754 1058 1 Pbeuroinfo

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.
net/publication/347999828
O EVALUARE PRELIMINARĂ A IMPACTULUI ECONOMIC AL PANDEMIEI DE

COVID-19 ASUPRA ŢĂRILOR DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST A
PRELIMINARY ASSESSMENT OF THE COVID-19 PANDEMIC ECONOMIC
IMPACT...
Article · December 2020
CITATIONS READS
0 56
1 author:
Iulia Monica Oehler-Sincai

Institute for World Economy / Romanian Academy
58 PUBLICATIONS 51 CITATIONS
SEE PROFILE
Some of the authors of this publication are also working on these related projects:
Romania at the crossroads of the Chinese initiatives OBOR and 16+1. Positioning Romania on the New Silk Road map View project
Balance of Power in Asia-Pacific View project
All content following this page was uploaded by Iulia Monica Oehler-Sincai on 30 December 2020.
The user has requested enhancement of the downloaded file.

EUROINFO - Revistă lunară Vol. 4. Nr. 2/2020 ISSN 1582-9723
UE-27 ŞI STATELE MEMBRE SE CONFRUNTĂ CU TREI ŞOCURI GLOBALE ȊN ANUL 2020: PANDEMIE,
RECESIUNE ECONOMICĂ ŞI CRIZĂ ALIMENTARĂ. MĂSURI SPECIFICE DE RELANSARE ECONOMICĂ
EU-27 AND MEMBER STATES ARE DEALING WITH THREE GLOBAL SHOCK IN 2020: PANDEMIC,
ECONOMIC RECESSION AND FOOD CRISIS. SPECIFIC ECONOMIC RECOVERY MEASURES
O EVALUARE PRELIMINARĂ A IMPACTULUI ECONOMIC AL

PANDEMIEI DE COVID-19 ASUPRA ŢĂRILOR DIN EUROPA CENTRALĂ
ŞI DE EST
A PRELIMINARY ASSESSMENT OF THE COVID-19 PANDEMIC
ECONOMIC IMPACT ON CENTRAL AND EASTERN EUROPEAN
COUNTRIES
Iulia Monica OEHLER-ȘINCAI2

Institutul de Rconomie Mondială, Academia Română, Bucureşti, Romania
Vă rugăm să citaţi acest articol astfel: Oehler-Șincai, I.M. (2019). O evaluare preliminară a
impactului economic al pandemiei de Covid-19 asupra ţărilor din Europa Centrală şi de Est,
EUROINFO, 4(2), pp. 19-34
Rezumat
Principalul obiectiv al acestui articol constă în analiza comparativă a impactului economic al
pandemiei de Covid-19 asupra unui grup de 11 ţări din Europa Centrală şi de Est, membre ale Uniunii
Europene. Al doilea obiectiv major îl reprezintă evaluarea procesului de relansare economică a acestor ţări,
prin prisma unor măsuri specifice anticriză. Pornind de la investigarea principalilor indicatori macroeconomici,
pe baza datelor Comisiei Europene, prezenta cercetare evidenţiază că toate statele din regiune au fost puternic
afectate de criză, chiar şi cele încadrate anterior în categoria celor „reziliente” la şocuri externe. Întreruperea
activităţilor în majoritatea sectoarelor economice considerate neesenţiale, accentuarea incertitudinii şi declinul
încrederii (deopotrivă a consumatorilor şi a investitorilor), asociată cu reducerea abruptă a cererii şi a
investiţiilor productive sunt doar câţiva factori care au condus la intrarea în recesiune a economiilor analizate.
Pe parcursul anului 2020, se evidenţiază majorarea simultană a deficitelor bugetare, a datoriei publice şi a
ratei şomajului. Criza actuală evidenţiază o dată în plus nevoia de reformă în unele ţări din regiune, în special
în România.
Cuvinte-cheie: Covid-19, Europa Centrală şi de Est, România, impact economic, indicatori
macroeconomici, măsuri anticriză
Clasificare JEL: E21, E22, E23, E24, E29, E32, E51, E61, H12, H50, H60
Abstract
The main objective of this paper is the comparative analysis of the economic impact of the Covid-19
pandemic on a group of eleven countries in Central and Eastern Europe, members of the European Union. The
second significant objective is an evaluation of their economic recovery, in terms of specific anti-crisis
measures. Starting from the investigation of the main macroeconomic indicators of these countries, based on the
data of the European Commission, the present research highlights that all the states in the region have been
strongly affected, even those previously included in the category of „resilient” to external shocks. Interruption of
activities in most economic sectors considered non-essential, increasing uncertainty and declining confidence
(both at the level of consumers and investors), associated with the sharp decrease in demand and productive
investment are just a few factors leading to the recession of the analyzed economies. During 2020, one can
remark an increase in budget deficits, public debt and unemployment. The current crisis has highlighted once
again the need for reform in some countries in the region, especially in Romania.
Key words: Covid-19, Central and Eastern Europe, Romania, economic impact, macroeconomic
indicators, anti-crisis measures
JEL Classification: E21, E22, E23, E24, E29, E32, E51, E61, H12, H50, H60
2
Autor de contact: Dr. Iulia Monica Oehler-Șincai, oehler.sincai@gmail.com
18
1. Introducere
Ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE), membre ale UE,3 au intrat într-o recesiune
profundă în trimestrul al doilea din 2020, pe fondul efectelor generate de noul coronavirus
SARS-CoV-2.4 Pentru Polonia, este prima recesiune în aproape trei decenii (European
Commission, 2020a). Statele ECE-11 sunt mai puţin afectate de criza actuală decât vechile
ţări membre, atât în ceea ce priveşte amploarea pandemiei de Covid-19, cât şi gravitatea
recesiunii pe ansamblul anului 2020. În schimb, ţinând cont de evoluţia PIB în trimestrul al
doilea din 2020, comparativ cu trimestrul precedent, şapte ţări din ECE-11 înregistrează
scăderi mai pronunţate decât media UE (-11,9%) şi doar patru (Polonia, Cehia, Letonia şi
Slovacia), reduceri sub media UE. Cele mai afectate în trimestrul al doilea din 2020 sunt:
Croaţia (scădere a PIB de 20,4% faţă de trimestrul anterior), Ungaria (-14,3%) şi Bulgaria (-
14%). Pentru România, experţii Comisiei Europene estimează în trimestrul al doilea din 2020
o scădere a PIB de 12%, cu doar 0,1 puncte procentuale peste media UE (European
Commission, 2020a). Estimările Comisiei Europene au la bază scenariul potrivit căruia
activitatea economică se restrânge puternic în primele două trimestre din 2020, după care
redresarea economică are loc treptat, odată cu relaxarea restricţiilor impuse de pandemie.
Motoarele „clasice” ale creşterii economice sunt grav afectate: consumul, comerţul şi
investiţiile. Potrivit estimărilor experţilor Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi
Dezvoltare (UNCTAD), valoarea investiţiilor străine directe (ISD) la nivel mondial va scădea
cu 40% în 2020 (UNCTAD, 2020). La rândul său, Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC)
avertizează că este posibil ca valoarea schimburilor comerciale internaţionale să se diminueze
cu un procentaj cuprins între 13 şi 32% în 2020, pe fondul crizei Covid-19 (WTO, 2020).
Exceptând Marea Depresiune din 1929-1933, criza actuală este fără precedent din
mai multe motive. În primul rând, şocul este semnificativ (IMF, 2020a). Putem vorbi chiar
despre un „triplu şoc” (Ortega, 2020): un şoc umanitar, însoţit de unul al ofertei şi producţiei
şi unul al cererii şi al consumului, care pot conduce la o nouă criză financiară internaţională.
Se înregistrează pierderi masive cauzate de încetarea activităţii de producţie în aproape toate
sectoarele economice, cu excepţia celor esenţiale, asociată cu situaţia de urgenţă pentru
sănătate şi măsuri de izolare fără precedent. În al doilea rând, asemănător unei situaţii de
război sau de criză politică, incertitudinea cu privire la durata şi intensitatea şocului afectează
economia şi societatea. În al treilea rând, în situaţia actuală, politica economică are un rol
foarte diferit. În crizele obişnuite, factorii de decizie încurajează rapid activitatea economică
3
În prezenta analiză sunt incluse 11 ţări din Europa Centrală şi de Est: Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia,
Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria (ECE-11).
4
Potrivit definiţiei clasice, recesiunea semnifică un declin semnificativ al activităţii economice în două trimestre
consecutive. În prezent, însă, în tot mai multe ţări, scăderea puternică a PIB real, a producţiei industriale şi a
vânzărilor pe o perioadă de câteva luni consecutive este asociată cu fenomenul de recesiune.
19
prin stimularea cererii agregate. În prezent, însă, cererea nu poate fi stimulată imediat, din
cauza măsurilor de distanţare socială, care sunt încă necesare (IMF, 2020).
În acest context, prezentul articol are două obiective principale: (1) analiza
comparativă a impactului economic al pandemiei de Covid-19 asupra ECE-11, prin prisma
unor indicatori macroeconomici relevanţi şi (2) evaluarea procesului de relansare economică,
pe baza unor măsuri anticriză specifice.5
2. Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici la nivelul ECE-11

Economiile ECE-11, puternic dependente de comerţul şi investiţiile intra-comunitare,
se confruntă cu provocări comune în perioada actuală. Acestea se reflectă printr-o serie de
tendinţe similare în 2020, precum: reducerea consumului privat, a investiţiilor productive, a
fluxurilor comerciale şi investiţionale, în paralel majorarea ratei şomajului, a deficitului
bugetar şi a datoriei publice, odată cu intrarea în recesiune şi necesitatea adoptării de măsuri
anticriză. Întrucât aceste ţări sunt puternic integrate în economia comunitară şi reţelele
regionale de producţie, redresarea lor economică depinde de relansarea ansamblului UE.
Gradul în care sunt afectate economiile diferă însă de la ţară la ţară, ţinând cont de
fundamentele economice ale fiecăreia. Potrivit estimărilor experţilor comunitari pentru 2020,
la nivelul ECE-11, Croaţia şi Lituania marchează cele mai pronunţate scăderi ale PIB real (-
9,1% şi, respectiv -7,9%), mai pregnante decât scăderea înregistrată pe ansamblul UE, de
7,4%. Pentru Bulgaria, experţii Comisiei Europene estimează o scădere de 7,2% în 2020, iar
pentru Letonia, Slovenia şi Ungaria, scăderi de 7%. Estonia, Slovacia, Cehia şi România
înregistrează în 2020 scăderi ale PIB de 6,9%, 6,7%, 6,2% şi, respectiv, 6%, iar Polonia, în
general rezilientă la şocuri, o scădere de 4,3% (Graficul 1).
5
În cazul României, sunt preluate idei ale autorului incluse în contribuţia, „Opinii ale experţilor străini şi români
cu privire la criză. Posibile soluţii pentru relansarea economiei româneşti” la microstudiul „Oportunităţi pentru
România din perspectiva contextului internaţional generat de criza Covid-19”, Institutul de Economie Mondială,
Academia Română, mai 2020, disponibilă la: https://acad.ro/SARS-CoV-2/pag.htm.
20
Graficul 1: Evoluţia ritmului mediu anual de creştere a PIB real în ţările ECE-11
în perioada 2019-2021 (%)
Notă: Estimări pentru 2020, prognoze pentru 2021.

Sursa: Grafic elaborat de autor pe baza datelor European Commission (2020a).
În acelaşi timp, şi PIB pe locuitor scade în toate ţările membre ale UE în 2020. În
rândul ţărilor ECE-11, Polonia înregistrează cea mai moderată scădere a PIB pe locuitor, de
4,2%, urmată de România (-5,4%) (comparativ, diminuarea pe ansamblul UE este de -7,5%).
2.1. Tendinţe majore în planul cererii, ofertei, şomajului şi inflaţiei

În primul rând, în rândul ţărilor ECE-11, similar cu situaţia înregistrată în alte ţări şi
regiuni, se remarcă scăderea consumului privat, în paralel cu majorarea ratei şomajului
(Graficul 2). O pondere însemnată din cei angajaţi în sectoare precum industria ospitalităţii,
transport aerian, sectoare culturale şi creative, dar şi cei care desfăşoară activităţi
independente, a intrat în şomaj (inclusiv şomaj tehnic) sau concediu fără plată. Veniturile
gospodăriilor s-au redus, ceea ce a contribuit la limitarea posibilităţilor de a accesa (noi)
credite bancare.
Graficul 2: Rata şomajului în ţările ECE-11 în perioada 2019-2021

(% din populaţia activă)

21
În ceea ce priveşte rata şomajului, ţările cel mai grav afectate în 2020 sunt: Croaţia
(10,2%), Lituania (9,7%) şi Estonia (9,2%), toate depăşind media UE. Pentru patru ţări ECE-
11, rata şomajului în 2020 este mai mult decât dublul celei din 2019 (Cehia, Ungaria, Polonia
şi Estonia, cu rate scăzute ale şomajului în perioada anterioară crizei). Deşi pentru 2021 se
prognozează o diminuare a şomajului în toate statele din Europa Centrală şi de Est, ratele
şomajului rămân superioare nivelurilor din 2019.
În al doilea rând, se evidenţiază suspendarea activităţilor investiţionale ale
companiilor (pe fondul incertitudinii ridicate) şi încetinirea ritmului de implementare a
proiectelor finanţate prin fonduri comunitare, cel puţin în prima parte a anului 2020. Deşi
consumul public marchează o creştere în toate ţările ECE-11 pe ansamblul anului 2020 (chiar
semnificativă, de peste 4% în Ungaria, Slovenia, Estonia şi Slovacia), această majorare nu
reuşeşte să compenseze scăderea consumului privat şi a investiţiilor productive, după cum se
remarcă în Graficul 3. În şapte ţări din ECE-11 se înregistrează scăderi de două cifre ale
investiţiilor productive în 2020, cele mai afectate trei state fiind: Ungaria (-18,7%), Bulgaria
(-18%) şi România (-15%). Investiţiile în echipamente sunt estimate să scadă chiar cu 28% în
Ungaria, cu 25% în Cehia şi cu 22% în România.
Graficul 3: Evoluţia consumului privat, a consumului public

şi a investiţiilor productive în 2020 (%)
Notă: Estimări.
Productivitatea muncii (PIB real/angajat, modificări procentuale) marchează o

scădere în 2020 în ţările analizate, cu excepţia Poloniei (creştere de 0,3%, dar reprezentând un
nivel cu mult mai redus faţă de ritmurile din anii precedenţi, de 4,4% în 2019 – cel mai ridicat
nivel din UE – şi 4,8% în 2018 – la egalitate cu Irlanda –) (European Commission, 2020a).
În al treilea rând, se observă diminuarea ratei inflaţiei în termeni anuali în 2020 (cu
excepţia Poloniei) (Graficul 4), pe fondul scădererii cererii şi al declinului preţului ţiţeiului.
22
Înscrierea ratei inflaţiei pe o pantă ascendentă în Polonia în 2020 trebuie corelată cu scăderea
mai moderată a consumului privat şi a investiţiilor productive, comparativ cu celelalte ţări
analizate, după cum relevă Graficul 2. Ţările cu cea mai accentuată scădere a ratei inflaţiei în
2020, comparativ cu 2019, sunt: Ţările Baltice, Bulgaria, România şi Slovenia. Cu excepţia
Slovaciei, Cehiei şi Ungariei, inflaţia se accelerează în 2021 în toate ţările ECE-11, iar în
Bulgaria rămâne la un nivel similar celui estimat pentru 2020.
Graficul 4: Rata inflaţiei în ţările ECE-11 în perioada 2019-2021 (%)

Trebuie însă diferenţiat între rata inflaţiei la produsele alimentare şi cele nealimentare,
unde tendinţele sunt contrare: în timp ce preţurile la a doua categorie sunt chiar în scădere în
2020, preţurile la alimente se înscriu pe o pantă ascendentă (UNECE, 2020). Una dintre
explicaţii rezidă în majorarea costurilor de producţie şi transport, la aceasta adăugându-se
comportamentul consumatorilor în perioadele de criză (şi anume, stocarea unor cantităţi
ridicate de produse alimentare neperisabile), dar şi anumite măsuri protecţioniste de
descurajare a exporturilor unor ţări.
2.2. Evoluţia soldului bugetar şi a datoriei publice, pe fondul intervenţiilor

masive ale statului în plan economic
În 2020, se evidenţiază sporirea deficitului bugetar pentru şase ţări analizate şi
trecerea de la excedent la deficit pentru Bulgaria, Slovenia, Lituania, Cehia şi Croaţia.
Acestea au înregistrat excedente bugetare în anii precedenţi, începând din 2016 sau 2017.
Creşterea deficitului este cauzată de măsuri temporare de stimulare a economiei (inclusiv prin
intervenţii pe piaţa muncii, cheltuieli suplimentare în sectorul asistenţei medicale) şi scăderea
veniturilor fiscale.
23
Potrivit estimărilor experţilor Comisiei Europene, Polonia, România şi Slovacia sunt

ţările din ECE-11 cu un deficit bugetar raportat la PIB peste media UE în 2020 (-8,3%). La
polul opus se situează Bulgaria şi Ungaria, cu deficite de 2,8% din PIB şi, respectiv, 5,2%
din PIB în 2020. România este singura ţară din UE pentru care se prognozează adâncirea
deficitului bugetar în 2021 (-11,4% din PIB, faţă de -9,2% din PIB în 2020) (Graficul 5).
Graficul 5: Soldul bugetar la nivelul ţărilor ECE-11

în perioada 2019-2021 (% din PIB)

În ceea ce priveşte datoria publică, se remarcă următoarele tendinţe în ţările ECE-11.

În toate ţările analizate, prognozele Comisiei Europene indică sporirea datoriei publice
raportate la PIB în 2020, urmată de o uşoară scădere în şase dintre acestea în 2021. În 2020,
Croaţia, Slovenia şi Ungaria înregistrează cele mai mari niveluri ale datoriei publice (88,6%
din PIB, 83,7% din PIB şi, respectiv, 75% din PIB), toate celelalte ţări din ECE-11 marcând
niveluri de sub 60%. Ţările cu cele mai scăzute procentaje sunt Estonia, Bulgaria şi Cehia
(20,7% din PIB, 25,5% din PIB şi, respectiv, 38,7% din PIB). Şase dintre ţările analizate
(printre care şi România) marchează o creştere a datoriei publice de peste 10 puncte
procentuale în 2020, comparativ cu 2019. Niciuna dintre ţările din ECE-11 nu depăşeşte
media UE a datoriei publice raportate la PIB (Graficul 6).
24
Graficul 6: Datoria publică la nivelul ţărilor ECE-11


2.3. Evoluţia soldului contului curent raportat la PIB

Potrivit estimărilor Comisiei Europene, şapte ţări din ECE-11 înregistrează un excendent
de cont curent pe ansamblul anului 2020: cele trei Ţări Baltice, Slovenia (cel mai ridicat
excedent, de 6,8% din PIB), Bulgaria, Ungaria şi Polonia (dintre acestea, Slovenia şi
Bulgaria peste media UE). Ungaria este singura care trece de la deficit la excedent. În
contrast cu Ungaria, soldul contului curent al Cehiei şi Croaţiei evoluează în sens invers, în
timp ce Slovacia şi România marchează în continuare deficite (în creştere în primul caz, în
scădere în al doilea). Ultimele două înregistrează cele mai ridicate deficite de cont curent
raportate la PIB din rândul ţărilor ECE-11. Pentru 2021, pentru şase ţări se prognozează
sporirea excedentelor, pentru Slovenia menţinerea la acelaşi nivel, pentru două diminuarea
deficitelor (Slovacia şi Cehia), în timp ce Croaţia va reveni la excedent. În schimb, deficitul
României va rămâne aproape neschimbat (creştere cu 0,1 puncte procentuale) (Graficul 7).
Trebuie subliniat că, în termeni absoluţi, cele mai ridicate excedente sunt cele
înregistrate de Slovenia şi Polonia (3,1 miliarde de euro şi, respectiv, 2,8 miliarde de euro în
2020), iar cele mai mari deficite sunt cele ale României şi Cehiei (7 miliarde de euro şi,
respectiv, 3 miliarde de euro în 2020).
25
Graficul 7: Soldul balanţei contului curent la nivelul ţărilor ECE-11


Volumul exporturilor de bunuri şi servicii este estimat să înregistreze scăderi de două

cifre în 2020, cu excepţia Poloniei (scădere de 9,8%), urmate de creşteri între 7,8% (Letonia)
şi 33,7% (Croaţia) în 2021. În ceea ce priveşte volumul importurilor de bunuri şi servicii,
doar Letonia marchează o scădere de sub 10% în 2020 (8,3%). Creşterile prognozate pentru
2021 se situează între 7,2% (Estonia) şi 23,4% (Croaţia). În general, ritmul de scădere a
exporturilor este mai ridicat decât cel al importurilor în 2020, dintre excepţii menţionând:
Slovacia, Polonia, Ungaria şi România.
În ţări precum Slovenia, declinul exportului este compensat de o reducere similară a
importurilor, ceea ce face ca excedentul contului curent să rămână, practic, neschimbat. În
ţările analizate, scăderea preţurilor la ţiţei se reflectă favorabil în evoluţia balanţei contului
curent.
Cu toate acestea, doar în trei ţări din ECE-11, exporturile nete au o contribuţie pozitivă
la PIB în 2020. Aceasta este însă aproape nesemnificativă în Slovacia şi Ungaria (0,1% şi,
respectiv, 0,2%), dar de 1,2% în România.
3. Sinteză a măsurilor de stimulare a procesului de relansare economică

În literatura de specialitate, măsurile discreţionare adoptate pentru a contracara
efectele pandemiei de Covid-19 asupra economiilor naţionale sunt încadrate în două categorii
principale: (1) măsuri „deasupra liniei”, în cadrul bugetului, sinonim cu sprijinul direct pentru
companii şi gospodării (majorarea cheltuielilor publice şi reducerea veniturilor din taxe şi
impozite, inclusiv prin suspendarea contribuţiilor obligatorii la sistemul de securitate socială,
cu un impact direct asupra economiei prin multiplicatori fiscali) şi (2) măsuri „sub linie”, în
afara bugetului (împrumuturi, injecţii de lichiditate, garanţii, participaţii la capital) (IMF,
2020b).
26
Toate ţările incluse în analiză au adoptat deopotrivă măsuri de „deasupra” şi de „sub

linie”, însă în limita spaţiului de manevră impus de indicatorii macroeconomici specifici. O
atenţie deosebită a fost acordată sporirii capacităţii sistemului de sănătate şi sprijinirii
persoanelor şi sectoarelor cel mai grav afectate (European Commission, 2020b).
Băncile Centrale din ţările analizate au avut un rol activ în sprijinirea economiei, prin
reducerea ratelor dobânzii cheie şi chiar a rezervelor minime obligatorii, precum şi amânarea
rambursării ratelor la creditele bancare pe o perioadă de 3 luni (Polonia, spre exemplu), 6 luni
(Bulgaria) sau 9 luni (România) (dar nu mai târziu de sfârșitul anului 2020). Cu excepţia
Cehiei, Băncile Centrale au recurs la programe de relaxare cantitativă. Banca Centrală a
Bulgariei a deschis o linie de swap valutar în valoare de 2 miliarde EUR cu Banca Centrală
Europeană până la sfârșitul anului 2020 sau atât timp cât este necesar (IMF, 2020c). Pentru a
împiedica deprecierea prea accentuată a monedelor naţionale, în cazul ţărilor din afara Zonei
euro, s-a recurs la vânzarea de valută pe piaţă (OECD, 2020).
Serviciile digitale, care jucau deja un rol însemnat în economie cu mult înainte de
criza actuală, au dobândit o importanţă şi mai pregnantă pe parcursul pandemiei de Covid-19.
Comerţul electronic, serviciile de e-guvernare, cursurile online şi interacţiunile de afaceri prin
intermediul Internetului au permis continuarea unor activităţi care, în caz contrar, ar fi generat
blocaje şi pierderi mult mai pronunţate decât cele actuale.
În continuare, va fi prezentat succint cât reprezintă măsurile anticriză raportate la PIB
în cele 11 ţări analizate, precum şi un studiu de caz privind Bulgaria, având în vedere
varietatea măsurilor adoptate de aceasta.
3.1.CEE-11 – estimare a valorii măsurilor anticriză raportată la PIB

Într-o analiză recentă, realizată pentru Ungaria, Cehia, Polonia şi România (Benecki
et al., 2020), se evidenţiază că pachetul de măsuri anticriză al Ungariei este cel mai
semnificativ ca pondere în PIB: 13,6%. Datele Comisiei Europene indică, însă, un procentaj
mult mai scăzut (Tabelul 1). Sprijinul sub formă de lichidităţi este de 60% din total, iar
măsurile fiscale cumulează 40%. Pentru 2020, programul de relaxare cantitativă al Băncii
Naţionale a Ungariei este estimat la 3,2% din PIB.
Pachetul anunţat de Cehia este estimat la 12,3% din PIB, însă în cadrul acestuia,
garanţiile publice constituie 70%. Banca Naţională a Cehiei a recurs, ca şi celelalte bănci
centrale, la reducerea ratei dobânzii de politică monetară, însă consideră măsurile de relaxare
cantitativă drept un instrument de ultimă instanţă.
Polonia a anunţat măsuri anticriză succesive, totalizând 11,3% din PIB. Componenta
fiscală este cea mai generoasă din regiune şi chiar din Europa, de 6,5% din PIB (Benecki et
al., 2020). Au fost adoptate o serie de măsuri pentru protejarea angajaților și a locurilor de
muncă şi susținerea financiară a companiilor. Pentru stimularea investițiilor publice, a fost
27
constituit un nou fond de investiții publice (aproximativ 1,5% din PIB), pentru finanţarea
proiectelor de: infrastructură, tranziție energetică și digitalizare (cu accent pe sistemul de
administrație publică) (Dumitrescu şi Oehler-Şincai, 2020).
Amploarea stimulentelor fiscale acordate de România este considerată de experţi ca
fiind „moderată”. Programul anticriză este evaluat la 3,2% din PIB (2% din PIB fiind
garanţiile publice) (Benecki et al., 2020). Banca Naţională a României a lansat în premieră
programul de relaxare cantitativă în aprilie 2020, prin achiziţionarea de titluri de stat de pe
piaţa secundară.
Reprezentanţii mediului de afaceri din România subliniază că economia naţională are
nevoie de sprijin în valoare de circa 30 de miliarde de euro (15% din PIB). Pentru aceasta,
marile companii cer guvernului să apeleze la Fondul Monetar Internaţional (FMI) (Cornea,
2020). Însă orice împrumut solicitat de la FMI este însoţit de un set de reguli (în general,
măsuri de austeritate), care ar fi complet neproductive în cazul crizei actuale. Tocmai de
aceea, este nevoie de injecţii de capital, dar nu pe baza unui împrumut de la FMI. În schimb,
trebuie atrase toate fondurile posibile de la UE; sunt necesare politici de transfer al
veniturilor; este necesară facilitarea accesului la linii de credite, dar la rate moderate ale
dobânzii (o soluţie în această direcţie fiind deja adoptată, IMM beneficiind de credite bancare
garantate de stat, cu dobânzi subvenţionate).
Similar cu alte ţări din regiune, România este în proces de reevaluare a structurii
producţiei industriale. În opinia ministrului economiei, este necesar ca România să se
concentreze pe energie, petrochimie şi apărare. Totodată, se are în vedere stimularea
producţiei locale, astfel încât să fie asigurată securitatea aprovizionării cu alimente, gaze şi
echipamente medicale.
În România, Consiliul Naţional al IMM susţine importanţa unor programe specifice şi
măsuri sectoriale de redresare, precum: programul strategic de susținere a centrelor de
depozitare, colectare și distribuție a produselor agro-alimentare românești. Pentru
relansarea agriculturii și industriei sunt necesare, printre altele: înființarea de „centre de
colectare” a produselor agricole și crearea de „asociații ale producătorilor agricoli și
industriali”, anularea taxelor pe cifra de afaceri impuse furnizorilor de către marii retaileri și
adoptarea Codului de bune practici care funcționează în Uniunea Europeană de peste 10 ani
(CNIPMMR, 2020).
Tabelul 1 include o estimare preliminară a valorii măsurilor anticriză (bugetare şi în
afara bugetului) ca pondere în PIB pentru ţările analizate, potrivit datelor incluse în rapoartele
de recomandări specifice fiecărei ţări, din cadrul Semestrului European (European
Commission, 2020b).
28
Tabelul 1: Estimare a valorii măsurilor anticriză (% din PIB)

Ţara Măsuri bugetare Sprijin sub formă de
lichidităţi
Bulgaria 1,3 0,6
Cehia 4,0 ---
Croaţia 2,8 1,3
Estonia 4,3 8,7
Letonia 3,0 3,2
Lituania 6,8 3,8
Polonia 6,0 ---
România 1,2 ---
Slovacia 2,6 3,0
Slovenia 4,4 5,1
Ungaria* 4,6 1,8
Note: --- semnifică lipsa datelor. * În cazul Ungariei, din sumele menţionate, din
măsurile bugetare, 1,8% din PIB reprezintă măsuri care urmează a fi implementate, iar
din sprijinul sub formă de lichidităţi, 0,3% din PIB reprezintă măsuri anunţate, dar
neimplementate.
Sursa: Tabel elaborat de autor pe baza European Commission (2020b).
Dintre ţările ECE-11, se remarcă sprijinul consistent acordat de autorităţile din

Estonia, Lituania şi Slovenia pentru redresarea economiei. O parte din măsurile anunţate sunt
finanţate şi prin sprijinul UE, prin Inițiativa pentru investiții ca răspuns la coronavirus
(Coronavirus Response Investment Initiative, CRII) și Inițiativa pentru investiții Plus
(CRII +). Din suma de 37 miliarde de euro prevăzută pentru CRII, aproximativ 70% o
reprezintă sprijinul pentru ECE-11, principalii beneficiari din regiune fiind: Polonia, Ungaria,
România şi Slovacia (Graficul 8). Pentru Ţările Baltice, proiectul „Rail Baltica”, de integrare
a infrastructurii de transport feroviar în reţeaua UE de transport, reprezintă un stimulent
redutabil pentru creşterea economică.
Graficul 8: Distribuţia CRII în ECE-11 (miliarde euro)
Sursa: Grafic elaborat de autor pe baza datelor European Commission (2020c).
29
Totodată, ţările ECE-11 vor avea acces şi la pachetul de măsuri de ajutor pentru toate
statele membre în valoare de 750 miliarde de euro, propus de Comisia Europeană în data de
27 mai 2020, în afara măsurilor sectoriale şi a alocărilor din cadrul financiar multianual pentru
perioada 2021-2027. Consiliul European din 19 iunie 2020 este aşteptat să deschidă noi
perspective ale ieşirii din criză prin cooperare, solidaritate şi soluţii comune.
3.2.Studiu de caz: Bulgaria

Bulgaria este ţara din ECE-11 care, potrivit prognozelor, înregistrează cel mai scăzut
deficit bugetar în 2020-2021, după ce în 2019 a marcat cel mai ridicat excedent bugetar din
regiune (European Commission, 2020a). Aceasta îi permite adoptarea unor măsuri diverse
pentru a accelera ieşirea din recesiune.
Potrivit IMF (2020c), printre măsurile fiscale adoptate de Bulgaria se numără
următoarele:
 acoperirea de către stat a 60% din nivelul salariilor angajaților din sectoarele afectate,
care în alte condiţii ar fi fost concediaţi, inclusiv contribuțiile la asigurările sociale
datorate de angajatori (peste 1,2% din PIB);
 amânarea plății impozitelor pe profit până la 30 iunie 2020;
 remunerații suplimentare în ministerele Sănătății, Internelor și Apărării;
 posibilitatea ca șomerii înregistrați să semneze contracte de muncă cu producătorii
agricoli, fără a-și pierde ajutorul de șomaj;
 plăți suplimentare către personalul care prestează servicii medicale și sociale;
 sprijin pentru diverse grupuri vulnerabile, cum ar fi persoane care desfăşoară activităţi
independente în domeniul cultural, transferuri unice către părinții obligați să fie în
concediu fără plată în timpul stării de urgență;
 reducerea TVA pentru serviciile oferite de restaurante (până la sfârșitul anului 2021) și
pentru cărți (permanent) la 9% (de la 20%).
Banca Națională a Bulgariei a implementat următoarele măsuri (IMF, 2020c):
 capitalizarea profitului din 2019 în sistemul bancar (aproximativ 1,4% din PIB);
 creșterea lichidității sistemului bancar cu 7 miliarde leva (BGN)6 (6% din PIB);
 anularea creșterii rezervei de capital anticiclic planificat pentru 2020 și 2021, cu un
efect de 0,7 miliarde BGN sau aproximativ 0,6% din PIB;
 suspendarea ratelor la creditele bancare pe o perioadă de până la 6 luni (dar nu mai
târziu de sfârșitul anului 2020);
6
1 BGN, aproximativ 0,51 EUR. Sursa:
https://www.ecb.europa.eu/stats/policy_and_exchange_rates/euro_reference_exchange_rates/html/eurofxref-
graph-bgn.en.html.
30
 stabilirea unei linii swap de 2 miliarde EUR cu Banca Centrală Europeană până la
sfârșitul anului 2020 sau atât timp cât este necesar, cu scadența maximă de 3 luni
pentru fiecare tragere.
Guvernul bulgar a recurs, totodată, la „injecţii” de lichidităţi în sistemul financiar:
 majorarea capitalului Băncii de Dezvoltare a Bulgariei (BDB) (de stat) cu 700
milioane BGN (0,6% din PIB), din care 500 milioane BGN vor fi folosiți pentru
emiterea garanțiilor de portofoliu către băncile comerciale pentru extindere
împrumuturi corporative și restul de 200 milioane BGN pentru a oferi împrumuturi
fără dobândă angajaților aflaţi în concediu fără plată (până la 4.500 BGN);
 alocarea a 1,024 miliarde BGN către compania de stat „Fondul de fonduri”, pentru a
oferi subvenții microîntreprinderilor, angajaților independenți, antreprenorilor din
grupuri vulnerabile, dar și IMM și companiilor eligibile;
 alocarea a 800 de milioane BGN unei organizații la care participă Fondul European de
Investiții și Comisia Europeană, pentru a oferi garanții sau credite pentru IMM;
 alocarea a 418 milioane BGN Fondurilor de Dezvoltare Urbană, administrate de
„Fondul de fonduri”, pentru investiții pe termen lung și capital de lucru, care vizează
municipalități, parteneriate de tip public-privat și întreprinderi, afectate de criză,
inclusiv sectoarele de turism și transport.
4. Concluzii
În cele 11 ţări analizate, ca şi la nivel european şi mondial, incertitudinea cu privire la
durata şi intensitatea pandemiei de Covid-19 afectează deopotrivă cererea şi oferta. Ţinând
cont de evoluţia cererii, majoritatea companiilor îşi amână sau chiar îşi anulează proiectele
anterioare, ceea ce conduce la scăderea semnificativă a investiţiilor. Investiţiile publice, în
schimb, compensează parţial efectele negative ale crizei.
Autorităţile din ţările ECE-11 au apelat la o serie de măsuri ţintite (fiscale, monetare şi
financiare) pentru stimularea economiei naţionale. Sunt necesare măsuri succesive, pe baza
continuării consultărilor cu mediul de afaceri, asociaţiile şi organizaţiile profesionale.
Cooperarea permanentă, într-o manieră deschisă, transparentă, rapidă şi fermă cu instituţiile
UE este esenţială, inclusiv din perspectiva ajutoarelor de stat, cu un rol major în relansarea
economică în perioada actuală.
Potrivit datelor Comisiei Europene privind ţările ECE-11, cele mai afectate de scăderea
PIB, în procente, sunt Croaţia şi Lituania, urmate, în ordine, de: Bulgaria, Letonia, Slovenia,
Ungaria, Estonia, Slovacia, Cehia, România şi Polonia. Clasamentul ţărilor ECE-11 în funcţie
de rata şomajului în 2020, pornind de la nivelul cel mai ridicat la cel mai scăzut, este
următorul: Croaţia, Lituania, Estonia, Slovacia, Letonia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Slovenia,
România şi Cehia. Pentru Cehia, Ungaria, Polonia şi Estonia, rata şomajului în 2020 este
estimată la un nivel mai mult decât dublul celui din 2019. Pentru 2021 se prognozează o
31
diminuare a ratei şomajului în toate statele din Europa Centrală şi de Est faţă de 2020, însă
aceasta se menţine la un nivel superior celui din 2019.
În 2019, România era ţara cu cel mai ridicat deficit bugetar raportat la PIB din rândul
ţărilor ECE-19 (4,3% din PIB), în contrast cu Bulgaria, Slovenia, Croaţia, Cehia şi Lituania,
cu excedente bugetare. Acesta este şi motivul pentru care programul de măsuri anticriză
adoptat de guvernul României în 2020 este unul moderat, dar efectele sunt apreciate ca fiind
pozitive, cel puţin din perspectiva ratei şomajului. În 2020-2021, toate ţările ECE-11 au
deficit bugetar, ierarhia ţărilor ECE-11 ţinând cont de deficitul bugetar în 2020, pornind de la
nivelul cel mai ridicat la cel mai scăzut fiind următoarea: Polonia, România, Slovacia,
Estonia, Letonia, Slovenia, Croaţia, Lituania, Cehia, Ungaria şi Bulgaria. Cu excepţia
României, pentru 2021, comparativ cu 2020, se prognozează o scădere a deficitului bugetar în
statele din ECE-11.
Clasamentul ţărilor ECE-11 în funcţie de datoria publică (ca procentaj în PIB) în 2020,
pornind de la nivelul cel mai ridicat la cel mai scăzut, este următorul: Croaţia, Slovenia,
Ungaria (toate trei cu un nivel de peste 60% din PIB), urmate de Slovacia, Polonia, Lituania,
România, Letonia, Cehia, Bulgaria şi Estonia. Majoritatea ţărilor analizate marchează o
creştere de peste 10 puncte procentuale a datoriei publice raportate la PIB în 2021, faţă de
2019, cea mai pronunţată majorare fiind prognozată pentru România (aproximativ 20 de
puncte procentuale), cu toate acestea, nu este depăşită media UE.
Prezenta investigaţie nu a identificat tendinţe comune pentru ţările incluse în fiecare din
cele două grupuri, cele din Zona euro şi cele din afara Zonei euro. Cu alte cuvinte, adoptarea
euro nu a generat neapărat o convergenţă mai accentuată a Ţărilor Baltice, Sloveniei şi
Slovaciei. Totodată, cele şase ţări ECE-11 care nu au adoptat euro prezintă evoluţii diferite ale
indicatorilor lor macroeconomici.
România se numără printre cele patru ţări din ECE-11 cu un sold negativ al balanţei
contului curent în 2020 (alături de Slovacia, Croaţia şi Cehia), deficitul său fiind cel mai
ridicat. Similar cu Bulgaria şi Croaţia, România a înregistrat deficite semnificative de cont
curent în deceniile trecute, însă, în contrast cu acestea, nu a reuşit să revină la excedent.
Tocmai de aceea, sunt necesare mai mult decât oricând susţinerea industriei prelucrătoare şi
conversia producţiei unor companii către domenii esenţiale, odată cu analizarea în detaliu a
propunerilor de reformă din partea asociaţiilor şi organizaţiilor profesionale, cum ar fi
Consiliul Naţional al IMM.
Pe lângă acestea, apreciem ca fiind necesară încurajarea în continuare a utilizării pe
scară largă a tehnologiilor digitale, deopotrivă în sectorul public şi cel privat. Provocarea
majoră pentru „noua economie” va fi gradul de pregătire a populaţiei pentru acest salt,
principalele două categorii afectate de riscul excluderii digitale fiind populaţia din mediul
rural şi vârstnicii. Este necesară, totodată, stimularea actorilor economici să continue
32
cooperarea în vederea consolidării sectorului sănătăţii publice, prioritatea numărul 1 nu doar

în prezent, dar şi pe termen lung.
Referinţe bibliografice
Benecki, R., Kasek, L., Virovacz, P., Seidler, J., Tataru, V., Dolghin, D. (2020). The CEE fiscal and
monetary response to Covid-19, ING Economic and Financial Analysis, Global Economics, May 5.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) (2020).
Program de măsuri prioritare pentru relansarea economică a României, 9 aprilie.
Cornea, R. (2020). Marile companii cer guvernului să apeleze la FMI pentru a trece criza: economia
are nevoie de un ajutor de circa 30 miliarde de euro, adică 15% din PIB, Ziarul Financiar, 7 aprilie.
Dumitrescu, A. L., Oehler Șincai, I. M. (2020). „Polonia față în față cu provocările pandemiei de
Covid-19. Lecții pentru România”. Revista de Economie Mondială, 12(1), pp. 26-39.
European Commission (2020a). European Economic Forecast, Spring 2020, Institutional Paper 125,
May.
European Commission (2020b). 2020 European Semester: Country Specific Recommendations, May
20, disponibile la: https://ec.europa.eu/info/publications/2020-european-semester-country-specific-
recommendations-commission-recommendations_en [accesat la 1 iunie 2020].
European Commission (2020c). European Coordinated Response on Coronavirus: Questions and
Answers, March 13.
International Monetary Fund (IMF) (2020a). World Economic Outlook, Chapter 1 – The Great
Lockdown, April.
IMF (2020b). IMF Fiscal Monitor: Policies to Support People during the Covid-19 Pandemic, April.
IMF (2020c). Policy responses to Covid-19 – Policy Tracker, disponibil la:
https://www.imf.org/en/Topics/imf-and-covid19/Policy-Responses-to-COVID-19 [accesat la 1
iunie 2020].
Organisation for Economic Cooperation and Development (OECD) (2020). Covid-19 Crisis Response
in South East European Economies, April 15.
Ortega, A. (2020). The deglobalisation virus, European Council on Foreign Relations, March 18.
United Nations Conference on Trade and Development (UNCTAD) (2020). Coronavirus could cut
global investment by 40%, new estimates show, March 26.
United Nations Economic Commission for Europe (UNECE) (2020). Food Outlook, disponibil la:
http://www.unece.org/trade/agr/foodoutlook.html [accesat la 2 iunie 2020].
World Trade Organization (WTO) (2020). Trade set to plunge as COVID-19 pandemic upends global
economy, press release, April 8.
* Știri din presa românească online: https://www.zf.ro/zf-24/noi-directii-pentru-industria-romaneasca-
virgil-popescu-productia-19094320.
33
View publication stats

754 1058 1 Pbeuroinfo

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

754 1058 1 Pbeuroinfo

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

O EVALUARE PRELIMINARĂ A IMPACTULUI ECONOMIC AL PANDEMIEI DE

Article · December 2020

Iulia Monica Oehler-Sincai

Balance of Power in Asia-Pacific View project

The user has requested enhancement of the downloaded file.

O EVALUARE PRELIMINARĂ A IMPACTULUI ECONOMIC AL

Iulia Monica OEHLER-ȘINCAI2

2. Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici la nivelul ECE-11

Notă: Estimări pentru 2020, prognoze pentru 2021.

2.1. Tendinţe majore în planul cererii, ofertei, şomajului şi inflaţiei

Graficul 2: Rata şomajului în ţările ECE-11 în perioada 2019-2021

Notă: Estimări pentru 2020, prognoze pentru 2021.

Graficul 3: Evoluţia consumului privat, a consumului public

Productivitatea muncii (PIB real/angajat, modificări procentuale) marchează o

Graficul 4: Rata inflaţiei în ţările ECE-11 în perioada 2019-2021 (%)

Notă: Estimări pentru 2020, prognoze pentru 2021.

2.2. Evoluţia soldului bugetar şi a datoriei publice, pe fondul intervenţiilor

Potrivit estimărilor experţilor Comisiei Europene, Polonia, România şi Slovacia sunt

Graficul 5: Soldul bugetar la nivelul ţărilor ECE-11

Notă: Estimări pentru 2020, prognoze pentru 2021.

În ceea ce priveşte datoria publică, se remarcă următoarele tendinţe în ţările ECE-11.

Graficul 6: Datoria publică la nivelul ţărilor ECE-11

Notă: Estimări pentru 2020, prognoze pentru 2021.

2.3. Evoluţia soldului contului curent raportat la PIB

Graficul 7: Soldul balanţei contului curent la nivelul ţărilor ECE-11

Notă: Estimări pentru 2020, prognoze pentru 2021.

Volumul exporturilor de bunuri şi servicii este estimat să înregistreze scăderi de două

3. Sinteză a măsurilor de stimulare a procesului de relansare economică

Toate ţările incluse în analiză au adoptat deopotrivă măsuri de „deasupra” şi de „sub

3.1.CEE-11 – estimare a valorii măsurilor anticriză raportată la PIB

Tabelul 1: Estimare a valorii măsurilor anticriză (% din PIB)

Dintre ţările ECE-11, se remarcă sprijinul consistent acordat de autorităţile din

Graficul 8: Distribuţia CRII în ECE-11 (miliarde euro)

Sursa: Grafic elaborat de autor pe baza datelor European Commission (2020c).

3.2.Studiu de caz: Bulgaria

cooperarea în vederea consolidării sectorului sănătăţii publice, prioritatea numărul 1 nu doar

View publication stats

S-ar putea să vă placă și