul 1944, p. 192
40
P. NEGULESCU, op. cit., p. 178; E. HEROVANU, Teoria executarii silite, Ed. Librariei Cioflec, Bucuresti, 1942, p. 211-218; T. POP, op.
cit., p. 125-126.
 17

GR. PORUMB, Teoria generala a executarii silite si unele proceduri speciale, Editura stiintifica,
Bucuresti 1964
P. NEGULESCU, E. HEROVANU, Teoria executarii silite, Ed. Librariei Cioflec, Bucuresti,
1942
S.ZILBERSTEIN, V.M.CIOBANU, I.BACANU, C.N. FLORESCU, Noi mijloace normative
de asigurare a realizarii creantelor facand obiectul popririlor asupra conturilor bancare,
R.D.C. NR.2/1996
G.BOROI, D.RADESCU, Codul de procedura civila, comentat si adnotat, Editura All,
Bucuresti 1995
Tribunalul Minicipiului Bucuresti, sec. a III-a civ., dec.nr.494/1990, republicata
TURCU, Poprirea bancara, R.D.C. nr. 3/1994
Codul de Procedura Civila modificat prin Legea nr.459/2006
Codul de Procedura Fiscala modificat prin Ordonanta nr.35/2006