Resursele turistice-Componentă a

produsului turistic

Chisinău

Cuprins
1. Argumentarea importanței a
resursei turistice

2. Determinarea principalelor
obiective de interes turistic

3. Documentarea privind
monumentele de interes turistic

 Argumentarea importanței a
resursei turistice
Patrimoniul turistic national ne permite sa acumulam cunostinte despre resursele materiale si
spirituale ce permite p calificare a activitatii profesionale ,ne da posibilitatea sa analizam locul si
rolul cat si importanta resurselor turistice naturale si antropice sa determinam localitati cu un
potential turistic bogat si de a pune in valoare toate resursele turistice.Notiunea de resursa
turistica include pe langa atractiile turisitice si elemente naturale sau antropice ce genereaza
diferite forme de turism cum ar fi:
 Balnear-izvoare,namol,saline
 Sportiv-olimpiade,competitii,alergari
 Turismul climateric-agricultura montana , angroturismul , turismul rural.

Conceptul de resursa turistica a aparut cand turismul era industrie si ca orice sursa economica se
bazeaza pe exploatarea si valorificarea unor resurse. Activitatea turistica într-un areal este
sustinuta de o serie de resurse turistice, care stau la baza crearii ofertelor tutistice si implicit a
stabilirii potentialului turistic al regiunii. Exista doua tipuri de resurse turistice, naturale si
antropice, precum si o categorie speciala a resurselor antropizate .
Resursele turistice actioneaza în evolutia turistica pe doua planuri : pe de-o parte prin crearea
punctelor de atractie turistica, resursele în sine si pe cealalta parte în directia favorizarii sau
restrictionarii dezvoltarii turismului în zona, prin modul în care caracteristicile reliefului sau
conditiile naturale influenteaza modul de amplasare si dezvoltare a infrastructurii turistice
Atractivitatea este determinata de mai multi factori, caracteristici alte elementelor naturale, dintre
care se disting:
- Fizionomia: sunt mai atractive formele de relief sau alte elemente naturale care au un
aspect cât mai bizar, cât mai inedit.
- Dimensiunea: cele mai atractive sunt elementele care prin grandoarea lor se impun în
peisajul locului.
- Varietatea alcatuirii si genezei: prezenta unei varietati genetice determina o diversitate a
formelor de relief specifice fiecarei etape.
- Gradul de individualizare: detasarea unui element în peisajul local atrage atentia mai
mult asupra sa decât daca s-ar fi aflat într-un loc în care caracteristicile sale sunt
dominante în trasaturile zonei.
- Simbol: însemnatatea istorica a unui obiectiv natural , poate atrage prin ceea ce a
simbolizat el pentru o comunitate umana.

Determinarea principalelor obiective de

interes turistic.
 Potenţialul turistic antropic include totalitatea realizărilor cultural-istorice acumulate pe
parcursul istoriei omenirii şi a formelor de activitate socio-demografice şi tehnico-economică
dintrun teritoriu ce pot fi utilizate în turism. El cuprinde aşa componente ca: potenţialul
turistic culturalistoric, socio-demografic, tehnico-economic. Serafim Florea în lucrarea sa
„Potenţialul turistic al Republicii Moldova” menţiona existenţa a cca. 1400 atracţii turistice
antropice în Republica Moldova, care contribuie la dezvoltarea imaginii ţării De-a lungul
timpului, omului a creat, a construit o serie de edificii, a căror valoare istorică şi estetică a
crescut, ajungând în ipostaza de potenţial turistic, care în perioada actuală se asistă la o
creştere numerică a acestuia care duce la dezvoltarea turismului receptor în Republica
Moldova. Obiectivele turistice antropice ale Republicii Moldova în motivaţia turiştilor străini
au o serie de însuşiri care dau caracterul de atractivitate, acestea sunt:
- unicitatea – este caracteristica acelui produs turistic care datorită menţinerii în timp a
ajuns un unicat;
- dimensiunea – unele obiective antropice impresionează prin mărimea lor (ex:
Mănăstirea Hîncu) sau pot avea dimensiuni foarte mici (ex: cărţi, obiecte de artă etc.)
- ineditul – este dat fie de materialul din care este fabricat sau construit obiectivul,
culoarea specifică, amplasarea obiectivelor, de arhitectura specifică etc.;
Un exemplu elocvent poate servi Biserica Adormirii Maicii Domnului din Oraşul
Căuşeni, care a impresionat pe mulţi din noi prin culorile şi picturile desenate în frescă.
- vechimea, este însuşirea care trezeşte interes pentru turişti, prin prezenţa unor
obiective cu rezonanţă istorică, sau a unor podoabe foarte vechi etc.);
- la fel ca exemplu pot să mă refer la beciurile din comuna Grădiniţa, care se considera
a fi fiind cel mai vechi beci, ce datează aproximativ din anii 1500, funcţia pe care o
îndeplinesc poate deveni o sursă de interes turistic.

Potenţialul turistic antropic îşi manifestă atractivitatea turistică prin specificul componentelor
şi elementelor principale ce se prezintă atât ca creaţii social-istorice sau culturale, precum şi
ca unităţi economice, construcţii tehnice, instituţii sociale şi administrative, constituindu-se
cele mai importante motive pentru turiştii străini.
 Printre cele mai importante obiective turistice antropice în motivaţia turiştilor străini este
traseul Orheiul Vechi, care în unele perioade ale anului e arhiplin de turişti naţionali
străini. Complexul arheologic Orheiul Vechi este amplasat în valea râului Răut, între
satele Trebujeni şi Butuceni, raionul Orhei, la distanţa de 50 km spre nord-est de la oraşul
Chişinău, ce influenţează la mărirea fluxurilor de turişti care locuind în Chişinău uşor se
deplasează la această destinaţie. Atât exteriorul cât şi istoria acestui complex constituie
 baza sau punctele forte în motivaţia turiştilor străini. Numele complexului muzeal
provine de la denumirea unei localităţi istorice, oraşul medieval Orhei, care a existat pe
aceste meleaguri în sec. XV-XVI. Complexul muzeistic Orheiul Vechi reprezintă un
sistem de monumente istorice şi landşafturi naturale amplasate pe promontoriile
meandrice, formate de albia sinusoidală a Răutului între satele Trebujeni şi Butuceni. Din
cadrul complexului Orheiul Vechi fac parte două promontorii gigantice (Peştere şi
Butuceni), la care se alătură alte trei promontorii adiacente (Potarca, Selitra şi Scoc)
amplasate în lanţ de la nord spre sud. Rolul Complexului arheologic Orheiul Vechi în
motivaţia turiştilor străini este vizibil şi prin construcţiile monumentale din piatră, care
prezintă un interes deosebit, din punct de vedere ştiinţific şi muzeografic. Printre acestea
se remarcă cinci obiective: cetatea getică, cetatea medievală, feredeul, hanul şi biserica;
deasemenea în malurile prăpăstioase ale Răutului s-au format o mulţime de peşteri mai
mici sau mai mari, săpate în stâncile calcaroase. Primul complex rupestru este situat la
extrema de nord a şirului de peşteri, la circa 500 metri spre est de la biserica Sfânta
Maria, este Mănăstirea lui Bosie, aflată la o altitudine de 20-30 m mai sus de apa
Răutului. Ea reprezintă un complex foarte arhaic, cu o arhitectură bine gândită, alcătuit
din galerii amenajate în câteva rânduri, cu o biserică rupestră, compartimentată cu altar şi
naos, chilii spaţioase, inscripţii din sec.XVIXVII, etc
 Al doilea complex rupestru în motivaţia turiştilor străini, aflat la circa 30-60 de
metri mai sus de nivelul apei Răutului, se găseşte la vest de Mănăstirea lui Bosie,
sub talpa citadelei geto - dacice, în regiunea bisericii Sfânta Maria şi mai spre vest.
Complexul cuprinde circa 30 de peşteri, unele inaccesibile în lipsa echipamentului
special, amenajate în câteva rânduri orizontale în stânca calcaroasă pe o porţiune de
circa 250 metri. În pereţii de calcar ai chiliilor s-au păstrat diferite semne incizate,
care în unele cazuri se aseamănă foarte mult cu semne din perioada evului mediu
timpuriu, observate în complexe similare din diferite regiuni pe ceramică, cărămizi
sau pe pietre.
 Al treilea complex rupestru în motivaţia turiştilor străini este Mănăstirea Peştere,
aflata la înălţimea de aproximativ 60 metri deasupra apei râului, în continuarea
chiliilor precedente, cu circa 50 metri mai spre vest. Mănăstirea este alcătuită dintr-
o splendidă biserică rupestră cu altar, naos, pronaos şi pridvor, cu un grup
impresionant de chilii monahale, un coridor cu scări de acces spre Răut, în parte
prăbuşite, şi un tunel superb, mai nou, de la 1820, care străbate stânca dinspre satul
Butuceni, fiind încununat deasupra intrării cu o clopotniţă, amplasată la suprafaţa
stâncii mai târziu, în 1890, şi care reprezintă un simbol inalienabil al lăcaşului sfânt
subteran. Lângă clopotniţă, deasupra bisericii rupestre, exact la marginea
prăpăstioasă a promontoriului, este instalată o cruce masiva din piatra, datată cu
sec. XVIII, care se îmbină organic în peisajul sacru al acestei mănăstiri rupestre.
 Altă cauză în motivaţia turiştilor străini de a vizita Republica Moldova este însăşi
vizitarea oraşului Chişinău, constituindu-se a fi una din principalele destinaţii turistice a
ţării din motiv ce principalele scopuri a turiştilor străini sunt cele de afaceri. De asemenea
Chişinăul este o destinaţie regională a turismului de afaceri. Peste 2 mii de locuri în săli
de conferinţe ale hotelurilor mari şi în edificiile publice de importanţă naţională sunt
 disponibile turiştilor şi oaspeţilor capitalei pentru desfăşurarea diferitelor evenimente
corporative, conferinţe, congrese. Principalele acţiuni ale turismului naţional în Chişinău
se desfăşoară de 2 ori pe an, când este prezentată oferta turistică a destinaţiilor naţionale
(expoziţia anuală „Turism, odihnă, sport” şi Festivalul Vinului). Pe lângă localizarea în
Centrul istoric a instituţiilor guvernamentale şi ambasadelor străine, această ofertă
plasează Chişinăul printre destinaţiile cu un mare potenţial al turismului de afaceri
regional. Un alt motiv pentru care turiştii aleg oraşul Chişinău ca obiect de turism este
faptul că acesta este un „Oraş verde”, în acest spaţiu cuprinzându-se şi parcurile, ca fiind
monumente vii ale naturii.

Numărul turiștilor și excursioniștilor străini, care

au vizitat Republica Moldova în ultimul deceniu
  Documentarea privind
monumentele de interes turistic
Moldova, țară mică, necunoscută nu doar de oamenii din străinătate ci chiar și
cetățenii din Republica Moldova. Peisajele pitorești, bogăția lumii vegetale și
animale, multitudinea râurilor, poporul ospitalier, solurile fertile, roadele bogate ale
pământului moldovesnesc. O țară bogată în evenimente, tradiții, obiceiuri, superstiții.
Istoria omenirii se definește prin totalitatea valorilor culturale și a civilizației
popoarelor care se îmbogățesc necontenit prin asimilarea celor mai importante creații
anterioare ca o condiție a depășirii acestora. Istoria Republicii Moldova este amplă și
complexă, constituind date importante care au schimbat demersul istoriei. Toate
evenimente petrecute de până acum au format baza prezentului nostru, pentru care au
luptat strămoșii noștri. Istoria Moldovei, a poporului moldovenesc și-a găsit temelia
în el îsăși și strămoșii săi. Aceștia au lăsat în urma lor cele mai importante
evenimente, nume, oameni, clădiri, monumente care ne definesc trecutul. Istorie pe
care noi o pronunțăm, istorie cu care ne mândrim, pe care o rostim cu mult respect.
Această istorie a fost scrisă în letopisețe, testamente, enciclopedii etc., iar pentru a
venera marii domnitori, voievozi, scriitori, luptători care au contribuit la formare
istoriei acestei mici țări, s-au ridicat monumente, s-au înființat muzee.

 Monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt

Monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt este consacrat
Domnitorului Moldovei medievale, conducătorului de oaste și
ctitorului celor mai frumoase mănăstiri medievale.

 Monumentul Vasile Alecsandri

Monumentul Vasile Alecsandri este statuia dedicată clasicului literaturii
române, poetului și dramaturgului Vasile Alecsandri. Statuia este
amplasată în fața Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova .
  Monumentul victimelor din ghetoul Chișinău
Monumentul victimelor din ghetoul Chișinău a fost ridicat în memoria
victimelor evreilor a Holocaustului, pe locul unde în trecut au fost porţile de
acces la ghetoul din Chișinău. Autorii monumentului sunt sculptorul
N.Epelbaum și arhitectul S.Şoheit.

 Lupoaica alăptându-i pe Romulus şi Remus

Lupoaica alăptându-i pe Romulus şi Remus este copia Sculpturii vechi
etrusce cu imaginea lupoaicei alăptându-i pe întemeietorii oraşului Roma-
personalităţile legendare Romulus şi Remus. Sculptura a fost instalată la
sfârşitul anilor 80 în faţa Muzeului de Istorie a Republicii Moldova. Această
sculptură simbolizează originea latină a românilor basarabeni. Pe
postamentul sculpturii este gravat un citat din poetul Mihai Eminescu,
referitor la provenienţa naţiunii româneşti.

 Statuia lui Mihai Eminescu din fața clădirii Uniunii

Scriitorilor
Statuia lui Mihai Eminescu din fața clădirii Uniunii Scriitorilor a fost
inaugurată la 6 august 1996, cu ocazia aniversării a 560 ani de la prima
atestare documentară a orașului Chișinău în grădina Publică "Ștefan cel
Mare". El a fost transferat în anul 1997 în fața Casei Uniunii Scriitorilor din
Moldova. Sculptura poetului este realizată într-o cheie figurativă tradițională
și nu dispune de valențe artistice importante.

Siteografie
 https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/1
00934
 https://lista.md/articol/10-monumente-
importante-din-republica-moldova-86#
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Turismul_
%C3%AEn_Republica_Moldova