UN - Raport de TARA 2016 - Rom - 31 10 2017

Organizația Națiunilor
Unite în Moldova
RAPORTUL de Țară
privind Rezultatele
pentru 2016
Chişinău, 2017
United Na�ons Moldova – 2016 Country Results Report
CUPRINS
Republica Moldova în anul 2016: Principalele tendințe de dezvoltare ............................ 4
Rezultatele Programului pentru acțiune ca un tot întreg ..................................................... 7
Pilonul 1: Guvernarea democra�că, jus�ția, egalitatea și drepturile omului.............. 7
Pilonul 2: Dezvoltarea capitalului uman și incluziunea socială ...................................10
Pilonul 3: Mediul, schimbările clima�ce și ges�onarea riscurilor de dezastre ..........13
Rezultatele componentei „Operăm ca un tot întreg” ..........................................................15
Rezultatele componentei „Comunicăm ca un tot întreg” ...................................................15
Sinteză financiară ........................................................................................................................17
Abrevieri........................................................................................................................................20
ANEXA: Progresul față de Cadrul de rezultate al Programului

pentru acțiune ca un tot întreg ................................................................................................21
Organizația Națiunilor Unite în Moldova – RAPORTUL de Țară privind Rezultatele pentru 2016
ECHIPA DE ȚARĂ A NAȚIUNILOR UNITE

ÎN MOLDOVA � AGENȚIILE REZIDENTE
BM Banca Mondială www.worldbank.org
FAO Organizația pentru Alimentație și Agricultură www.fao.org
FMI Fondul Monetar Internațional www.imf.org
IFAD Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă www.ifad.org
ILO Organizația Internațională a Muncii www.ilo.org
OHCHR Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului www.ohchr.org
OIM Organizația Internațională a Migrației www.iom.int
OMS Organizația Mondială a Sănătății www.who.int
PNUD Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare www.undp.org
UN Women En�tatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor www.unwomen.org
UNAIDS Programul Comun al Națiunilor Unite pentru HIV/SIDA www.unaids.org
UNFPA Fondul Națiunilor Unite pentru Populație www.unfpa.org
UNHCR Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați www.unhcr.org
UNICEF Fondul Națiunilor Unite pentru Copii www.unicef.org
ECHIPA DE ȚARĂ A NAȚIUNILOR UNITE

ÎN MOLDOVA � AGENȚIILE NEREZIDENTE
IAEA Agenția Internațională pentru Energie Atomică www.iaea.org
ITC Centrul de Comerț Internațional www.intracen.org
UNCITRAL Comisia Națiunilor Unite pentru Dreptul Internațional Comercial www.uncitral.org
UNCTAD Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare www.unctad.org
UNECE Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa www.unece.org
UNEP Programul Națiunilor Unite pentru Mediu www.unep.org
UNESCO Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Ș�ință și Cultură www.unesco.org
UNIDO Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială www.unido.org
UNODC Oficiul Națiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor și Criminalității www.unodc.org
Echipa de țară a ONU (UNCT) este formată din reprezentanți ai fondurilor și programelor ONU, ai agențiilor
specializate și ai altor en�tăți ale ONU într-o anumită țară, inclusiv agențiile nerezidente, și reprezentanți ai
ins�tuțiilor care ac�vează conform sistemului Bre�on Woods (Notă directoare privind conduita și acordurile
de lucru ale echipei de țară a ONU).
3
Republica Moldova în anul 2016:

PRINCIPALELE TENDINȚE DE DEZVOLTARE
PRINCIPALELE CONDIȚII ECONOMICE rect al UE și al Băncii Mondiale și a altor instrumente
ȘI POLITICE financiare ceea ce va salva țara de insolvabilitate.
În anul 2016, arena poli�că a Republicii Moldova

În mar�e 2016, în urma presiunii societății, Curtea
a fost caracterizată printr-o stabilitate sporită și
Cons�tuțională a examinat modificările cons�tu-
printr-o reducere treptată a intensității protestelor
ționale anterioare și a decis revenirea la procedura
ample ale populației care au început în toamna anu-
electorală de până în 2001 prin care președintele
lui 2015. Sistemul poli�c este, totuși, fragil, iar so-
este ales de popor în urma unor alegeri la nivel
cietatea con�nuă să fie divizată, în primul rând din
național și nu este desemnat de Parlament. Grației
cauza disensiunilor geopoli�ce și etno-lingvis�ce.
aceste decizii protestele populației au încetat, iar
Standardele de guvernare democra�că ale Repub-
situația poli�că s-a stabilizat treptat.
licii Moldova, precum și statul de drept și datele de-
spre respectarea drepturilor omului rămân o preo-
În cadrul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2016
cupare comună pentru partenerii internaționali de
recunoscute în general de comunitatea internațională
dezvoltare, fiind nevoie de implicarea con�nuă a
drept libere, corecte și bine ges�onate victoria a
Organizației Națiunilor Unite.
fost repurtată în al doilea tur de liderul Par�dului
Socialiș�lor, Igor Dodon. Ceremonia de înves�re a
Frauda bancară din 2014–2015 în urma căreia 1 mil- avut loc la 23 decembrie 2016.
iard de dolari (aproxima�v 12% din PIB-ul Republicii
Moldova) a fost scos din țară a declanșat un declin
Conflictul nesoluționat din regiunea Transnistreană
economic și financiar. Accentuată de corupția ex-
a rămas o preocupare majoră, în acest sens fiind de-
trem de răspândită, situația economică și financiară puse eforturi susținute în formatul de negocieri 5+2
gravă a contribuit la o reducere drama�c a încrederii care au fost determinate preponderent de presiunea
publice în ins�tuțiile de stat care a înregistrat cel mai poli�că din partea Germaniei în calitate de președinte
scăzut nivel de la proclamarea independenței în anul în exercițiu al Organizației pentru Securitate și Coop-
1991. După o scădere bruscă în anul 2015, PIB-ul a erare în Europa (OSCE). Cu toate acestea, progresele
crescut moderat pe parcursul anului 2016 fiind es�- au fost nesemnifica�ve, iar consultările poli�ce au
mat la 2,2%, iar această creștere a fost susținută de fost în mare parte coordonate de actorii externi. La
sectorul agricol și cel al serviciilor. Deși nu a înreg- 11 decembrie 2016 a fost ales un nou președinte de
istrat progrese vizibile în inves�garea fraudei ban- facto al regiunii Transnistrene, iar acesta, împreună
care, Chișinăul a reușit să ajungă la un acord cu FMI cu noua structură poli�că de la Chișinău, ar trebui
privind o linie de credit de 178,7 milioane USD pe să dea un nou impuls negocierilor, deși un acord
un termen de trei ani. În cadrul acordului se pune poli�c va necesita o implicare pe termen lung. În
accentul pe îmbunătățirea transparenței și a supra- acest context, intervențiile Organizației Națiunilor
vegherii sectorului financiar, poli�ci monetare și fis- Unite rămân printre puținele legături de comunicare,
cale solide, reforme structurale în sectorul u�lităților cooperare și apropiere la nivel comunitar între cele
publice și îmbunătățirea generală a guvernanței eco- două maluri ale râului Nistru.
nomice și a combaterii corupției. Un lucru deosebit
de important este faptul că noul program al FMI este Republica Moldova con�nuă să aibă un rol ac�v
o premisă pentru deblocarea sprijinului bugetar di- în sistemul Organizației Națiunilor Unite. În cali-
4
tatea sa de membră a Consiliului Economic și So- La solicitarea Guvernului, Organizația Națiunilor

cial pentru perioada 2016–2018, țara are acces Unite a planificat o iniția�vă comună pentru a spri-
la o pla�ormă importantă pentru a-și con�nua jini implementarea la nivel național a ODD-urilor și a
prioritățile naționale în domeniul economic, social și asigura armonizarea cadrului național de dezvoltare
de mediu. De asemenea, Republica Moldova a fost cu ODD-urile. Guvernul a ins�tuit un Consiliu pen-
aleasă în componența Comitetului execu�v comun tru dezvoltarea durabilă prezidat de Prim-ministru
al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, pentru a asigura coordonarea de poli�ci orizontale.
Fondului Națiunilor Unite pentru Populație și Ofici- Proiectul a generat o serie de rezultate concrete care
ului Națiunilor Unite pentru Servicii de Proiect pen- vor susține și vor accelera procesul de naționalizare a
tru perioada 2017–2019, iar acest lucru îi oferă ODD-urilor, de ex: (i) au fost iden�ficați indicatorii și
noi posibilități de a influența agenda de dezvoltare țintele naționale; (ii) au fost atribuite responsabilitățile
globală, mai ales în ceea ce privește implementarea ins�tuționale; și (iii) au fost făcute recomandări pri-
Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 și a Obiec- vind metodele de iden�ficare și integrare a noilor
�velor de Dezvoltare Durabilă (ODD) asociate. surse de date în cadrul național de monitorizare și
evaluare.
ROLUL ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE

ÎN REPUBLICA MOLDOVA ÎN ANUL 2016 Organizația Națiunilor Unite în Republica Moldova a
stabilit în anul 2016 un nou parteneriat cu organizația
Contextul poli�c, economic, financiar și social a de caritate pentru inovare socială „Nesta” cu scopul
prezentat provocări serioase în adresa intervențiilor de a valorifica cele mai recente metode inovatoare
de dezvoltare și a făcut dificilă stabilirea și menținerea pentru inteligența colec�vă și datele generate de u�-
unor parteneriate puternice cu omologii locali. Cu lizatori. U�lizarea nivelurilor netradiționale de date
toate acestea, Organizația Națiunilor Unite a con- va permite colaborarea mai strânsă și mai firească cu
�nuat să acționeze în mod coerent și integrat pentru populația din Republica Moldova pentru implemen-
a aborda provocările complexe și interconectate de tarea noului UNDAF. De asemenea, grație acestui
dezvoltare din țară, obținând rezultate semnifica�ve fapt Organizația Națiunilor Unite va putea înregistra,
și concrete în mai multe domenii. analiza și u�liza datele într-un mod care ar permite
intervențiilor de dezvoltare să fie bine orientate și
Comitetul de coordonare a Cadrului de Parteneriat să rămână relevante în contextul vola�l și complex
ONU – Republica Moldova, cu competențe depline, din Republica Moldova. Un exercițiu pilot privind
a fost ins�tuit în anul 2016 prin Hotărâre de Gu- abordările par�cipa�ve față de măsurarea nivelu-
vern. Comitetului de coordonare este co-prezidat de lui de sărăcie a fost inițiat în 2016 și va con�nua în
Prim-ministru și Coordonatorul rezident ONU, iar din 2017.
componența lui fac parte Secretarul general al Gu-
vernului, principalele ministere și mai multe agenții În anul 2016, Organizația Națiunilor Unite a con-
ONU. Înființarea acestei pla�orme la nivel înalt pen- solidat în con�nuare parteneriatele cu principalii
tru schimb de informații, supraveghere, luarea deci- donatori, printre care UE, Statele Unite ale Americii,
ziilor strategice și planificarea an�cipată a consolidat Suedia și Elveția. A fost examinată posibilitatea de
parteneriatul dintre Guvern și Organizația Națiunilor a stabili parteneriate cu donatori emergenți (Rusia,
Unite în Republica Moldova și a asigurat integrarea România, Bulgaria, Slovacia, Republica Cehă și Țările
fermă a priorităților naționale în noul Cadru ONU Bal�ce), iar în acest scop vor fi depuse eforturi supli-
de Asistență pentru Dezvoltare (UNDAF) și va ghida mentare. De asemenea, ONU a stabilit parteneriate
viitoarele eforturi ale Organizației Națiunilor Unite cu IFI (BEI, BERD, Banca Mondială) și cu sectorul
în țară. privat din Republica Moldova, întrucât aceste parte-
5
neriate deschid perspec�ve favorabile în as�el de Națiunilor Unite de a crea coaliții puternice cu o gamă
domenii ca eficiența energe�că, finanțarea combat- largă de parteneri și de a întreprinde intervenții de
erii schimbărilor clima�ce, inovația în afaceri, dez- dezvoltare pe întreg teritoriul țării, inclusiv în regiu-
voltarea locală. nea Transnistreană. Ghidându-se de ODD-uri și ba-
zându-se pe credibilitatea sa, pe cadrul norma�v și pe
Organizația Națiunilor Unite în Moldova con�nuă imparțialitatea poli�că, Organizația Națiunilor Unite
să rămână liderul global al reformei „Să ajutăm își va intensifica, în 2017 și în con�nuare, eforturile
împreună”, implementând în prezent, integral sau sale în domeniul dezvoltării durabile.
parțial, 12 din cele 15 elemente de bază ale pro-
CE CONȚINE PREZENTUL RAPORT
cedurilor standard de operare. Anul 2017 este
anul final de implementare al actualului UNDAF. La Raportul de țară privind rezultatele pentru anul
16 mai 2017, Guvernul a semnat un nou UNDAF 2016 cuprinde principalele tendințe de dezvoltare,
(Cadrul de Parteneriat ONU – Republica Moldova progresul și rezultatele obținute de către Organizația
pentru Dezvoltare Durabilă [CPDD] 2018–2022). Națiunilor Unite și partenerii săi ca parte a Program-
Procesul de pregă�re a fost un exercițiu incluziv, ului pentru acțiune ca un tot întreg, avându-se în ve-
consulta�v și extrem de par�cipa�v, fiind implicate dere cei trei piloni ai Cadrului de parteneriat Națiunile
toate părțile interesate relevante, cum ar fi UNCT, Unite – Moldova (UNPF) 2013–2017 și ai Planul de
Guvernul, ins�tuțiile publice independente, partene- acțiuni aferent. Este revăzut progresul componen-
rii de dezvoltare, organizațiile societății civile (OSC) telor „Comunicăm ca un tot întreg” și „Operăm ca
și reprezentanți ai grupurilor vulnerabile, ai sectoru- un tot întreg” și este făcută o prezentare generală a
lui privat, precum și ai en�tăților regionale ale ONU. cadrului bugetar unic pentru 2013–2017.
CPDD este pe deplin aliniat la Agenda de Dezvoltare
Durabilă 2030 și as�el va asigura un impuls esențial În anexă este prezentat ilustra�v progresul realizat
pentru aspirațiile țării de a a�nge ODD-urile. în raport cu indicatorii Programului pentru acțiune
ca un tot întreg, în baza celor mai recente date dis-
Organizația Națiunilor Unite se bucură de un nivel ponibile din luna august a anului 2017. Câțiva dintre
sporit de încredere din partea Guvernului, parteneril- indicatorii originali incluși în matricea rezultatelor
or de dezvoltare, societății civile și altor actori prin- Cadrului de parteneriat al ONU au fost eliminați, iar
cipali din Republica Moldova. Această încredere este alții noi au fost adăugați în urma evaluării intermedi-
un avantaj esențial în mediul poli�c divers și vola�l din are a UNPF din anul 2015. Aceste cazuri sunt con-
Republica Moldova, facilitând capacitatea Organizației semnate în matricea rezultatelor.
6
REZULTATELE PROGRAMULUI
PENTRU ACȚIUNE CA UN TOT ÎNTREG
Pilonul 1: Guvernarea democra�că, jus�ția,
egalitatea și drepturile omului
Organizația Națiunilor Unite a sprijinit restructurarea legi și poli�ci prin care necesitățile grupurilor marginal-
Cancelariei de Stat pentru a o transforma într-un Cen- izate și vulnerabile sunt abordate mai eficient.
tru al Guvernului, într-o organizație mai simplă și mai
orientată spre rezultate care să ghideze implementarea Rezultate concrete au fost obținute și în domeniul com-
principalelor reforme, cum ar fi reforma administrației baterii corupției. Organizația Națiunilor Unite a oferit
publice, reforma descentralizării, reforma administra�v- sprijin Centrului Național An�corupție pentru crearea
teritorială. unui sistem de sesizare, ins�tuirea unui Oficiu de recu-
perare a ac�velor și elaborarea unei legi privind recu-
Alegerile prezidențiale din 2016 au demonstrat că siste- perarea ac�velor și a Strategiei naționale an�corupție
mul electoral este mai consolidat, iar procesul electoral pe anii 2017-2020. Strategia și noua lege au fost adop-
mai incluziv. Datorită ex�nderii sistemelor electorale tate recent de Parlament.
bazate pe tehnologii informaționale, Comisia Electorală
Organizația Națiunilor Unite a depus eforturi susținute
Centrală a devenit una dintre cele șase ins�tuții din
pentru a accelera procesarea ches�onarelor și publicar-
întreaga lume care oferă în regim online date despre
ea rezultatelor recensământului din anul 2014. A fost
finanțarea par�delor poli�ce, iar Sistemul Informațional
îmbunătățită capacitatea Biroului Național de Sta�s�că
Automa�zat de Stat „Alegeri” a fost actualizat având
(BNS) în domenii legate de procesarea, cartografierea
acum funcții noi. Capacitatea îmbunătățită a Comisiei
și diseminarea datelor. În plus, Organizația Națiunilor
Electorale Centrale pentru implementarea Legii privind
Unite a sprijinit Guvernul pentru a schimba poli�cile
finanțarea par�delor poli�ce, dar și capacitatea sporită
demografice într-o nouă paradigmă fundamentată în
a OSC-urilor pentru monitorizarea implementării aces-
Programul național în domeniul securității demografice.
teia contribuie la combaterea corupției.
Ca rezultat, Comisia națională pentru populație și dez-
Parlamentul a devenit mai transparent datorită impli- voltare s-a angajat să actualizeze poli�cile demografice
cării în elaborarea sistemului e-Parlament, dar și a anga- pentru a răspunde mai bine la evoluțiile demografice
jamentului de a se alătura Iniția�vei „Parlament deschis” actuale, precum ratele scăzute de fer�litate, speranța
de viață joasă și mortalitatea înaltă, îmbătrânirea și
și de a elabora un plan de acțiuni conex acesteia. De
migrația populației apte de muncă.
asemenea, a fost îmbunătățită capacitatea Parlamentu-
lui de a implementa ODD-urile, de a armoniza legislația
În decembrie 2016, Guvernul a aprobat proiect-
națională cu cea comunitară, de a promova egalitatea ul unei noi Legi cu privire la sta�s�ca oficială care
de gen și combaterea corupției. Parlamentul a elabo- reglementează organizarea și funcționarea sistemului
rat, cu sprijinul Organizației Națiunilor Unite, un Plan sta�s�cii oficiale și stabilește cadrul juridic pentru dez-
de acțiuni pentru combaterea corupției, aflat în curs de voltarea, producerea, diseminarea și coordonarea stat-
implementare. La Chișinău a fost deschis biroul național is�cii oficiale în conformitate cu cerințele și cele mai
al Organizației Mondiale a Parlamentarilor împotriva bune prac�ci europene. Totodată, Guvernul a aprobat
Corupției. Colaborarea cu circumscripțiile electorale și Strategia de dezvoltare a sistemului sta�s�c național
dialogul poli�c direct cu cetățenii au fost îmbunătățite 2016–2020 și Planul de acțiuni privind implementarea
și facilitate de ac�vitățile desfășurate prin intermediul a acesteia, elaborate cu sprijinul ONU. Aceste realizări
patru oficii regionale, ceea ce a permis adoptarea unor sunt esențiale pentru crearea unui sistem sta�s�c du-
7
rabil care să colecteze și să disemineze date fiabile ce Convenția de la Istanbul /Convenția Consiliului Euro-
răspund la necesitățile u�lizatorilor de date. Acest lucru pei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva
are o importanță deosebită în contextul reformei pre- femeilor și a violenței domes�ce, dar și cu Convenția
conizate a administrației publice și punerii în aplicare a privind eliminarea tuturor formelor de discriminare îm-
Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030. potriva femeilor (CEDAW).
Organizația Națiunilor Unite a susținut avansarea agen- Organizația Națiunilor Unite a susținut elaborarea
dei privind egalitatea de gen. În aprilie 2016, Parlamen- noii Strategii pentru asigurarea egalității între femei și
tul a adoptat o lege inedită cu privire la egalitatea de bărbați în Republica Moldova pe anii 2017–2021 și a
gen. Aceasta modifică alte 15 legi și stabilește o cotă de primei Strategii naționale de prevenire și combatere
reprezentare a genurilor de 40% la elaborarea listelor de a violenței față de femei și violenței în familie pentru
candidați ale par�delor poli�ce, la formarea componenței perioada 2017–2022. Prin susținerea sa, ONU s-a
cabinetului de miniștri, precum și a autorității publice asigurat ca aceste proiecte să aibă la bază Pla�orma
de reglementare a audiovizualului. Noua lege mai pre- de acțiune de la Beijing, CEDAW, Evaluarea Periodică
vede introducerea concediului paternal plă�t cu durata Universală (EPU) și alte mecanisme, și că la elaborarea
de 14 zile calendaris�ce; interzicerea u�lizării limbajului lor care a avut loc cu aplicarea abordărilor inovatoare,
și a imaginilor sexiste în mass-media și în publicitate; precum co-crearea și devianța pozi�vă, s-a ținut cont
crearea unui Grup coordonator în domeniul gender de părerile femeilor care au acumulat experiență în do-
în cadrul administrației publice centrale; și ex�nderea meniile specifice abordate.
responsabilităților autorităților publice locale la capitolul
egalitatea de gen . A fost aprobat și un pachet de legi pri- Organizația Națiunilor Unite a con�nuat să colaboreze
vind stoparea violenței în familie și a violenței împotriva cu mass-media pentru a spori numărul de materiale ju-
femeilor cu scopul de a armoniza legislația națională cu rnalis�ce sensibile la dimensiunea de gen. Treizeci de
ins�tuții din presa scrise, presa online și cea electronică
Femeia-primar care sparge au fost susținute în cadrul unui proces de auto-evalu-
stereo�purile de gen are a materialelor jurnalis�ce din perspec�va de gen.
Ca rezultat, ponderea femeilor în calitate de protago-
niste ale subiectelor media realizate a sporit cu șapte
puncte procentuale în mijloacele de informare în cauză,
iar șapte dintre ins�tuțiile media respec�ve au asigurat
o reprezentare echilibrată a femeilor și bărbaților în ma-
terialele lor. Mai mult, 37 de ins�tuții media au semnat
un angajament public de promovare a egalității de gen,
specificând pașii concreți pe care îi vor întreprinde în
acest sens.
În anul 2016, Republica Moldova a fost supusă celei

La 31 de ani, Aliona Chircu este una dintre cele
de-a doua evaluări în cadrul EPU. Organizația Națiunilor
mai �nere femei-primar din Moldova. Ea este,
de asemenea, prima femeie-primar în istoria sa- Unite a ajutat Guvernul să se pregătească pentru
tului său natal, Grebleș�, raionul Strășeni. Însă evaluare, fiind înregistrate progrese notabile în ceea
drumul către succes nu a fost unul simplu pen- ce privește punerea în aplicare a recomandărilor EPU.
tru Aliona. Dimpotrivă, a fost adesea marcat de Datorită colaborării pe termen lung cu Organizația
ezitări și îndoieli. Aliona își exprimă recunoș�nța
pentru seminarele susținute de Programul comun Națiunilor Unite, cele două ins�tuții naționale pentru
al ONU „Femeile în poli�că” finanțat de guvernul protecția și promovarea drepturilor omului – Oficiul
Suediei, o iniția�vă care a încurajat-o să candideze Avocatului Poporului și Consiliul pentru prevenirea și
la alegerile locale și care i-a dezvoltat ap�tudinile eliminarea discriminării și asigurarea egalității, au fost
necesare pentru a-și conduce comunitatea.
consolidate și au prezentat către EPU rapoarte alterna-
8
țiunilor. As�el, au fost echipate trei laboratoare crimi-

Mediatorii romi susțin
dezvoltarea comunitară nalis�ce mobile ce acoperă întreaga țară. De asemenea,
poliția a devenit mai aproape de oameni datorită unui
nivel sporit de înțelegere a conceptelor comunitare față
de poliție și a unor capacități îmbunătățite de comuni-
care, inclusiv grație unui instrument modern de rapor-
tare online a incidentelor cu ajutorul smartphone-urilor.
Ins�tutul Național de Jus�ție (INJ) a înregistrat progrese
prin integrarea în con�nuare a drepturilor omului și a
dimensiunii de gen în programele de formare ceea ce a
permis ins�tuției să fie mai accesibilă pentru minoritățile
lingvis�ce și pentru persoanele cu deficiențe vizuale,
dar și prin îmbunătățirea transparenței procesului de
La cei 34 de ani ai săi, Silvia Feraru din satul Cărpi- admitere la studii și prin reducerea numărului de cazuri
neni, Hânceș�, este un adevărat exemplu de iniția-
când rezultatele testelor de admitere ar fi eronate.
�vă și implicare socială. Silvia este mediatoare
comunitară de etnie romă, fiind angajată oficial la
primăria din localitate. A reușit să amenajeze un te- Organizația Națiunilor Unite a con�nuat să susțină siste-
ren de joacă unde petrec �mpul atât copiii romi, mul de jus�ție prietenos copilului. În anul 2016, peste
cât și semenii acestora de altă etnie. Împreună cu 70 de copii vic�me ale infracțiunilor au fost audiați în
parajuristul au obținut și finanțarea unui proiect ce condiții speciale prietenoase copiilor. Prin intermediul
prevede amplasarea a zece radiodifuzoare în sat.
unor programe de instruire, capacitățile avocaților, ale
specialiș�lor în domeniul protecției copilului și ale me-
�ve de înaltă calitate, pregă�te în urma unor consultări diatorilor specializați în cauzele cu implicarea minorilor
strânse cu societatea civilă. Au fost îmbunătățite capa- au fost îmbunătățite. Parteneriatul cu Alianța ONG-
citățile reprezentanților grupurilor vulnerabile și minori- urilor ac�ve în domeniul protecției sociale a copilului
tare în domeniul promovării drepturilor omului, iar grație și familiei, cons�tuită din 89 organizații-membre, s-a
acestui fapt s-a triplat numărul de rapoarte alterna�ve materializat într-un raport alterna�v cuprinzător priv-
prezentate către EPU, compara�v cu primul ciclu, pre- ind implementarea în Republica Moldova a Convenției
cum și au fost pronunțate mai multe hotărâri judiciare cu privire la drepturile copilului. Pentru prima dată în
strategice privind cazurile ce țin, de ex. de accesibili- țară, la unul din centrele specializate, a fost deschisă
tatea și dispozițiile legale privind tutela. Cu sprijinul o cameră de audiere prietenoasă copiilor vic�me sau
substanțial al Organizației Națiunilor Unite au fost cre- martori ai actelor de violență în familie pentru a oferi
ate o Asociație și o Pla�ormă a mediatorilor comunitari sprijin supraviețuitorilor, ceea ce a redus perioada de
romi. În plus, a fost adoptat un Plan de acțiuni pentru audiere de la patru luni la două săptămâni.
susținerea populației de etnie romă din Republica Mol-
dova pe anii 2016–2020. Oficiul Avocatului Poporu- În urma sprijinului oferit de ONU, au fost adoptate
lui a publicat, cu susținerea ONU, un studiu privind modificări legisla�ve prin care s-a oferit posibilitatea de
percepțiile asupra drepturilor omului ce oferă anumite a transfera refugiații recunoscuți în Republica Moldova,
date de bază pentru con�nuarea monitorizării dreptu- acordându-se dreptul la educație tuturor refugiaților și
rilor omului. Se preconizează ca acest studiu, planificat dreptul la asistență medicală pentru copiii refugiați în
să fie repetat la fiecare doi ani, să servească în calitate aceleași condiții ca și cetățenilor moldoveni. Pe lângă
de instrument principal nou pentru elaborarea poli�cilor aceasta, Consiliul național pentru asistența juridică
publice bazate pe drepturi și pe dovezi, dar și pentru garantată de stat s-a angajat să reprezinte în jus�ție
monitorizarea progreselor. toate cauzele legate de azil și apatridie înaintate în
instanță, iar autoritățile moldoveneș� au început să
Cu sprijinul Organizației Națiunilor Unite, poliția națio- emită documente de călătorie în baza Convenției pen-
nală și-a consolidat capacitățile de inves�gare a infrac- tru refugiați.
9
Pilonul 2: Dezvoltarea capitalului uman și incluziunea

socială
În scopul asigurării unei poli�ci de angajare sensi-
bile la dimensiunea de gen și la migrație și a unor Migranţi, dar voluntari acasă
capacități naționale îmbunătățite pentru angajarea
inovatoare, Organizația Națiunilor Unite a susținut
elaborarea Strategiei naționale privind ocuparea
forței de muncă pentru anii 2017–2021, aprobată
de Guvern în urma unor consultări publice ample.
Organizația a ghidat reforma poli�cilor naționale pri-
vind salariile și veniturile punând accent pe egalitatea
de șanse și pe remunerarea egală pentru o muncă de
o valoare egală.
Prin deschiderea unui laborator de inovare în afac-

eri în cadrul Universității Tehnice din Moldova Migranţii originari din mai multe localități din Re-
care ac�vează împreună cu Asociația națională a publica Moldova au demonstrat că este posibil
companiilor private din domeniul TIC și Ministerul de combinat migraţia şi voluntariatul în favoarea
Economiei, Organizația Națiunilor Unite a s�mulat dezvoltării locului de baș�nă. În vara acestui an,
Ta�ana a dedicat opt zile complete de muncă din
dezvoltarea sectorului privat durabil. Laboratorul scurta sa vacanță pentru crearea planului arhi-
permite unui număr de 20 de întreprinderi mici și tectural al sălii polivalente din localitatea sa de
mijlocii (ÎMM) să pună în aplicare proiecte inovatoare baș�na
prin cofinanțare, ghidând și încurajând colaborarea,
oferind posibilități de a crea 80 de locuri de muncă
noi și contribuind la o creștere economică durabilă, cooperarea incluzivă a mediului de afaceri și au per-
incluzivă și echitabilă. mis formarea a 51 de parteneriate pe ambele râuri.
Recomandările făcute într-un studiu cuprinzător
În urma intervențiilor ONU pe întreg teritoriul țării, privind barierele legisla�ve și procedurale din ca-
aproape 90.000 de persoane, dintre care 50% sunt lea comerțului în Republica Moldova au pregă�t
femei, au beneficiat de mijloace de trai îmbunătățite. terenul pentru îmbunătățirile din domeniul facilitării
Organizația Națiunilor Unite a contribuit la con- comerțului, inclusiv controlul la fron�eră, transportul
solidarea capacității autorităților publice locale de și logis�ca, reglementările tehnice.
a se implica în cooperarea inter-municipală și de a
îmbunătăți calitatea serviciilor sociale. De aseme- Organizația Națiunilor Unite a implementat cu suc-
nea, Organizația a con�nuat să consolideze încrede- ces la nivel național soluții prac�ce pentru ges�on-
rea și colaborarea dintre comunitățile de pe ambele area dezvoltării și a migrației, inclusiv un model unic
maluri ale Nistrului prin intermediul creării unor ca- de promovare a implicării diasporei în dezvoltarea
nale alterna�ve de comunicare și facilitării dialogu- comunităților locale din țara de origine. Au fost
lui între oameni, organizații și întreprinderi. În 23 înființate 25 de asociații de băș�nași care servesc
de comunități de pe ambele maluri ale Nistrului au în calitate de pla�ormă pentru dialog, comunicare
fost implementate proiecte comune, iar rezultatele și cooperare între autoritățile locale, comunități și
obținute au oferit celor 62.000 de beneficiari mai migranți. Un număr de 6.000 de migranți au fost
multe opțiuni și posibilități, au consolidat creșterea și implicați prin intermediul asociațiilor în planificarea
10
locală a 25 de comunități, cu o populație totală de potențiale vic�me ale violenței, neglijării, exploatării
peste 200.000 de persoane. Migranții au susținut și traficului aprobat în anul 2014. Mecanismul a fost
deja 100 de iniția�ve mici, iar la momentul actual aplicat în 34 din cele 35 de raioane din țară, iar ca re-
implementează proiecte comunitare la scară largă, zultat, pe parcursul anului școlar 2014-2015 (datele
u�lizând noua pla�ormă de finanțare par�cipa�vă din 2016), 13.230 de cazuri de abuz sau violență
care permite direcționarea sprijinului migranților de asupra copiilor au fost iden�ficate de către specialiș�i
peste hotare spre localitățile de baș�nă. A fost creată din sistemul de învățământ și referite către serviciile
o pla�ormă prac�că și cuprinzătoare pentru impli- menționate mai sus.
carea diasporei în dezvoltarea localităților de baș�nă.
As�el, prin intermediul Diaspora Engagement Hub Organizația Națiunilor Unite a oferit Guvernului spri-
au fost susținute peste de 30 de iniția�ve . jin pentru restructurarea și transformarea sistemelor
de protecție socială din Republica Moldova în ceea
Sprijinul ONU pentru formele de îngrijire alterna�vă ce privește arealul de acoperire și capacitatea lor.
și pentru procesul de dezins�tuționalizare a con- Opțiunile pentru reformarea sistemului de securi-
tribuit la creșterea con�nuă a numărului de copii tate socială au fost elaborate împreună cu analiza
plasați în îngrijire de �p familial – de la 2.194 la impactului financiar cu scopul de a îmbunătăți gradul
3.229 – și la reducerea numărului de copii aflați în de adecvare, durabilitatea, conformitatea și aco-
îngrijire ins�tuțională – de la 5.9/1.000 în anul 2015 perirea schemelor de securitate socială. Un accent
la 5.2/1.000 în anul 2016. 1.036 de copii rămași deosebit a fost pus pe analiza sistemului actual de
pentru o perioadă fără îngrijire părintească au fost protecție socială acordând o atenție deosebită gru-
plasați în unități de plasament temporar care nu purilor specifice, cum ar fi copiii, fermierii, vârstnicii
erau înregistrate în calitate de centre de îngrijire și și persoanele cu dizabilități.
asistență.
Sistemul de sănătate a fost consolidat în con�nu-
Planul de acțiuni privind implementarea Strategiei are cu sprijinul Organizației Națiunilor Unite. Au
pentru protecția copilului pe anii 2014–2020 a fost fost înregistrat progrese semnifica�ve în ceea ce
aprobat, la fel, în anul 2016 cuprinzând es�mări privește consolidarea serviciilor naționale de screen-
specifice ale costurilor pe bază de ac�vități și buget- ing al cancerului de col uterin. Aproape 647.010
ul vizat. Un nou serviciu pentru copiii aflați în situații de femei au beneficiat de servicii de screening pen-
extrem de vulnerabile a fost lansat la Chișinău ofer- tru cancerul de col uterin oferite la un nivel înalt
ind copiilor vic�me ale traficului, violenței și abuzului de calitate. Organizația Națiunilor Unite a consoli-
servicii de protecție și asistență specializată (inclusiv dat capacitățile sectorului public pentru punerea în
asistență medicală, psihologică, socială și juridică) aplicare a Legii din 2016 privind controlul tutunului,
într-un mediu prietenos. Organizația Națiunilor Unite iar ca rezultat 92% dintre baruri și restaurante s-au
a con�nuat, direct și prin intermediul Sistemului conformat interdicției și nu admit fumatul în incinta
național de referire, să asiste vic�mele și potențialele lor. Sprijinul ONU pentru programele de prevenire
vic�me ale traficului. În anul 2016, de serviciile de și control al bolilor transmisibile a permis înregis-
reabilitare și de reintegrare au beneficiat 124 de vic- trarea unor rezultate importante. În Republica Mol-
�me ale traficului și 1.065 de potențiale vic�me ale dova a fost confirmată întreruperea transmiterii de
traficului. rujeolă și rubeolă, totodată RM își menține statutul
de țară liberă de poliomielită. De asemenea, Re-
Au fost înregistrate progrese semnifica�ve la capi- publica Moldova a fost printre primele trei țări din
tolul punerea în aplicare a mecanismului intersec- Regiunea Europei și Asiei Centrale care au obținut
torial de cooperare pentru iden�ficarea, evaluarea, în anul 2016 validarea eliminării transmiterii de la
referirea, asistența și monitorizarea copiilor vic�me și mamă la făt (TMF) a sifilisului și/sau infecției HIV. În
11
regiunea Transnistreană, în urma implementării unui

Voluntarii îşi asumă rolul de lideri
program al Organizației Națiunilor Unite, 600 de
în educația sexuală
deținuți pot beneficia acum de acces la servicii sto-
matologice moderne, sigure și de calitate, datorită
unor echipamente performate și tehnici eficiente de
sterilizare, fiind în acest fel asigurată siguranța atât
a deținuților, cât și a personalului din penitenciare și
fiind redus riscul bolilor cu transmitere hematogenă.
La fel, datorită sprijinului ONU, Republica Moldova a
depus o solicitare de grant la Alianța GAVI și a ben-
eficiat, as�el, de un grant pe termen de doi ani în
vederea introducerii în țară, începând cu anul 2018,
a vaccinului HPV pentru aproxima�v 15.000 de fete
cu vârsta cuprinsă între 9 și 10 ani, dar și pentru
„Ar trebui să se discute mai des cu �nerii de-
asistență tehnică/financiară necesară pentru intro-
spre aspectele legate de sănătatea sexuală și
ducerea acestuia. reproduc�vă, or în așa fel ei ar putea fi ajutați să
evite comportamentele riscante și să ia decizii in-
Pentru ocro�rea și ameliorarea sănătății mamei și a formate în viitor”, spune Doina, o tânără de 18 ani
care este voluntară la Centrul de sănătate priete-
copilului, Organizația Națiunilor Unite și-a con�nuat
nos �nerilor (CSPT) din orașul Călărași. În ul�mii
eforturile de îmbunătățire a cadrului norma�v priv- trei ani, Doina a vizitat �nerii din mai multe școli
ind asistența acordată femeilor gravide. În ianuarie din localitate și din satele din apropiere unde a
2016, Ministerul Sănătății a aprobat noi standarde desfășurat sesiuni de informare despre sănătatea
de supraveghere a gravidelor în condiții de ambula- �nerilor, inclusiv despre comportamentul riscant
și combaterea violenței.
tor. Ca rezultat, femeile gravide beneficiază de ser-
vicii suplimentare și ex�nse de screening matern și
fetal, de un program mai bun de instruire prenatală
și pregă�re pentru naștere. Implementarea noilor infectare cu HIV (de ex., persoanele care trăiesc cu
standarde privind asistența antenatală va contribui la HIV și consumatorii de droguri injectabile [CDI]) au
reducerea în con�nuare a mortalității și morbidității fost consolidate în con�nuare în domeniul sănătății
materne și va îmbunătăți sănătatea maternă. și drepturilor sexuale și reproduc�ve, ceea ce s-a
soldat cu o creștere cu 22,08% a nivelului de ori-
Eforturile comune ale Organizației Națiunilor Unite entare a beneficiarilor, cu ajutorul ONG-urilor, către
au permis finalizarea elaborării Programului național ins�tuțiile de asistență medicală pentru servicii
în sănătatea și drepturile sexuale și reproduc�ve. de sănătate reproduc�vă și sexuală. În anul 2016,
Datorită noului program accesul universal la servi- datorită eforturilor comune de informare și educare
ciile de sănătate sexuală și reproduc�vă și calitatea susținute de Organizația Națiunilor Unite, 26.794
acestora sunt prioritare, iar respectarea drepturilor de �neri au beneficiat de acces la educația sexuală
beneficiarilor a fost îmbunătățită. Capacitățile a 14 prin intermediul unor campanii de informare și ad-
ONG-uri care lucrează cu grupurile cu risc sporit de vocacy.
12
Pilonul 3: Mediul, schimbările clima�ce și ges�onarea

riscurilor de dezastre
În anul 2016, cu sprijinul Organizației Națiunilor Unite,
Reabilitarea pădurilor și a pășunilor
au fost înregistrate progrese semnifica�ve în domeniul
contribuie la economia locală
mediului, al schimbărilor clima�ce și al rezilienței la ris-
curile de dezastre. Aproxima�v 400 de tone de pes�cide
periculoase au fost eliminate fără a aduce daune me-
diului, în corespundere cu standardele internaționale
și care contribuie la reducerea poluării cu pes�cide și a
riscurilor asociate sănătății publice. Au fost implementate
soluții durabile pentru prevenirea pierderii biodiversității
și degradării ecosistemului, fiind reabilitate ecologic
100 de hectare de pășuni degradate. Ca rezultat, a fost
înregistrată o creștere semnifica�vă a produc�vității
terenurilor reabilitate, asigurând as�el un potențial pen-
ONU Moldova colaborează cu partenerii locali
tru îmbunătățirea calității vieții a aproxima�v 7.500 de
pentru a reabilita pădurile și pășunile. Zonele re-
beneficiari. Fragmentarea pădurilor rămase, ceea ce abilitate vor asigura creșterea produc�vității fura-
cons�tuie o amenințare la adresa integrității ecosiste- jere și animaliere, vor reduce nivelul de presiune
mului, a fost abordată cu succes prin reîmpădurirea a 90 asupra zonelor degradate și vor îmbunătăți habi-
de hectare și crearea coridoarelor ecologice fores�ere. tatul faunei sălba�ce.
Datorită iden�ficării unor posibilități pentru prac�cile Petru Dogocher, antreprenor local din satul Va�ci,
silvo-pastorale și datorită pășunatului rota�v, testat în 22 afirmă: „În calitate de antreprenor care colectează
lapte din satele vecine observ o creștere a can�tății
de localități vizate, a fost posibilă soluționarea conflictelor
și calității laptelui, mai ales datorită proiectului de
care apăreau între crescătorii de animale și administrațiile reabilitare a pășunilor.”
silvice. În urma stabilirii unui parteneriat inter-municipal în
Parcul Național Orhei au fost întreprinse acțiuni comune uri de implementare conform Strategiei de adaptare la
menite să îmbunătățească ges�onarea și produc�vitatea schimbarea climei (ASC).
a 839 de hectare de pășuni, asigurând în același �mp și
conservarea durabilă a ecosistemelor pășunilor. Au fost înregistrate progrese sa�sfăcătoare în direcția
u�lizării eficiente a surselor de energie regenerabilă
În anul 2016, Guvernul Republicii Moldova a aprobat (SER) în corespundere cu Acordul de Asociere (AA) a
Strategia de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Mol- RM cu UE. Datorită faptului că recent a fost adoptată
dova. A fost introdus un cadru norma�v relevant pentru Legea privind promovarea u�lizării energiei din surse re-
inventarul național de gaze cu efect de seră (GES) și un generabile, elaborată cu asistența tehnică a Organizației
sistem de monitorizare, raportare și verificare (MRV) a Națiunilor Unite, este încurajată diversificarea resurselor
proiectelor în domeniul schimbărilor clima�ce. Noul de energie primară și dezvoltarea pieței locale aferente. A
sistem MRV va facilita u�lizarea cadrului de evaluare a crescut rata de u�lizare a biomasei și a energiei solare, iar
poli�cilor sectoriale din perspec�vă clima�că, sporind ponderea lor în totalul consumului intern brut de energie
as�el sprijinul financiar pentru acțiunile pe care Republica a a�ns 14,3%, as�el fiind depășită ținta UNDAF cu 11%.
Moldova le întreprinde în domeniul climei. Procesul de in- În anul 2016, un acces semnifica�v la SER a fost asigu-
tegrare a măsurilor de adaptare și atenuare a schimbărilor rat grație sprijinului oferit de ONU, 33.500 de persoane
clima�ce în planificarea sectorială este îmbunătățit și re- beneficiind de încălzire accesibilă datorită unui număr de
flectat în patru acțiuni sectoriale de atenuare adecvate la 105 instalații pe bază de biomasă și energie solară. Au
nivel național (NAMA) elaborate recent și în două plan- fost stabilite noi parteneriate public-private (PPP), ceea
13
ce a determinat creșterea cererii pentru biocombus�bi- al apelor reziduale, consumul de energie, apă și materiale,
lul de înaltă calitate, prestarea de servicii profesionale de precum și volumul de emisii în aer.
operare și de întreținere, precum și ex�nderea, prin proi-
ecte de inves�ții viabile din punct de vedere comercial, Eforturile Organizației Națiunilor Unite pentru prom-
a rețelei de cazane pe bază de biomasă. Peste 10.000 ovarea biomasei și resurselor regenerabile au facilitat
de persoane din 45 de localități rurale vor beneficia în par�ciparea femeilor la nivel local. Femeile reprezintă
2017 de servicii durabile de încălzire pe bază de biomasă 76% din membrii celor 1.324 de comisii decizionale din
care urmează să fie prestate prin intermediul acestor cadrul proiectelor la nivel local, în �mp ce 27% dintre
noi PPP-uri. Eforturile Organizației Națiunilor Unite au gospodăriile conduse de femei au beneficiat de un acces
permis crearea a peste 100 de locuri de muncă noi, în facilitat la energie. 7.227 de copii, inclusiv 4.273 de fete
special a celor de operatori la centralele termice pe bază (59%), pot să meargă la școlile, grădinițele și centrele co-
de biomasă și de producători de biocombus�bili solizi. munitare rurale care beneficiază de sisteme de încălzire
Între �mp, grație confortului termic sporit și a măsurilor pe bază de biomasă. Drept rezultat, 3.867 din cele
de eficiență energe�că, ins�tuțiile publice au avut po- 5.949 de mame și îngrijitoare pot să-și con�nue studiile
sibilitatea să asigure încălzirea mai multor încăperi, iar și să aibă un loc de muncă cu normă întreagă, ceea ce
determină creșterea generală a veniturilor gospodăriilor.
școlile și grădinițele au putut să deschidă noi săli de clasă
și de ac�vități ceea ce a permis crearea unor noi locuri
Prin demonstrarea și ex�nderea noilor modele și instru-
de muncă. Datorită implementării conceptului de efici-
mente financiare, a fost creat un mediu favorabil pentru
en�zare a resurselor și producere mai pură (ERPP), 84 de op�mizarea și facilitarea inves�țiilor în sectorul eficienței
întreprinderi au putut să realizeze economii semnifica- energe�ce. Organizația Națiunilor Unite a creat, în parte-
�ve și să reducă substanțial volumul deșeurilor solide și neriat cu Fondul pentru Eficiență Energe�că, un me-
canism al Fondului de garantare a creditelor cu scopul
Energia din surse regenerabile de a acorda credite mai ie�ine pentru serviciile în bază
în Republica Moldova de contracte de performanță energe�că în clădirile pub-
lice și rezidențiale. Mecanismul inovator de finanțare va
permite companiilor de furnizare a serviciilor energe�ce
(ESCO) să valorifice finanțarea oferită de sectorul privat
pentru eficiența energe�că în clădirile rezidențiale, asig-
urând furnizarea de servicii energe�ce la prețuri accesi-
bile populației și reducerea sărăciei energe�ce.
În baza ac�vității precedente a ONU, în 30 de localități

din Republica Moldova au fost pregă�te strategii de dez-
voltare locală ce încorporează aspecte privind dezastrele
și schimbările clima�ce. În premieră, au fost folosite in-
strumente de informare și comunicare, fiind totodată im-
270 de copii de la grădinița „Poveste” din Ni- plicate și echipe de voluntari pentru punerea în aplicare
sporeni trăiesc o poveste. Ei au acces la multă și monitorizarea planurilor de ges�onare a riscurilor de
apă caldă încălzită de colectoarele solare. În �m- dezastre (GRD) la Ungheni. În 2016, țara a fost afectată
pul iernii se vor bucura de încăperi confortabile
de mai multe fenomene meteorologice nefavorabile,
încălzite cu energie din biomasă. Această trecere
cum ar fi ploile abundente și grindina, iar cu sprijinul
la tehnologiile eco a fost posibilă cu ajutorul fi-
nanciar al UE, oferit ca parte a Proiectului Energie Organizației Națiunilor Unite Guvernul a fost în măsură
și Biomasă. Grație sprijinului UE, 21 de grădinițe să întreprindă eforturi eficiente de reacție și recuper-
și centre de sănătate din toată țara au instalate are, aplicând abordarea de evaluare a nevoilor post-de-
colectoare solare. Sistemele solare sunt combi- zastru (PDNA) acceptată la nivel internațional. Printr-o
nate cu centralele termice pe bază de biomasă PDNA îmbunătățită Guvernul are mai multe posibilități
care asigură confortul termic pentru copii și edu- de integrare a reducerii riscului de dezastru, împreună cu
catori, economii la buget și dezvoltare locală. schimbările clima�ce, în cadrul național de recuperare,
ceea ce va spori reziliența.
14
REZULTATELE COMPONENTEI
„OPERĂM CA UN TOT ÎNTREG”
Ghidându-se de o Strategie a operațiunilor de afac- ONU și depunând împreună cu partenerii și părțile
eri revizuită, cu un accent deosebit pe integrarea interesate eforturi de advocacy pentru a promova
aspectelor legate de diversitate și drepturile omului, schimbarea în societatea moldovenească. Datorită
Organizația Națiunilor Unite în Moldova a realizat în unui program de stagiu pentru grupurile sub-
2016 progrese considerabile în cadrul operațiunilor reprezentate, a fost sporit gradul de conș�en�zare
de afaceri comune. Abordările comune față de a diversității în cadrul ONU, iar �nerii specialiș�
operațiuni au sporit eficacitatea și eficiența achizițiilor, au avut ocazia să obțină o experiență de muncă
ges�unii financiare, resurselor umane, tehnologiei valoroasă la agențiile ONU. As�el, ONU Moldova și-
informației și comunicațiilor, logis�cii și transportu- a for�ficat imaginea de angajator deschis și progre-
lui și serviciilor de facilități. Echipa de țară a ONU sist care oferă șanse egale tuturor. Folosind o abor-
are la acest moment 40 de acorduri pe termen lung dare inova�vă orientată spre u�lizator, bazată pe
pentru diferite �puri de bunuri și servicii, iar în urma informațiile obținute de la grupurile marginalizate,
unor achiziții comune în 2016 s-au obținut economii cum ar fi persoanele cu dizabilități, Casa Organizației
de cheltuieli în valoare de cca 25.000 USD. În urma Națiunilor Unite și-a instalat un ascensor, iar la mo-
sesiunilor comune de instruire, eficiente din punctul mentul de față au loc și alte lucrări de renovare pen-
de vedere al costurilor, capacitățile personalului au tru a spori accesibilitatea clădirii.
fost îmbunătățite în mai multe domenii tema�ce:
managementul bazat pe rezultate (MBR), elaborarea În anul 2016, UNCT a elaborat și implemen-
UNDAF, programarea an�-corupție, comunicarea în tat o strategie comună de mobilizare a resurselor.
situații de criză, programarea bazată pe sensibilitatea Datorită acestei strategii au fost obținute mai multe
la conflict, implementarea la nivel național a ODD- rezultate concrete, iar predic�bilitatea finanțării a
urilor, abilitățile de redactare și raportare, siguranța fost îmbunătățită: a crescut nivelul de transparență
și securitatea. a mobilizării resurselor, ceea ce a permis UNCT să-
și coordoneze și să-și armonizeze mai bine efortu-
Organizația Națiunilor Unite în Republica Moldova rile; a fost depășită problema ce ține de mobilizarea
a con�nuat și în 2016 să pună un accent deosebit resurselor paralele și concurența nesănătoasă, iar
pe diversitate și accesibilitate, promovând integrarea costurile de tranzacționare atât pentru parteneri, cât
principiilor diversității în toate aspectele ac�vității și pentru agențiile ONU au scăzut.
REZULTATELE COMPONENTEI
„COMUNICĂM CA UN TOT ÎNTREG”
Organizația Națiunilor Unite în Republica Moldova a au fost comunicate părților interesate relevante și
realizat progrese semnifica�ve în domeniul comuni- publicului larg prin diverse mijloace. Coordonate de
cării și al eforturilor comune de advocacy în 2016. Grupul de comunicare al ONU, agențiile în parte au
În baza strategiei revizuite comune de comunicare în întreprins eforturi de comunicare în domeniile lor
care sunt consfințite principiile de accesibilitate, di- tema�ce specifice, însă promovau un discurs din nu-
versitate și abordare integratoare a egalității de gen, mele ONU în ansamblu, consolidând as�el mesajele
rezultatele și impactul Organizației Națiunilor Unite și demonstrând unitatea ONU.
15
A fost creat un nou site comun (un.md) pentru a co- În contextul campaniei emblema�ce „16 zile de
munica mai bine publicului rezultatele și impactul ac�vism împotriva violenței în bază de gen”, gru-
ac�vităților Organizației Națiunilor Unite. Noul pagină puri mai largi de populație, mai ales din zonele ru-
web corespunde standardelor de accesibilitate web și rale, au fost informate despre drepturile femeilor și
pentru dispozi�vele mobile, fiind disponibilă în limbile încetarea violenței împotriva femeilor. Ca rezultat al
română și engleză. Pentru a crește nivelul de implicare acestei campanii, 44 de campioane pozi�ve, femei
al vizitatorilor și a încuraja modificările de a�tudini și supraviețuitoare care au depășit violența, au vorbit și
comportament, au fost folosite instrumente digitale au ajutat alte 600 de supraviețuitoare să facă primul
noi și inovatoare. Revista ONU a fost restructurată, pas spre o viață fără violență. De asemenea, Plat-
iar acum are un conținut mai interesant, se dis�nge forma comună de dialog a deputatelor din Parla-
printr- un s�l și aspect nou. O versiune on-line care mentul RM și-a declarat angajamentul de a promova
poate fi distribuită mai ușor este disponibilă la adre- semnarea și ra�ficarea de către Republica Moldova
sele magazine.un.md și revista.un.md. a Convenției de la Istanbul/Convenția Consiliului
Europei privind prevenirea și combaterea violenței
În 2016, Organizația Națiunilor Unite a inaugurat împotriva femeilor și a violenței domes�ce. În �mpul
la Biblioteca Națională și la Universitatea Liberă campaniei „Testează-te HIV” susținute de Coordo-
Internațională din Moldova două Centre noi de in- natorul Rezident al Organizației Națiunilor Unite și
formare și documentare, dublând numărul acestora de personalități din țară au fost vizate aproxima�v
(în total în țară acum ac�veazaă patru en�tăți de 19.000 de persoane din întreaga țară, iar numărul
acest gen). Situate pe teritoriul Republicii Moldova, testelor efectuate în cadrul comunităților în rândul
aceste centre au găzduit dezbateri și prelegeri pub- grupurilor celor mai expuse riscului a crescut, 10%
lice privind ODD-urile și alte aspecte per�nente de dintre cei testați fiind diagnos�cați cu HIV (com-
dezvoltare, contribuind la diseminarea informațiilor para�v cu 5% în anul 2015). Mai mult, o producție
legate de ONU către noi grupuri țintă. drama�că televizată menită să contribuie la conș�en-
�zarea problemei HIV care a fost realizată cu susți-
Mai multe campanii comune de comunicare și de nerea Organizației Națiunilor Unite a putut fi vizio-
advocacy au fost desfășurate cu succes în 2016. O nată de peste 500.000 de persoane.
campanie privind ODD-urile promovată în parteneri-
at cu Guvernul și Parlamentul a încurajat cetățenii Organizația Națiunilor Unite a organizat pentru mai
din Moldova să întreprindă acțiuni individuale întru mult de 700 de copii din toată țara lecții privind di-
susținerea acestor obiec�ve. Scopul campaniei a fost versitatea, sporind as�el gradul de conș�en�zare
de a evidenția, prin spoturi video și simple imagini, despre drepturile omului, diversitate și rolul ONU
modul în care ODD-urile aduc beneficii oamenilor, în Republica Moldova. Prin spoturi video, 12 stag-
planetei, păcii, prosperității și parteneriatelor. Cam- iari ai Organizației Națiunilor Unite care reprezintă
pania a ilustrat modul în care fiecare persoană, prin diferite grupuri subreprezentate au transmis un
eforturi mici, poate schimba lucrurile. Oamenii au mesaj de nediscriminare și incluziune și au încurajat
par�cipat la concursuri de fotografie și la dezbateri. alte organizații și ins�tuții din Republica Moldova să
În parteneriat cu OSC-urile și cu centrele de infor- urmeze exemplul ONU și să ofere stagii pentru per-
mare și documentare ale ONU a avut loc o serie de soanele din grupurile subreprezentate.
prelegeri și prezentări publice despre ODD-uri.
16
SINTEZĂ FINANCIARĂ
Pilonul 1: Guvernarea democra�că, jus�ția, egalitatea și drepturile omului
Suma Suma Suma Suma

es�ma�vă es�ma�vă es�ma�vă es�ma�vă Buget es�ma�v Buget es�ma�v
cheltuită în cheltuită în cheltuită în cheltuită în pentru anul 2017 pentru anii 2013–2017
Agency anul 2013 anul 2014 anul 2015 anul 2016 (USD) (USD)
(USD) (USD) (USD) (USD)
Deficit de Deficit de
Suma Suma Suma Suma Suma Suma
finanțare finanțare
OIM 1.464.424 3.908.110 3.567.555 3.059.774 3.150.538 963.371 15.150.401 963.371
Biroul Înaltului
17
Comisar ONU
170.000 379.946 531.057 363.950 555.000 130.000 1.999.954 130.000
pentru Drepturile
Omului (OHCHR)
UN Women 166.209 826.593 1.670.625 1.539.708 1.612.716 – 5.815.851 –
PNUD 8.978.702 5.770.107 7.452.159 4.826.235 7.106.298 – 34.133.501 –
UNECE 15.000 86.000 35.000 – – – 136.000 –
UNESCO 15.000 – – – – 20.000 15.000 20.000
UNFPA 144.821 675.722 83.156 209.026 220.575 25.000 1.333.300 25.000
UNHCR 750.000 735.000 493.471 323.725 529.479 100.000 2.831.675 100.000
UNICEF 1.095.000 676.454 512.000 241.600 429.300 245.000 2.954.354 245.000
UNODC 450.000 50.000 350.000 – – – 850.000 –
OMS 150.000 150.000 200.000 150.000 150.000 – 800.000 –
Total 13.399.156 13.257.933 14.895.023 10.714.017 13.753.906 1.483.371 66.020.035 1.483.371

Pilonul 2: Dezvoltarea capitalului uman și incluziunea socială
Suma Suma Suma Suma

FAO 360.000 187.806 378.558 473.084 1.190.844 300.000 2.590.292 300.000
IAEA 153.061 280.045 285.714 5.110 1.117.268 1.757.370 1.841.198 1.757.370
IFAD 9.890.500 5.278.751 3.817.900 4.779.210 10.094.900 – 33.861.261 –
ILO 440.000 71.054 322.426 220.000 375.000 – 1.428.480 –
OIM 1.979.744 825.320 924.090 1.125.330 1.235.266 1.549.734 6.089.749 1.549.734
18
ITC – – – – – 40.000 – 40.000
OHCHR 50.000 162.970 136.615 69.614 20.000 40.000 439.199 40.000
UN Women 857.077 317.239 286.601 481.798 540.341 2.483.055 –
UNAIDS 60.100 75.000 110.000 32.000 156.000 50.000 433.100 50.000
UNCITRAL – – – – – – – –
UNCTAD – – – – – – – –
PNUD 8.148.224 7.874.223 5.543.384 8.216.806 11.668.477 – 41.451.114 –
UNECE 35.000 – 19.000 102.500 60.000 – 216.500 –
UNESCO 43.000 – – – – 65.000 43.000 65.000
UNFPA 226.325 476.915 370.656 490.527 409.568 25.000 1.973.991 25.000
UNHCR 140.000 140.000 35.000 50.000 40.000 100.000 405.000 100.000
UNICEF 2.500.000 2.140.301 1.308.000 708.000 1.456.000 350.000 8.112.301 350.000

UNIDO – 22.543 1.835 – – – 24.378 –
UNODC 280.000 90.000 90.000 64.900 155.730 100.000 680.630 100.000
OMS 1.703.000 1.950.000 2.050.000 1.000.000 1.000.000 7.703.000 –
Total 26.866.032 19.892.166 15.679.779 17.818.879 29.519.393 4.377.104 109.776.248 4.377.104
Pilonul 3: Mediul, schimbările clima�ce și ges�onarea riscului de dezastre
Suma Suma Suma Suma
FAO 526.537 138.500 419.725 91.115 178.584 – 1.354.461 –
PNUD 7.330.221 5.615.766 6.140.971 4.267.652 3.602.065 – 26.956.675 –
UNECE 245.000 336.184 122.000 – – – 703.184 –
UNECE – – 3.000 23.000 27.000 – 53.000 –
UNEP 300.000 – 50.000 – – – 350.000 –
UNICEF 100.000 – – – 23.500 – 123.500 –
UNIDO 264.922 174.921 484.543 146.218 53.102 – 1.123.706 –
19
OMS 50.000 100.000 200.000 100.000 40.000 – 490.000 –
Total 8.816.680 6.365.371 7.420.239 4.627.985 3.924.251 – 31.154.526 –
Cadru bugetar unic 2013–2017

Suma Suma Suma Suma
Pilonul anul 2013 anul 2014 anul 2015 anul 2016 (USD) (USD)
1 13.399.156 13.257.933 14.895.023 10.714.017 13.753.906 1.483.371 66.020.035 1.483.371
2 26.866.032 19.892.166 15.679.779 17.818.879 29.519.393 4.377.104 109.776.248 4.377.104
3 8.816.680 6.365.371 7.420.239 4.627.985 3.924.251 – 31.154.526 –

Total 49.081.867 39.515.471 37.995.040 33.160.881 47.197.550 5.860.475 206.950.810 5.860.475
ABREVIERI
AA Acord de Asociere
APL Administrație publică locală
ASC Strategia de adaptare la schimbarea climei
BNS Biroul Național de Sta�s�că
BNT Boli netransmisibile
BSB Bărbați care prac�că sex cu bărbați
CAP Cunoș�nțe, a�tudini și prac�ci
CAT Convenția ONU împotriva torturii
CDC Convenția ONU cu privire la drepturile copilului
CDESC Comitetul privind drepturile economice, sociale și culturale
CDPD Comitetul pentru drepturile persoanelor cu dizabilități
CEDAW Convenția cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare a femeilor
CERD Comitetul pentru eliminarea discriminării rasiale
CONUSC Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei
CSPT Centre de sănătate prietenoase �nerilor
DHS Studiul demografic și de sănătate
ECCP Evaluarea cadrului de cheltuieli publice
EPA Agenția pentru protecția mediului
EPU Evaluare periodică universală
ERPP Eficien�zarea resurselor și producere mai pură
ESCO Companii de furnizare a serviciilor energe�ce
HCFC Hidroclorofluorocarburi
IDAM Indicele de deprivare a ariilor mici
IHR Regulamente internaționale în domeniul sănătății
INJ Ins�tutul Național al Jus�ției
INPPDO Ins�tuții naționale pentru protecția și promovarea drepturilor omului
ÎMM Întreprinderi mici și mijlocii
LSC Lucrători ai sexului comercial
MBR Management bazat pe rezultate
MMPSF Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei
MRV Monitorizare, raportare și verificare
NAMA Acțiuni de atenuare adecvate la nivel național
NEF Fondul Ecologic Național
ODD Obiec�ve de dezvoltare durabilă
ODIHR Biroul pentru ins�tuții democra�ce și drepturile omului
OHCHR Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru drepturile omului
OSC Organizație a societății civile
OSCE Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa
PCID Persoane care își injectează droguri
PFP Pes�cide foarte periculoase
PISA Programul internațional pentru evaluarea elevilor
PNADO Planul național de acțiuni în domeniul drepturilor omului
PNCT Programul național de control al tuberculozei
PPP Parteneriate public-private
ROR Rujeolă, oreion și rubeolă
SDBPA Strategia privind diversitatea biologică a Republicii Moldova și Planul de acțiuni
pentru implementarea acesteia
SER Surse de energie regenerabilă
SNM Strategia Națională de Mediu
TMC Transmiterea de la mamă la copil a HIV
UNCT Echipa de țară a ONU
UNDAF Cadrul de Asistență ONU pentru Dezvoltare
UNPF Cadrul de parteneriat Națiunile Unite – Moldova (2013–2017)
UTA Unitate teritorială autonomă
20
Anexa: PROGRESUL FAȚĂ DE CADRUL

DE REZULTATE AL PROGRAMULUI PENTRU
ACȚIUNE CA UN TOT ÎNTREG
Pilonul 1: Guvernarea democra�că, jus�ția, egalitatea
și drepturile omului
REZULTATUL 1.1: Transparența, responsabilitatea și eficiența sporită a autorităților publice centrale și locale (APL)
Indicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de verificare
a. Încrederea în Date de bază(mai Ținta: Guvern: 45%; Încrederea în: a. Barometrul Opiniei
ins�tuțiile administrației 2011): Guvern Parlament: 40%; APL: (aprilie 2017) Guvern: 21%; Publice; Raportul
publice; Indicele de – 23%; Parlament 60%; Indicele de Percepție Parlament: 18%; APL: 41% Transparency
Percepție a Corupției – 19%; APL a Corupției: Îmbunătățirea Interna�onal
– 47%; Indicele indicelui Republicii Indicele de Percepție
de Percepție a Moldova a Corupției:
Corupției: 36 (2016) 30
b. Coeficientul Hunter Date de bază: Ținta: Un coeficient (2016) 6,88% b. Datele anali�ce ale
de echilibru pe ver�cală (2011) Variază între Hunter care depășește Ministerului Finanțelor
(gradul de dependență 13% și 19% 20% și care nu variază privind bugetele locale
fiscală al administrației
publice locale de
resursele transferate
de către autoritățile
centrale)
c. Disponibilitatea Date de bază: Ținta: Disponibilitatea (2016) Date sta�s�ce Datele sta�s�ce ale
publică a datelor privind Anumite date datelor privind grupurile disponibile anual cu ins�tuțiilor publice:
egalitatea, dezagregate disponibile privind țintă vulnerabile privire la: persoanele cu Banca de date a BNS
pe grupuri vulnerabile disparitățile de (persoane cu dizabilități, dizabilități, persoanele h�p://statbank.sta�s�ca.
principale/vizate și gen și disparitățile romi, persoane cu boli cu boli s�gma�zante, md (dizabilități, HIV,
dimensiuni transversale regionale, în cazul s�gma�zante, cetățenii repatriați. Datele sunt parțial alte boli)
(inclusiv teritoriale, mai multor grupuri țărilor terțe și apatrizii) și dezagregate pe criterii de
zona de locuitori principale fiind u�lizarea lor la elaborarea sex și vârstă. Biroul pentru Migrație și
etc.), pentru a urmări înregistrată poli�cilor Datele privind minoritățile Azil (repatriați)
progresele înregistrate lipsa de date etno-lingvis�ce sunt Ministerul Sănătății:
în direcția Obiec�velor disponibile în urma h�p://www.ms.gov.md
de Dezvoltare recensământului populației (dizabilități)
ale Mileniului și din 2014.
a obiec�velor de Raportul privind
dezvoltare ale Republicii Indicatorii pentru ODD-uri naționalizarea indicatorilor
Moldova au fost adaptați la contextul pentru Obiec�vele de
pe termen lung național. Datele dezagregate Dezvoltare Durabilă
sunt disponibile pentru
50% dintre aceș� indicatori,
parțial disponibile pentru
5%
și lipsesc pentru 45%.
Nu există date disponibile
privind apatrizii
– datele de acest gen nu
au fost colectate în �mpul
recensământului din 2014 și
nu sunt planificate acțiuni în
acest sens
21
PRODUSUL 1.1.1: Un sistem modernizat al administrației publice este în măsură să coordoneze, efec�v și eficient, elaborarea,
bugetarea, implementarea și monitorizarea poli�cilor bazate pe dovezi în sprijinul priorităților naționale
și al obiec�velor de integrare europeană
a. Analiza ex-ante a Date de bază: Ținta: Caracterul (2016) Proiectul de lege cu a. Legi și acte
poli�cilor și principiile (2011) Metodologia obligatoriu al analizei ex- privire la actele norma�ve a norma�ve; Hotărârea
MBR obligatorii pentru analiza ex- ante a poli�cilor, inclusiv fost aprobat prin Hotărârea Guvernului privind
pentru elaborarea, ante a poli�cilor a metodologiei bazate Guvernului nr. 1158 din 18 Ghidul metodologic
implementarea și (inclusiv o abordare pe drepturile omului, octombrie 2016. pentru analiza ex-ante
monitorizarea poli�cilor a drepturilor migrație și abordările La 5 mai 2017, Parlamentul a impactului poli�cilor
publice orientate spre omului și sensibilă sensibile la dimensiunea a aprobat legea în două publice (Monitorul Oficial)
rezultate, bazate pe la dimensiunea de gen, pentru elaborarea, lecturi
drepturi și sensibile la de gen) nu este implementarea și
dimensiunea de gen, obligatorie la monitorizarea tuturor
cu legături clare la elaborarea poli�cilor poli�cilor publice noi
bugetarea pe programe publice elaborate după anul 2013
b. Punctajul obținut Date de bază: Ținta: Aprecierea CPRF cu (2015) CPRF apreciată cu b. Rapoartele CPRF
în urma Evaluării (2011) CPRF califica�vul A califica�vul A privind PI-12
Cheltuielilor Publice apreciată cu
și Responsabilității califica�vul B+
Financiare (CPRF) în
perspec�va mul�anuală
în planificarea fiscală,
poli�ca de cheltuieli și
bugetare
c. AA UE–Moldova Date de bază: AA Ținta: Semnarea și (2016) Analiza can�ta�vă c. Rapoartele de progres
semnat și implementat UE–Moldova nu implementarea AA UE– a nivelului PNAAA pentru anuale ale UE și ale
în conformitate cu este semnat Moldova în conformitate anii 2014–2016 indică o Guvernului privind AA
Planul de acțiuni cu Planul de acțiuni proporție de implementare h�p://www.mfa.gov.
de 73,73% md/img/docs/Raport-
privind-implementarea-
AA-2014_2016.pdf
d. Efectuarea Date de bază: Ținta: (2015) (2016) Prelucrarea datelor a d. Recensământul
recensământului Inexistent (ul�mul Recensământul s-a fost finalizată, iar rezultatele populației și al locuințelor
populației și al recensământ în desfășurat cu succes, recensământului și ancheta post-recenzare
locuințelor din 2014 2004) oferind date fiabile au fost prezentate
și credibile pentru la 31 mar�e 2017
formularea de poli�ci
PRODUSUL 1.1.2: Parlamentul și Comisia Electorală Centrală pot să-și exercite atribuțiile mai bine, inclusiv
pentru a asigura respectarea drepturilor omului și a egalității de gen
a. Reprezentarea Date de bază: Ținta: (2015) deputați: (2016) Parlament: 21% (21 a. Raportul Comisiei
femeilor în funcțiile (2011) deputați: 30%; membri ai femei); Guvern: 23% (5 Electorale Centrale cu
decizionale 22%; membri ai Guvernului la nivel de femei) privire la rezultatele
Guvernului la nivel minister: 30% alegerilor generale; site-ul
de minister: 2 (10%) web al Guvernului
a.1. Par�ciparea la vot Date de bază: Ținta: Creșterea nivelului (2016) Par�ciparea a a.1. Comisia Electorală
a cetățenilor moldoveni (2010) 64.199 de de par�cipare a cetățenilor 138.720 de cetățeni Centrală, „Raport cu
stabiliți peste hotare cetățeni moldoveni moldoveni stabiliți moldoveni stabiliți privire la rezultatele
[indicator nou] au votat în peste hotare la alegerile peste hotare la alegerile alegerilor pentru
străinătate; parlamentare din 2018 prezidențiale din 2016 funcția de Președinte al
(2014) 73.311 Republicii Moldova din 30
cetățeni moldoveni octombrie 2016”. Aprobat
au votat în prin hotărârea Comisiei
străinătate Electorale Centrale nr.
572 din 18 noiembrie
2016 (pag. 45–49)
b. Încrederea publicului Date de bază: Ținta: (2017): 40% (Aprilie 2017): 18% declară b. Barometrul Opiniei
în Parlament (date (primăvara 2012): declară că au încredere în că au încredere în Parlament Publice
dezagregate după sex) 25% declară că Parlament (cel puțin 40% (17% bărbați, 18% femei)
au încredere în femei)
Parlament (27%
bărbați, 22% femei)
22

c. Analiza proiectelor Date de bază: 0% Ținta: 100% (2016) Niciun progres c. Raportul anual de
de lege propuse în ac�vitate al Parlamentului
Parlament din perspec-
�va drepturilor omului
și a dimensiunii de gen
d. Evaluarea generală Date de baza: Ținta: Îmbunătățirea (2016) În raportul lor d. Rapoartele misiunii
a calității alegerilor Alegerile parlamen- constantă a respectării final, OSCE/ODIHR au OSCE/ODIHR de
generale efectuată tare din 2010 „au standardelor electorale, recomandat îmbunătățirea observare a alegerilor, alte
de către OSCE/Biroul respectat majoritatea conform evaluării OSCE/ modalităților de vot pentru rapoarte ale misiunilor de
pentru Ins�tuții standardelor”; ODIHR (alegerile generale alegătorii din străinătate observatori
Democra�ce și alegerile locale din din 2014 și alegerile locale și eliminarea lacunelor din h�p://www.osce.
Drepturile Omului 2011 „au respectat din 2015) cadrul legal org/odihr/elec�ons/
(ODIHR) în mare măsură” moldova/300006
standardele
PRODUSUL 1.1.3: APL-urile au capacități și resurse sporite pentru a-și exercita atribuțiile, inclusiv planificarea, prestarea și
monitorizarea mai bună a serviciilor în conformitate cu poli�cile de descentralizare
a. Creșterea ponderii Date de bază: Ținta: Nu mai puțin de (2016) 8,5% a. Rapoartele anuale ale
veniturilor proprii locale (2011) 4,0% 10% Ministerului Finanțelor;
în totalul bugetelor Legea privind finanțele
locale publice locale
b. Gradul de realizare Date de bază: Ținta: Realizarea în �mp (2016) În iulie 2016, b. Rapoartele Guvernului
a Planului de acțiuni Strategia națională u�l a Planului de acțiuni Planul de acțiuni pentru despre realizarea Planu-
privind implementarea de descentralizare privind implementarea implementarea Strategiei lui de acțiuni privind
Strategiei naționale de aprobată în 2012 Strategiei naționale de naționale de descentralizare implementarea Strategiei
descentralizare descentralizare, la nivelul a fost ex�ns până în 2018. naționale de descentralizare
de 70% din acțiunile Încă nu au fost realizate h�p://lex.jus�ce.md/
planificate pentru anul monitorizări sau evaluări ale viewdoc.php?ac�on=view
respec�v progresului (de către Guvern &view=doc&id=344005&
sau parteneri de dezvoltare) lang=1
REZULTATUL 1.2: Actorii din sectorul jus�ției sunt mai capabili să promoveze accesul la jus�ție și să mențină
principiile statului de drept în conformitate cu angajamentele internaționale
a. Nivelul încrederii Date de bază: Ținta: 34% din populație (Aprilie 2017) 24% (25% a. Barometrul Opiniei
publicului în sistemul 24% din populație vor avea încredere în bărbați; 23% femei) Publice
jus�ției aveau încredere în sistemul jus�ției până în
sistemul jus�ției în 2017
mai 2011
[b. Indicatorul a fost
eliminat deoarece
nu este considerat
relevant.]
c. Numărul de instanțe Date de bază: Încă Ținta: 100 decizii de (2016) 6,6% din deciziile c. Raportul anual al
de judecată și/sau nu se cunosc cazuri recunoaștere/remediere Consiliului au fost Consiliului pentru
organe de promovare a de recunoaștere până în 2015; 400 contestate în instanțele prevenirea și eliminarea
egalității care recunosc judiciară a decizii de recunoaștere/ de judecată. 88,5% din discriminării și asigurarea
și remediază actele de discriminării pe remediere până deciziile Consiliului au egalității pentru anul
discriminare în cauze orice criteriu în 2017 fost executate. 37,14% 2016
individuale din deciziile Consiliului au
prevăzut o cale de atac
pentru reclamanți.
Până la 1 mai 2016,
Consiliul pentru prevenirea
și eliminarea discriminării
și asigurarea egalității a
recepționat și a examinat
420 de plângeri pe mo�v
de discriminare, a pronunțat
230 de decizii și a constatat
prezența discriminării în
103 cauze (12 cauze în
2013, 48 în 2014 și 25 în
2015). Cel puțin 4 cauze au
fost examinate de Curtea
Supremă de Jus�ție în
perioada 2015–2016
23
PRODUSUL 1.2.1: Sistemul judecătoresc și-a sporit capacitatea de a pronunța hotărâri consecvente și independente,
în conformitate cu legislația și standardele internaționale
a. Elaborarea și Date de bază: INJ Ținta: Către anul (2016) INJ a elaborat și a a. Verificarea obiec�vă;
implementarea de oferă instruiri în 2017, programele de implementat în programele evaluarea periodică
către INJ a modulelor baza unor anumite studii ale INJ vor fi de instruire modulul independentă;
pentru programele prevederi ale CEDO modificate substanțial cu privire la dreptul rapoartele anuale
de instruire (inițială și însă nu asigură și vor conține module internațional al drepturilor ale INJ
con�nuă) în domeniul nicio instruire în pentru fiecare dintre omului
dreptului internațional domeniul dreptului tratatele, mecanismele
al drepturilor omului internațional al și instrumentele
drepturilor omului internaționale (Pactul
internațional cu privire
la drepturile economice,
sociale și culturale, Pactul
internațional cu privire la
drepturile civile și poli�ce,
Convenția împotriva
torturii (CAT), ICERD,
CEDAW, Convenția ONU
cu privire la drepturile
copilului (CDC), Comitetul
pentru drepturile
persoanelor cu dizabilități
(CRPD), inclusiv Convenția
privind statutul refugiaților
din 1951
b. Numărul hotărârilor Date de bază: Se Ținta: 4 hotărâri de (2016) Curtea b. Verificarea obiec�vă
explica�ve de cunosc 4 hotărâri orientare sau acorduri Cons�tuțională a pronunțat h�p://jurisprudenta.csj.
orientare ale Curții de orientare privind similare de orientare o hotărâre privind drepturile md/db_hot_expl.php
Supreme de Jus�ție dreptul internațional privind aspectele de drept
persoanelor cu dizabilități
ce țin în mod explicit al drepturilor omului internațional în domeniul
de implementarea drepturilor omului în
dreptului internațional perioada 2013–2017
al drepturilor omului
PRODUSUL 1.2.2: Organele de drept sunt mai capabile să asigure respectarea drepturilor fundamentale
ale tuturor părților implicate în procedurile penale
[a. Indicatorul a fost
eliminat deoarece
nu este considerat
relevant]
[b. Indicatorul a fost
eliminat deoarece
nu este considerat
relevant.]
c. Ponderea copiilor Date de bază: Ținta: 63% dintre cauzele (2016) 47,8% dintre cauzele c. Datele Ministerului
aflați în conflict cu (2011) 53,08% în care sunt implicați copii cu implicarea copiilor au fost Jus�ției și ale Ministerului
legea și care au fost dintre copii au fost au fost dejudiciarizate dejudiciarizate Afacerilor Interne;
dejudiciarizați dejudiciarizați Rapoartele Guvernului
Republicii Moldova către
tratatele internaționale;
societate civilă; datele
oficiale; și rapoartele
Procuraturii Generale
d. Existența unui Date de bază: Ținta: Crearea programului (2016) Niciun program nu d. Raportul anual al
program național Ineficiența național de despăgubire a fost implementat în acest Secretariatului Permanent
pentru despăgubirea mecanismului a persoanelor vic�me ale domeniu al Comitetului Național
persoanelor vic�me ale de confiscare a unor infracțiuni bazat pe pentru combaterea
unor infracțiuni bunurilor cu scopul drepturile omului traficului de ființe umane
de a asigura dreptul cu privire la implementarea
la despăgubire în Planului național de
cazul persoanelor acțiuni de prevenire și
vic�me ale unor combatere a traficului de
infracțiuni ființe umane; rapoartele
societății civile
24
PRODUSUL 1.2.3: Persoanele fizice, inclusiv cele mai vulnerabile, beneficiază de acces îmbunătățit la proceduri de calitate pentru
soluționarea li�giilor în jus�ție și pentru asigurarea unei soluționări eficiente
a. Elaborarea sistemului Date de bază: În Ținta: Sistem de (2016) Nu a fost efectuată a. Rapoartele societății
de asigurare a calității prezent nu există monitorizare existent și nicio evaluare privind civile; rapoartele
pentru acordarea un as�el de sistem;funcțional, cu indicatori asigurarea calității pentru Consiliului Național
asistenței juridice cunoș�nțe sistemicede calitate sensibili la anul 2016. Datele din 2015 pentru Asistență Juridică
care să fie sensibil la limitate despre dimensiunea de gen, și un rămân valabile: 55% dintre Garantată de Stat, cu
criteriile de gen și de mecanism funcțional de
calitatea serviciilor avocații monitorizați au dezagregare pe criterii de
vulnerabilitate din de asistență sancționare pentru serviciile primit califica�vul „bine”, vulnerabilitate, incluzând și
perspec�va drepturilor juridică sau statutul
juridice; sistem funcțional 25% – „foarte bine”, iar 20% migrația.
omului* beneficiarilor după pentru asigurare a calității – „insuficient” h�p://www.cnajgs.
gen/vulnerabilitateși monitorizarea criteriilor md/uploads/asset/file/
de gen și de vulnerabilitate ro/1111/Raportul_de_
din perspec�va drepturilor ac�vitate_al_CNAJGS_
omului* 2016.pdf
* Nota de subsol 6, alin. 1.3 al UNPF (2013–2017)
b. Procentul vic�melor Date de bază: 0%, Ținta: Elaborarea (2016) Din 180 de vic�me, b. Datele Consiliului
care beneficiază de inexistența unei criteriilor de eligibilitate a
15% sunt minori (27 de Național pentru Asistență
asistență juridică, protecții legale a vic�melor pentru asistență persoane: 9 bărbați; 18 Juridică Garantată de Stat;
date dezagregate pe vic�melor implicate juridică, mai ales în cazul femei), 68% sunt femei raportarea societății civile
criterii de sex, vârstă, în procedurile infracțiunilor grave (122 de persoane). Vic�mele h�p://sta�s�ca.cnajgs.md/
etnie, limbă, cetățenie, penale nu și-au declarat etnia, iar
ar�colul din Codul datele privind cetățenia nu
Penal care se referă la sunt coerente. Alte categorii
infracțiunile comise de vic�me eligibile pentru
asistență juridică (de ex.
după limbă, ar�colul din
Codul Penal care se referă la
infracțiunile comise) trebuie
încă reglementate pentru
a fi grupate
PRODUSUL 1.2.4: Poliția, procuratura, autoritățile judiciare și cele din domeniul sănătății asigură o protecție
mai bună a drepturilor fundamentale ale persoanelor aflate în detenție
a. Procentul Date de bază: Ținta: Începerea urmăririi (2016) 17,2% a. Date publice disponibile
procedurilor de (2011) 11% penale în cazul a 40% de la Ministerul Afacerilor
urmărire penală plângeri Interne, Procuraturii;
începute de facto în rapoartele societății civile;
raport cu numărul de rapoartele mecanismului
plângeri depuse cu național de prevenire a
privire la tortură și rele torturii h�p://procuratura.
tratamente md/file/2017-03-27_
Raportul %20Procurorului
%20General %202016_
3.pdf
b. Procentul Date de bază: Ținta: Creșterea (2016) 20% au fost b. Datele publice
condamnărilor defini�ve (2011) 0,94% substanțială și progresivă a condamnați la termeni disponibile la Ministerul
în raport cu numărul proporției de condamnări, reali de închisoare (2 Afacerilor Interne,
de plângeri depuse inclusiv a pedepselor din 10 persoane au fost Procuraturii; rapoartele
referitoare la tortură și priva�ve de libertate, condamnate) societății civile
rele tratamente pentru infracțiunile h�p://procuratura.md/
legate de tortură și rele md/newslst/
tratamente 1211/1/6532/
c. Ponderea deținuților Date de bază: Ținta: 100% deținuți (2016) Încă nu au fost c. Verificările efectuate de
care au acces la servicii Serviciile medicale și au acces la servicii create servicii medicale Grupul de lucru pentru
medicale independente personalul medical medicale independente independente. Serviciile drepturile omului și
de administrația din ins�tuţiile de administrația ins�tuției medicale con�nuau sănătate
ins�tuției penitenciare/ penitenciare sunt penitenciare/sistemului să fie subordonate
sistemului ins�tuţiilor subordonate ins�tuţiilor penitenciare Departamentului Ins�tuțiilor
penitenciare Departamen- Penitenciare al Ministerului
tului Ins�tuțiilor Jus�ției
Penitenciare al
Ministerului Jus�ției
25
REZULTATUL 1.3: Organele de stat și alți actori promovează și protejează în mod eficient drepturile omului,
egalitatea de gen și non-discriminarea acordând o atenție deosebită persoanelor marginalizate și vulnerabile
a. Ponderea Date de bază: Ținta: Implementarea (2016) 40% dintre a. Raportarea
recomandărilor Raportul Grupului tuturor recomandărilor recomandările EPU au fost intermediară și ulterioară
internaționale în de lucru pentru EPU implementate EPU; rapoartele către
domeniul drepturilor EPU organele prevăzute în
omului, în special EPU, tratatele ONU; raportarea
implementate în �mp societății civile
u�l b. Raportul național
prezentat spre EPU
de către Guvern este
disponibil
Raportul Grupului de
lucru pentru EPU a fost
publicat în noiembrie
2016, după cea de-a doua
rundă a EPU a Republicii
Moldova. Ponderea
recomandărilor repetate
care au fost emise în
2016 și în 2012 este
de 60%. Prin urmare,
rata recomandărilor
implementate este de
aproape 40%. Raportul
este disponibil la: h�ps://
documents-dds-ny.un.
org/doc/UNDOC/
GEN/G16/436/71/
PDF/G1643671.
pdf?OpenElement
b. Numărul Date de bază: Circa Ținta: Executarea în (2016) 916 ordonanțe de b. Raportul
ordonanțelor de 200 de ordonanțe mod eficient a cel puțin protecție au fost executate Inspectoratului General
protecție emise de de protecție au fost 40% din ordonanțele de în 2016 al Poliției privind starea
către instanțele de emise de instanțele protecție infracționalității comise
judecată pentru de judecată din în sfera relațiilor familiale,
vic�mele violenței în septembrie 2009; disponibil la: h�p://www.
familie executate în 0 executate în mod poli�a.md/sites/default/
mod eficient de către eficient files/ni_violenta_in_
poliție și alte organe familie_2016.pdf
competente
Produsul 1.3.1: Autoritățile publice relevante exercită o supraveghere mai bună asupra punerii în aplicare
a recomandărilor internaționale privind drepturile omului
a. Existența unui Date de bază: A fost Ținta: Convocarea cu (2016) Țara s-a angajat a. Raportul Grupului
mecanism de ins�tuită Comisia regularitate a organului în fața Consiliului ONU de lucru al Comitetului
supraveghere a Națională pentru pentru supraveghere și pentru Drepturile Omului pentru drepturile omului
respectării drepturilor monitorizarea coordonare eficientă și să înființeze un organ de privind EPU a Republicii
omului (mecanismul PNADO în forma reprezenta�vă, responsabil coordonare sub egida Prim- Moldova; Observațiile
de supraveghere a unei reuniuni de implementarea ministrului finale ale Comitetului
Planului național de convocate de vice- recomandărilor pentru eliminarea
acțiuni în domeniul prim-ministrul pe internaționale și regionale discriminării rasiale
drepturilor omului probleme sociale; referitoare la drepturile (CERD) pentru
[PNADO]) care să societatea civilă nu omului, cu publicarea în Republica Moldova
includă o componență este inclusă în mod prealabil a ordinii de zi și
reprezenta�vă eficient posibilitatea par�cipării
și un mecanism publicului
pentru asigurarea
transparenței/implicarea
societății civile/
par�ciparea publică,
inclusiv diaspora*
* Hotărârea Guvernului nr. 759 din 06.11.2009, art.7 (j1) definește diaspora ca cetățeni ai Republicii Moldova, stabiliți temporar sau
permanent în străinătate, persoane din Moldova și urmașii acestora, precum și comunitățile formate de ei.
26

b. Procentul Date de bază: 0 Ținta: Implementarea (2016) 40% dintre b. Evaluarea intermediară
recomandărilor EPU din cele 122 de recomandărilor EPU recomandările EPU au fost a implementării; Raportul
implementate recomandări au fost în prima rundă într-o implementate Grupului de lucru privind
implementate în proporție de 100% EPU al Republicii Moldova
prima rundă a EPU pentru anul 2016; alte
rapoarte ale societății
civile;
compararea listei de
recomandări formulate
în a doua rundă în
raport cu cele din prima
rundă. Cele din a doua
rundă reprezintă rata
recomandărilor care nu
au fost implementate,
întrucât ele sunt
menționate în mod
repetat
c. Procentul Date de bază: Ținta: Implementarea (2016) 15,66% din c. Compararea Raportului
implementării CEDAW (2006), tuturor observațiilor recomandările CEDAW au Grupului de lucru
procedurilor speciale CDC (2009), finale ale CERD din fost implementate. pentru EPU a Republicii
și al recomandărilor Comitetul pentru 2011; observațiilor finale Moldova din 2016 cu
relevante în acest sens drepturile omului ale CESCR din 2011; CERD și CESCR vor formula observațiile finale ale
care au fost înaintate (2009), CAT observațiilor finale ale noi recomandări în 2017 CEDAW din 2012. Rata
Republicii Moldova (2009), CERD CEDAW din 2013, recomandărilor care
de către organele (2011), Comitetul Raportul Raportorului se repetă în procesul
prevăzute în tratatele privind Drepturile Special al ONU privind de EPU. 27 din cele
ONU luând drept nivel Economice, Sociale libertatea de religie 58 de recomandări din
de referință situația din și Culturale (CESCR) sau convingeri (2012); observațiile finale ale
1 decembrie 2012 (2011) în ansamblu, Raportul Raportorului CEDAW pentru Republica
împreună cu Special al ONU pentru Moldova au fost repetate
Raportorul special sărăcia extremă și în recomandările
pentru violența drepturile omului EPU. Compararea
împotriva femeilor, (2014), precum și a altor recomandărilor CESCR
tortura și libertatea recomandări aferente și CERD din 2017
de religie sau relevante cu recomandările din
convingeri, Expertul observațiile finale din
superior al ONU 2011
pentru drepturile
omului în regiunea
Transnistreană
d. Avocații parlamentari, Date de bază: Ținta: Recunoașterea (2016) Pregă�rea cererii d. Evaluarea efectuată de
Centrul pentru Ins�tuția Avocatului Ins�tuției Avocatului pentru statutul A este în către subcomisia pentru
Drepturile Omului și Poporului nu Poporului în calitate curs de desfășurare. Se acreditarea INPPDO
mecanismul național respectă Principiile INPPDO cu statut A preconizează a fi depusă Cererea pentru obținerea
de prevenire a torturii de la Paris până la sfârșitul lui 2017 statutului A a fost depusă
(Ins�tuția Avocatului (acreditată cu în mod oficial
Poporului) stabilesc statutul B)
metode de lucru,
în conformitate cu
Principiile de la Paris
privind Ins�tuțiile
naționale pentru
protecția și promovarea
drepturilor omului
(INPPDO)
27
PRODUSUL 1.3.2: Autoritățile publice relevante sunt capabile să integreze drepturile omului și egalitatea de gen în toate
strategiile și poli�cile naționale principale și să le implementeze, inclusiv în procesul de elaborare a bugetului
eliminat deoarece nu
este considerat relevant]
b. Mecanism pentru Date de bază: (1) Ținta: (1) Elaborarea (2016) (1) niciun progres; b. Grupurile de
integrarea dimensiunii Nu există date privind bugetului în care sunt (2) PNADO spre finalizare, monitorizare a strategiilor
de gen, a drepturilor integrarea drepturilor integrate dimensiunea de cu negocieri în curs privind sectoriale, Cadrul bugetar
omului, diasporei* omului și a egalității gen și drepturile omului costurile clare ale planului; pe termen mediu al
în bugetul de stat de gen în buget, după și aplicarea lui de către (3) bugetele INPPDO au Ministerului Finanțelor,
existent linii bugetare; (2) Ministerul Finanțelor și fost securizate; (4) niciun h�p://www.mf.gov.md/
nu toate ac�vitățile ministerele de resort; progres en/middlecost
PNADO sunt (2) toate ac�vitățile din
bugetate; (3) INPPDO PNADO au bugete alocate
nu are niciun ar�col în mod clar; (3) INPPDO
bugetar delimitat; (4) au bugete delimitate; (4)
în 2014, dimensiunea în toate strategiile pentru
diasporei a fost sectoarele relevante este
inclusă în două alocat un buget pentru
strategii: Strategia sub-programul „Susținerea
de dezvoltare a Diasporei”
culturii „Cultura
2020” și Strategia
de dezvoltare a
turismului „Turism
2020”
* Hotărârea Guvernului nr. 759 din 06.11.2009, art.7 (j1) definește diaspora ca cetățeni ai Republicii Moldova, stabiliți temporar sau
permanent în străinătate, persoane din Moldova și urmașii acestora, precum și comunitățile formate de ei.
PRODUSUL 1.3.3: Capacitatea sporită a femeilor și a bărbaților din grupurile vulnerabile, inclusiv a copiilor,
de a-și revendica și apăra drepturile
a. Proporția Date de bază: 0 Ținta: Stabilirea de către (2016) 152 de plângeri a. Rapoartele anuale
plângerilor pe mo�v plângeri primite Consiliul pentru prevenirea au fost recepţionate ale Consiliului pentru
de discriminare bine de Consiliul și eliminarea discriminării de Consiliu. În cazul a prevenirea și eliminarea
întemeiate, recepţionate pentru prevenirea și asigurarea egalității 138 Consiliul a emis o discriminării și asigurarea
de Consiliul pentru și eliminarea a prac�cilor de lucru în decizie. În 25% din decizii egalității
prevenirea și eliminarea discriminării și conformitate cu bunele Consiliul a constatat că
discriminării și asigurarea egalității; prac�ci internaționale și era vorba despre cazuri de
asigurarea egalității Consiliul încă nu regionale și asigurarea discriminare
care au fost soluționate este înființat unor remedii eficiente
eficient pentru toate plângerile
pe mo�v de discriminare
bine întemeiate, bazate
pe orice temei din dreptul
internațional
b. Programe de studii Date de bază: Ținta: Includerea (2015) Cursul de bugetare b. Mecanismul de
cu module în care Temele despre drepturilor omului în sensibilă la dimensiunea de monitorizare a Strategiei
sunt incluse drepturile drepturile omului programul general de gen a fost ins�tuționalizat ca de dezvoltare a educației
omului sau integrate în din programele de studii de la nivel primar/ obligatoriu pentru studiile de
mod substanțial, inclusiv studii de la nivel secundar masterat oferite de Academia
drepturile copilului și primar și secundar de Studii Economice, iar
egalitatea de gen, în sunt, în general, un manual de curs a fost
învățământul general și opționale elaborat. Educaţia civică este
formarea profesională o disciplină obligatorie pentru
programul de studii gimnaziale
și liceale şi include elemente
din CDC și drepturile copilului,
dreptul la viață, dreptul la
sănătate, prevenirea abuzului,
securitatea socială și ins�tuțiile
pentru drepturile omului. În
învățământul primar, educația
morală și spirituală conține
unele elemente ale drepturilor
copiilor (2016) Nu s-au
înregistrat progrese
28
REZULTATUL 1.4: Societatea civilă și mass-media monitorizează și promovează mai bine drepturile omului, egalitatea,
guvernarea democra�că și statul de drept
a. Încrederea publicului Date de bază: Ținta: Barometrul Opiniei Barometrul Opiniei Publice a. Barometrul Opiniei
în ONG-uri și mass- Barometrul Opiniei Publice – indicele – indicele încrederii: Publice
media Publice – indicele încrederii: (aprilie 2017) ONG-uri
încrederii: ONG-uri – 46% (2017); – 35%;
ONG-uri – 26% mass-media – 75% (2017) (aprilie 2017) mass-media
(mai 2011); – 54%;
mass-media – 63%
(mai 2011)
b. Calitatea sporită Date de bază: Ținta: Creșterea calita�vă (2016) Centrul de b. Rapoartele de
a raportării de către Mass-media nu a acoperirii drepturilor Inves�gații Jurnalis�ce, monitorizare a mass-
mass-media cu privire asigură o acoperire omului, a egalității și Asociația Presei media ale Organizației
la drepturile omului, suficientă a a statului de drept în Independente și Canal Națiunilor Unite
egalitate, statul de drept aspectelor legate de difuzările mass-media Regional au avut o serie
și abilitarea femeilor drepturile omului, de produse media despre
încălcând frecvent centrele pentru drepturile
standardele e�ce omului
c. Numărul de en�tăți Date de bază: 24 Ținta: O creștere de 100% (2016) 65 de en�tăți c. Rezumatul părților
care prezintă rapoarte de en�tăți naționale a prezentării rapoartelor naționale interesate au fost interesate OHCHR pentru
alterna�ve organelor interesate implicate părților interesate către implicate în procesul de EPU; site-urile web ale
internaționale de în procesul de organele/revizuirile prezentare a rapoartelor organelor prevăzute în
revizuire, în special prezentare a internaționale relevante pentru EPU 2016 (o tratate
pentru EPU rapoartelor pentru până în 2017 creștere de 170% față de
EPU 2011; 13 2011). Per total, 36 de
OSC-uri naționale rapoarte alterna�ve au fost
implicate în procesul prezentate în 2016 față de
de prezentare a 16 în 2011 (o creștere de
rapoartelor pentru 125%). 80 de canale media,
revizuirea CESCC naționale și locale, au relatat
din mai 2011 în mod con�nuu
PRODUSUL 1.4.1: Capacitatea societății civile în ceea ce privește drepturile omului și Legea cu privire la asigurarea
egalității, guvernarea democra�că și standardele statului de drept, precum și capacitatea sa de a acționa în cadrul
proceselor de poli�ci și de a influența este vizibil mai puternică
a. Numărul de OSC Date de bază: 24 Ținta: O creștere de 60% (2016) 65 de en�tăți a. Site-ul web al OHCHR,
independente sau alte de en�tăți naționale a numărului de prezentări naționale interesate au fost rapoartele prezentate de
grupuri independente interesate implicate de rapoarte ale părților implicate în procesul de părțile interesate la EPU
care prezintă rapoarte în procesul de interesate la organele/ prezentare a rapoartelor OHCHR către Consiliul
alterna�ve la prezentare a revizuirile internaționale pentru EPU 2016 (o pentru Drepturile Omului
organele de revizuire rapoartelor pentru relevante până în 2017 creștere de 170% față de
internaționale, în special EPU 2011; 13 (inclusiv EPU, Comitetul 2011). Per total, 36 de
EPU OSC-uri naționale pentru Drepturile Omului, rapoarte alterna�ve au fost
implicate în procesul CERD, CESCR, CAT, prezentate în 2016 față de
de prezentare a CEDAW, CRPD, CDC 16 în 2011 (o creștere de
rapoartelor pentru și procedurile speciale 125%)
revizuirea CESCC relevante)
din mai 2011; 40 de
ONG-uri naționale
implicate în procesul
de raportare
alterna�vă privind
CDC
b. Cadru legal și Date de bază: Ținta: Implementarea (2016) A fost implementată b. Verificarea obiec�vă
norma�v pentru Elaborarea cadrului Legii privind contractele Legea privind sprijinul de
ca societatea civilă a fost inițiată, dar nu sociale și alinierea acesteia 2%, dar încă nu există
să poată funcționa a fost încă finalizată la cele mai bune prac�ci; un mecanism pe deplin
independent, inclusiv în implementarea Legii funcțional
calitate de furnizor de privind sprijinul de 1%
servicii
29
PRODUSUL 1.4.2: Mass-media, inclusiv pla�ormele sociale, relatează mai frecvent despre preocupările ce țin de drepturile
omului și egalitate, adoptă abordarea bazată pe drepturile omului și a sporit impactul asupra drepturilor omului, d as�el
consolidân e�ca jurnalis�că
a. Creșterea calității Date de bază: Mass- Ținta: Creșterea (2016) 80 de canale media, a. Monitorizarea
subiectelor media media relatează semnifica�vă a calității naționale și locale, au de către societatea civilă
despre drepturile despre evenimente subiectelor media sensibile relatat în mod con�nuu
omului și egalitatea și subiecte legate la dimensiunea de gen despre implicarea femeilor
de gen, inclusiv pe de drepturile omului și bazate pe drepturile în ac�vitatea poli�că și
pla�ormele sociale și egalitatea de gen omului economică, precum și
fără să abordeze sau despre eliminarea violenței
să aducă în discuție împotriva femeilor și
aspecte referitoare egalitatea de gen. Este
la drepturile omului o creștere de 176,6%
din 2015 când numărul
ins�tuțiilor media era de 30.
Ca rezultat al sensibilității
sporite a ins�tuţiilor
media par�cipante la
autoevaluarea de gen,
37 de ins�tuții media
(29 par�cipante și 8
suplimentare) au semnat un
angajament de respectare a
principiilor egalității de gen
prin publicarea/difuzarea
unui anumit număr de
materiale jurnalis�ce pe lună
b. Societatea civilă Date de bază: Ținta: Monitorizarea (2016) Consiliul de Presă b. Monitorizarea
și Consiliul de Presă Monitorizarea anuală sistema�că a elaborat Raportul de de către societatea
monitorizează calitatea sporadică monitorizare civilă
și impactul subiectelor
ins�tuțiilor media referi-
toare la drepturile omu-
lui și egalitatea de gen
30
Pilonul 2: Dezvoltarea capitalului uman și incluziunea socială

REZULTATUL 2.1: Populația are acces la dezvoltare regională durabilă, posibilități economice în domeniul inovațiilor
și agriculturii, în special, și la locuri decente de muncă
a. Nivelul sărăciei Date de bază: (2010) Ținta: Datele pentru 2016 vor fi a. Datele publicate
absolute și extreme Național: 21,9% și 1,4% Național: 19% și 1% disponibile până la sfârșitul anual de către BNS și
(național, regional; Mediul rural: 30,3% și 2,1% Mediul rural: 25% și anului 2017. Ministerul Economiei
mediul rural, mediul Regiuni: Nord: 23,7%; 1,5%
urban; pe sexe) Centru: 29,6%; Sud: 27,7% Regiuni: Nord: (2015) Rata sărăciei
Orașe mici: 14,2% și 0,3% 21,7%; Centru: absolute:
Orașe mari: 7,3% și 0,4% 27,6%; Sud: 25,7% Național/total: 9,6%
Sexul capului familiei: 22,1% Orașe mici: 12,2% Mediul rural: 14,5%
bărbați și 21,6% femei și 0,2% Orașe mici: 5,7%
Orașe mari: 5,3% și Orașe mari: 1%
0,3%
Sexul capului Rata sărăciei extreme:
familiei: 20,1% Național/total: 0,2%
bărbați și 19,6% Mediul rural: 0,3%
femei
Rata sărăciei absolute în
funcție de sexul capului
familiei: 10,2% bărbați și
8,4% femei
b. Indicele de Date de bază: Ținta: Creșterea Datele pentru 2016 vor fi b. Datele anuale IDAM
deprivare a ariilor Nord: 472 cu 10% a valorii disponibile până la sfârșitul publicate de către
mici (IDAM), Sud: 455 indicatorului IDAM anului 2017. Ministerul Economiei
deprivări mul�ple Centru: 462 pe regiuni
după regiune Municipiul Chișinău: 808 (2014 – ul�mele date
(Nord; Sud; Centru; UTA Găgăuzia: 629 disponibile) deprivările
Unitatea teritorială mul�ple IDAM pe regiuni:
autonomă Nord: 426
Găgăuzia [UTAG]) Sud: 584
Centru: 459
Municipiul Chișinău: 829
UTA Găgăuzia: 716
Notă: Metodologia de
calculare a IDAM s-
a modificat, as�el că
datele pentru 2014 nu
pot fi comparate cu cele
anterioare
c. Rata de ocupare Date de bază: Ținta: (2016) În general: 40,8 c. Datele anuale ale BNS
a forței de muncă, În general: 39,4%; Femei: În general: 60,0%; Femei: 39% și ale Agenției Naționale
date dezagregate 37,1%; Mediul urban: 44,1%, Femei: 62,0% Mediul urban: 42,3% pentru Ocuparea Forței
pe mediu rural/ Mediul rural: 36% Persoane cu vârsta Mediul rural: 39,7% de Muncă
urban, zone Regiuni: Municipiul Chișinău: cuprinsă între 55 și Regiuni: Municipiul
geografice, sex și 49,2%, Nord: 37%, Centru: 64 de ani: 62,0% Chișinău: 46,9%, Nord:
vârstă 37,6%, Sud (inclusiv Tineri: 10,0% 43.1%, Centru: 39%, Sud
Găgăuzia): 34,7% (inclusiv UTA Găgăuzia):
Persoane cu vârsta cuprinsă 33,2%
între 55 și 64 de ani: 40,9% Persoane cu vârsta cuprinsă
Persoane cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani: 42,9%
între 15 și 24 de ani: 18,9% Persoane cu vârsta cuprinsă
între 15 și 24 de ani: 17,4%
31
PRODUSUL 2.1.1: Guvernul, ins�tuțiile publice relevante și sectorul privat au capacități sporite pentru susținerea
posibilităților economice și pentru valorificarea mai bună a potențialului Republicii Moldova în domeniul inovației
și exportului
eliminat deoarece
nu este considerat
relevant]
PRODUSUL 2.1.2: APL-urile și partenerii de dezvoltare din regiunile Nord, Centru, Sud, Chișinău, UTA Găgăuzia
și regiunea Transnistreană au capacități mai bune pentru a asigura accesul echitabil la servicii de calitate
eliminat deoarece
nu este considerat
relevant]
b. % persoanelor Date de bază: (2011) Accesul Ținta: Accesul (2016) Accesul populației b. BNS (Cercetarea
cu acces permanent populației la sisteme de populației la sisteme la sisteme de alimentare Bugetelor Gospodăriilor
la sisteme de alimentare cu apă: 60,2% de alimentare cu cu apă: Casnice)
canalizare și apă (mediul urban: 90,8%; mediul apă: 65% (mediul Total: 65,4% (mediul urban:
potabilă de calitate, rural: 37,5%; municipiul urban: 92%; mediul 90,3%; mediul rural: 46,3%;
date dezagregate Chișinău: 96,3%; Nord: rural: 40%); accesul municipiul Chișinău: 97,6%;
pe mediu urban/ 37,8%; Centru: 46,7%; Sud: populației la sistemul Nord: 40,1%; Centru:
rural și zonă 71,1%); accesul populației la public de canalizare: 55,1%; Sud: 79,6%);
geografică sistemul public de canalizare: 38% (mediul urban:
32,1% (mediul urban: 76%; mediul rural: (2016) Accesul populației
72,8%; mediul rural: 1,9%; 5%) la sistemul public de
municipiul Chișinău: 87,6%; canalizare:
Nord: 22,4%; Centru: 9,7%; Total: 33,3% (mediul urban:
Sud: 13,2%); 73,1%; mediul rural: 2,9%;
Notă: Sudul include UTA municipiul Chișinău: 89,3%;
Găgăuzia Nord: 19,2%; Centru:
15,5%; Sud: 12,1%);
Notă: Sudul include UTA

Găgăuzia
c. Ponderea Date de bază: (2011) 13,7%; Ținta: 17%, (2016) 11% c. Rapoartele anuale ale
cheltuielilor de reprezentând o Ministerului Finanțelor
capital în totalul creștere anuală
cheltuielilor de 0,5 p. p.
bugetelor locale
PRODUSUL 2.1.3: ÎMM-urile și potențialii întreprinzători, inclusiv din mediul rural, au acces sporit la infrastructura de
afaceri și serviciile financiare, inclusiv din domeniul agriculturii și industriei agroalimentare
a. Numărul de Date de bază: (2009) Ținta: 17 ÎMM-uri la (2016) 15 ÎMM-uri la a. BNS, Rapoartele
ÎMM-uri la 1.000 13 ÎMM-uri la 1.000 de 1.000 de persoane; 1.000 de persoane; Nord: anuale ale întreprinderilor
de persoane, date persoane; Nord: 6; Centru: Nord: 8; Centru: 8; 6; Centru: 7; Sud: 5; UTA către BNS
dezagregate pe 6; Sud: 4; UTA Găgăuzia: Sud: 7; administrate Găgăuzia: 8; municipiul
regiuni și pe ÎMM- 8, municipiul Chișinău: 37; de femei: 35%, Chișinău: 41
uri din mediul rural administrate de femei: 28% administrate de
administrate de (2009), administrate de �neri �neri cu vârsta
femei/�neri cu vârsta cuprinsă între 15 și cuprinsă între 15 și
34 de ani: 23% 34 de ani: 30%
b. Ponderea Date de bază: O pondere Ținta: Creșterea cu (2015) Creștere cu 4,7 b. BNS; Cercetarea de
împrumuturilor pe de 39% de împrumuturi 20 p. p. a ponderii p. p. către sfârșitul anului piață privind finanțările în
termen mediu și pe termen mediu și 18% împrumuturilor pe 2015 (92,2%) față de 2012 agricultură
lung din suma totală de împrumuturi pe termen termen mediu și cu (87,5%)
a împrumuturilor lung din suma totală a 15 p. p. a ponderii
accesate împrumuturilor accesate împrumuturilor pe Nu există date disponibile
termen lung pentru anul 2016
32
PRODUSUL 2.1.4: Guvernul și partenerii sociali sunt mai capabili să promoveze locurile decente de muncă și șansele de
angajare, în special pentru grupurile vulnerabile
a. Numărul Date de bază: (2011): Ținta: 15.580 (2016): 17.654, dintre a. Datele anuale ale
persoanelor 13.548 (dintre care femei: (dintre care femei: care femei: 8.882/50,3%; Agenției Naționale
angajate anual ca 7.738/57%; persoane cu 9.036/58%; persoane cu vârsta cuprinsă pentru Ocuparea Forței
urmare a măsurilor vârsta cuprinsă între 55 și 64 persoane cu vârsta între 50 și 65 de ani: de Muncă (ANOFM)
ac�ve de pe piața de ani: 2.400/18%; �neri cu cuprinsă între 3.082/17,4%; �neri cu
forței de muncă vârsta cuprinsă între 16 și 24 55 și 64 de ani: vârsta cuprinsă între 16 și
(date dezagregate de ani: 3.350/24%) 2.600/17%; �neri 24 de ani: 3.678/20,2%
pe criterii de sex și cu vârsta cuprinsă
vârstă) între 16 și 24 de ani:
4.360/28%)
b. Numărul de Date de bază: 7 acorduri Ținta: 14 acorduri (2016) Au fost semnate 12 b. Raportul social al
acorduri bilaterale privind protecția socială și acorduri privind protecția Ministerului Muncii,
privind securitatea migrația forței de muncă socială și migrația forței de Protecției Sociale și
muncii și protecția muncă Familiei și baza de date
socială semnate a Casei Naționale de
între Republica Asigurări Sociale
Moldova și țările de
des�nație pentru
migranții moldoveni
c. Ponderea �nerilor Date de bază: (2011) 55,8% Ținta: (2017) 52,2% (2016) 56,1% dintre �nerii c. Sta�s�cile sondajului
cu vârsta cuprinsă cu vârsta cuprinsă între 15 BNS privind migrația
între 15 și 34 de ani și 34 de ani din ponderea forței de muncă, calcule
din ponderea totală totală a migranților în scop proprii. Metoda de
a migranților în de muncă calcul: raportul dintre
scop de muncă numărul de migranți în
scop de muncă, cu vârsta
cuprinsă între 15 și 34
de ani, și numărul total
al migranților în scop de
muncă, media anuală
REZULTATUL 2.2: Accesul echitabil al populației la servicii de sănătate publică și asistență medicală de calitate,
protecție față de riscurile financiare
a. Speranța de viață Date de bază: Total: 69,1 ani Ținta: Majorarea (2016) Speranța de viață a. Banca de date
la naștere, date (2010) cu 2 ani (2017) la naștere sta�s�ce a BNS,
dezagregate pe Bărbați: 65 (2010) Bărbați: majorare Total: 72,2 ani Bărbați: h�p://www.sta�s�ca.md/
mediul urban/rural, Femei: 73,4 (2010) până la 69 de ani 68,1 ani Femei: 76,2 ani
sex, etnie, chin�le (2017) Mediul urban: 75,0 ani;
de venit, studii, Femei: majorare până Mediul rural: 70,3 ani
zonă geografică la 75,5 ani (2017)
(dacă e disponibil) Reducerea decalajului
între sexe cu 2 ani
(2017)
b. Rata mortalității Date de bază: 13,6 la 1.000 Ținta: Descreșterea (2016) Total: 11,7 la 1.000 Anuarul Sta�s�c Medical
copiilor sub de născuți-vii (2010) cu 10% a numărului de născuți-vii; Mediul „Sănătatea publică în
cinci ani, date Mediul urban: 9,6 la 1.000 total (2017); urban: 11,1 la 1.000 de Moldova” (pentru anul
dezagregate pe de născuți-vii (2010) Descreșterea cu 15% născuți-vii; Mediul rural: 2016, date preliminare,
indicatori (a) Mediul rural: 14,8 la 1.000 în rândul celor mai 10,3 la 1.000 de născuți-vii pag. 18) (h�p://www.
de născuți-vii (2010) dezavantajate grupuri Notă: 2016, în funcție de cnms.md)
de populație (2017) locul de înregistrare
c. Plățile neoficiale Date de bază: 48,4% Ținta: Reducerea (2015) 46,6% c. Raportul privind
ale gospodăriilor până la 35% către conturile naționale în
casnice pentru 2017 Nu există date disponibile sănătate, 2013, Centrul
serviciile de pentru anul 2016 Național de Management
sănătate ca % din în Sănătate, Ministerul
totalul cheltuielilor Sănătății (h�p://www.
pentru serviciile cnms.md);
de sănătate, date Raportul privind conturile
dezagregate naționale în sănătate,
conform 2015
indicatorului (a)
33
d. Procentul Date de bază: Ținta: 12 luni: 88% (2016) 12 luni: 83,5%; 24 d. Global AIDS
adulților și copiilor 12 luni: 88% (2010); 24 luni: (2017); 24 luni: 80% luni: 82%; 60 luni: 73% Monitoring (GAM) 2016
cu HIV care mai 79% (2010); 60 luni: 73% (2017); 60 luni: 75% (indicatorii OMS); GAM
sunt în viață și (2010) (2017) 2016
sunt cunoscuți
ca fiind supuși
tratamentului
an�retroviral la
12 luni, 24 de
luni și 60 de luni
după inițierea
tratamentului; date
dezagregate pe
criterii de vârstă,
sex, �p de regim,
medicamente de
prima/a doua linie
e. Rata mortalității Date de bază: Ținta: 13,3 la (datele preliminare pentru e. Anuarul Sta�s�c
materne (la 44,5 la 100.000 de 100.000 de născuți- 2016) 16,1 la 100.000 de Medical „Sănătatea
100.000 de născuți-vii în 2010 vii (2017) născuți-vii. publică în Moldova”
născuți-vii), date Mediul urban: 35% Mediul urban: 31,2 și (pentru anul 2016, date
dezagregate din totalul deceselor materne mediul rural 8,1 la 100.000 preliminare, pag. 55)
conform Mediul rural: 65% din totalul de născuți-vii (h�p://www.cnms.md))
indicatorului (a) deceselor materne
PRODUSUL 2.2.1: Adolescenții și �nerii au mai multe cunoș�nțe și abilități corespunzătoare vârstei pentru a adopta
comportamente sănătoase și sensibile la dimensiunea de gen
a. Procentul Date de bază: Ținta: 40%, date (2016) 34% a. Rapoartele de progres
�nerilor cu vârsta 20%, date dezagregate pe dezagregate pe ale rețelei de CSPT,
cuprinsă între 15 mediul rural/urban, sex, mediul rural/urban, Ministerul Sănătății
și 24 de ani care grupe de vârstă, regiuni sex, grupe de vârstă,
beneficiază de regiuni
serviciile CSPT în
localitățile unde
există as�el de
servicii
b. Procentul Date de bază: Băieți cu Ținta: Băieți cu (2012) Băieți cu vârsta b. Studiul de Indicatori
băieților și fetelor vârsta cuprinsă între 15 vârsta cuprinsă cuprinsă între 15 și 19 de Mul�pli în Cuiburi, 2012
cu vârsta cuprinsă și 19 ani: 60,6%; Fete cu între 15 și 19 ani: ani: 87,2%; Fete cu vârsta
între 15 și 24 de vârsta cuprinsă între 15 și 19 70%; Fete cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani:
ani care au avut mai ani: 19,8%; Băieți cu vârsta cuprinsă între 15 și 39,7%; Băieți cu vârsta
mult de un partener cuprinsă între 20 și 24 de 19 ani: 70%; Băieți cuprinsă între 20 și 24 de
sexual în ul�mele ani: 45,7%; Fete cu vârsta cu vârsta cuprinsă ani: 64,3%; Fete cu vârsta
12 luni și care au cuprinsă între 20 și 24 ani: între 20 și 24 de ani: cuprinsă între 20 și 24 ani:
folosit prezerva�vul 49,7% 70%; Fete cu vârsta 51,7%
la ul�mul contact cuprinsă între 20 și
sexual 24 ani: 70% Nu există date disponibile
pentru anul 2016
c. Numărul Date de bază: (2011) 13,0 la Țintă: Descreștere (2016) 8,75 la 1.000 de c. Sta�s�cile
avorturilor la 1.000 de fete cu 30% fete administra�ve;
1.000 de fete cu Rapoartele anuale de
vârsta cuprinsă sănătate ale Ministerului
între 15 și 19 ani Sănătății
[indicator nou]
34
PRODUSUL 2.2.2: Părțile interesate de la nivel național posedă capacități sporite pentru a asigura accesul echitabil al
grupurilor cu risc sporit de infectare la servicii de prevenire, diagnos�care, tratament și îngrijire pentru HIV și tuberculoză
a. Rata de reușită Date de bază: 57,3% Ținta: 65% (2013), (datele 2016, pentru a. Raportul PNCT, 2014
a tratamentului: (2011, Programul național 69% (2014), 74% cohorta 2014) 79% (în baza noilor definiții
numărul și de control al tuberculozei (cohorta 2015) ale OMS); Raportul
procentul de cazuri [PNCT]) PNCT, 2015
noi de tuberculoză h�ps://extranet.who.int/
tratate cu succes sreeReports?op=Reple
(vindecat, plus t&name= %2FWHO_
tratament finalizat) HQ_Reports %2FG2
dintre cazurile noi %2FPROD %2FEXT
de tuberculoză %2FTBCountryProfile&IS
înregistrate într-un O2=MD&LAN=EN&ou�
anumit an ype=html
b. Procentul Date de bază: Serviciile Ținta: 60% pentru (2016 date programa�ce) b. Supraveghere biologică
persoanelor de reducere a riscurilor fiecare grup de Servicii de reducere a și comportamentală
aparținând (2009–2010) (date pentru populație riscurilor: 49% în rândul integrată, 2013 (IBBS)
grupurilor cu Chișinău): u�lizatori de PCID; 39,3% în rândul LSC;
risc sporit de droguri injectabile – 7,4%; 22,3 în rândul BSB GAM 2016,
infectare cu HIV lucrători ai sexului comercial Monitorizarea infecției
care au beneficiat (LSC) – 15,3%; bărbați care Datele actualizate în HIV în Republica
de serviciile de prac�că sex cu bărbați (BSB) urma cercetărilor vor fi Moldova, NHCDD. 2016
prevenire HIV în – 25,7% disponibile în septembrie
ul�mele 12 luni 2017
c. Rata TMC (date Date de bază: 2,8% (date Ținta: Rata TMC (2016 date programa�ce)
dezagregate pe dezagregate pe mediul rural/ sub 2% (date 1,5% GAM 2016,
mediu rural/urban) urban, 2013) dezagregate pe Monitorizarea infecției
mediul rural/urban, HIV în Republica
urmează a fi Moldova, NHCDD. 2016
determinată în 2013)
d. Procentul Date de bază: (2010) Total Ținta: Total – cel Nu există date disponibile d. Studiul cunoș�nțe,
�nerilor cu vârsta – 38,2% puțin 50% pentru anul 2016 a�tudine și prac�ci (KAP),
cuprinsă între 2012
15 și 24 de ani
care iden�fică Ancheta de supraveghere
corect modalitățile comportamentală, 2015,
de prevenire a datele încă nu sunt
transmiterii pe cale disponibile
sexuală a HIV și
resping cele mai
răspândite concepții
greșite despre
transmiterea HIV
[indicator nou]
Produsul 2.2.3: Sectorul public și privat posedă capacități sporite de a ges�ona BNT și a creat medii îmbunătățite care ar
permite alegeri sănătoase întru ges�onarea celor mai importanți factori de risc
a. Mortalitate Date de bază: (2011) 591,5 Ținta: Reducerea (2016) 798,6 a. Rapoartele anuale de
prematură din (dintre care bărbați: 772,2; cu 10% (în baza sănătate ale Ministerului
cauza BNT femei: 429,7; mediul rural: reducerii anuale Nu există date dezagregate Sănătății (ar putea fi
(afecțiune 679,9; mediu urban: 477,4) cu 2%, se va aplica disponibile luate în considerare
cardiovasculară, aceeași dezagregare și alte grupe de
cancer, diabet și pe criterii de sex și vârstă, în funcție de
boli respiratorii mediu rural/urban) disponibilitatea datelor)
cronice) în grupa
de vârstă 30–70
ani (rata la 100.000
de persoane, date
dezagregate pe
criterii de sex și
mediu urban/rural)
35
b. % populației Date de bază: (datele Țintă: (datele (2016) Total: 12,8%; b. Diferite surse
care fumează zilnic, dezagregate pe mediu rural/ dezagregate pe bărbați: 25,5%; femei: disponibile, precum:
vârsta 15+ (date urban și grupe de vârstă mediu rural/urban 2,7%; mediul urban: 15,5%; studiul KAP, studiul
dezagregate pe urmează a fi determinate în și grupe de vârste mediul rural 10,8% MICS, Rapoartele
mediu rural/urban 2013): Bărbați 51% (Studiul urmează a fi OMS privind epidemia
și grupe de vârstă) demografic și de sănătate determinate în globală a tabagismului,
din RM [SDSM], 2005), 2013); Bărbați: Rapoartele OMS pentru
51% (Raportul OMS pentru reducere anuală de Europa privind controlul
Europa privind controlul 3%; Femei: reducere tutunului
tutunului, 2007), 47% anuală de 0,5%
(Studiul KAP al OMS, 2012);
Femei 7,1% (SDSM, 2005),
5% (Raportul OMS pentru
Europa privind controlul
tutunului, 2007), 6% (Studiul
KAP al OMS, 2012)
PRODUSUL 2.2.4: Prestatorii de servicii de asistență medicală și de sănătate publică, în special la nivel de asistență medicală
primară, au o capacitate sporită de a asigura accesul echitabil la servicii de sănătate integrate de calitate, medicamente și vaccinuri,
cu accent pe grupurile vulnerabile, inclusiv în domeniul sănătății reproduc�ve, sănătății mamei și a copilului și cel al imunizării
a. Rata acoperirii cu Asistente medicale/medici Asistente medicale/ (2016) Asistente medicale/ a. Rapoartele anuale de
medici și asistente de familie: medici de familie: medici de familie: 12,4/4,9 sănătate ale Ministerului
medicale la nivel de Date de bază: (2011) Ținta: (2017) Regiunea cu cea mai înaltă Sănătății
asistență primară Media acoperirii: 15,0/5,2 Media acoperirii: rată de acoperire: 5,8/18,0
la 10.000 de Regiunea cu cea mai înaltă 6,5/16,0 Regiunea cu cea mai joasă
persoane rată de acoperire: 6,8/22,1 Regiunea cu cea rată de acoperire 2,7/9,9
Regiunea cu cea mai joasă mai înaltă rată de Mediul rural: 3,6/14,0
rată de acoperire: 2,6/7,8 acoperire: 7,0/22,1 Mediul urban: 6,6/10,1
Mediul rural: 4,3/18,2 Regiunea cu cea
Mediul urban: 6,7/10,7 mai joasă rată de
acoperire: 3,5/9,0
Mediul rural:
5,0/18,5
Mediul urban:
7,0/11,5
b. Acoperirea cu Date de bază: (2011) 92,8% Ținta: Acoperire mai (2016) 86,0% b. Forma comună
vaccinul contra Raionul cu cea mai înaltă rată mare de 95% Raionul cu cea mai înaltă de raportare
rujeolei, oreionului de acoperire: 99,8% Raionul cu cea rată de acoperire: 99,7% OMS/UNICEF
și rubeolei (ROR) Raionul cu cea mai joasă rată mai înaltă rată de (Floreș�)
pentru copiii sub 24 de acoperire: 73,5% acoperire: 99,8% Raionul cu cea mai joasă
de luni Raionul cu cea rată de acoperire: 70,4%
mai joasă rată de (Dubăsari)
acoperire: 93% Rata de acoperire cu
vaccinul ROR s-a micșorat
c. Procentul Date de bază: (2011) 78% Ținta: 85% (2016) 81,7% c. Rapoartele anuale de
femeilor însărcinate sănătate ale Ministerului
acoperite cu Sănătății
servicii de asistență datele preliminare din
prenatală începând Anuarul Sta�s�c Medical
cu primele 12 2016, Centrul Național
săptămâni de de Management în
sarcină Sănătate
d. Procentul Date de bază: (2012) 62,0% Ținta: 45% (2016) 73,5% BNS, Raportul de sinteză
cheltuielilor pentru „Accesul populației la
medicamente în serviciile de sănătate”,
totalul plăților 2017
neoficiale în aceste h�p://www.ms.gov.md/
sens (informațiile sites/default/files/raport_
urmează să fie sanatate_30_01_2017,
disponibile, inclusiv pagina 43
pentru grupuri
vulnerabile și
grupe de venit)
36
Produsul 2.2.5: Populația, inclusiv cele mai marginalizate grupuri, poate să-și revendice și să-și exercite dreptul la sănătate,
să solicite servicii de sănătate și să beneficieze de acestea
a. Procentul Date de bază: Ținta: (2016) Total: 27,7% a. BNS, Raportul
persoanelor care nu Bărbați: 17,6% Disponibilitatea Bărbați: 26,6% de sinteză „Accesul
au solicitat servicii Femei: 20,7% informațiilor inclusiv Femei: 28,7% populației la serviciile de
de sănătate atunci Mediul rural: 18,4% pentru grupurile Mediul urban: 30,3% sănătate”, 2017
când au simțit că ar Mediul urban: 20,3% vulnerabile și Mediul rural: 25,7% h�p://www.ms.gov.
fi trebuit grupele de venit md/sites/default/files/
Bărbați: mai puțin raport_sanatate_30_01_
de 15% 2017, pagina 46
Femei: mai puțin
de 16%
Mediul rural: mai
puțin de 15%
Mediul urban:
mai puțin de 16%
b. Procentul Date de bază: 74% Ținta: 90% (2016) Nu există date b. Evaluarea standardelor
copiilor de un an disponibile de monitorizare a
care beneficiază creșterii copiilor –
de supraveghere planificată a fi efectuată
medicală conform în 2017 cu sprijinul
standardelor UNICEF
naționale privind
asistența medicală
Rezultatul 2.3: Toți copiii și �nerii se bucură de acces echitabil și con�nuu la un sistem de învățământ relevant și de calitate
a. Ratele brute Date de bază: (2010) Ținta: (2016/2017) Înv. a. Educația în Republica
de cuprindere Înv. preșcolar: 77,1% Majorarea cu 10% preșcolar: 86,5%; mediul Moldova, versiune
în învățământul Înv. preșcolar, mediul a ratelor generale urban: 107,9%; mediul electronică, BNS;
preșcolar, primar rural/urban: 67,1% / de cuprindere rural: 73,8%; băieți: datele UNHCR privind
și gimnazial (date 94,5% în învățământul 87,0%; fete: 85,9% școlarizarea copiilor
dezagregate pe Înv. preșcolar, băieți/ preșcolar și gimnazial (2016/2017) Înv. primar: refugiați
mediul urban/rural, fete: 77,4% / 76,9% și cu 5% în cel 91,3%; mediul urban:
fete/băieți, copii Înv. preșcolar, chin�lă: primar. 114,5%; mediul rural:
refugiați, chin�lă în 75,93% / 102,37% 77,7% băieți: 91,4; fete:
cazul învățământului Înv. primar: 93,6% Majorarea cu 15% a 91,1%
preșcolar și primar) Înv. primar, mediul rural/ ratelor generale de (2016/2017) Înv.
urban: 88% / 104% cuprindere a celor gimnazial: 86,6%; mediul
Înv. primar, băieți/fete: mai dezavantajate urban: 102,7%; mediul
94% / 93,2% grupuri în rural: 77,5% băieți:
Înv. primar, chin�lă: învățământul 86,8%; fete: 86,3%
103,52% / 108,77% preșcolar și gimnazial
Înv. gimnazial: 88,1% și cu 8% în cel primar
Înv. gimnazial, mediul
rural/urban: 84,3% /
95,6%
Înv. gimnazial, băieți/
fete: 88,4% / 87,8%
Rata de școlarizare a
copiilor refugiați: 100%
b. Procentul Date de bază: Sub 1% Ținta: Creșterea cu (2015) Educatori: b. Datele administra�ve
educatorilor și al 10 p. p. anual 79%; profesori: 15% ale Ministerului Educației
profesorilor care
aplică metodologii Nu există date disponibile
centrate pe copil pentru anul 2016
[c. Indicatorul a fost
eliminat, deoarece
nu este considerat
relevant]
37
PRODUSUL 2.3.1: Autoritățile de la toate nivelurile, părțile interesate și îngrijitorii sporesc nivelul de incluziune, înscriere și
menținere a tuturor copiilor și adolescenților, mai ales a celor vulnerabili, în ins�tuțiile preșcolare și ins�tuțiile de învățământ
general
a. Procentul copiilor Date de bază: Pentru Ținta: 50% pentru (2016) 28% pentru a. BNS; Datele
cu dizabilități ins�tuțiile de învățământ ins�tuțiile de ins�tuțiile de învățământ administra�ve ale
înscriși în ins�tuțiile general (clasele 1-9), învățământ general general (clasele 1–9) Ministerului Educației,
preșcolare și es�marea în baza datelor 30% pentru Nu există date noi, es�mările UNICEF
ins�tuțiile de existente este de 17,6% ins�tuțiile preșcolare disponibile pentru
învățământ general Pentru ins�tuțiile ins�tuțiile preșcolare
(clasele 1-9), date preșcolare: 5%
dezagregate după
vârstă și sex
b. Rata de absolvire Date de bază: (2011) Ținta: 94% în total, (2016/2017) b. BNS, statbank.
a studiilor, date Învățământul primar, pentru băieți și fete Învățământul primar, sta�s�ca.md
dezagregate după total – 91,1%; băieți total: 89,8%; băieți
sex – 92,0%, fete – 90,2% – 89,7%, fete – 89,9%
[c. Indicatorul a fost
eliminat, deoarece
nu este considerat
relevant]
d. Numărul Date de bază: 3 Ținta: 0 (2016) 1 d. Raportul
localităților care mediatorilor romi
au școli sau clase
separate pentru romi
PRODUSUL 2.3.2: Autoritățile din domeniul educației de la toate nivelurile aplică noi standarde și mecanisme de educație
de calitate pentru îmbunătățirea competențelor de predare, a mediului de învățare și a rezultatelor învățării, as�el încât să
fie reduse disparitățile
a. Procentul Date de bază: (2012) Ținta: Profesori: 60% (2015) a. Rapoartele
educatorilor și Profesori: 10%; Ținta: Educatori: Profesori: 15% Ministerului Educației
al profesorilor Educatori: 35% peste 80% Educatori: peste 80%
instruiți cu privire
la metodologia Nu există date disponibile
centrată pe copil sau pentru anul 2016
educația incluzivă
b. Procentul copiilor Date de bază: 80% Ținta: 82% (2015) 80% b. Rapoartele
care îndeplinesc (2014) Ministerului Educației
standardele de Nu există date disponibile
dezvoltare și de pentru anul 2016
învățare �mpurie
b.1. Procentul Date de bază: 79% Ținta: 82% (2015) 79% b.1. Rapoartele
educatorilor care (2014) Ministerului Educației
aplică standarde Nu există date disponibile
profesionale pentru anul 2016
[indicator nou]
c. Procentul Date de bază: 97,5% Ținta: 97,5% (a (anul școlar 2016/2017) c. Rapoartele
copiilor pregă�ți (2012) menține același nivel 97,6% (înmatriculați Ministerului Educației;
pentru școală, date ridicat) în clasa I și înscriși în BNS h�p://www.
dezagregate pe sex, programe preșcolare) sta�s�ca.md/newsview.
mediu rural/urban Nu există date php?l=ro&idc=
dezagregate disponibile 168&id=5468
d. Procentul elevilor Date de bază: Ținta: (2017, (2015) Rezultatele PISA: d. Raportul PISA 2015
cu competențe la (rezultatele PISA 2009+, rezultatele PISA ci�t 54,2% (creștere de
ci�t, matema�că publicate în 2012) 2015): creșterea cu 11 p. p.); matema�că
și ș�ințe (Raport 43% dintre elevi sunt 10 p. p. în fiecare 49,7% (creștere cu 10 p.
al Programului competenți la ci�t; 39% dintre cele trei p.); ș�ințe 57,8% (creștere
pentru evaluarea la matema�că; 53% la domenii cu 5 p. p.)
internațională a ș�ințe
elevilor [PISA])
[e. Indicatorul a fost
eliminat, deoarece
nu este considerat
relevant]
38
Rezultatul 2.4: Accesul echitabil al populației la un sistem de protecție socială îmbunătățit

a. Procentul celor Date de bază: 9,7% în Ținta: 20% către (2016) 14,9% a. Cercetarea Bugetelor
mai sărace chin�le 2010 2017 Gospodăriilor Casnice,
care beneficiază de BNS
ajutor social
b. Numărul copiilor Date de bază: Ținta: 1.900 la (2016– date preliminare) b. Ministerul Muncii,
(sub 18 ani) aflați Date de bază 100.000, inclusiv 1.998 la 100.000, Protecției Sociale și
în îngrijire formală recalculate/ajustate: 500 în îngrijire inclusiv 256 în îngrijire Familiei (MMPSF);
către sfârșitul (2010) rezidențială și 1.400 rezidențială și 1.742 în BNS, Baza de date
anului per 100.000 1.885 la 100.000, în îngrijire de �p îngrijire de �p familial TransMonEE (UNICEF)
de copii, date inclusiv 908 la 100.000 familial (asistenți parentali
dezagregate după în îngrijire rezidențială profesioniș� sau tutori)
numărul copiilor și 977 la 100.000 în
aflați în îngrijire îngrijire de �p familial
de �p familial și
numărul celor
aflați în ins�tuții
rezidențiale
c. Numărul de Date de bază: (2010) Ținta: 27.000 de (2016) 23.362 (6,181 c. Raportul social anual/
persoane care 25.403 de persoane persoane bărbați și 17.181 femei) MMPSF (Raportul social
beneficiau de anual, 2015, pag. 87–88)
îngrijire socială la
domiciliu (servicii
comunitare)
d. Numărul adulților/ Date de bază: (2010) Ținta: 7.500 (2016) 6.798 d. Raportul social anual/
familiilor care au 5.240 MMPSF
beneficiat de servicii
sociale specializate
pentru adulți și
persoane
cu dizabilități
e. Ponderea Date de bază: (2011) Ținta: Creștere până (2016) e. BNS (h�p://www.
populației cu 74%; la 100% către 2017 Ancheta BNS, 2016: sta�s�ca.md/public/
asigurare medicală (2011) Mediul rural: Total: 76%; mediul urban files/publica�i_
care are acces la 68%; 84%; mediul rural 69%; electronice/acces_
servicii de asistență (2011) Mediul urban: 71,5% pentru prima servicii_sanatate/Acces_
medicală (inclusiv la 83%; chin�lă; 78,8% pentru servicii_sanatate_2016.
asistență medicală Romi: 23% chin�la a cincea pdf, pag.37); datele
primară), date Ministerului Sănătății;
dezagregate după CNAM: agențiile relevante ONU;
mediul urban/rural, Total: 85,6% INPPDO; rapoartele
sex, etnie, chin�la societății civile; (Raportul
de venit, studii, zonă (datele diferă din cauza CNAM, 2014, pag. 3)
geografică (dacă este metodologiilor diferite
disponibil) aplicate de BNS și CNAM)
Produsul 2.4.1: Sistemul de protecție socială oferă servicii con�nue funcționale, o atenție specială fiind acordată
persoanelor și grupurilor care se confruntă cu dificultăți în exercitarea drepturilor fundamentale, previne și abordează
violența, exploatarea și separarea familiei
eliminat deoarece
nu este considerat
relevant]
a.1. Numărul Date de bază: (2013) 28 Ținta: BCIS (2016) BCIS funcționale a.1. Consiliile raionale;
raioanelor cu BCIS BCIS; funcționale în 32 de în 33 de raioane. Centrul MMPSF; Cancelaria de
funcționale și centre 1 centru SYSLAB în raioane, 2 municipii, SYSLAB funcțional la Stat; rapoartele PNUD
SYSLAB ce oferă Chișinău UTA Găgăuzia; 5 Comrat
servicii [indicator centre SYSLAB
nou]
39
Produsul 2.4.2: Titularii de drepturi din grupurile vulnerabile sau excluse social beneficiază de acces mai mare la servicii de
protecție socială, inclusiv la serviciile și asigurările necesare pentru realizarea drepturilor sociale
eliminat deoarece
nu este considerat
relevant]
a.1. Evaluarea Date de bază: Nu există Ținta: Evaluarea (2016) Componenta a.1. MMPSF;
durabilității date disponibile privind componentei durabilitate a fost Rapoartele UNICEF
sistemului de durabilitatea (2014) durabilitate evaluată, iar pentru a
protecție socială și oferirea de îmbunătăți sistemul de
pentru a răspunde recomandări pentru protecție socială au fost
necesităților a îmbunătăți sistemul formulate recomandări.
persoanelor și de protecție socială Raportul a fost validat
familiilor vulnerabile, (2017) și prezentat MMPSF
inclusiv ale copiilor (realizat în 2015)
care trec prin șocuri,
dezastre și crize
[indicator nou]
b. Gradul de Date de bază: Dovezi Ținta: (2016) Raportul social b. Raportul social
raportare periodică parțial disponibile, Disponibilitatea anual 2015 a fost publicat anual al MMPSF
cu privire la eficacitatea sistemului dovezilor și și conține repere privind h�p://www.mmpsf.gov.
eficacitatea de asistență socială includerea lor în sărăcia copiilor (anul md/sites/default/files/
sistemului de în ceea ce privește rapoartele periodice 2014), inclusiv analiza document/a�achments/
asistență socială sărăcia copiilor nu este ale Guvernului, eficacității sistemului rsa2015.pdf,
în ceea ce privește abordată corespunzător diseminate anual de asistență socială în pag. 124–135
necesitățile celor mai în raportarea periodică ceea ce privește sărăcia
vulnerabile grupuri (2014) copiilor (noiembrie 2016)
de populație, cu
accent pe sărăcia
copiilor
[indicator nou]
c. Existența Date de bază: 1) Lipsa Ținta: Prezentarea (2016) (1) Studiul c. MMPSF;
recomandărilor opțiunilor de poli�ci spre examinare a analizei prevederilor Rapoartele Organizației
de poli�ci pentru pentru revizuirea opțiunilor de poli�ci actuale ale sistemului Internaționale a Muncii
îmbunătățirea formulei actuale de înaintate de pensii din Republica
gradului de adecvare calcul al pensiilor, Moldova; (2) studiul
și siguranța ceea ce nu permite re- ex�nderii securității h�p://www.ilo.org/
veniturilor, mai ales evaluarea veniturilor și sociale pentru agricultorii budapest/what-we-do/
pentru grupurile menținerea valorii reale din Republica Moldova publica�ons/WCMS_
excluse [indicator a pensiilor viitoare; 2) – poli�ci opționale pentru 504711/lang--en/index.
nou] lipsa recomandărilor de depășirea constrângerilor htm
poli�ci pentru creșterea iden�ficate; (3) standarde
nivelului de acoperire metodologice pentru
a fermierilor cu servicii calcularea primei de
de securitate socială; 3) asigurare în caz de
lipsa unei metodologii accidente de muncă
pentru implementarea și boli profesionale
serviciilor de securitate – finalizate și transmise
socială bazată pe riscuri, MMPSF (în 2015)
cu rate de contribuție
diferențiate pe ramuri
de ac�vitate
40
Pilonul 3: Mediul, schimbările clima�ce și ges�onarea

riscului de dezastre
Rezultatul 3.1: O mai bună ges�onare a mediului, cu un grad mai înalt de conformitate cu standardele internaționale și
regionale
a. Reforma Date de bază: Programul și Ținta: Crearea APM (2016) Reforma a. Raportul privind
ins�tuțională Planul de acțiuni al Guvernului până la sfârșitul ins�tuțională a implementarea
sporește pentru anii 2011–2014, anului 2017 care să Guvernului este în Programului Guvernului
capacitățile pentru proiectul Strategiei naționale funcționeze pe deplin desfășurare, este pentru anii 2011–2014;
implementarea de mediu (SNM) pentru (conform Programului prevăzută crearea APM Hotărârea Guvernului cu
poli�cii de mediu perioada anilor 2012-2022 Guvernului pentru anii privire la crearea APM a
și proiectul Legii privind 2015–2018); reforma fost aprobată; rapoartele
protecția mediului înconjurător ins�tuțională prevede anuale de ac�vitate ale
prevăd crearea unei Agenții de un sistem efec�v și APM
protecție a mediului (APM); eficient de implemen-
capacitatea de implementare tare și consolidare a
și executare este slabă poli�cii de mediu
b. Suprafața Date de bază: 4,65% Ținta: 7% din teritoriu (2016) 5,75%. În ianuarie b. Raportul privind starea
ariilor protejate (2011); în prezent nu (SNM – 8% în 2017, Guvernul a aprobat mediului (Ministerul
(% din teritoriu) sunt ges�onate în 2023); elaborarea fondarea Rezervației Mediului); rapoartele
ges�onată în conformitate cu standardele și implementarea biosferice „Prutul de Jos”, naționale către Convenția
conformitate internaționale planurilor de iar după ce proiectul privind diversitatea
cu cerințele ges�onare pentru respec�v va fi adoptat și biologică
internaționale toate site-urile de Parlament suprafața
ariilor protejate se va mări
cu 0,4%
c. Considerentele Date de bază: Integrarea Ținta: Integrarea (2016) În aproxima�v 24 c. Raportul privind
de mediu cerințelor de mediu în în poli�cile și de poli�ci și strategii au implementarea SNM
integrate în poli�cile și strategiile secto- strategiile sectoriale a fost integrate obiec�ve, și a planului de acțiuni;
poli�cile sectoriale riale prevăzute în proiectul obiec�velor, acțiunilor acțiuni și indicatori de strategiile și planurile
sau planurile Strategiei naționale de și indicatorilor mediu, inclusiv în Planul sectoriale în domeniul
de acțiuni/ mediupentru perioada anilor sectoriali de mediu național pentru eficiență mediului
documentele de 2012–2022 și proiectul Legii energe�că, Strategia
poli�ci existente privind protecția mediului de dezvoltare cu emisii h�p://www.mediu.
specifice sectorului înconjurător; poli�cile actuale reduse aprobată în 2016 gov.md/index.php/
de mediu ce integrează considerentele strategia#Rapoarte
de mediu: Planul de acțiuni
pentru mediu și sănătate,
Conceptul agriculturii și
transportului ecologic
Produsul 3.1.1: Ins�tuțiile naționale sunt capabile să-și aplice capacitatea de reglementare, organizatorică și tehnică pentru a
integra aspectul de mediul și managementul resurselor naturale în norme, poli�ci, programe și bugete
a. Numărul Date de bază: Poli�cile Ținta: Existența cadrului (2016) Legea privind a. Rapoartele privind
poli�cilor publice, existente nu au fost supuse legal pentru evaluarea evaluarea strategică de implementarea Programului
planurilor și actelor evaluării strategice de de mediu a poli�cilor, mediu a fost aprobată; Guvernului; raportul
norma�ve la nivel mediu, componenta de planurilor și actelor 26 de documente de bianual al Consiliului
local și central în mediu nu este integrată legale; examinarea poli�ci au fost examinare Național pentru Par�cipare;
care este integrată în poli�cile sectoriale; și evaluarea tuturor și evaluate din punctul rapoartele în conformitate
componenta de evaluarea ex-ante a poli�cilor noi elaborate de vedere al mediului cu Legea privind
mediu și/sau impactului poli�cilor, (cel puțin 7 poli�ci transparența în procesul
care sunt supuse inclusiv impactul asupra sectoriale principale de decizional; rapoartele
evaluării strategice mediului, este în curs de dezvoltare) conform privind implementarea
de mediu testare (la situația din iunie Legii privind evaluarea Acordului de Asociere;
2012, au fost evaluate 30 strategică de mediu, rapoartele anuale ale
de propuneri de poli�ci prezentarea actelor Ministerului Mediului;
publice) legale spre examinare rapoartele Agențiilor de
de către experți în Dezvoltare Regională,
domeniul ecologiei rapoartele către Convenția
UNECE Espoo
41
b. Cheltuielile de Date de bază: (2011) 0,69% Ținta: Până în 2017, (2016) Nu există date b. Ministerul Finanțelor,
mediu la nivel cota cheltuielilor de disponibile Bugetul de stat (raportul
național și local în mediu să nu fie mai privind executarea
raport cu bugetul mică decât media în bugetului); Fondul
de stat, inclusiv noile state membre Ecologic Național (FEN);
alocațiile în alte UE/țările care aderă rapoartele Fondului
sectoare (%) din Europa Centrală și Naţional pentru
de Est Dezvoltarea Regională;
bugetele naționale/
regionale/locale (data.
gov.md); rapoartele
Evaluării rezultatelor
dezvoltării (ADR), BNS;
EuroStat; OCDE; Analiza
cheltuielilor publice de
către Banca Mondială
Produsul 3.1.2: Autoritățile din domeniul mediului, sectorul privat și societatea civilă şi-au îmbunătăţit capacităţile
de a elaborare, implementare și respectare a legislației, poli�cilor, programelor/bugetelor de mediu într-un mod responsabil,
transparent și par�cipa�v
a. Gradul de Date de bază: Semnarea Ținta: Punerea (2016) Analiza a. Rapoartele MM privind
implementare a AA este preconizată pentru în aplicare, în can�ta�vă a nivelului implementarea Planului
capitolului „Mediu” 2013 conformitate cu PNAAA pentru anii de dezvoltare strategică/
din AA UE-RM în Planul de acțiuni, 2014–2016 indică o SNM; rapoarte către
conformitate cu a angajamentelor proporție de Evaluarea milenară a
Planul de acțiuni referitoare la implementare de ecosistemelor; rapoartele
elaborarea poli�cilor și 73,73%. Totodată, APM; rapoartele privind
aproximarea legislației rata de armonizare a implementarea AA; baza
legislației naționale cu de date a Centrului de
acquis-ului comunitar în Armonizare a Legislației/
cadrul Acordului este de Ministerul Jus�ției
34% din numărul total
de acte ale UE.
Ca parte a Planului de
Acțiuni UE-Moldova,
pe parcursul lui 2016
au fost aprobate
următoarele documente
de poli�ci și acte legale:
- Strategia de dezvoltare
cu emisii reduse a
Republicii Moldova;
- Regulamentul privind
accesul publicului la
informația de mediu
– Direc�va 2003/4/CE;
- Legea privind evaluarea
strategică de mediu
– Direc�va 2001/42/
CE; și
- Legea privind deșeurile
– Direc�va 2008/98/
CE.
Gradul de implementare
a capitolului „Mediu”
din AA UE-RM este
de 43,5%
42
b. FEN are un Date de bază: Regulamentul Ținta: Un nou (2016) Niciun progres b. Regulamentul FEN;
regulament FEN a fost elaborat și regulament, strategii nu s-a observat în 2016 rapoartele FEN; Strategia
îmbunătățit și aprobat în 1998, iar până referitoare la cheltuieli pentru cheltuielile de
un program și în 2010 au fost introduse și proceduri de mediu; rapoartele MM
management câteva modificări, as�el management al
transparent al că acesta nu corespunde ciclului proiectului
ciclului proiectului, bunelor prac�ce ale FEN elaborate în
în conformitate cu internaționale; proiectele conformitate cu bunele
prioritățile sectoriale FEN nu sunt selectate prac�ci internaționale;
și naționale; în baza concursurilor/ cel puțin alte 2
numărul strategiilor licitațiilor; în prezent, doar subprograme au
de finanțare/ un singur subprogram strategii de finanțare/
programelor (pentru sectorul apei) are o programe bugetare
bugetare existente strategie de finanțare
pentru programele/
sub-programele
Strategiei pentru
cheltuielile de
mediu
c. Suprafața Date de bază: (2011) Ținta: Cel puțin 7%; (2016) 5,75%. După c. Rapoartele BNS;
zonelor naturale 4,65%; nicio zonă naturală ges�onarea tuturor aprobarea de către rapoartele de proiect;
protejate (în % din protejată nu este ges�onată zonelor protejate Parlament a Hotărârii rapoartele privind starea
teritoriul național); pe deplin în conformitate în conformitate Guvernului privind mediului ; rapoartele MM;
numărul zonelor cu cerințele internaționale; cu standardele fondarea Rezervației rapoartele anuale ale
naturale protejate SDBPA expirată internaționale; Biosferice „Prutul de Guvernului; rapoartele
ges�onate în implementarea pe Jos”, se preconizează privind implementarea
conformitate deplin a SDBPA o mărire de până SDBPA
cu cerințele la 6,15% a zonelor
internaționale; naturale protejate până
Strategia privind la sfârșitul lui 2017.
diversitatea Finanțarea elaborării a
biologică a 12 planuri de ges�onare
Republicii Moldova pentru speciile incluse
și Planul de în Cartea Roșie a fost
acțiuni pentru asigurată ca parte a
implementarea obligațiilor din cadrul
acesteia (SDBPA) SDBPA
actualizate și
implementate
d. Can�tatea de Date de bază: 1.500 Țintă: Evacuarea a (2016) 313 tone de PFP d. Rapoartele Guvernului
pes�cide foarte tone de pes�cide ieșite cel puțin 10% din încă mai sunt stocate Republicii Moldova
periculoase (PFP) din uz în 23 de localități PFP existente și în 5 localități. 276,8 în cadrul Convenției
prezente în țară; (sursa datelor de referință: supravegherea unui loc tone au fost evacuate în Ro�erdam; rapoartele de
numărul proiectelor Organizația pentru important de stocare cu 2016 proiect
pilot în care este Alimentație și Agricultură) risc sporit; elaborarea a Informații de la Ministerul
inclusă combaterea 5 proiecte pilot privind Mediului, Ministerul
alterna�vă integrată combaterea integrată a Apărării
a dăunătorilor dăunătorilor
Rezultatul 3.2: Poli�cile și capacitățile naționale consolidate permit o rezistență sporită la dezastre și schimbări clima�ce, de
rând cu o dezvoltare economică și un consum durabil bazate pe emisii scăzute
a. Numărul Date de bază: 0% din 1.681 Ținta: 10% (2016) 35 de localități a. Rapoartele anuale
localităților care de localități din localități (sau 2%) ale Guvernului privind
implementează implementează măsuri implementarea strategiilor;
măsuri de de ges�onare a rapoartele de monitorizare
reducere a riscurilor de dezastre și de program/proiect
riscurilor clima�ce și de adaptare la
și de dezastre, în schimbările clima�ce
conformitate cu în conformitate cu
Strategia națională strategiile naționale
de ges�onare
a riscului de
dezastre, Strategia
de adaptare
la schimbarea
climei și tratatele
internaționale
43

b. Intensitatea Date de bază: Intensitatea Ținta: Intensitatea (date actualizate pentru b. Raportul privind
energe�că și a energe�că 31,7 MJ/USD energe�că: reducerea 2015) Intensitatea implementarea Strategiei
resurselor (2006); cu 7% până în 2017 energe�că 15,13 „Moldova 2020”; BNS;
Date de bază corectate compara�v cu 2010 MJ/1.000 USD (sau Ministerul Economiei;
pentru 2010: Intensitatea (minus 1% anual în 0,361 tep/1.000 USD) rapoarte către Convenția-
energe�că 16,535 medie); implementarea cadru a Națiunilor Unite
MJ/1.000 USD (sau 0,395 conceptului de (2016) Datele privind asupra schimbărilor
tep/1.000 USD); intensitate a resurselor intensitatea energe�că clima�ce (UNFCCC);
aplicarea actuală a la 100 de întreprinderi pentru anul 2016 vor fi raportul privind
ERPP este sub-es�mată disponibile în noiembrie implementarea Strategiei
de u�litățile publice și 2017 naționale de mediu și
sectorul privat; u�lizarea/ Strategiei de ges�onare a
consumul ineficient al (2016) 84 de deșeurilor
resurselor naturale (apă, întreprinderi au
materiale și energie) de beneficiat de aplicarea
către întreprinderi și alte conceptului ERPP
organizații și tergiversarea
implementării tehnologiilor
de mediu eficiente;
s�mulente limitate pentru
consumul durabil
c. Cota energiei Date de bază: 5% Ținta: 15% către 2017, (date actualizate pentru c. Raportul privind
regenerabile în sau majorarea cu 2015) 14,18% implementarea Strategiei
consumul intern minim 2% anual (20% „Moldova 2020”; BNS;
brut către 2020) (2016) Nu există date Ministerul Economiei;
disponibile rapoarte către UNFCCC;
raportul privind
implementarea Strategiei
naționale de mediu și
Strategiei de ges�onare a
deșeurilor
Produsul 3.2.1: Sectorul public și privat, precum și consumatorii individuali schimbă modelele de producere și de consum
optând pentru eficiența energe�că sporită și consumul eficient de resurse, precum și pentru u�lizarea energiei regenerabile
a. Intensitatea Date de bază: (2009) Țintă: -5% până în (date actualizate pentru a. Programul de
energe�că; Consum total primar de 2017 (a se stabili în 2015)15,13 MJ/1.000 monitorizare, urmărire
numărul de NAMA 14.170 de energie pe 2013); elaborarea a USD (sau 0,361 și etalonare care va fi
elaborate și dolar din PIB (Btu pe an cel puțin 4 NAMA tep/1.000 USD). elaborat de Agenția
prezentate spre 2005), USD (paritatea și înregistrarea lor pentru Eficiență
finanțare către puterii de cumpărare); la UNFCCC până în (2016) 4 NAMA în Energe�că; rapoartele
UNFCCC; nicio NAMA elaborată 2015, și ins�tuirea sectorul energiei, către UNFCCC; Ministerul
consumul la moment; 2,3 tone de unui sistem relevant împăduririi, deșeurilor Mediului; rapoartele
de hidroclorofluorocarburi care de măsurare, raportare și iluminării au fost privind implementarea
hidroclorofluoro- reduc stratul de ozon (2009) și verificare pentru finalizate și prezentate planului de ges�une
carburi (HCFC) implementarea pentru înregistrare la a suprimării eșalonate
NAMA; reducerea cu UNFCCC; proiectul a HCFC conform
10% până în 2015 hotărârii de Guvern Protocolului de la
compara�v cu nivelul privind sistemul de MRV Montreal; Administrația
de bază al consumului pentru implementarea de Informații în
NAMA a fost elaborat Energie a SUA; Agenția
și prezentat pentru Internațională pentru
consultări; a fost a�ns Energie
obiec�vul de reducere
a HCFC-urilor
44

b. Procentul Date de bază: 5%; 90/mai Ținta: 15%; 280/700; (date actualizate b. BNS; Ministerul
energiei puțin de 100; 50 (2012) 140 pentru 2015) 14,18%; Economiei; Agenția pentru
regenerabile în 189/1,143; 124 Eficiență Energe�că;
totalul consumului Rapoartele de proiect
intern brut de (2016) Nu există date
energie; numărul disponibile
instalațiilor de
încălzire pe bază de
biomasă din clădiri
publice/gospodării
private; numărul
producătorilor de
combus�bil din
biomasă
c. Eficiența Date de bază: 5 Ținta: Implementarea (2016) Confirmarea și c. Broșurile privind
energe�că și întreprinderi au implementat de către cel puțin încă monitorizarea, în anul reușitele programului
eficiența resurselor ERPP din 2010 consumând 90 de întreprinderi 2016, a rezultatelor ERPP cu beneficii
și intensitatea as�el mai puține materiale, a prac�cilor și obținute de cele documentate; rapoartele
poluării la nivelul energie și apă și generând tehnicilor ERPP 84 de întreprinderi de proiect (UNIDO)
întreprinderilor/ mai puține deșeuri și ceea ce va asigura care au aplicat ERPP. Pentru a monitoriza
organizațiilor; poluanți o produc�vitate Tes�moniale pozi�ve beneficiile post-
rolul ERPP în sporită a resurselor au fost recepționate de implementare obținute
poli�cile relevante (prin economisirea la întreprinderi privind: de unele întreprinderi
implementate la apei, materialelor Creșterea produc�vității a fost u�lizat un set
diferite niveluri și/sau energiei) și resurselor; Reducerea din 3 indicatori privind
administra�ve o intensitate mai can�tăților de deșeuri produc�vitatea resurselor
(versiune inițială) scăzută a poluării (prin și a intensității poluării; și 3 indicatori privind
reducerea can�tății de Reducerea costurilor de intensitatea poluării
Versiune deșeuri și emisii) până funcționare h�p://ncpp.md/
ajustată propusă în 2017; adoptarea de În 2016, unele documente/Enterprise_
– Produc�vitatea către Guvern a unor întreprinderi și-au redus Level_Indicators_for_RP_
resurselor măsuri de poli�ci prin consumul de energie cu and_PI_En.pdf
(eficiența care întreprinderile 22.000 MWh, consumul Referințele la ghidurile și
consumului de să fie încurajate să de apă cu 1.000.000 m3, broșurile elaborate privind
apă/energie/ implementeze tehnici apa uzată cu 900.000 m3; succesul aplicării ERPP în
materiale) și și prac�ci ERPP consumul de materiale cu 2016: h�p://www.ncpp.
intensitatea 7.000 de tone; deșeurile md/documente/ROM_
poluării la nivelul solide cu 7.000 de tone; RECP_FACILITATOR_
întreprinderilor/ emisiile de aer cu 9.000 Manual-Moldova_
organizațiilor; de tone de CO2eq, ceea ce 2017_public.pdf
rolul ERPP în a permis economisirea a h�p://ncpp.md/
poli�cile relevante aproxima�v 1,45 milioane documente/ROM_
implementate la de euro în urma aplicării PRIMER_RECP_EaP_
diferite niveluri a unui prim set de măsuri GREEN_2017_public.pdf
administra�ve ERPP fezabile la preturi
neînsemnate.
Moldova și-a confirmat
angajamentul pentru
ERPP prin Ministerul
Mediului, Ministerul
Economiei care au
aprobat ERPP ca una
dintre acțiunile naționale
în cadrul: (1) Iniția�vei
privind economia verde,
Batumi, 2016;
(2) Proiectului foii
de parcurs privind
promovarea economiei
verzi.
Municipiul Bălți și Orhei
au salutat ERPP și au
contribuit în mod ac�v
la ex�nderea și livrarea
cluburilor ERPP în 2016
pentru întreprinderile și
organizațiile lor regionale
45
PRODUSUL 3.2.2: Poli�ci, mecanisme și capacități consolidate la toate nivelurile pentru GRD și ASC
a. Strategii Date de bază: Nu există Ținta: Adoptarea (2016) A fost aprobată a. Rapoarte de proiect;
existente pentru strategii de GRD/ASC; nu strategiilor naționale Strategia de dezvoltare rapoartele anuale ale
GRD/ASC; există o metodologie de de GRD/ASC; cu emisii reduse a Guvernului; rapoartele
sistemul de screening clima�c/GRD adoptarea și Republicii Moldova; Ministerului Agriculturii
examinare a pentru poli�cile sectoriale implementarea au fost finalizate și Industriei Alimentare
GRD/ASC pentru existente (prevăzută cadrului de screening strategiile de adaptare Raportul privind
poli�cile sectoriale în proiectul Strategiei clima�c și GRD pentru la schimbările clima�ce implementarea Strategiei
implementat; naționale ASC); mai puțin poli�cile sectoriale; a sectorului sănătate naționale de dezvoltare
numărul poli�cilor/ de 20 de planuri locale 100 de planuri de și a sectorului fores�er agricolă și rurală (pentru
planurilor locale existente care să integreze dezvoltare locală cu și prezentate spre anul calendaris�c 2016),
adoptate/revizuite pe deplin ASC și GRD, integrarea ASC/GRD, aprobare; Strategia Ministerul Agriculturii și
cu integrarea ASC niciunul nu este centrat pe inclusiv cel puțin 3 națională pentru GRD Industriei Alimentare
și GRD, inclusiv copii; numărul planurilor planuri centrate pe și Planul de acțiuni sunt
numărul planurilor centrate pe agricultură va fi copii; % prevederilor pe cale de aprobare,
centrate pe copii și determinat în 2013 implementate a fost elaborată legea
pe agricultură des�nate GRD și privind dezastrele
schimbărilor clima�ce naturale. ASC a fost
în cadrul planului integrată cu succes în 6
de acțiuni pentru strategii de dezvoltare la
implementarea nivel raional, în �mp ce
Strategiei de principiile GRD au fost
dezvoltare a integrate în 2 planuri
agriculturii noi de dezvoltare la
nivel raional și au fost
elaborate 3 planuri
centrate pe copii
b. Procentul Date de bază: Nivelurile Ținta: 50%; 50%; 0%; (2016) După evaluarea b. Rapoarte privind
ins�tuțiilor de rezistență în spitalele cu 480 cadre medicale în 2016 conform implementarea
medicale cu publice sunt după cum instruite mai mult Indicelui de siguranță a Programului național
un nivel sporit urmează: la 25% – înalt, la spitalului, spitalele din pentru consolidarea
de rezistență 76% – mediu și la 8% – Moldova au următoarele siguranței spitalelor;
la dezastre, redus; numărul personalului niveluri de rezistență: Rapoartele anuale ale
cu personal medical instruit – 340 înalt – 88,7%; mediu Ministerului Sănătății
medical instruit – 11,3%; redus – 0%
în domeniul
sănătății publice
și cu planuri
de ges�onare
a situațiilor de
urgență și de
răspuns în caz de
dezastre
c. Numărul Date de bază: Ținta: Implementarea (2016) 31 dintre cele c. Rapoartele Ministerului
de acțiuni 17 din 31 de acțiuni tuturor acțiunilor 31 de acțiuni planificate Sănătății/Centrului
implementate din implementate au fost implementate Național de Sănătate
Planul național integral sau parțial Publică privind
de acțiuni conex (unele sunt în curs de implementarea Planului
Regulamentelor implementare) de acțiuni conex RSI
sanitare
internaționale (RSI)
46
United Na�ons House
str. 31 August 1989, 131,
Chişinău, MD2012
h�p://www.md.one.un.org

UN - Raport de TARA 2016 - Rom - 31 10 2017

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UN - Raport de TARA 2016 - Rom - 31 10 2017

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Organizația Națiunilor

Rezultatele Programului pentru acțiune ca un tot întreg ..................................................... 7

Pilonul 1: Guvernarea democra�că, jus�ția, egalitatea și drepturile omului.............. 7

Pilonul 2: Dezvoltarea capitalului uman și incluziunea socială ...................................10

Pilonul 3: Mediul, schimbările clima�ce și ges�onarea riscurilor de dezastre ..........13

Rezultatele componentei „Operăm ca un tot întreg” ..........................................................15

Rezultatele componentei „Comunicăm ca un tot întreg” ...................................................15

Sinteză ﬁnanciară ........................................................................................................................17

ANEXA: Progresul față de Cadrul de rezultate al Programului

ECHIPA DE ȚARĂ A NAȚIUNILOR UNITE

ECHIPA DE ȚARĂ A NAȚIUNILOR UNITE

Republica Moldova în anul 2016:

În anul 2016, arena poli�că a Republicii Moldova

tatea sa de membră a Consiliului Economic și So- La solicitarea Guvernului, Organizația Națiunilor

ROLUL ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE

În anul 2016, Republica Moldova a fost supusă celei

țiunilor. As�el, au fost echipate trei laboratoare crimi-

Pilonul 2: Dezvoltarea capitalului uman și incluziunea

Prin deschiderea unui laborator de inovare în afac-

regiunea Transnistreană, în urma implementării unui

Pilonul 3: Mediul, schimbările clima�ce și ges�onarea

În baza ac�vității precedente a ONU, în 30 de localități

Suma Suma Suma Suma

Total 13.399.156 13.257.933 14.895.023 10.714.017 13.753.906 1.483.371 66.020.035 1.483.371

Suma Suma Suma Suma

UNICEF 2.500.000 2.140.301 1.308.000 708.000 1.456.000 350.000 8.112.301 350.000

Cadru bugetar unic 2013–2017

3 8.816.680 6.365.371 7.420.239 4.627.985 3.924.251 – 31.154.526 –

Anexa: PROGRESUL FAȚĂ DE CADRUL

Indicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de veriﬁcare

Indicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de veriﬁcare

Pilonul 2: Dezvoltarea capitalului uman și incluziunea socială

Notă: Sudul include UTA

Rezultatul 2.4: Accesul echitabil al populației la un sistem de protecție socială îmbunătățit

Pilonul 3: Mediul, schimbările clima�ce și ges�onarea

Indicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de veriﬁcare

Indicatori Date de bază Ținte Progres Mijloace de veriﬁcare

S-ar putea să vă placă și