Model de Cercetare Calitativa

“Atitudini, opinii şi comportamente POŢINCU CRISTIAN
ale cetăţenilor braşoveni cu privire la An. II, Master

reforma pensiilor”. Afaceri Internaţionale
CAP I. CERCETARE CALITATIVA
I.1. Caracterizare succintă a firmei
La solicitarea Comisiei pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private (CSSPP),

studiul de faţã a fost proiectat sã evalueze opiniile, atitudinile şi comportamentele cetăţenilor
braşoveni în legătură cu problemele legate de trecerea la sistemul obligatoriu de pensii private şi
creşterea vârstei de pensionare în cazul persoanelor de sex feminin.
În mare, cercetarea prezentatã în paginile acestui raport se concentrează asupra înţelegerii
problemelor legate de egalitatea de şanse în ceea ce priveşte viitorul salariaţilor care vor ieşi la
pensie după intrarea în vigoare a modificărilor sistemului de pensii.
Reforma pensiilor înseamnă extinderea bazelor sistemului de pensii prin adăugarea a încă
2 surse (piloni) de pensie, pe lângă pensia publică (de stat), numite pensii private.
Noutatea constă în faptul că noile fonduri de pensii nu vor fi administrate de către stat, ci
de companii private, iar acestea urmează să administreze contribuţiile individuale ale
participanţilor (angajaţi înscrişi la fond) în beneficiul direct al acestora. Aplicarea reformei se va
realiza diferit pentru angajaţi, în funcţie de grupa de vârstă din care aceştia fac parte.
De asemenea, reforma implică şi creşterea vârstei de pensionare a femeilor de la 57 de
ani, cat a fost, până la 60 de ani, vârstă care va fi atinsă în 2014, prin adăugarea a câte 3 luni pe an.
Se va menţine diferenţa de 5 ani dintre vârsta de pensionare a bărbaţilor şi cea a femeilor.
Contribuţia la un fond de pensii private va fi obligatorie pentru toate persoanele care vor
avea sub 35 de ani în momentul adoptării legii, cel mai probabil 2008, şi opţională pentru
persoanele cu vârsta cuprinsa între 35 şi 45 de ani. Acestea pot decide dacă doresc sau nu să
participe la un astfel de fond de pensii private.
Contribuţia la un fond de pensii private facultative va fi opţională şi se va aplica, cel mai
probabil, începând cu 2007, tuturor angajaţilor interesaţi, cu vârsta de până în 45 de ani.
1
I.2. Denumirea temei care face obiectul cercetării calitative
Având în vedere schimbările structurale ce vor avea loc în constituirea fondurilor de pensii
ca urmare a reformei sistemului de pensii, începând cu 1 ianuarie 2007 tema care va face obiectul
cercetării calitative se va denumi: „Cunoaşterea atitudinilor şi opiniilor populaţiei braşovene cu
privire la noua legislaţie în domeniul pensionării.”
I.3. Descrierea metodei calitative de cercetare
1.3.1. Justificarea opţiunii pentru metoda calitativă aleasă

Având în vedere faptul că tema cercetată este o temă de interes general am considerat
nimerită o metodă calitativă de grup, în speţă focus - grupul. Un focus grup este un interviu care
durează între 90 şi 120 minute, condus de un moderator, şi la care participă de la şase până la zece
persoane, recrutate pe baza caracteristicilor demografice sau de comportament comune,
caracteristici rezultate din obiectivele cercetării. În acest caz subiecţii se pot potenţa reciproc,
discuţia putând fi mai productivă. Focus - grupul oferă:
- posibilitatea producerii unor seturi de date concentrate despre tema pusă în discuţie;
- obţinerea unor detalii ale problemei de cercetat şi unor aspecte de factură
emoţională care nu pot fi obţinute prin cercetări cantitative;
- interacţiunea de grup contribuie la crearea unor efecte sinergice care conduc la o
calitate superioară a informaţiilor comparativ cu interviurile individuale;
- timp de colectare a datelor mult mai redus decât în cazul interviurilor individuale;
- înregistrarea video a discuţiilor permite studierea limbajului non-verbal al
subiectului.
Rezultatele unei cercetări calitative nu pot fi generalizate la întreaga populaţie ţintă, ele
indicând doar puncte de vedere, motivaţii ale subiecţilor participanţi la studiu.
1.3.2. Cine realizează cercetarea calitativă
Cercetarea calitativă se va realiza de către realizatorul acestui proiect, Poţincu Cristian, în
calitate de masterand al Facultăţii de Ştiinţe Economice la specializarea „Afaceri Internaţionale”,
din cadrul Universităţii Transilvania din Braşov .
2
1.3.3. Mărimea eşantionului şi constituirea lui

Cercetarea calitativă se va realiza în cadrul a trei focus – grupuri. Acestea vor fi conduse de
către un moderator şi vor fi constituite din câte şase subiecţi. Participanţii au fost selectaţi în
funcţie de statutul ocupaţional, vârstă, educaţie şi nivel de venit. La studiu au participat numai
persoane din Braşov care sunt în acest moment active pe piaţa muncii. Domeniile de activitate din
care provin subiecţii interviurilor colective sunt diverse (întreprinderi de stat şi private) şi ramuri
economice variate.
Tabelul următor prezintă agenda detaliată a cercetării calitative.
Caracteristici ale participanţilor

- Vârsta: 20 - 35 ani
- Studii: medii şi superioare
- Venit: mic, mediu
FG 1
- Număr egal de persoane care lucrează în
servicii şi persoane care lucrează în
producţie
- Venit: mic, mediu
FG 2
producţie
- Venit: mare
FG 3
producţie
Recrutarea participanţilor la studiu a avut loc în două etape:

1) interviuri faţă în faţă pe baza unui chestionar de recrutare aplicat de operatorii de
interviu;
2) interviuri telefonice în care s-au verificat criteriile de recrutare şi s-a confirmat
prezenţa la sesiunile de discuţie de grup.
3
1.3.4. Metoda proiectiva aleasă

Cercetării calitative i s-a asociat de asemenea ca metodă proiectivă „tehnica completării
frazei”. Aceasta presupune ca subiectul să completeze o propoziţie sau o frază lăsată neterminată
cu ceea ce îi vine imediat în minte. Utilizarea acestei metode face posibilă obţinerea unor
răspunsuri de o fidelitate mult mai mare în comparaţie cu răspunsurile la întrebări pe aceeaşi temă,
deoarece fac apel la subconştientul individului.
Pentru a afla atitudinile şi opiniile cetăţenilor braşoveni cu privire la reforma sistemului de
pensii în România, subiecţilor li s-au adresat următorul set de întrebări:
 Condiţia salariatului în România este …………………………………
 La pensie vreau să mă simt…………………………………………….
 Asociez perioada pensionării cu ………………………………………
 Sistemul actual de pensii este …………………………………………
 Pensiile de stat sunt ……………………………………………………
 Implementarea unui sistem de pensii private în România este o măsură
……………………………………………………………………………
 Obligaţia ca tinerii între 20 – 35 ani să contribuie la un sistem de pensii
privat este o măsură ………………………………………………………
 Fondurile private de pensii sunt …………………………………………..
 Creşterea vârstei de pensionare este o măsură…………………………….
 Cotizarea în cadrul unui sistem de pensii de stat cât şi în cel privat facultativ
este …………………………………………………………………………
 Mi-aş dori ca pensia mea să fie ……………………………………………
 Consider optim un sistem de pensii ……………………………………….
 Statul administrează sistemul de pensii ……………………………………
Analiza rezultatelor obţinute în urma aplicării acestei metode proiective este prezentată în
următorul tabel:
4
CATEGORII DE TEME Subiectul nr.1 Subiectul nr.2 Subiectul nr.3 Subiectul nr.4 Subiectul nr.5 Subiectul nr.6
◙ e foarte grea; ◙ liberii profesionişti iau ◙ bine că am un loc de ◙ există domenii în ◙ majoritatea domeniilor ◙ salariatul este exploatat de
I. Introducere
◙ îţi trebuie bani ca salariu doar dacă muncesc, muncă; România în care se câştigă industriale sunt prost plătite; patron;
I-1. Condiţia salariatului
să poţi să spre deosebire de salariat; ◙ nu prea m-a interesat mai bine; ◙ cu majorările la curent şi ◙ împreună cu soţul încercăm
I-2. Preocupări pentru perioada
economiseşti; ◙ încercăm să punem ceva domeniul ăsta; ◙ deocamdată nu m-am gaze nu prea se mai poate; să punem de-o parte
pensionării
deoparte; gândit;
◙ nivelul pensiilor ◙ un sistem sigur ; ◙ produce inegalitate între ◙ valoarea mică a ◙ dependenţa cuantumului ◙ pensiile trebuiesc indexate cu
II. Cunoştinţe, nivel de este mic; ◙ am o asigurare de acest diferitele categorii de pensiilor; pensiei de anul calendaristic la rata inflaţiei;
informare existent ◙ nu am o părere tip; pensionari ◙ as cotiza, dar nu mi-am care s-a ieşit la pensie; ◙ nu am înţeles prea bine
II-1. Sistemul de pensii de stat foarte bună; ◙ nu sunt de acord pai mai ai ◙ nu am auzit foarte multe; pus problema în mod ◙ am auzit că pensia ar putea fi despre ce e vorba;
II-2. Reforma sistemului de ◙ nu m-ar deranja doar câţiva ani de pensie; ◙ femeia are duble concret; moştenită; ◙ femeile trebuie să aibă grijă
pensii dacă ar exista responsabilităţi ◙ în cazul în care ar exista ◙ nu cred că ar fi bine; de familie;
II-3. Creşterea vârstei de locuri de muncă condiţii decente de viaţă,
pensionare bine plătite; condiţii moderne de
muncă;
III. Opinii despre sistemul de ◙ câţi pensionari ◙ ineficient; ◙ nedrept ◙ pensionarii sunt ◙ sunt oameni care după 40 de ◙ produce neajunsuri pentru
pensii existent am văzut în ultimul ◙ punct tare faptul că este un ◙ este inechitabil, sunt nemulţumiţi de situaţia ani de muncă au 3 milioane, pensionari;
III-1. Caracterizarea sistemului timp ieşind în sistem sigur; diferenţe mari; economică în general, chiar ar trebui plătiţi mai bine; ◙ e bine că nu creează o sarcină
de pensii existent stradă… ◙ trebuiesc găsite şi alte ◙ aş căuta soluţii pentru preţurile sunt mari; ◙ un raport de 1/4; în plus salariaţilor;
III-2. Punctele tari şi slabe ale ◙ mă îndoiesc că e soluţii; compensarea lipsurilor ◙ pensii prea mici în ◙ aş căuta să echilibrez ◙ o repartizare în mod egal;
sistemului de pensii prea bun; ◙ sistemul de pensii private; financiare; raport cu costul vieţii; veniturile pensionarilor cu
III-3. Propuneri privind ◙ aş elimina unele ◙ o repartizare în mod egal; ◙ aş reduce pensiile pensii mici;
modificarea fondului de pensii categorii de la plata exagerat de mari;
pe anul viitor pensiilor de stat; ◙ ar putea fi o soluţie
III-4. Propuneri privind ◙ aş repartiza în pensiile private;
modificarea fondului de pensii mod egal;
în următorii ani
IV. Beneficii şi dezavantaje ◙ mă gândesc ◙ în sistemul privat, cu o ◙ nu ştiu…. ◙ pe lângă pensie şi ◙ sperăm să fie cu o pensie ◙ cred că va fi destul de greu;
ale unui sistem de pensii că acum este greu pensie decentă ◙ acolo pensionarii nu sunt o economisiri la un fond de decentă; ◙ nu cunosc sistemul în UE
private obligatorii la pensie va fi şi ◙ nu ştiu ce parte din pensie categorie defavorizată; investiţii; ◙ cine îşi permite să plătească ◙ am văzut atâtea FNI-uri;
IV-1. Previziuni privind primul mai greu; o plăteşte statul ◙ nu am auzit foarte multe, ◙ şi în UE cred că se 15% din venit, la cei cu ◙ nu cred că angajatorii ar
an de pensie ◙ acolo statul are o ◙ se cotizează o anumită nu prea am încredere; primesc bani de la stat 3.800.000... putea fi convinşi să plătească o
IV-2. Diferenţe între sistemele atitudine mai bună sumă lunar pentru o anumită ◙ am cotizat deja destul la ce ◙ la un salariu mai mare ◙ ăsta e un lucru bun că urmaşii sumă în contul pensiei
de pensii ale UE faţă de pensionari; sumă pe care o primeşti la să mai cotizăm şi acolo; într-adevăr ai putea să îţi te pot moştenii; angajaţilor;
IV-3. Percepţii privind ◙ la fel de bine pot pensie; ◙ faptul că pensia privată asiguri o pensie mai bună; ◙ pentru cei cu venituri mari ◙ dacă ai posibilitatea să
funcţionarea sistemului de cotiza la o bancă; ◙ e bine că există o comisie poate fi moştenită de urmaşi; ◙ poate asigura o pensie cred că va fi mai bine controlezi fondurile respective
pensii individuale private ◙ în caz de deces, care supraveghează; ◙ mai echitabil; decentă; ◙ faptul că beneficiezi de cât ai poate fi echitabil;
IV-4. Avantajele introducerii urmaşii te pot ◙ da, este mult mai echitabil. ◙ e un sistem echitabil; investit poate fi echitabil
unui asemenea sistem moştenii;
IV-5. Echitatea sistemului de ◙ greu de spus
pensii privat
V. Încredere în cazul unui nou ◙ asigurate sub ◙ societăţile de asigurare; ◙ statul român; ◙ fondul ar trebui ◙ reasigurat de către stat; ◙ o comisie care
sistem de pensii controlul statului; ◙ probabil nu vor exista ◙ în funcţie de cheltuielile reasigurat; ◙ mărimea pensiei; supraveghează;
V-1. Asigurarea pensiilor în ◙ valoarea pensiei diferenţe mari între fonduri; lunare pe care le voi avea de ◙ credibilitate; ◙ cei cu venituri mari; ◙ siguranţa fondului;
România obţinute în raport ◙ cei care vor putea cotiza făcut; ◙ cei tineri ◙ cei care au posibilitatea să
V-2. Factori care determină cu valoarea mai mult; ◙ avantajaţi sunt cei cu cotizeze mai mult;
alegerea unui anumit fond de investită; venituri mari;
pensii ◙ avantajaţi vor fi
V-3. Grupurile sociale care vor cei cu venituri
beneficia de acest nou sistem de mari;
pensii
5
În urma analizei s-a constatat faptul că subiecţii în totalitate consideră condiţia salariatului
în România ca fiind una necorespunzătoare. Perioada pensionării este asociată cu înaintarea în
vârstă, iar opinia subiecţilor indică o nevoia de siguranţă pentru această perioadă. Cu toţii sunt de
acord cu faptul că actualul sistem de pensii este administrat ineficient. Există un consens în rândul
subiecţilor cu privire la faptul că pensiile actuale acordate de către stat sunt insuficiente.
Implementarea unui sistem de pensii private este considerată în rândul subiecţilor ca o măsură
necesară, dar în ceea ce priveşte obligativitatea cotizării tinerilor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 35
de ani la un astfel de fond există o nemulţumire în rândul unor subiecţi. Fondurile private de pensii
sunt privite ca o noutate dar se consideră a fi nesigure şi nu se bucură de prea mare credibilitate.
Majoritatea subiecţilor nu sunt de acord cu cotizarea atât într-un sistem de pensii privat, cât şi în
cel de stat, deşi unii consideră acest lucru util. Toţi subiecţii doresc o pensie cât mai ridicată şi
majoritatea subiecţilor consideră optim un sistem de pensii care să garanteze un venit cât mai
ridicat. O măsură prin care s-ar impune creşterea vârstei de pensionare nemulţumeşte marea
majoritate a subiecţilor respondenţi.
1.3.5. Formularea ipotezelor şi obiectivelor cercetării calitative
Pornind de la tema generala a cercetării „Atitudini, opinii şi comportamente ale cetăţenilor
braşoveni cu privire la reforma pensiilor”, cercetarea calitativă va avea ca obiective investigarea
urmãtoarelor direcţii:
 Identificarea cunoştinţelor, informaţiilor pe care le au cetăţenii braşoveni despre
sistemul de pensii actual;
 Determinarea atitudinilor cetăţenilor braşoveni faţã de acest sistem de pensii;
 Identificarea cunoştinţelor persoanelor intervievate referitoare la reforma sistemului de
pensii;
 Evaluarea schimbãrilor propuse de noua legislaţie în domeniul pensionãrii din
 perspectiva angajaţilor care vor beneficia de aceste schimbãri.
Ipotezele cercetării vor fi următoarele:
 Majoritatea cetăţenilor braşoveni sunt preocupaţi de perioada pensionării
 Majoritatea cetăţenilor braşoveni nu sunt satisfăcuţi de sistemul actual de pensii
 Populaţia Braşovului este interesată în reformarea sistemului de pensii
 Fondurile de investiţii private au o imagine negativă în rândul cetăţenilor braşoveni
6
I.4. Proiectarea în detaliu a ghidului moderatorului
Ghid de focus grup

DESPRE PENSII
Bună ziua! Numele meu este ______________ şi, aşa cum probabil aţi aflat deja, ne-am
întâlnit astăzi pentru o discuţie asupra prezentului şi viitorului sistemului de pensii din România.
Pe parcursul discuţiei vă invit să vă spuneţi părerile cât se poate de deschis, de liber, fiindcă nu
există răspunsuri corecte sau greşite. Ne interesează părerile dvs., cât mai sincere, fie că sunt
pozitive, fie că sunt negative faţă de ceea ce vom discuta la un moment dat. Înainte de a începe,
vreau să vă mai spun că vom înregistra discuţia, pentru că n-aş putea să reţin tot ce-mi spuneţi dvs.
În acest context, vă asigur de confidenţialitatea celor discutate, în sensul că numele dvs. sau
numele companiei la care lucraţi nu vor apărea în nici un act, importante pentru noi fiind părerile
dvs. Regulile discuţiei sunt foarte simple: să vorbim tare, ca să ne putem auzi, să vorbim pe rând,
ca să ne putem înţelege şi să respectăm opiniile exprimate de fiecare dintre cei prezenţi. Pentru
început, să ne prezentăm. Aşa cum v-am spus, mă numesc _______, am ____ de ani, sunt/nu sunt
căsătorit(ă) şi sunt de profesie sociolog/psiholog. O să vă rog acum şi pe dvs. să vă prezentaţi, pe
rând, să ne spuneţi câteva cuvinte despre dvs. TUR
PARTICIPANŢI
I. Introducere
1. Până să ne lansăm în discuţia despre pensii/sistemul de pensii din România, haideţi să
vorbim puţin despre condiţia salariatului, femeie sau bărbat, care munceşte în Româna. Care sunt,
în opinia dvs., problemele principale cu care se confruntă un salariat de aceeaşi vârstă şi pregătire
cu ale dvs.? (personale vs. profesionale, satisfacţii vs. probleme/dileme).
2. La momentul actual, vă preocupă în vreun fel perioada pensiei şi a retragerii din
activitate? Vă pregătiţi în vreun fel pentru această perioadă din viaţa dvs.? (Dacă da, cum:
economisesc bani, asigurare privată de sănătate, pensie privată, etc? Dacă nu o fac însă, se
gândesc să facă ceva în viitorul apropiat? Credeţi că existe diferenţe între femei şi bărbaţi în ceea
ce priveşte atitudinea faţă de economisire – creare rezerve pentru bătrâneţe?)
II. Cunoştinţe, nivel de informare existent
7
1. În România există un sistem de pensii de stat. Ce ştiţi despre acest sistem de pensii? Care
sunt punctele tari ale sistemului de pensii actual? Dar cele slabe? (Să ofere exemple în sprijinul
afirmaţiei lor).
2. Aţi auzit discuţiile actuale despre reforma sistemului de pensii? Ce ştiţi despre aceste
măsuri de schimbare a sistemului de pensii? (De unde a auzit de aceste discuţii - din mass-media
(ziare, radio, TV), din discuţiile cu alţii. Să ofere exemple pentru afirmaţiile lor.)
3. Dar despre discuţiile referitoare la creşterea vârstei de pensionare? Conform legislaţiei
actuale, până în 2014 vârsta de pensionare va ajunge la 65 de ani pentru bărbaţi şi la 60 de ani
pentru femei. Şi pentru viitorul apropiat se pune problema egalizării vârstei de pensionare pentru
femei şi bărbaţi la 65 de ani. (De unde a auzit de aceste discuţii - din mass-media (ziare, radio,
TV), din discuţiile cu alţii. Să ofere exemple pentru afirmaţiile lor. Care este atitudinea lor în
legătură cu acest lucru? Să motiveze răspunsurile.)
III. Opinii despre sistemul de pensii existent
1. Cum aţi putea caracteriza printr-un cuvânt/frază, sistemul de pensii în funcţie la ora
actuală în România? Probing: (Să explice de ce a ales acest cuvânt/frază şi nu un altul.)
2. Care sunt punctele tari ale sistemului de pensii actual din România? Dar cele slabe?
Dacă ar fi să vă gândiţi la un raport între punctele tari şi cele slabe cam care ar fi acesta? (Să
motiveze existenţa acestui raport de X/Z.)
3. Să presupunem că aţi fi Ministrul Muncii pentru o zi şi ar trebui să reduceţi Fondul de
Pensii pentru anul fiscal viitor. Ce aţi face în acest caz? Cum aţi acţiona? (Ar repartiza în mod egal
fondul existent dar astfel ar dezavantaja categoriile cu pensii mari; ar elimina unele categorii de
la plata pensiilor de stat; ar căuta soluţii pentru compensarea lipsurilor financiare.)
4. Dar în cazul în care problema există şi pe termen lung? Ce aţi face în acest caz? Cum aţi
acţiona? (Ar repartiza în mod egal fondul existent dar astfel ar dezavantaja categoriile cu pensii
mari; ar creşte vârsta de pensionare; ar elimina unele categorii de la plata pensiilor de stat; ar
căuta soluţii pentru compensarea lipsurilor financiare; ar trece la un sistem de pensii private
obligatorii?)
IV. Beneficii şi dezavantaje ale unui sistem de pensii private obligatorii
1. Dacă ar fi să vă imaginaţi primul an de pensie pentru dvs. cum credeţi că va fi acesta? Ce
fel de pensie veţi avea: de stat, privată individuală, cumulată, etc? (Să motiveze răspunsurile lor.)
8
2. În ţările Uniunii Europene se aplică sisteme de pensii diferite: de stat, ale angajatorilor,
individuale private etc. Ce diferenţe credeţi că există între ele? Dar care ar fi asemănările dintre
ele? (Să motiveze răspunsurile lor.)
3. Cum credeţi că funcţionează un sistem de pensii privat, plătit de fiecare în funcţie de
veniturile de care dispune, faţă de un sistem de pensii de stat? (Care este mecanismul de alocare al
acestui sistem de pensii private?)
4. Care ar fi avantajele introducerii unui astfel de sistem de pensii individuale private în
România, complementar sistemului de pensii publice? Dar dezavantajele? (Ar exista diferenţe în
ceea ce priveşte variate categorii de salariaţi? Dar între femei şi bărbaţi? Care ar fi motivul
pentru care ar exista aceste diferenţe? Dacă există categorii cărora ar trebui să li se dea în
continuare pensie publică şi care sunt acestea?)
5. Introducerea sistemului de pensii private obligatorii înseamnă că valoarea pensiei se
calculează în funcţie de contribuţia anuală individuală timp de un anumit nr. de ani. Credeţi că ar fi
un sistem mai echitabil decât cel de acum, bazat pe solidaritatea între generaţii, sau nu? (Să
motiveze răspunsurile lor.)
V. Responsabilitate şi încredere în cazul unui nou sistem de pensii vs. cel actual.
1. Cine credeţi că ar trebui să fie responsabil pentru asigurarea pensiilor în România? Dar
în cazul unui sistem de pensii privat? (În care sistem ar avea mai mare încredere? Să explice şi
motivul pentru care ar avea o mai mare încredere într-un sistem faţă de altul.)
2. Dacă ar fi să fiţi obligate să optaţi pentru un sistem de pensii privat care ar fi factorii pe
care i-aţi lua în considerare atunci când aţi alege un anumit fond de pensii private? (Să enumere
trei factori şi să argumenteze alegerea.)
3. În vederea trecerii la sistemul de pensii private obligatorii care credeţi că vor fi grupurile
sociale care vor beneficia de acest nou sistem de pensii? Dar cele defavorizate? Probing: Vor fi
diferite în funcţie de vârstă, gen, nivel de instruire, de salarizare actuală etc. Dar grupurile care vor
fi dezavantajate de acest nou sistem de pensii? (Vor fi diferite în funcţie de vârstă, gen, nivel de
instruire, de salarizare actuală etc.)
9
I.5. Obţinerea datelor primare calitative
După definirea problemei, stabilirea scopului cercetării, a obiectivelor şi eşantionului se

trece la obţinerea efectivă a datelor primare necesare având în vedere următoarele etape:
o Am realizat recrutarea participanţilor, fără ca participanţii să cunoască dinainte cu
precizie tema studiului, motiv pentru care am anunţat o temă generală “Despre pensii”.
o Am stabilit locul, data precum şi ora întâlnirii. Am anunţat subiecţii participanţi de
durata efectivă a interviului, şi , în plus, faptul că vor fi remuneraţi, fără, însă, a
menţiona numele societăţii care va beneficia de cercetarea de piaţă pe care o realizăm.
o Am trimis invitaţii scrise tuturor subiecţilor.
o Am stabilit materialele care ne vor fi necesare în desfăşurarea interviului: camera
video cu care se va realiza înregistrarea (deoarece oferă un material de analizat mult
mai bogat comparativ cu reportofonul; fiind acceptată de subiect cu condiţiile garantării
anonimatului acestuia şi distrugerii benzii casetei înregistrate imediat după finalizarea
analizei informaţiilor conţinute în acea casetă video), carnetul operatorului (îl vom
folosi la adnotarea unor cuvinte sau teme pe care le vom putea ulterior aborda sau
pentru aprofundare) şi protocolul adecvat situaţiei (care va cuprinde: apă minerală,
cafea, fursecuri, sucuri naturale şi băuturi răcoritoare).
o Desfăşurarea efectivă a interviului: am demarat interviul, care s-a derulat în
conformitate ghidului operatorului (prezentat anterior în proiect).
Operatorului i s-a interzis intervenţia într-o manieră directă, adică: orientarea discuţiei prin
impunerea unei anumite structuri, inducerea răspunsurilor, interpretarea, aprobarea sau
dezaprobarea, realizarea de aprecieri sau întreruperi ale persoanei intervievate. Operatorul are
posibilitatea de a interveni în discuţie urmărind: uşurarea discursului, aprofundarea temelor
abordate, indicarea ascultării cu atenţie al subiectului intervievat, indicarea că acesta este
înţeles, precum şi realizarea unei sinteze a afirmaţiilor subiectului intervievat cu respectarea
logicii acestuia.
o Am transcris în întregime interviurile realizare, inclusiv menţionând pauzele,
întreruperile, frazele trunchiate şi altele asemenea.
I.6. Analiza şi interpretarea datelor obţinute
10
FRAZA COMPLETĂ Subiectul nr.1 Subiectul nr.2 Subiectul nr.3 Subiectul nr.4 Subiectul nr.5 Subiectul nr.6
Condiţia salariatului în foarte grea discutabilă mizeră necorespunzătoare medie proastă
România este
La pensie vreau să mă simt în siguranţă implinit bine om bine linistită
Asociez perioada pensionării înaintare în vârstă împlinire odihnă vacanţă vărstă inaintată nesigiraţă
cu personala
Sistemul actual de pensii ineficient sub limita insuficient nesatisfăcător la pământ nesatisfăcător
este decenţei
Pensiile de stat sunt insuficiente infime prea mici foarte mici mici mici
raportate la nevoi
Implementarea unui sistem de pensii necesară necesară bună bună necesară bună
private în România este o măsură
Obligaţia ca tinerii între nu ar trebui sa fie necesară proastă necesară binevenită discutabil
20 – 35 ani să contribuie obligatorie
la un sistem de pensii
privat este o măsură
Fondurile private de pensii utile pt cei cu utile o noutate binevenite nu prea sunt nesigure
sunt salarii mari credibile
Creşterea vârstei de pensionare este bună numai în discutabilă proastă bună, în cazul în proastă proastă
o măsură condiţiile creşterii care există condiţii
calităţii vieţii bune de viată
Cotizarea în cadrul unui sistem de absurdă utilă ok utilă proastă proastă
pensii de stat cât şi în cel privat
facultativ este
Mi-aş dori ca pensia suficientă pentru un suficientă în decentă 2500 ron bună mai mare decât
mea să fie trai decent raportcu nevoile salariul
Consider optim un sistem de care garantează un privat de stat şi eventual privat care să ofere pensii care sa asigure un trai
pensii venit mediu pentru facultativ decent
toţi pensionarii decente
Statul administrează ineficient rau ineficient necorespunzător prost prost

sistemul de pensii
11
Având în vedere caracterul didactic al lucrării am luat spre analiza rezultatele obţinute în
urma desfăşurării celui de-al doilea focus-grup. În acest sens am folosit grila de sinteză. Aceasta
cuprinde pe orizontală categoriile de teme şi subteme, iar în fiecare celulă sunt trecute aprecierile
sau opiniile fiecărui subiect de interviu pentru fiecare temă sau subtemă.
În urma analizei s-a constatat faptul că subiecţii descriu condiţia salariatului ca fiind
nesatisfăcătoare. Nemulţumirile cele mai mari vin din lipsa de perspective,puţini au locurile de
muncă pe care şi le-au dorit sau care să le ofere satisfacţie. S-a evidenţiat ca un pe care îl are un
angajat faptul că, de bine, de rău, primeşte un salariu în fiecare lună.
Pe fondul acestei atitudini asupra locului de muncă, nici perspectiva asupra viitorului nu e
mai puţin în mâna hazardului. Impresia generală în urma discuţiilor de grup este că majoritatea
salariaţilor sunt foarte puţin informaţi despre drepturile lor în general, iar despre sistemul de pensii
cu atât mai mult. Cu cât vârsta salariaţilor este mai îndepărtată de vârsta pensionării cu atât
interesul pentru informaţii din acest domeniu este mai mic. Nici persoanele care se află mai
aproape de pensionare nu au repere clare în ceea ce priveşte sistemul de pensii.
De aceea, temele de interes pentru participanţii la focus grupuri, în ceea ce priveşte
sistemul de pensii, sunt: mărirea (indexarea) pensiilor foarte mici, justiţie socială în domeniul
pensiilor tema medicamentelor compensate pentru pensionari şi problema pensiilor foarte mici din
mediul rural.
Sunt foarte puţine persoanele care declară că fac economii cu gândul la viitor din rândul
grupurilor care au cuprins persoane cu venituri mici şi medii. Comportamentele de economisire
sunt de găsit, în opinia participanţilor la focus grupuri, la vârste înaintate sau la persoanele care au
venituri ceva mai mari.
Pensiile private sunt relativ necunoscute participanţilor la focus grupuri. Majoritatea nu au
auzit de fondurile de pensii private, iar cei puţini care au auzit nu au încredere în aşa ceva. Câteva
din persoanele cu studii superioare ar cotiza pentru un fond de pensii private, dar încă nu şi-au pus
această problemă în mod concret. O singură persoană din grupurile de discuţie avea o asigurare de
acest tip la o companie privată de asigurări.
Majoritatea resping ideea de “fond” (fond de investiţii, fond de pensii) care este încă
puternic asociată cu fraudele legate de desfiinţarea SAFI, FNI etc.
12
Se ştie despre faptul că vârsta de pensionare va creşte. Majoritatea participanţilor

dezaprobă ideea de a se mări vârsta de pensionare
Un avantaj al sistemului de pensii private este, în opinia respondenţilor, faptul că pensia
respectivă poate fi moştenită de urmaşi (ceea ce nu se întâmplă cu pensiile de stat). În rest, ceea ce
se prevede în aceste proiecte de lege, este foarte îndepărtat de nevoile şi posibilităţile persoanelor
cu venituri mici şi medii intervievate.
Încrederea respondenţilor în capacitatea autorităţilor de a rezolva problemele celor care i-au
ales, este foarte scăzută. În acest context, faptul că fondurile de pensii private vor fi supravegheate
de comisii desemnate să facă acest lucru nu creşte foarte mult sentimentul de siguranţă pe care l-ar
putea avea beneficiarii reformei pensiilor.
I.7. Concluzii şi propuneri
Ca o concluzie a discuţiilor se desprinde faptul că cele mai importante obstacole de

imagine pe care le au guvernanţii în promovarea unui sistem de pensii private, vin din următoarele
aspecte descoperite în timpul discuţiilor de grup:
 neîncrederea publicului în ideea de fond privat;
 lipsa de informare în acest domeniu;
 lipsa unei instituţii credibile care să garanteze administrarea corectă a
banilor depuşi de salariaţi (instituţii bancare solide, instituţii europene etc.).
CAP II. PROIECTAREA ŞI TESTAREA CHESTIONARULUI
II.1. Formularea ipotezelor generale şi a ipotezelor statistice
Ipotezele generale ale cercetării
 Majoritatea cetăţenilor braşoveni sunt preocupaţi de perioada pensionării

 Majoritatea cetăţenilor braşoveni nu sunt satisfăcuţi de sistemul actual de pensii
 Populaţia Braşovului este interesată în reformarea sistemului de pensii
13
 Fondurile de investiţii private au o imagine negativă în rândul cetăţenilor braşoveni
Ipotezele statistice ale cercetării
Ho: Peste 90 % dintre cetăţenii braşoveni nu sunt satisfăcuţi de sistemul actual de pensii.
H1: Mai puţin de 90 % dintre cetăţenii nu sunt satisfăcuţi de sistemul actual de pensii.
Ho: Peste 60 % dintre cetăţenii braşoveni sunt preocupaţi de perioada pensionării.

H1: Mai puţin de 60 % dintre cetăţenii sunt preocupaţi de perioada pensionării.
Ho: 20 % dintre cetăţenii braşoveni deţin o pensie privată.

H1: Mai puţin de 20 % dintre cetăţenii braşoveni deţin o pensie privată.
Ho: Cel mult 30 % dintre cetăţenii braşoveni fac economii pentru viitor.
H1: Mai mult de 30 % dintre cetăţenii braşoveni fac economii pentru viitor.
H0 : Nu există diferenţe semnificative pe grupe de vârstă cu privire la preocuparea pentru perioada

pensionării.
H1: Există diferenţe semnificative pe grupe de vârstă cu privire la preocuparea pentru perioada
pensionării.
H0 : Nu există diferenţe semnificative pe grupe de vârstă cu privire la încrederea într-un sistem de

pensii private.
H1: Există diferenţe semnificative pe grupe de vârstă cu privire la încrederea într-un sistem de
pensii private.
H0: Nu există diferenţe semnificative între procentul de femei şi procentul de bărbaţi cu privire la
egalizare vârstei de pensionare.
H1: există diferenţe semnificative între procentul de femei şi procentul de bărbaţi cu privire la
egalizare vârstei de pensionare.
14
II.2. Stabilirea obiectivelor cercetării
ASPECTE DE BAZĂ ÎNTREBĂRILE OBIECTIVELE

CERCETĂTORULUI CERCETĂTORULUI
1. Măsura în care cetăţenii 1. În ce măsura cetăţenii 1. Determinarea măsurii în

braşoveni sunt preocupaţi de oraşului Braşov sunt care cetăţenii oraşului Braşov
perioada pensionării. preocupaţi de perioada sunt preocupaţi de perioada
pensionării? pensionării.
2. Care sunt modalităţile de 2. Identificare modalităţilor de

economisire pe termen lung economisire pe termen lung
utilizate?
2. Identificarea gradului de Care este gradul de satisfacţie Măsurarea gradului de

satisfacţie al cetăţenilor al cetăţenilor braşoveni cu satisfacţie al cetăţenilor
braşoveni cu privire la sistemul privire la sistemul actual de braşoveni cu privire la sistemul
actual de pensii. pensii? actual de pensii.
3. Identificarea opiniilor Care sunt opiniile cetăţenilor Identificare opiniilor

cetăţenilor braşoveni cu privire braşoveni cu privire reformarea cetăţenilor braşoveni cu privire
reformarea sistemului de pensii sistemului de pensii în reformarea sistemului de pensii
în România. România ? în România.
4. Atitudinea cetăţenilor 1. Care este opinia cetăţenilor 1. Cunoaşterea opiniei

braşoveni cu privire la sistemul braşoveni cu privire la sistemul cetăţenilor braşoveni cu privire
pensiilor private. privat de pensii? la sistemul privat de pensii.
2. Care sunt criteriile avute în 2. Determinarea criteriilor

vedere în alegerea unui fond de avute în vedere în alegerea
pensii privat? unui fond de pensii privat.
3. Care este atitudinea 3. Determinarea atitudini

cetăţenilor braşoveni cu privire cetăţenilor braşoveni cu privire
la introducerea sistemului de la introducerea sistemului de
pensii private obligatorii pentru pensii private obligatorii pentru
persoanele cu vârsta cuprinsă persoanele cu vârsta cuprinsă
între 20 – 35 ani? între 20 – 35 ani.
4. Care este atitudinea 4. Determinarea atitudini

cetăţenilor braşoveni cu privire cetăţenilor braşoveni cu privire
la modalitatea de alcătuire a la modalitatea de alcătuire a
pensiei? pensiei.
15
5. Identificarea gradului de 1. În ce măsură cetăţenii 1. Determinarea măsurii în care

încredere a cetăţenilor braşoveni sunt dispuşi în a cetăţenii braşoveni sunt dispuşi
braşoveni cu privire la contribui la un fond de pensii în a contribui la un fond de
fondurile de pensii private? pensii private.
administrate privat.
2. Care este gradul de 2. Determinarea gradului de
încredere al cetăţenilor încredere al cetăţenilor
braşoveni cu privire la braşoveni cu privire la
fondurile de pensii fondurile de pensii administrate
administrate privat? privat.
II.3. Prezentarea chestionarului
Prezentarea chestionarului în forma sa finală este efectuată în anexa 1 a prezentului proiect.
II.4. Prezentarea aspectelor care au stat la baza conceperii chestionarului
Aranjarea în pagină şi ordinea întrebărilor este extrem de importantă deoarece aceasta

influenţează decizia subiectului de a coopera la desfăşurarea interviului şi de a răspunde la toate
întrebările.
Chestionarul începe cu câteva întrebări simple, de acomodare a subiectului cu tematica

cercetării. Urmează întrebări mai dificile, ce au fost plasate în partea de mijloc a chestionarului,
intercalate cu întrebări uşoare, cu scopul de a nu obosi subiectul şi ca să nu refuze să răspundă sau
să ofere informaţii de slabă calitate.
Am utilizat şi întrebări filtru pentru a selecta în cadrul cercetării, pe cei care nu pot
răspunde la chestionarul propriu-zis sau la anumite întrebări.
Întrebările de identificare ale respondenţilor au fost plasate la sfârşitul chestionarului.
Acestea permit descrierea subiecţilor în raport cu o serie de criterii demografice şi socio-
economice.
Tipul de întrebări utilizate.
Chestionarul cuprinde 36 de întrebări, dintre care :
Întrebări deschise : 1,18
Ca întrebări închise s-au folosit :
16
Întrebări simple, cu răspunsuri de tipul Da sau Nu : 2, 8, 10, 19, 22, 28

Întrebări care presupun o alegere unică : 7, 11, 12, 13, 27, 31
Întrebări care presupun o alegere multiplă dintre mai multe variante propuse: 3, 9, 20, 25,
29, 30
Întrebări filtru : 2, 8, 10, 28
Întrebări de caracterizare a subiecţilor : 32, 33, 34, 35, 36
Întrebări de opinie : 4, 5, 6, 23, 24, 16, 17, 21, 26
Întrebări ierarhizate pe ranguri : 15
Întrebări factuale : 14
Tipuri de scale folosite.

Scala este folosită pentru a măsura, de obicei cantitativ, caracteristica supusă cercetării, în
funcţie de amplasarea aprecierii în limitele scalei respective.
În elaborarea chestionarului s-au utilizat următoarele tipuri de scale :
Scala nominală :
Scala nominală : 1, 3, 7, 9, 11, 12, 14, 20, 25, 27, 29, 30, 31
Scala nominală binară : 2, 8, 10, 19, 22, 28
Scala nominală de clasificare : 5, 6, 23, 24, 32, 33, 34, 35, 36
Scala ordinală :
Diferenţiala semantică : 4, 17
Scala lui Liket : 21
Scala interval :
Scala cu adjective bipolare de sens opus: 16, 26
Scală continuă : 14
Scala proporţională :
Scala proporţională cu sumă constantă : 15
Scală proporţională cu măsurare directă: 18
Legătura dintre întrebări
Legătura dintre întrebări este evidenţiată în următoarea schemă:
17
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11. 13.
12. 14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
18
25.
26.
27.
28.
30. 29.
31.
32.
33
34.
35
36.
19
CAP III. CONSIDERAŢII METODOLOGICE PRIVIND EŞANTIONAREA
III.1. Populaţia cercetată şi mărimea acesteia
Foarte importantă pentru determinarea eşantionului este stabilirea corectă a populaţiei

statistice asupra căreia se va realiza cercetarea, dacă eşantionul se doreşte a fi reprezentativ.
Ţinând cont de faptul că avem în vedere populaţia vizată de proiectul de lege care doreşte
reformarea sistemului de pensii în România, vom spune că populaţia cercetată va fi populaţia
întregului Braşov cu vârsta cuprinsă între 20 şi 45 ani. Din această populaţie cadru va fi ales un
eşantion de la care vom obţine informaţiile primare.
III.2. Stabilirea mărimii eşantionului
Pentru a determina mărimea eşantionului în cazul unei eşantionări aleatoare am avut în

vedere nivelul de precizie al estimării dat de eroarea admisă şi intervalul de încredere. Am luat în
considerare un nivel al erorii admise de ±3% cu un nivel de încredere de 95%. Conform tabelului
distribuţiei z acestor valori le corespunde valoarea 1.96. Datorită lipsei de informaţii cu privire la p
(procentul celor care au răspuns “DA”), acesta va fi considerat de 50%.
Mărimea eşantionului în cazul procentelor a fost determinat după următoarea formulă:
z2  p  q
n
E2
Unde :
z² - pătratul coeficientului z corespunzător nivelului de încredere;
p - estimarea procentului în caz de succes
q  1 p q - estimarea procentului în caz de eşec

E - nivelul erorii admise exprimată în procente
n - mărimea eşantionului
Astfel avem:
n = (1,96)2 * 50 * 50 / 32
n = 1067
20
Datorită faptului că această cercetare are un caracter didactic şi din motive financiare, nu
am putut respecta mărimea eşantionului, de aceea am redus la 75 de persoane mărimea acestuia. În
aceste condiţii eroarea va fi calculată după formula:
pq
Ez
n
E = 1,96 * √ (50 * 50) / 75

E = +/- 11,31
III.3. Descrierea unităţii de observare, de eşantion şi de analiză
Unitatea de eşantionare este formată dintr-un element sau un grup de elemente, care pot
forma eşantionul, în cazul în care sunt selectate în acest scop. Pentru cercetarea avută în vedere
unitatea de eşantionare este individul dintr-o familie care are vârsta cuprinsă între 20 şi 45 ani, şi
desfăşoară activităţi lucrative.
De la aceste unităţi de eşantionare se obţin informaţii pe baza cărora se vor trage concluzii
valabile pentru întreaga populaţie avută în vedere.
III.4. Alegerea metodei de eşantionare
Pentru tema aleasă, metoda de eşantionare potrivită este eşantionarea în mai multe faze.
Aceasta presupune într-o primă fază, alegerea aleatoare a unui număr de straturi, iar în faza
a două din straturile extrase se aleg unităţile de eşantionare.
Având în vedere faptul că se doreşte realizarea unei anchete în rândul cetăţenilor braşoveni
cu vârsta cuprinsă între 20 şi 45 de ani, pentru care nu avem o listă, vom proceda astfel:
Într-o primă fază se alege aleator un număr mare de locuinţe din cartierele municipiului
Acest lucru îl voi realiza calculând 15% din numărul total de cartiere din oraşul Braşov,
care este de 12. Rezultatul obţinut este 1.8, ceea ce aproximativ înseamnă alegerea a două cartiere.
Prin eşantionarea aleatoare simplă, am ales cartierele cartierele Astra şi Răcădău. Următoarea
treaptă cuprinde 15% din numărul total de străzi din cele două cartiere alese, Astra şi Răcădău. În
cartierul Astra există 53 de străzi iar în cartierul Răcădău, 75 străzi. Calculând procentul de 15%
din numărul total de străzi din fiecare cartier în parte, am ajuns la următoarele rezultate: studiul
meu trebuie să cuprindă aproximativ 8 străzi din cartierul Astra şi aproximativ 11 străzi din
21
cartierul Răcădău. În rândul acestora se va efectua rapid o anchetă cu scopul de a identifica numai
locuinţele în care se află cetăţeni cu vârsta cuprinsă între 20 şi 45 ani, care desfăşoară activitate
lucrativă.
În faza a doua, din lista întocmită ca bază de eşantionare se constituie un eşantion folosind
procedeul eşantionării aleatoare simple de mărime stabilită de la care se va colecta întreaga
cantitate de date necesare anchetei.
Aceste metode de eşantionare i se poate asocia de asemenea o metodă de eşantionare
stratificată proporţional predeterminată având în vedere caracteristicile vârstă şi sex.
Astfel având în vedere caracteristica vârstă vom avea:
Structura la
Marime Marime
Vârstă nivelul
eşantion subeşantion
populaţiei
20 - 24 0.34 364 26
25 - 34 0.36 384 27
35 - 45 0.30 319 22
TOTAL 1.00 1067 75
* sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
Luând în considerare caracteristica sex:

Structura la
Mărime Mărime
SEX nivelul
eşantion subeşantion
populaţiei
BARBAŢ
I 0.49 523 37
FEMEI 0.51 544 38
TOTAL 1.00 1067 75
* sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov
. Ţinând cont de caracteristicile avute în vedere: vârstă şi sex structura la nivelul

eşantionului va fi următoarea:
Vârstă Mărime eşantion Mărime sub eşantion
/Sex FEMEI BĂRBAŢI TOTAL FEMEI BĂRBAŢI TOTAL
20 - 24 186 178 364 13 13 26
25 - 34 196 188 384 14 13 27
35 - 45 162 156 319 11 11 22
TOTAL 544 523 1067 38 37 75
Includerea locuinţelor în eşantion se va face prin metoda eşantionării aleatoare simple.
22
Din motive de timp, financiare şi având în vedere caracterul didactic al lucrării vom alege
spre analiză un subeşantion format din 75 subiecţi.
Astfel, în urma îmbinării metodei de eşantionare în mai multe faze cu metoda de
eşantionare stratificată proporţional predeterminată se poate stabili eşantionul reprezentativ pentru
cercetarea avută în vedere, care priveşte atitudinile opiniile şi comportamentele cetăţenilor
braşoveni cu privire la reforma sistemului de pensii.
III.5. Asigurarea reprezentativităţii eşantionului
Reprezentativitatea eşantionului este asigurată prin acordarea de şanse egale tuturor

indivizilor de a face parte din eşantion. Aceasta duce la minimizarea elementelor subiective de
favorizare a unor persoane în momentul selecţiei, prin abordarea principiului tragerii la sorţi.
Reprezentativitatea eşantionului ar fi fost mai bine asigurată prin micşorarea erorii admise, ceea ce
nu este posibil datorită lipsei mijloacelor financiare necesare şi caracterului didactic al cercetării.
Din aceste motive am ales un eşantion format din 75 de persoane, ceea ce a dus la o garantare a
rezultatelor cu o eroare de +/- 11,31 şi un nivel de încredere de 95%.
23
CAP IV. ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR PRIMARE ŞI

SECUNDARE
IV.1. Statistica întrebărilor relevante
4.1.1. Rezultatele măsurării cu scala respectivă

2. În prezent vă preocupă în vreun fel perioada pensiei şi a retragerii din activitate?
□ Da V
reo
p
aup
cin
areu
vfe
nlprio
ade
gid
tra
na
tiveNUDA
c
□ Nu
Statistics
Va preocupa în vreun fel perioada
Va preocupa în vreun fel perioada retragerii din retragerii din activitate
activitate
Valid 75
Valid Cumulative N
Frequency Percent Missing 0
Percent Percent
NU 29 38.7 38.7 38.7 Mean .61
Valid DA 46 61.3 61.3 100.0 Std. Error of Mean .057
Total 75 100.0 100.0 Std. Deviation .490

Variance .240
Ca expresie a tendinţei centrale se poate

determina modulul reprezentat de răspunsul cu frecvenţa
cea mai mare. În acest caz răspunsul cu frecvenţa cea mai mare este “Da”, pentru care au optat 46
de persoane, adică 61,3 % din subiecţi.
3. Care sunt măsurile pe care le luaţi în acest sens?
Group $VAR003 Masuri luate pentru perioada pensionarii

(Value tabulated = 1)
Pct of Pct of
Dichotomy label Name Count Responses Cases
Economii proprii VAR003.1 24 34.3 52.2

Pensie privata VAR003.2 12 17.1 26.1
Doresc sa ma stabilesc în strainatate VAR003.3 11 15.7 23.9
Ma documentez în acest sens VAR003.4 23 32.9 50.0
------- ----- -----
Total responses 70 100.0 152.2
29 missing cases; 46 valid cases
24
Modulul acestei întrebări este reprezentat de răspunsul „Economii proprii”, ce întruneşte

34,3% din total răspunsuri, fiind indicat de 52,2% dintre respondenţi.
4. Cât de satisfăcut sunteţi de actualul sistem de pensii de stat?

Cat de satisfacut sunteti de actualul sistem de pensii
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Deloc
17 22.7 22.7 22.7
Satisfacut
Nesatisfacut 30 40.0 40.0 62.7
Valid
Nici / Nici 20 26.7 26.7 89.3
Satisfacut 8 10.7 10.7 100.0 Statistics
Total 75 100.0 100.0 Cat de satisfacut sunteti de actualul
sistem de pensii
Valid 75
N
Missing 0
Mean -.75
Std. Error of Mean .108
Median -1.00
Mode -1
Modulul – este reprezentat de răspunsul „Nesatisfăcut”=(-1), ce întruneşte 40,0% din total

răspunsuri. Mediana: este reprezentata de valoarea – 1 („Nesatisfăcut”).
17 * (2)  30 * (1)  20 * 0  8 * 1
Scorul mediu va fi: Sc = = 0.75
75
10.Deţineţi o pensie privată?

□ Da tin
e
Dtiop
ens
epriv
ie taNUDA
a
□ Nu
Statistics
Detineti o pensie privata Detineti o pensie privata
Valid Cumulative Valid 75

Frequency Percent N
Percent Percent Missing 0
NU 63 84.0 84.0 84.0 Mean .16
Valid DA 12 16.0 16.0 100.0 Std. Error of Mean .043
Total 75 100.0 100.0 Std. Deviation .369
Variance .136
25
Ca expresie a tendinţei centrale se poate determina modulul reprezentat de răspunsul cu

frecvenţa cea mai mare. În acest caz răspunsul cu frecvenţa cea mai mare este “Nu”, pentru care
au optat 63 de persoane, adică 84 % din subiecţi.
a) Calcularea variabilei dihotomice:

- proporţia p, a celor care deţin o pensie privată :
n
y i
  72     3  
1  1  ...  1 0  0  ...  0 12
p i 1
    0,16
n 70 70 75
- proporţia q, a celor care nu deţin o pensie privată:

q  1  p  1  0,16  0,84
b) Estimarea procentului populaţiei : π

- nivelul de încredere ales este de 95%, pentru care z = ± 1,96;
- mărimea eşantionului: n = 75.
Intervalul de încredere în care se va situa procentul π va fi :
p  z   p    p  z   p , unde :
 = procentul celor care deţin o pensie privată (la nivelul populaţiei

cercetate);
p = valoarea estimată a lui  (procentul la nivelul eşantionului);
z = valoarea din tabelul repartiţiei normale corespunzătoare nivelului de încredere
stabilit;
 p = abaterea standard a procentului în cazul populaţiei.
Cum  p nu este cunoscută, aceasta se estimează după formula:

 p  (100  p )
 p 
n 1

16  (100  16) 16  84
p    4,26
74 74
26
16-1,96∙4,26 ≤ π ≤ 16+1,96∙4,26 => 7,65 ≤ π ≤ 24,34 => Cu o probabilitate de 95%

garantăm că procentul populaţiei braşovene care deţine o pensie privată se află în intervalul
[7,65; 24,34].
15. Distribuiţi 100 de puncte următoarelor variante, în funcţie de modul în care doriţi să fie
alcătuită pensia dumneavoastră: (Completează spaţiile libere cu numărul de puncte acordat.
Continuă cu întrebarea 16)
Puncte
Pensie de stat ___
Pensie privată ___
Economii proprii ___
TOTAL 100
Descriptive Statistics
N Mean
Economii Proprii 75 18.12

Pensie privata 75 32.27
Pensie de stat 75 49.75
Valid N (listwise) 75
La această întrebare s-au înregistrat 75 de răspunsuri valide din totalul celor 75 de

răspunsuri. Mediile înregistrate pentru categoriile de răspuns în funcţie de preferinţele
consumatorilor au fost ordonate în ordine crescătoare, în sensul că un punctaj mai mare semnifică
o preferinţă mai mare. Astfel pensiile de stat au fost preferate în alcătuirea pensiei, urmând pensiile
private şi economiile proprii. Se poate spune că pensiile de stat sunt de 1.5 ori mai preferate decât
0
13V
.5
2
0a
r.54e
a
lo
3 an
o
c
4e
u
trib
.5i55
.N
=
a
e
.M5
7
td
S
3
2
4
n
0
.=
v
e
D
0
6
Frequency
2
30
0
40
50 is
H
g
to ram
pensiile private.
16. Câtă importanţă acordaţi următorilor factori,

atunci când aţi alege un anumit fond de pensii
private? (Răspuns unic pe linie. Între fiecare două
nivele se presupune existenţa aceleaşi distanţe).
16.1. Valoarea contribuţiei
27
Valoarea contributiei Statistics

Valoarea contributiei
Valid Cumulative
Frequency Percent
N
Percent Percent Valid 75
3 7 9.3 9.3 9.3 Missing 0
4 44 58.7 Mean
58.7 68.0 4.23
Valid 5-Foarte Std. Error of Mean .070
24 32.0 32.0 100.0
important Median 4.00
Total 75 100.0 100.0
Mode 4
Std. Deviation .606
Variance .367
Skewness -.146
Std. Error of
.277
Skewness
Kurtosis -.452
Std. Error of
.548
Kurtosis
Valoarea modală precum şi mediana se situează pe nivelul 4 al scalei, media fiind de 4.00
puncte pe o scală de la 1 la 5. Au fost calculaţi şi abaterea standard şi abaterea standard de la media
eşantioanelor, pe baza cărora se pot calcula eroarea de eşantionare şi estimarea mediei la nivelul
populaţiei totale. Abaterea standard de la media eşantioanelor este de: 0,07
1P
0
0
12e
rio
d
a
c4o
e
3 trib
n u
teN
56 5
7
=
tM
S
nv.=
a
e
.D
d 0
49
8
35
4
y
c
req
n
u
0
2
F
0
3
0H
4 to
isram
g
16.2. Perioada de contribuţie

Statistics
Perioada de contributie
Perioada de contributie
Valid 75
Valid Cumulative N
Frequency Percent
Percent Percent Missing 0
2 9 12.0 12.0 12.0 Mean 3.84
3 13 17.3 17.3 29.3 Std. Error of Mean .109
4 34 45.3 45.3 74.7 Median 4.00
Valid
5-Foarte Mode 4
19 25.3 25.3 100.0
important
Std. Deviation .945
Total 75 100.0 100.0
Variance .893
Skewness -.559
Std. Error of
.277
Skewness
Kurtosis -.478
Std. Error of
.548
Kurtosis
28
Valoarea modală precum şi mediana se situează pe nivelul 4 al scalei, media fiind de 4.00 puncte
pe o scală de la 1 la 5. Au fost calculaţi şi abaterea standard şi abaterea standard de la media
populaţiei totale. Abaterea standard de la media eşantioanelor este de: 0,109.
0
51R
n
e
2ta
il3ta
b e
456N
tM
S
3=
n
a
v
e
.D
d
5
7
=
89
6
.9
1
cy
qu
n
0
1
e
F
5
re
0
2
5
0
3 H
g
to
is
m
ra
Statistics
16.3. Rentabilitatea fondurilor Rentabilitatea
Rentabilitatea Valid 75
N
Valid Cumulative Missing 0
Frequency Percent
Percent Percent Mean 3.68
1-Deloc Std. Error of Mean .138
1 1.3 1.3 1.3
important
Median 4.00
2 15 20.0 20.0 21.3
Mode 5
3 18 24.0 24.0 45.3
Valid Std. Deviation 1.199
4 14 18.7 18.7 64.0
Variance 1.437
5-Foarte
27 36.0 36.0 100.0 Skewness -.270
important
Total 75 100.0 100.0 Std. Error of Skewness .277
Kurtosis -1.301
Std. Error of Kurtosis .548
Statistics
Costuri de administrare
Valid 75
N
Missing 0
Mean 3.27
Median 4.00
Mode 4
Std. Deviation 1.201
Variance 1.441
Skewness -.536
Std. Error of Skewness .277
Kurtosis -.634
Std. Error of Kurtosis .548
29
01C
s2tu
o rid
ea3m
instra45re6N=7Std.DM
ean5ev.=
321.207
152025015
u
qn
y
c
re
F
30 H gram
isto
16.4. Costurile cu administrarea fondului
Costuri de administrare
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
Valoarea modală
1-Deloc
9 12.0 12.0 12.0
important precum şi mediana
2 10 13.3 13.3 25.3
se situează pe
3 17 22.7 22.7 48.0
Valid nivelul 4 al scalei,
4 30 40.0 40.0 88.0
5-Foarte
9 12.0 12.0 100.0 media fiind de 4.00
important
Total 75 100.0 100.0 puncte pe o scală de
la 1 la 5. Au fost calculaţi şi abaterea standard şi abaterea
standard de la media eşantioanelor, pe baza cărora se pot calcula eroarea de eşantionare şi
estimarea mediei la nivelul populaţiei totale. Abaterea standard de la media eşantioanelor este de:
0,139.
18. Ce sumă din venitul dumneavoastră lunar aţi fi dispus să cotizaţi la un fond de pensii
privat?
Descriptive Statistics
Std.
N Range Minimum Maximum Mean Variance
Deviation
Std.
Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic Statistic
Error
Ce suma din venit ati fi dispus sa
75 300 0 300 95.47 9.758 84.506 7141.333
cotizati la un fond de pensii privat
Valid N (listwise) 75
Membrii eşantionului analizat sunt dispuşi să cotizeze în medie 95,47 RON lunar pentru un
fonda de pensii privat. Amplitudinea este de 300 RON ca diferenţă între valoarea maximă şi cea
minimă.
22. Consideraţi benefic introducerea unui sistem de pensii private obligatorii pentru persoanele în
C
n
o
ra
e
id
s
tibe
fica
n rvto
inp ec
a
u
drb
au
lig
rise
ntodNUDAe
m ns
pi
vârstă de până la 35 ani şi facultativ în cazul celor cu vârstă cuprinsă

între 35-45 ani.
□ Da
□ Nu
30
Considerati benefica introducerea unui sistem de pensii

private obligatorii
Valid Cumulative
Frequency Percent
Percent Percent
NU 46 61.3 61.3 61.3
Valid DA 29 38.7 38.7 100.0
Total 75 100.0 100.0
Statistics
Considerati benefica introducerea unui
sistem de pensii private obligatorii
Valid 75
N
Missing 0
Mean .39
Std. Deviation .490
Variance .240
Modulul: răspunsul cu frecventa cea mai mare este „NU”

Putem calcula:
p – procentul celor care considera că este benefică introducerea unui sistem de pensii private
obligatorii pentru persoanele în vârstă de până la 35 ani şi facultativ în cazul celor cu vârstă
cuprinsă între 35-45 ani. (la nivelul eşantionului);
n
y i
29 ; sau p=38.7%.
p i 1
  0,387
n 75
 q – procentul celor care nu considera ca este benefică introducerea unui sistem de
pensii private obligatorii pentru persoanele în vârstă de până la 35 ani şi facultativ în cazul celor cu
vârstă cuprinsă între 35-45 ani.
q= 1 – 0,387=0,613; sau q=61,3%.
 Dispersia:
S 2  p  (1  p)  0,387  0,613  0,24
 Abaterea standard:
S  S2  0,24  0,49
 Estimarea procentului populaţiei:
31
Estimare punctuala (estimam procentul populaţiei prin procentul la nivelul

eşantionului):
p – reprezintă o estimare a procentului de la nivelul populaţiei (π).
π = 83%.
Estimare prin intervalul de încredere:
Intervalul de încredere pentru parametrul procent este:
Unde: π = procentul celor care poseda caracteristica
p  z   p    p  z   p
(de la 2 2 nivelul populaţiei cercetate).
p= valoarea estimata a lui π.
z = valoarea din tabelul repartiţiei normale.
2
 p = abaterea standard a procentului în cazul populaţiei.
p (100  p) 39(100  39)

p    5,63
38,7  1,96 n5,63    38,75
7  1,96  5,63 π 
Statistics
[27,6%; 49,7%]; în condiţiile unei probabilităţi de Cata incredere acordati unui fond de 95%
investitii privat
procentul π de la nivelul populaţiei care a răspuns afirmativ se
Valid 75
va afla în intervalul [27,6%; 49,7%]. N
Missing 0
26. Câtă încredere acordaţi unui fond de investiţii Mean 2.87 privat?
Median 3.00
Cata incredere acordati unui fond de investitii privat Mode 3
Valid Cumulative Std. Deviation .977
Frequency Percent
0C
0
1
a
1tin i2va
cre
d ti3o
cs rdtip
a rv
n
u 4ia
tfo
n
5d
e6StdM
=.D
N
e 5=
7
n
va
8.9
2
0 7
y
c
n
u
q
re
F
0
2
0H
3 is toram
g
Percent Percent
Variance .955
Valid Foarte 8 10.7 10.7 10.7
putina Skewness -.350
2 16 21.3 21.3 32.0 Std. Error of Skewness .277
3 30 40.0 40.0 72.0 Kurtosis -.556
4 20 26.7 26.7 98.7 Std. Error of Kurtosis .548
Foarte 1 1.3 1.3 100.0

multa
Total 75 100.0 100.0
32
4.1.2. Rezultatele măsurării pentru dintre variabilele relevante în raport cu

caracteristicile subiecţilor
Va preocupa în vreun fel perioada retragerii din activitate * Vârstă respondentului

Crosstabulation
Vârstă
respondentului
Total
35 - 45
20 - 24 25 - 34
Count 11 10 8 29
NU % of
14.7% 13.3% 10.7% 38.7%
Va preocupa în vreun fel perioada Total
retragerii din activitate Count 15 17 14 46
DA % of
20.0% 22.7% 18.7% 61.3%
Total
Count 26 27 22 75
Total % of
34.7% 36.0% 29.3% 100.0%
Total
Se observă faptul că în cazul persoanelor mai tinere există o preocupare mai mare privind perioada
pensionării.
Detineti o pensie privata * Venitul lunar al respondentului Crosstabulation

Venitul lunar al respondentului
peste Total
între 301 - între 501 - între 1001 - 1600
500 1000 1600
Count 24 21 16 2 63
NU % of
32.0% 28.0% 21.3% 2.7% 84.0%
Detineti o pensie Total
privata Count 0 4 5 3 12
DA % of
.0% 5.3% 6.7% 4.0% 16.0%
Total
Count 24 25 21 5 75
Total % of
32.0% 33.3% 28.0% 6.7% 100.0%
Total
33
În urma analizei s-a observat faptul că pensiile private au prezentat mai mult interes pentru
persoanele care au un venit mediu.
IV.2. Estimarea parametrilor populaţiei pentru două variabile importante
Acest punct a fost tratat în cadrul punctului IV.1
IV.3. Grafice pentru statistica celor mai importante variabile
Graficele aferente statisticii celor mai importante variabile au fost prezentate la punctul
IV.1.
IV.4. Testarea ipotezelor statistice ale cercetării
1.
Ho:60 % dintre cetăţenii braşoveni sunt preocupaţi de perioada pensionării.
H1: Mai puţin de 60 % dintre cetăţenii sunt preocupaţi de perioada pensionării.
Ho : = 60
H1: < 60
Este vorba de un test unilateral stânga şi pentru un nivel de semnificaţie de 0,05, valoare zα,
corespunzătoare, din tabelul repartiţiei z este de – 1,64
Determinăm raportul critic:
p  0
Unde: zobs =
p
p = procentul din eşantion
0 = procentul presupus la nivelul populaţiei
p = abaterea standard a procentului la nivelul populaţiei
p se estimează prin Sp
 0 * 100   0  61,3100  61,3

 p = Sp =   5,62.
n 75
34
Calculăm:
61,3  60
zobs = 5,62
= 0,23
Regula de decizie:Zobs > zα

Deci se acceptă Ho.
Am aplicat testul z, deoarece n > 30 (necunoscut).
2.
Ho: 20 % dintre cetăţenii braşoveni deţin o pensie privată.
H1: Mai puţin de 20 % dintre cetăţenii braşoveni deţin o pensie privată.
Ho : = 20
H1: < 20
Este vorba de un test unilateral stânga şi pentru un nivel de semnificaţie de 0,05, valoare zα,
corespunzătoare, din tabelul repartiţiei z este de – 1,64
Determinăm raportul critic:
p  0
Unde: zobs =
p
p = procentul din eşantion
0 = procentul presupus la nivelul populaţiei
p = abaterea standard a procentului la nivelul populaţiei
p se estimează prin Sp
 0 * 100   0  16100  16

 p = Sp =   4,24.
n 75
Calculăm:
16  20
zobs = 4,24
= -0,94
Regula de decizie:Zobs > zα

Deci se acceptă Ho.
35
Am aplicat testul z, deoarece n > 30 (necunoscut).
3.
H0: Media aprecierilor privind încrederea acordată unui fond de investiţii privat este 3,5 puncte.
H1: Media aprecierilor privind încrederea acordată unui fond de investiţii privat este diferita de
3,5 puncte.
In acest caz avem în vedere o scala interval cu 5 trepte( 1- foarte puţină, ..., 5- foarte multă).
Formularea ipotezelor:
H0:  0  3,5
H1:  0  3,5
z
Este vorba despre un test bilateral si, pentru un nivel de semnificaţie  =0,05, valoarea 
2 =
1,96.
Determinam raportul critic:
x  0 x  0
zobs  
x Sx , unde: x  media eşantionului; x  2,87
 0  media presupusa la nivelul populaţiei cercetate;
s=abaterea standard în cazul eşantionului;

x
=abaterea standard de la medie în cazul 2,87  3,5 populaţiei, pe care o
z obs   5,72
vom estima prin: 0,11
s 0,97
 x  Sx    0,11 ;
n 8,66
Se observa ca zobs nu se situează în intervalul [-1,96; 1,96], rezulta ca se respinge ipoteza nula H0
şi se accepta ipoteza alternativa H1, cu o probabilitate de 95%. Prin urmare, rezulta ca media
aprecierilor privind încrederea acordată unui fond de investiţii privat este diferita de 3,5
36
IV.5. Testarea diferenţelor dintre medii şi dintre procente
Testarea diferenţelor dintre doua procente:

Pentru testarea diferenţelor dintre procente se utilizează testul Z, ţinând cont de faptul ca
mărimea subeşantioanelor este mai mare de 30 de persoane.
Va preocupa în vreun fel perioada retragerii din activitate * Sexul respondentului Crosstabulation
Sexul respondentului
Feminin Total
Masculin
Count 14 16 30
NU
% of Total 18.7% 21.3% 40.0%
Va preocupa în vreun fel perioada retragerii din activitate
Count 23 22 45
DA
% of Total 30.7% 29.3% 60.0%
Count 37 38 75
Total
% of Total 49.3% 50.7% 100.0%
S-a pornit de la ipoteza că nu există diferenţe semnificative. Între procentul femeilor şi

procentul bărbaţilor în ceea ce priveşte preocuparea pentru perioada pensionării
n1=numărul bărbaţilor din eşantion; n1=37 persoane

n2=numărul femeilor din ; n2=38 persoane
n= n1+ n2=75 persoane
Formulam ipotezele statistice:
H0: π1 = π2 (π1 – π2 =0); π1 – procentul bărbaţilor care se preocupă de perioada

pensionării.
H1: π1 ≠ π2 π2 – procentul femeilor care se preocupă de perioada pensionării.
Calculam raportul critic:
( p1  p2 )  ( 1   2 )
RC 
 p1  p 2
, unde:
p1  procentul bărbaţilor care se preocupă de perioada pensionării. La nivelul eşantionului p1 
30,7%
37
p2  procentul femeilor care se preocupă de perioada pensionării, la nivelul eşantionului; p2 
29,3%
 p1  p 2 
abaterea standard a diferenţelor dintre procente;
S p1  p 2 
estimarea abaterii standard a diferenţelor dintre procente.
 1 1
S p1  p 2  p  q     n1  p1  n 2  p 2 37  30,7  38  29,3
ˆ p1  p 2  n
 1 n2 
p    29,99
; n1  n2 37  38
q  100  p  70,01
 1 1 
S p1  p2  29,99  70,01      10,57
 37 38 
30,7  29,3
RC   0,13
10,57
Regula de decizie:
Pentru un nivel de semnificative  =0,05 şi z = 1,96;  1,96  0,13  1,96 , ceea ce

înseamnă ca se accepta H0, adică nu exista diferenţe semnificative între procentul femeilor şi
procentul bărbaţilor în ceea ce priveşte preocuparea pentru perioada pensionării
IV.6. Analiza legăturii dintre doua variabile
4.6.1. Tabele de contingenţă
38
Va preocupa în vreun fel perioada retragerii din activitate * Vârstă respondentului

Crosstabulation
Vârstă
respondentului
Total
35 - 45
20 - 24 25 - 34
Count 11 10 8 29
NU % of
14.7% 13.3% 10.7% 38.7%
Va preocupa în vreun fel perioada Total
retragerii din activitate Count 15 17 14 46
DA % of
20.0% 22.7% 18.7% 61.3%
Total
Count 26 27 22 75
Total % of
34.7% 36.0% 29.3% 100.0%
Total
Se observă faptul că în cazul persoanelor mai tinere există o preocupare mai mare privind perioada
pensionării.
Detineti o pensie privata * Venitul lunar al respondentului Crosstabulation

Venitul lunar al respondentului
peste Total
între 301 - între 501 - între 1001 - 1600
500 1000 1600
Count 24 21 16 2 63
NU % of
32.0% 28.0% 21.3% 2.7% 84.0%
Detineti o pensie Total
privata Count 0 4 5 3 12
DA % of
.0% 5.3% 6.7% 4.0% 16.0%
Total
Count 24 25 21 5 75
Total % of
32.0% 33.3% 28.0% 6.7% 100.0%
Total
În urma analizei s-a observat faptul că pensiile private au prezentat mai mult interes pentru
persoanele care au un venit mediu.
4.6.2. Testul  2
Tabel de contingenta între:
39

DA Total
NU
Count 11 15 26
Expected
20 - 24 10.4 15.6 26.0
Count
% of Total 14.7% 20.0% 34.7%
Count 10 17 27
Expected
Vârstă respondentului 25 - 34 10.8 16.2 27.0
Count
% of Total 13.3% 22.7% 36.0%
Count 9 13 22
Expected
35 - 45 8.8 13.2 22.0
Count
% of Total 12.0% 17.3% 29.3%
Count 30 45 75
Expected
Total 30.0 45.0 75.0
Count
% of Total 40.0% 60.0% 100.0%
Se poate observa ca nici o frecventa aşteptată nu are valoare mai mica decât 5, deci se poate aplica
testul  .
2
Dorim să testăm dacă exista deosebiri semnificative pe grupe de vârstă în ceea ce priveşte
preocuparea respondenţilor cu privire la perioada retragerii din activitate.
Formulam ipotezele:
H0: Nu exista diferenţe semnificative între grupurile populaţiei formate în funcţie de vârstă în
ceea ce priveşte preocuparea acestora cu privire la perioada retragerii din activitate.
H1: Exista diferenţe semnificative între grupurile populaţiei formate în funcţie de vârstă în ceea ce
priveşte preocuparea acestora cu privire la perioada retragerii din activitate..
r c (Oij  Eij ) 2
 calc
2
 
i 1 j 1 Eij
, unde:
Oij 
frecvenţa observată a celulei ij;
40
Eij 
frecvenţa aşteptată a celulei ij;
(total _ linia _ i)  (total _ coloana _ j )
Eij  total _ general
(26  30)
E11   10,4
75
(26  45)
E12   15,6
75
(27  30)
E 21   10,8
75
( 27  45)
E 22   16,2
75
(22  30)
E31   8,8
75
( 22  45)
E32   13,21
75
(11  10,4) 2 (15  15,6) 2 (10  10,8) 2 (17  16,2) 2 (9  8,8) 2 (13  13,2) 2
 calc
2
       0,16
10,4 15,6 10,8 16,2 8,8 13,2
Se identifica valoarea teoretica a lui  din tabel cu ajutorul următoarelor date:

2
Nivel de semnificaţie  =0,05;

Numărul gradelor de libertate: d f  ( r  1)  (c  1)  (3  1)  (2  1)  2 , unde
r= nr. de linii
c= nr. de coloane
 02, 05; 2  5,99
 0,16 <  0 , 05; 2 => se acceptă H0. Deci, cu o probabilitate de 95% putem garanta ca nu
2
 calc
2
exista diferenţe semnificative între grupurile populaţiei formate în funcţie de vârstă în ceea ce
priveşte preocuparea acestora cu privire la perioada retragerii din activitate.
4.6.3. Testul Kolmogorov - Smirnov
Testarea va porni de la următoarele ipoteze statistice:
41
H0: La nivelul populaţiei cercetate nu există diferenţă între distribuţia răspunsurilor

referitoare la gradul de satisfacţie faţă de actualul sistem de pensii de stat
H1: La nivelul populaţiei cercetate există diferenţă între distribuţia răspunsurilor referitoare
la gradul de satisfacţie faţă de actualul sistem de pensii de stat
One-Sample Kolmogorov-Smirnov Test
Cat de satisfacut sunteti de actualul sistem de pensii
N 75
Minimum -2
Uniform Parameters(a,b)
Maximum 1
Absolute .293
Most Extreme Differences Positive .293
Negative -.107
Kolmogorov-Smirnov Z 2.540
Asymp. Sig. (2-tailed) .000
a Test distribution is Uniform.
b Calculated from data.
1,36 1,36
D    0,15
n 75
D calculat = 0,293 > D , deci se accepta ipoteza alternativă. Prin urmare putem garanta cu
o probabilitate de 95% ca distribuţia variabilei analizate este diferită de distribuţia uniformă la
nivelul populaţiei totale.
4.6.4. Analiza varianţei (ANOVA)

Pentru a efectua analiza varianţei voi analiza influenţa veniturilor asupra sumelor pe care
subiecţii sunt dispuşi să le cotizeze la un fond de pensii privat. în acest caz, sumele pe care
subiecţii sunt dispuşi să le cotizeze la un fond de pensii privat reprezintă variabila dependentă,
fiind măsurată proporţional în lei, iar veniturile reprezintă variabila independentă.
Descriptives
Ce suma din venit ati fi dispus sa cotizati la un fond de pensii privat
42
95% Confidence Interval for Mean
N Mean Std. Deviation Std. Error Upper Bound Minimum Maximum

Lower Bound
între 301 - 500 24 40.63 26.878 5.486 29.28 51.97 0 90

între 501 - 1000 25 63.80 32.348 6.470 50.45 77.15 0 150
între 1001 - 1600 21 160.00 87.293 19.049 120.26 199.74 0 300
peste 1600 5 246.00 95.289 42.615 127.68 364.32 80 300
Total 75 95.47 84.506 9.758 76.02 114.91 0 300
Putem constata că persoanele cu venituri mici sunt dispuse să cotizeze la un fond de pensii
privat, în medie, lunar 40,63 RON, valoarea minimă indicată de subiecţi fiind 0 lei, iar cea
maximă de 90 lei, abaterea standard fiind de 26,878. Pe baza acestei abateri a fost calculat
intervalul de încredere pentru medie care semnifică faptul că putem garanta cu o probabilitate de
95% că la nivelul populaţiei totale media sumelor ce se doresc a fi cotizate ale persoanelor cu
venituri mici se situează în intervalul [29,28;51.97]
Test of Homogeneity of Variances

Levene Statistic df1 df2 Sig.
10.260 3 71 .000
Fcalc  F0 , 05;3; 71
; Se acceptă ipoteza alternativă, conform căreia varianţele referitoare la
sumele cu care subiecţii sunt dispuşi să cotizeze, sunt diferite în cazul celor 4 grupuri formate în
funcţie de venituri.
ANOVA
Sum of Squares df Mean Square F Sig.
Between Groups 298009.042 3 99336.347 30.605 .000

Within Groups 230449.625 71 3245.769
Total 528458.667 74
43
Fcalc  F0 , 05;3; 71
, deci se acceptă ipoteza alternativă, conform căreia varianţele referitoare
la sumele cu care subiecţii sunt dispuşi să cotizeze, sunt diferite în cazul celor 4 grupuri formate în
funcţie de venituri. Prin urmare, veniturile exercită o influenţă semnificativă asupra sumelor pe
care subiecţii sunt dispuşi sa le cotizeze la un fon de pensii privat. De asemenea, Sig.<0,05, deci se
acceptă ipoteza nulă
IV.7. Analiza asocierii dintre variabile
4.7.1. Determinarea coeficienţilor de asociere şi a coeficienţilor de corelaţie
Coeficientul de contingenta
DA Total
NU
Count 11 15 26
Expected
20 - 24 10.4 15.6 26.0
Count
% of Total 14.7% 20.0% 34.7%
Count 10 17 27
Expected
Vârstă respondentului 25 - 34 10.8 16.2 27.0
Count
% of Total 13.3% 22.7% 36.0%
Count 9 13 22
Expected
35 - 45 8.8 13.2 22.0
Count
% of Total 12.0% 17.3% 29.3%
Count 30 45 75
Expected
Total 30.0 45.0 75.0
Count
% of Total 40.0% 60.0% 100.0%
Coeficientul de contingenta:
 c2
C
 c2  n
, unde:  c  valoarea calculata a lui  ;  =0,16
2 2 2
n= mărimea eşantionului;n= 75
0,16
C  0,04 => exista o legătură foarte slaba între cele doua variabile,
0,16  75
Coeficientul T al lui Ciuprov
44
Pentru aceleaşi variabile şi acelaşi  =0,16,la un nivel de semnificaţie

2
 =0,05, dorim sa
cunoaştem intensitatea legăturii dintre variabile prin coeficientul T al lui Ciuprov:
 c2
T 
, unde:  c  valoarea calculata a lui  ;  =0,16;
n  df 2 2 2
n= mărimea eşantionului;n= 75;

df= numărul gradelor de libertate; df= (r-1)( k-1)=2
0.16
T   0,12 =>. exista o legătură foarte slaba între cele doua variabile
75  2
Coeficientul V al lui Cramer
 c2
V
n  t , unde V se afla în intervalul [ 0,1] si:
 c2  valoarea calculata a lui  2 ;  2 =0,16;
n= mărimea eşantionului;n= 75;

t= min [(r-1), (k-1)], r= numărul de rânduri, k= număr de coloane
t= (3-1)(2-1)= 2
0,16
V  0,046 => exista o legătură foarte slaba între cele două variabile
75  2
Coeficientul de corelare a rangurilor al lui Spearman
Tabel: Ordonarea situaţiilor ce pot duce la creşterea preocupării pentru perioada pensionarii
Situatii Ordonarea facuta de respondenti cu varsta: Diferente
Între 20 - 34 Între 35 - 45 d i  xi  yi d i2
Informare prin 1 3 -2 4
45
internet
Informare prin TV 2 2 0 0
Informare prin 4 4 0 0
intermediul
angajatorilor
informare prin 3 1 2 4
intermediul presei
scrise
Masuri 5 5 0 0
guvernamentale
Informare prin 6 6 0 0
intermediul oficiului
fortelor de munca
TOTAL d i =0 d i
2
=8
Dorim sa aflam dacă între ierarhizările făcute de persoane cu vârstă între 20-35 ani şi cele făcute
de persoane cu vârstă între 35-45 ani care pot duce la creşterea preocupării pentru perioada
pensionarii.
Se va determina coeficientul de corelaţie a rangului a lui Spearman, pe baza relaţiei:
n
6   d i2
rs  1  i 1
n  (n  1) , unde rs este cuprins în intervalul [-1,1];

2
d i2  diferenţa patrată a rangurilor observate în cele două ordonări;
n= numărul de elemente de ordonat.
68
rs  1   0,99 =>legătură dintre ierarhizările făcute de persoane cu vârstă între 20-
75  (5625  1)
35 ani şi cele făcute de persoane cu vârstă între 35-45 ani care pot duce la creşterea preocupării
pentru perioada pensionarii.
CAP V. CONCLUZII
În urma prelucrării datelor culese de la un eşantion format din 75 de subiecţi s-a ajuns la
următoarele concluzii:
46
● Cetăţenii braşoveni se gândesc la perioada pensionării în proporţie de 61,3 %.

Preocuparea privind perioada pensionării este cea mai mare în cazul tinerilor cu vârsta cuprinsă
între 25 şi 35 de ani.
● Doar 26,1 % dintre cetăţenii braşoveni preocupaţi de perioada pensionării au o pensie

privată, restul preferând alte moduri de economisire a banilor pentru perioada pensionării.
● Prin raportare la sistemul actual de pensii se observă o dezamăgire în rândul cetăţenilor

braşoveni, în sensul în care în medie cetăţenii braşoveni sunt nesatisfăcuţi de actualul sistem de
pensii.
● Doar un procent de 16% din cetăţenii braşoveni deţin în prezent o pensie privată,
constatându-se totuşi o reţinere în rândul cetăţenilor braşoveni de a cotiza la un sistem de pensii
privat. Pensiile private au prezentat mai mult interes pentru cetăţenii braşoveni cu un venit mediu.
● Dorinţa cetăţenilor braşoveni privind principala sursă de întreţinere, pe perioada

pensionării, vizează în cea mai mare măsură (49,75) o pensie de stat, doar un procent de 32,27 din
cetăţenii braşoveni doresc şi pensie privată.
● Factorii analizaţi privind o alegerea unui anumit fond de pensii sunt luaţi în considerare
astfel, de către cetăţenii braşoveni: valoarea contribuţiei lunare la constituirea pensiei private ca
fiind importantă, perioada contribuţiei la constituirea pensiei private ca fiind importantă,
rentabilitatea fondurilor în care se investeşte pentru constituirea pensiei private ca fiind importantă,
iar costurile cu administrarea fondului de pensie privată ca fiind importante.
● Cetăţenii braşoveni sunt dispuşi să cotizeze în medie 95,47 RON lunar pentru un fond de
pensii privat. Amplitudinea este de 300 RON ca diferenţă între valoarea maximă şi cea minimă a
contribuţiei lunare.
● Cotizarea obligatorie la un fond de pensie privat de către persoanele în vârstă de până la

35 ani, şi cotizarea facultativă în cazul celor cu vârstă cuprinsă între 35-45 ani, nu consideră ca
fiind o măsură benefică de majoritatea cetăţenilor braşoveni, în proporţie de 61,3%.
47
ANEXE
Data …………………………. Numărul chestionarului: ……………..
CHESTIONAR
48
Opinii ale populaţiei braşovene cu privire la reforma pensiilor din România
Bună ziua / seara! Numele meu este …….. de la Facultatea de Ştiinţe Economice. În prezent
realizăm un studiu cu privire la reforma pensiilor din România.
În acest sens vă rugăm să aveţi amabilitatea de a ne răspunde la următoarele întrebări. Vă
asigurăm că toate datele sunt confidenţiale.
1 Care este primul cuvânt care vă vine în minte atunci când vă gândiţi la pensionare?
....................................................................
2. În prezent vă preocupă în vreun fel perioada pensiei şi a retragerii din activitate?
□ Da (continuă cu întrebarea 3)
□ Nu (continuă cu întrebarea 4)
3. Care sunt măsurile pe care le luaţi în acest sens? (Răspuns multiplu. Continuă cu
întrebarea 4)
□ Economii pentru perioada pensionării

□ Am „achiziţionat” o pensie privată
□ Doresc să mă stabilesc în străinătate
□ Mă documentez în acest sens
4. Cât de satisfăcut sunteţi de actualul sistem de pensii de stat? (Răspuns unic. Continuă cu
întrebarea 5)
________ ________ _________ ________ ________

Deloc Nesatisfacut Nici / Nici Satisfacut Foarte
satisfăcut satisfăcut
49
5. Care sunt principalele avantaje ale sistemului de pensii de stat? Vă rugăm să le notaţi în
ordinea importanţei lor, începând cu 1 pentru cel mai important, 2 pentru următorul, etc.
(Răspuns multiplu. Citeşte variantele. Notează avantajele menţionate de respondent în
ordinea importanţei lor. Continuă cu întrebarea 6)
Caracteristici
Vârsta de pensionare
Continuitatea pe piaţa muncii
Administrate de stat
Un sistem sigur
Asigura o pensie viagera
6. Care sunt principalele dezavantaje ale sistemului de pensii de stat? Vă rugăm să le notaţi în
ordinea importanţei lor, începând cu 1 pentru cel mai important, 2 pentru următorul, etc.
(Răspuns multiplu. Citeşte variantele. Notează dezavantajele menţionate de respondent în
ordinea importanţei lor. Continuă cu întrebarea 7)
Caracteristici
7. Rata mare a migraţiei populaţiei în vârstă de muncă Ce
Nu deţii control asupra sumelor cotizate
Nu îţi asigură un trai decent
Numărul mare al pensionarilor în raport cu populaţia activă
Bazate pe solidaritatea socială
măsuri guvernamentale ar trebui luate pentru menţinerea pieţei muncii? (Răspuns unic.
□ Strategii şi măsuri pentru facilitarea învăţării continue;

□ Îmbunătăţirea calităţii şi acesibilităţii serviciilor de sănătate şi asistenţă socială
□ Flexibilizarea programului de muncă
□ Strategii şi facilităţi pentru încurajarea angajatorilor să angajeze persoane cu vârste
peste 45-50 ani.
8. Dumneavoastră faceţi economii pentru viitor?
50
9. Care este modalitatea de economisire pe care o folosiţi în principal? (Răspuns multiplu)
□ Depozite bancare
□ Cumpărare de acţiuni / obligaţiuni
□ Valută
□ Investiţii imobiliare
□ Fonduri private
□ Economii proprii
10. Deţineţi o pensie privată?

11. Intenţionaţi să „achiziţionaţi” o pensie privată? (Răspuns unic.)

□ Nu ştiu (continuă cu întrebarea 15)
12. Care ar fi motivul pentru care nu aţi apela la o pensie privată? (Răspuns unic. Continuă cu
întrebarea 15)
□ Nu am încredere în fondurile private

□ Nu doresc să cotizez la două fonduri: şi cel de stat şi cel privat
□ Am încredere în sistemul de stat
□ Nu cred că sunt avantajoase
□ Altul. Care? .................................................
13. Care a fost motivul pentru care aţi apelat la o pensie privată?
□ Economie sigură pentru viitor

□ Un supliment financiar la bătrâneţe
□ Nu ţine cont de vechimea în muncă
□ Poate fi lăsată moştenire urmaşilor
□ Eşti liber să alegi nivelul de cotizare
14. Vă rugăm să vă exprimaţi gradul de satisfacţie cu privire la pensia privată deţinută?
51
Foarte satisfăcut __________________________ Deloc satisfăcut
15. Distribuiţi 100 de puncte următoarelor variante, în funcţie de modul în care doriţi să fie
alcătuită pensia dumneavoastră: (Completează spaţiile libere cu numărul de puncte
acordat. Continuă cu întrebarea 16)
Puncte
Pensie de stat ___
Pensie privată ___
Economii proprii ___
TOTAL 100
16. Câtă importanţă acordaţi următorilor factori, atunci când aţi alege un anumit fond de pensii
private? (Răspuns unic pe linie. Între fiecare două nivele se presupune existenţa aceleaşi
distanţe. Continuă cu întrebarea 17)
Deloc Foarte
Factori
important important
Valoarea contribuţiei
1 2 3 4 5
Perioada de contribuţie
1 2 3 4 5
Rentabilitatea fondurilor
de pensii 1 2 3 4 5
Costurile cu administrarea
fondului 1 2 3 4 5
17. Cât de importantă este deţinerea unei pensii private pentru dumneavoastră? (Răspuns unic.
Foarte puţină Puţină Aşa şi aşa Multă Foarte multă

□ □ □ □ □
18. Ce sumă din venitul dumneavoastră lunar aţi fi dispus să cotizaţi la un fond de pensii
privat? (Răspuns unic. Continuă cu întrebarea 19)
....................................................................
19. Aţi auzit discuţiile actuale despre reforma de pensii? (Răspuns unic)
52

20. De unde aţi aflat despre reforma pensiilor? (Răspuns multiplu. Continuă cu întrebarea 21)
□ Ziare
□ Radio
□ Televiziune
□ Internet
□ Consultarea legiilor
□ Discuţii cu alţii
21. Am să vă citesc o serie de afirmaţii pe care alte persoane le-au făcut cu privire la reforma
pensiilor. Vă rog să prezentaţi gradul dumneavoastră de acord sau dezacord în legătură cu
următoarele afirmaţii: (Răspuns unic pe linie. Începe întotdeauna cu o altă afirmaţie.
5. acord total
4. acord
3. nici/nici
2. dezacord
1. dezacord total
Afirmaţii 5 4 3 2 1
Reforma este gândită pentru a servi interesele
5 4 3 2 1
companiilor internaţionale de asigurări
Guvernanţii s-au gândit la oamenii săraci
5 4 3 2 1
când au gândit această reformă
Vom plăti asigurări private, dar s-ar putea să
5 4 3 2 1
nu beneficiem de aceste fonduri
Reforma este în favoarea unor grupuri de
5 4 3 2 1
interese
22. Consideraţi benefic introducerea unui sistem de pensii private obligatorii pentru persoanele
în vârstă de până la 35 ani şi facultativ în cazul celor cu vârstă cuprinsă între 35-45 ani.
□ Da
□ Nu
53
23. Care consideraţi că ar putea fi principalele avantaje ale sistemului de pensii privat? Vă
rugăm să le notaţi în ordinea importanţei lor, începând cu 1 pentru cel mai important, 2
pentru următorul, etc. (Răspuns multiplu. Citeşte variantele. Notează toate avantajele
menţionate de respondent în ordinea importanţei lor. Continuă cu întrebarea 24)
Caracteristici
Control asupra sumelor plătite de-a lungul timpului pentru pensie
Participantul beneficiază direct de sumele cu care a contribuit
Stabilirea de către participant a cotei de contribuţie la fondul de pensii
Deducerea contribuţiei la fondul de pensii din impozitul pe venit al cotizantului
Posibilitatea de a lăsa moştenire pensia
24. Care consideraţi că ar putea fi principalele dezavantaje ale sistemului de pensii privat? Vă
rugăm să le notaţi în ordinea importanţei lor, începând cu 1 pentru cel mai important, 2
pentru următorul, etc. (Răspuns multiplu. Citeşte variantele. Notează toate dezavantajele
menţionate de respondent în ordinea importanţei lor. Continuă cu întrebarea 25)
25. Caracteristici
Administrate de companii private
Prezintă riscul că odată acceptat un fond privat obligatoriu nu mai poţi renunţa
la el
Costuri de administrare a fondului
Este direct proporţională cu retribuţia salarială
Fondul privat nu asigura o pensie viageră precum sistemul de stat
Care credeţi că ar fi grupurile care ar benefica de acest sistem de pensii private?
□ Persoanele cu venituri mari

□ Persoanele cu vârsta cuprinsă între 18-35 ani
□ Persoanele care nu lucrează cu carte de muncă
□ Liberii profesionişti
□ Alţii. Care? .........................................
26. Câtă încredere acordaţi unui fond de investiţii privat? (Răspuns unic. Între fiecare două
nivele se presupune existenţa aceleaşi distanţe. Continuă cu întrebarea 27)
□ Foarte puţină 1 2 3 4 5 Foarte multă
54
27. Cine credeţi că ar trebui să fie responsabil pentru asigurarea pensiilor private în România?
(Răspuns unic. Continuă cu întrebarea 28)
□ Statul
□ Comisia de Supraveghere a Asigurărilor
□ Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private
□ O comisie specială organizată
□ Alta. Care? ..........................
28. Credeţi că egalizarea vârstei de pensionare a femeilor cu cea a bărbaţilor ar putea fi o

măsură benefică? (Răspuns unic)

29. Care ar fi argumentele pozitive pentru care credeţi că egalizarea vârstei de pensionare ar fi
benefică? (Răspuns multiplu. Continuă cu întrebarea 31)
□ Dezvoltarea de noi locuri de muncă

□ Combaterea atitudinilor discriminatorii ale angajatorilor
□ Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai
□ Îmbunătăţirea serviciilor de educaţie preşcolară şi a celor de sănătate
□ Alta. Care?..............................
30. Care ar fi motivele pentru care credeţi că egalizarea vârstei de pensionare nu ar fi

benefică? (Răspuns multiplu. Continuă cu întrebarea 31)
□ Situaţia dificilă de piaţa muncii

□ Angajatorii care nu vor să mai angajeze persoane peste 45 de ani
□ Lipsa unor locuri de muncă în zone slab dezvoltate
□ Presiunea şi stresul de la locul de muncă
□ Alta. Care?..............................
31. Care credeţi că ar fi măsurile ce ar putea fi luate pentru reducerea inegalităţilor de gen prin
egalizarea vârstei de pensionare? (Răspuns unic. Continuă cu întrebarea 32)
□ Cuantificarea muncii de valoare egală pentru verificarea plăţii egale;

□ Nediscriminare la angajare, promovare, formare profesională;
□ Servicii de calitate accesibile pentru creşterea şi îngrijirea copiilor;
□ Măsuri pentru încurajarea taţilor să se implice în creşterea copiilor
55
32. Sexul:
□ Masculin
□ Feminin
33. Care este ultima şcoală absolvită?
□ liceu
□ studii postliceale
□ facultate
□ studii postuniversitare
34. Ocupaţia dumneavoastră:
□ patron / manager
□ specialist / cadru cu pregătire superioară
□ angajat cu studii medii
□ şomer
□ student
□ alta. Care? ....................................
35. În ce interval se încadrează venitul net lunar al dumneavoastră:
□ între 381 – 500

□ între 501 – 1000
□ între 1001 – 1600
□ peste 1600
36. Vârsta dumneavoastră:
□ 20-24 ani
□ 25-34 ani
□ 35-45 ani
Vă mulţumesc!
56

Model de Cercetare Calitativa

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Model de Cercetare Calitativa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

“Atitudini, opinii şi comportamente POŢINCU CRISTIAN

ale cetăţenilor braşoveni cu privire la An. II, Master

CAP I. CERCETARE CALITATIVA

I.1. Caracterizare succintă a firmei

La solicitarea Comisiei pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private (CSSPP),

I.2. Denumirea temei care face obiectul cercetării calitative

I.3. Descrierea metodei calitative de cercetare

1.3.1. Justificarea opţiunii pentru metoda calitativă aleasă

1.3.3. Mărimea eşantionului şi constituirea lui

Caracteristici ale participanţilor

Recrutarea participanţilor la studiu a avut loc în două etape:

1.3.4. Metoda proiectiva aleasă

I.4. Proiectarea în detaliu a ghidului moderatorului

Ghid de focus grup

I.5. Obţinerea datelor primare calitative

După definirea problemei, stabilirea scopului cercetării, a obiectivelor şi eşantionului se

I.6. Analiza şi interpretarea datelor obţinute

Statul administrează ineficient rau ineficient necorespunzător prost prost

Se ştie despre faptul că vârsta de pensionare va creşte. Majoritatea participanţilor

I.7. Concluzii şi propuneri

Ca o concluzie a discuţiilor se desprinde faptul că cele mai importante obstacole de

CAP II. PROIECTAREA ŞI TESTAREA CHESTIONARULUI

II.1. Formularea ipotezelor generale şi a ipotezelor statistice

Ipotezele generale ale cercetării

 Majoritatea cetăţenilor braşoveni sunt preocupaţi de perioada pensionării

 Fondurile de investiţii private au o imagine negativă în rândul cetăţenilor braşoveni

Ipotezele statistice ale cercetării

Ho: Peste 60 % dintre cetăţenii braşoveni sunt preocupaţi de perioada pensionării.

Ho: 20 % dintre cetăţenii braşoveni deţin o pensie privată.

H0 : Nu există diferenţe semnificative pe grupe de vârstă cu privire la preocuparea pentru perioada

H0 : Nu există diferenţe semnificative pe grupe de vârstă cu privire la încrederea într-un sistem de

II.2. Stabilirea obiectivelor cercetării

ASPECTE DE BAZĂ ÎNTREBĂRILE OBIECTIVELE

1. Măsura în care cetăţenii 1. În ce măsura cetăţenii 1. Determinarea măsurii în

2. Care sunt modalităţile de 2. Identificare modalităţilor de

2. Identificarea gradului de Care este gradul de satisfacţie Măsurarea gradului de

3. Identificarea opiniilor Care sunt opiniile cetăţenilor Identificare opiniilor

4. Atitudinea cetăţenilor 1. Care este opinia cetăţenilor 1. Cunoaşterea opiniei

2. Care sunt criteriile avute în 2. Determinarea criteriilor

3. Care este atitudinea 3. Determinarea atitudini

4. Care este atitudinea 4. Determinarea atitudini

5. Identificarea gradului de 1. În ce măsură cetăţenii 1. Determinarea măsurii în care

II.3. Prezentarea chestionarului

Prezentarea chestionarului în forma sa finală este efectuată în anexa 1 a prezentului proiect.

II.4. Prezentarea aspectelor care au stat la baza conceperii chestionarului

Aranjarea în pagină şi ordinea întrebărilor este extrem de importantă deoarece aceasta

Chestionarul începe cu câteva întrebări simple, de acomodare a subiectului cu tematica

Întrebări simple, cu răspunsuri de tipul Da sau Nu : 2, 8, 10, 19, 22, 28

Tipuri de scale folosite.

În elaborarea chestionarului s-au utilizat următoarele tipuri de scale :

CAP III. CONSIDERAŢII METODOLOGICE PRIVIND EŞANTIONAREA

III.1. Populaţia cercetată şi mărimea acesteia

Foarte importantă pentru determinarea eşantionului este stabilirea corectă a populaţiei

III.2. Stabilirea mărimii eşantionului

Pentru a determina mărimea eşantionului în cazul unei eşantionări aleatoare am avut în

q  1 p q - estimarea procentului în caz de eşec

E = 1,96 * √ (50 * 50) / 75

III.3. Descrierea unităţii de observare, de eşantion şi de analiză

III.4. Alegerea metodei de eşantionare

Luând în considerare caracteristica sex:

. Ţinând cont de caracteristicile avute în vedere: vârstă şi sex structura la nivelul

Includerea locuinţelor în eşantion se va face prin metoda eşantionării aleatoare simple.

III.5. Asigurarea reprezentativităţii eşantionului