Reguli de drept instituțional

Categorii și efecte
•  Obiectul
• Regulile de drept instituțional reglementează:
• 1.domeniul de aplicare al tratatelor, revizuirea lor și aderarea
S la UE;
• 2.personalitatea juridică a UE;
• 3.sediul;
• 4.regimul lingvistic;
• 5.aspecte legate de imunități și privilegii;
• 6.arhitectura instituțiilor UE și altor organisme, statutul juridic
al funcționarilor UE;
• 7. atribuțiile și funcțiile instituțiile UE, modul lor de realizare,
relațiile interinstituționale.
•  Regulile de drept material:
• exercitarea atribuțiilor organelor de elaborare a politicilor naționale și
administrative în scopul aplicării D unional, printr-o:
 acțiune (abrogare, sau adoptare a legislației UE);
 inacțiune (neluarea unor măsuri);
stabilirea unor n. de conduită pt. pers. care intră în sfera de incidență a DUE.

• Conținut. Regim aplicabil

• T comunitare au fost încheiate pe durată nedeterminată (excepţie= CECO care a
expirat în data de 23 iulie 2002, dată la care acquis- ul CECO a fost preluat de
TCE, pe baza unor documente emise de Consiliu şi Sm).
• TCEE=încheiat pe T nedeterminat conform TL, prin substituţie, UE a preluat
locul Comunităţilor, iar UE organiz.internaţională înfiinţată pe durată
nedeterminată.
• Dreptul unional, în general, are efect neretroactiv ( jurisprudența CJUE).
• 
• Î̂n problematica retroactivităţii, CJUE,-C-63/83, Kent Kirk c/a UK
• Kent Kirk, pescar danez, a fost acuzat că a pescuit pe coasta
britanică, pe 6.01.1983 (legislația UK valabilă până la 31.12.1982
și, apoi cea a Comunităților europene, care a adoptat reglementări
ce permiteau UK să mențină interdicția de pescuit pe T= 10 ani)
• Temei j: art.7 CEDO
• SOLUȚIE: efectul retroactiv în D unional nu este interzis, dar
trebuie evitat pt. asigurarea securităţii juridice
• efectul retroactiv nu poate avea ca efect retragerea D dobândite
anterior adoptării actului normativ în cauză(ar fi contrar art.7
CEDO).
•  Aplicarea în spațiu a DUE( ratio loci)
• Art.355 TFUE cu ref. art. 349 TFUE definește aplicarea geografică a Tratatului
• în raport de situația ec. și socială structurală din Guadalupa, Guyana F
Martinica, Reunion, Saint- Barthelemy și Saint- Martin, a insulelor Azore, Ma
Canare, situație agravată de depărtare, insularitate, suprafață redusă, relief
dificile, dependență economică de un număr de produse, factori a căror pe
dăunează grav dezvoltării acestora
• Consiliul hot. prin procedură legislativă specială în materie:
 vamală și comercială/,
 politică fiscală/,
 zone libere/,
 politici din domeniul agriculturii și pescuitului/,
 condițiile de aprovizionare cu materii prime și bunuri de consum de prima necesit
ajutoare de stat/,
•  Aplicarea în timp ( ratione temporis)
• T CECO= încheiat pe T=determinată de timp, pe 50 de ani (art.97).
• T CE și EURATOM au fost încheiate pe o durată nelimitată de timp (art.312 TCE
și art. 203 EURATOM) și tratatele ulterioare, inclusiv TL (art.53 TUE și art.
356 TFUE).
• TCE, deși încheiat pe o durată nedeterminată de timp, prin TL UE a înlocuit
Comunitățile Europene UE=organizație internațională înființată pe o perioadă
nedeterminată de timp.
• CJUE- C-6/64, Costa c/a Enel -ENEL= înființată prin Legea din 1962 de
naționalizare a industriei de electricitate. Costa a refuzat să plătească factura de
electricitate, pe motiv că naționalizarea este contrară Constituției și unor prev. ale
Tratatului.
• transferul operat de către Sm, din cadrul ordinii lor juridice interne în folosul
ordinii juridice comunitare, a D și O coresp. obiectivelor Tratatului, conduce la o
limitare definitivă a D lor suverane, împotriva cărora nu ar putea prevala un act
unilateral ulterior incompatibil cu noțiunea de Comunitate.
• 
• Regula: D unional nu are caracter retroactiv( jurisprudența CJUE).
• Excepție: Dreptul unional are caracter retroactiv.
• Într-o trimitere preliminară- Tribunalul Fiscal al Landului Saxonia
Inferioară, Germania, CJUE art.167, art.178 lit.a și art.226 pct. 3 din
Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 XI 2006 sistemul comun al
TVA trebuie interpretate în sensul că se opun unei reglementări naționale,
în temeiul căreia rectificarea unei facturi care vizează anumite date O
(numărul de identificare în scopuri TVA)nu are efect retroactiv, astfel că
dreptul de deducere a acestei taxe poate fi exercitat numai pt. anul în
care a fost rectificată factura inițială, nu și pentru anul în care această
factură a fost emisă. O interpretare contrară încalcă p. echivalenței și p.
efectivității făcând practic imposibilă sau excesiv de dificilă exercitare D
de deducere(C-518/14, Senatex GmbH c/a Finanzamt Hannover-Nord)
• Aplicarea
  dreptului unional față de persoane ( ratione personae)
• DUE se aplică -Sm, organele UE, pers. fizice (cetățenii europeni) și juridice de pe teritoriul Sm,
instanțele unionale, şi persoanelor aflate în afara teritoriului european, dacă acţiunile lor produc
efecte în zona de incidență a D unional.
• Art.49 TUE stat european care respectă valorile prev.în art.2 și care se angajează să le
promoveze poate deveni Sm.
• PE + parlam. naționale ale Sm = informate la formularea de cereri din partea state în vederea
aderării la UE. Statul solicitant cerere către Consiliu ( unanimitate), după consultarea
Comisiei și aprobarea PE.....
• Art.240 TFUE ucrările Consiliului sunt pregătite de către COREPER.
• Reglementările europene = O publicate, pt. ca să fie aplicabile Sm și persoanelor.
• 1952- publ. în JOCE, care din 1 feb. 2003, o dată cu intrarea în vigoare a T Nisa, JOUE -art.
297 TFUE.
• JOUE apare în l.oficiale ale Sm ca o culegere de documente, având o ediţie „L” (Law - Acte
normative) şi o ediţie „C” (Communication - Comunicări), respectiv o ediţie electronică „S”(în
care apar ofertele de achiziţii publice). Ca anexă la JOUE apar şi relatările de la şedinţele PE.
• JOUE apare în variantă tipărită, iar lunar şi trimestrial apare şi în formă electronică CR-
•  Aplicarea dreptului unional în raport cu sediul materiei ( ratione materie)
• Esența DUE = procesul integrării europene în plan economic, politic și de
securitate comună.
• I: economic- art. 3 alin.3- 4 TUE.
• II: politica externă și de securitate comună,- art. 21 TUE p. de bază ale acțiunii
externe a UE - art. 24 și 25 TUE competența generală a
UE în materia politicii externe(definiteinstrumentele prin care se realizează)
• Procedura de modificare a tratatelor
• TL a menținut p. ratificării de Sm a oricărei T, conform n. lor constituționale.
• Revizuirea tratatelor
• Art.48 alin.4 Tratatul TUE introduce:
o procedură de revizuire ordinară a tratatelor
 două proceduri de revizuire simplificate
• Procedura
  de revizuire ordinară aplic.pt cele mai importante aduse T ( art.48 alin.2-3
TUE) cu cea anterioară,
• revizuire a Tratatului = precedată de convocarea unei Convenții, urmată de o Conf. Interguv., dacă
CE nu hotărăște contrariul.
• Procedura de revizuire ordinară:
• 1.propunere a tratatelor guvern național Sm, PE sau Comisia  Consiliului .
• 2. Consiliul CE (format din șefii de stat și de guvern a Sm)
• 3.CE adoptă o decizie pozitivă
• 4.CE convoacă convenția (reprezentanții parl. naționale+ șefilor Sm sau de guvern a Sm+ PE
+Comisiei)
• !!CE poate să decidă, după aprobarea PE, să nu convoace o convenție atunci când nu sunt de mare
importanță.
• 5.Convenția analizează proiectele de revizuire și adoptă decizii prin consens;
• 6.președintele Consiliului convoacă o conferință a reprezentanților guvernelor țărilor UE, pt.
adoptarea de comun acord a care trebuie aduse tratatelor. = O ratificate de toate țările UE.
• !!! Dacă au expirat 2 ani și o a fost ratificată de cel puțin 4/5 din Sm, iar 1 -”n” Sm au dificultăți
ratificarea sesizat CE (art.48 alin.5 TUE)….
•  Procedurile de revizuire simplificată (art.48 alin.6 și urm. TUE)…
• TL a creat o procedură simplificată posibilitatea Părții a III-a TFUE, respectiv pt. revizuirea
tuturor politicilor UE (PESC) și acțiunilor interne ale UE (ex. agricultura și pescuitul, piața
internă, controalele la frontiere, politica ec și monetară).
• Obiectivul = facilitarea promovării integrării europene în aceste domenii.
• =necesară doar adoptarea unei decizii de CE ( unanimitate), ratificată de Sm…
• Procedura de revizuire simplificată, în prima variantă:
CE adoptă decizia în unanimitate, în urma consultării Comisiei, PE și BCE( revizuirea vizează
domeniul monetar).
• !!! Modificările aduse tratatelor intră în vigoare numai dacă au fost ratificate de toate țările UE.
• După criza bancară din 2008, pr. simplificată=utilizată pt. a permite crearea 
Mecanismului european de stabilitate, printr-un acord interguvernamental al țărilor din zona
euro.
• Decizia CE din 25.03. 2011 adaugă un al treilea paragr. art. 136 TFUE a căror monedă = euro
pot institui un mecanism de stabilitate, dar acordarea oricărei asistențe financiare necesare va
fi supusă unei stricte condiționări.
• !! modificările instituționale în domeniul monetar CE (unanimitate) adoptă o decizie, după
• Procedura
  de revizuire simplificată, în a doua variantă(clauză de flexibilitate;clauză pasarelă
generală) :
• Clauza de flexibilitate, prev. art.352 TFUE- rol esențial în istoria Uniunii economice și
monetare.
• clauza permite UE să acționeze în domeniile în care tratatele nu i-au acordat în mod
explicit competențe, dar care sunt necesare pt. realizarea obiectivelor prevăzute de tratate. …
• Clauza de flexibilitate necesită unanimitate în cadrul Consiliului și începând cu TL și
aprobarea PE.
• Comisia(propunere) = O să atragă atenția parlam. naționale utilizarea acestui temei juridic.
• Pr. privind subsidiaritatea și proporționalitatea = Ŏ în cazul tuturor propunerilor legislative.
• !!Măsurile (art.352 TFUE) nu pot implica armonizarea actelor cu putere de lege și n.
administrative ale Sm, dacă tratatele exclud o astfel de aproximare.
• CJUE Art.352 TFUE, care face parte integrantă dintr-o ordine instituțională bazată pe p.
competențelor atribuite, nu ar putea constitui un temei pt. extinderea domeniului
competențelor UE dincolo de cadrul general care rezultă din ansamblul disp. TL și în special
din cele care definesc misiunile și acțiunile UE.
• Art. 352 TFUE nu poate să servească ca temei pt. adoptarea unor dispoziții care ar avea, ca
•  Retragerea voluntară din UE a unui Sm sau excluderea unui Sm din UE
• Până la TLnu era prev. de tratatele constitutive, modificatoare subsecvente sau
tratatele de aderare ale Sm.
• Dreptul de retragere era recunoscut în doctrină, deși nu erau consacrate formele
procedurale de urmat.
D de retragere unilaterală și în absența unor prev. exprese- suveran are D
de a se retrage din tratatele internaționale încheiate; însă lipsa unei prev.
exprese retragerea din UE = o dovadă a angajamentului permanent al Sm la
realiz. obiectivelor UE și a c. ireversibil al unificării europeane, incompatibil cu o
clauză unilaterală de retragere.
 unui drept de retragere din UE și Uniunea Ec. și Monetară: tratatele
constitutive au fost încheiate pe durată nedeterminată/, acceptarea de către
statele nou intrate a aquis-ului UE/, restricțiile dreptului de a renegocia
tratatele de aderare/, p. solidarității/, procedura de revizuire a tratatelor.
• Art.50 TUE Sm se pot retrage voluntar din UE(ieșirea nu exclude o nouă
aderare, după parcurgerea procedurii)
• Procedura
  etape:

• 1.notificarea cererii de retragere către CE;

• 2. CE stabilește orientări - negocierea și încheierea unui acord între Uniune -
Sm;
• 3.tratatul se încheie în numele UE de către Consiliu (majoritate calificată), după
aprobarea PE;

• 4. încetarea D și O care decurg din calitatea de Sm produce efectele de la intrarea

în vigoare a acordului de retragere sau în lipsa unui acord în termen de doi
ani de la depunerea cererii de retragere; CE și Sm pot hotărî (unanimitate)
prorogarea T de retragere a acestuia din UE; CE (unanimitate) poate decide
prelungirea termenului de doi ani.
• CC Germania - integrarea europeană = în esență revocabilă, retragerea unui Sm
din UE nu poate fi împiedicată de celelalte Sm sau de instituțiile UE (dec. 30 VI
2009).
•• Excluderea
  unui Sm din UE dacă Sm nu respectă O asumate ( hot. CJUE, O Tratate ).
• (I procedură) Art. 7 TUE reglem. pr. prin care se sancționează violarea de către un Sm a valorilor
UE, la propunerea motivată a 1/3 din Sm, a PE sau Comisiei și cu aprobarea PE, Consiliul,
hotărând cu majoritate de 4/5 din membrii săi, poate să constate existența unui risc clar de
încălcare gravă a valorilor prevăzute de art. 2.
• (a II-a procedură) CE poate constata încălcarea gravă și persistentă a valorilor prevăzute de art. 2
(unanimitate), la propunerea a 1/3 Sm sau a Comisei și cu aprobarea PE.
• În ambele proceduri, audierea Sm =O (în prima, Consiliul poate adresa recomandări Sm).
• Dacă se constată încălcarea gravă şi persistentă a val. europene( conduită culpabilă a Sm), Consiliul
(majoritate calificată) poate decide suspendarea unor drepturi ce revin Sm (şi drept de vot în
Consiliu)dacă sancțiunile aplicate posibilitatea excluderii (norme de D internațional public)….
• Când se constată încălcarea de către un Sm a O ce din Tratate, atât Comisia cât și celelalte Sm au la
dispoziție o acțiune în răspundere (art.258-260 TFUE) în fața CJUE împotriva Sm căruia îi sunt
imputate astfel de încălcări. 
• Controlul CJUE asupra conduitei culpabile a S reclamat se limitează la constarea încălcărilor ce îi
sunt imputate și la obligarea înlăturării acestora, fără a exista posibilitatea anulării actelor din care
decurg aceste încălcări. În situația în care, deși obligat să se conformeze hotărârii CJUE, S nu ia
măsurile impuse de obligația de executare a hotărârii Curții, Comisia poate solicita impunerea plății
unei sume forfetare sau a unor penalități cu titlu cominatoriu.  
• Personalitatea
  juridică a UE
• T CECO… ȘI EURATOM au prev. că cele trei Comunități Europene au personalitate j;
• TCEE și EURATOM- art. 281 TCE și art. 184 EURATOM au prev. capacitatea juridică
distinctă a celor două comunități europene în relațiile internaționale, dar și în rap. cu Sm….
• T Maastricht prin T Amsterdam( art. 24 și 38- Uniunea poate încheia tratate în domeniile
PESC și JAI).nu există o disp. expresă .
• Tratatul de la Nisa nu a adus nicio modificare T anterioare personalitatea juridică a UE.
• T Constituțional a prev. inclusiv personalitatea juridică a UE de D intern și D internațional.
• Art. 47 TUE UE = pers. j în D internaț..Art.335 TFUE personalit.j în D intern al Sm.
• CJUE -Costa c/a Enel din 15 VII 1964 prin instituirea unei Comunități cu o durată
nelimitată, având instituții proprii, personalitate juridică, capacitate de reprezentare
internațională și, în special, puteri derivate din limitarea competenței sau din transferul
atribuțiilor S către Comunitate, Sm și-au limitat, chiar dacă în domenii restrânse, D suverane și
au creat astfel un corp de drept aplicabile resortisanților lor și lor însele.
• CJUE - C-22/70, Comisia c/a Consiliu ( AETR/ERTA) art.281 TCE atribuie Comunității
personalitate juridică de drept internațional, deci competența externă a Comunității acoperă
întreg domeniul obiectivelor definite în partea întâi a Tratatului. Trebuie făcută între noțiunea
• Privilegii
  și imunități
• Protocolului nr. 7/9.05.2008privilegiile și imunitățile UE…

• Categorii de pers:
 membrilor PE… ;
 reprezentanții Sm care participă la lucrările instituțiilor UE…
 consilierii Sm și experții tehnici beneficiază pe durata exercitării funcției, a călătoriei
spre locul de desfășurare a reuniunii și retur, de privilegii sau facilități obișnuite;
 funcționarii și agenții UE;
 judecătorii CJUE și membrii CC (art.286 alin.8 TFUE); funcționarii BEI și BCE
(art.343 TFUE).
• Pe teritoriul Sm, UE = privilegii și imunități necesare pt. îndeplinirea misiunii sale
(Protocolul încheiat la 8 IV 1965 privind privilegiile și imunitățile Comunităților
Europene).
• UE nu beneficiază de imunitate de jurisdicție caracteristică organizații internaționale,
nefiind exclusă de la jurisdicția organelor judiciare unionale.
•  Sediul UE
• Decizia CE de la Edinburgh din 1992 s-a stabilit că:
• Comisia - la Bruxelles, însă unele servicii ale sale sunt stabilite la Luxemburg.
• Consiliul -la Bruxelles, dar ședințele din IV,VI,X se desfășoară la Luxemburg.
• Excepție Consiliu sau COREPER(unanimitate), pot stabili întruniri în alt loc.
• PE - la Strasbourg, unde se desfășoară cele 12 sesiuni plenare anuale.
• Sesiunile plenare suplimentare au loc la Bruxelles, unde funcționează și comisiile
sale. Secretariatul general și serviciile sale se află la Luxemburg.
• Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor - la Bruxelles.
• Curtea de Conturi și BEI - la Luxemburg.
• Europol și Eurojust - la Haga.
• CJUE, Tribunalul și Tribunalul Funcției Publice - la Luxemburg.
•  Regimul lingvistic (art.343 TFUE).
• Regulam. nr. 1/ 15 II 1958 CE și EURATOM, cele 21 de limbi=
declarate autentic egale, CECO, numai limba franceză.
• Art.342 TFUE regimul lingvistic al instituțiilor UE ---Consiliu
(unanimitate) prin regulamente.

• CJUE-C-263/95, Germania c/a Comisia trimiterea de către Comisie

către reprezentanții unui Sm a unui document redactat într-o altă
limbă decât a Sm nu respectă cerințele impuse în regulament
(documentele trimise de o instituție a UE unui Sm = O redactate în
limba acelui stat).

• !!! În fața CJUE sau Tribunalului de la Luxemburg regimul lingvistic

• Ordinea juridică unională
• este o ordine juridică autonomă, ceea ce implică autonomia:
 izvoarelor dreptului unional;
noțiunilor de D unional (nu depind de calificările recunoscute prin D național);
reglementărilor jurisdicționale ale litigiilor prin implicarea instanțelor unionale, care au
competență de atribuție;
 normelor unionale, care nu pot fi lipsite de eficacitate prin reguli de D intern Sm;

• este ordinea juridică integrată în sistemul juridic al statelor membre, fiind în discuție
aspecte privind:
• subiectele de drept unional- Sm și persoanele;
• organele naționale, inclusiv instanțele judecătorești interne chemată să aplice normele
dreptului unional;
• !!!aplicarea trebuie să fie identică în spațiu și timp, fără a contrazice unitatea și
uniformitatea regulilor unionale.
• Raportul
  dintre dreptul internațional și dreptul național- teorii:
• Teoria dualistă D internațional și D național= ordinii juridice separate, fiind egale și
independente….
• Danemarca si Irlanda=sistem dualist incomplet. D internațional cutumiar = parte a D
național, iar tratatele internaționale nu sunt direct și imediat aplicabile ordinii juridice naționale,
fiind necesară transformarea normelor ce decurg din acestea, în norme juridice interne.
• Procesul de transformare- inconveniente:
o transformarea poate să fie de durată, doar prin amendamente parlamentare putându-se schimba
o dispoziție normativă;
o reglementarea internațională nu are un regim propriu în ordinea juridică națională (orice lege
națională ulterioară va avea prioritate asupra legii care încorporează regula internațională în
ordinea juridică a acestor state);
o sistemul dualist nu poate să fie aplicat pt. transformarea deciziilor O emise de organizații
internaționale, acte care își mențin acest caracter indiferent de ce ar putea decide parlamentul
național.
• Germania și Italia= sistem dualist atenuat –înainte ca, guvernele să adere la tratatele
internaționale, trebuie să se obțină aprobarea parlamentară. Normele de D internațional au
prioritate asupra legislației interne și =O. Legea ce aprobă tratatul le încorporează în
•

• Teoria monistă prevede că există o singură ordine juridică, care cuprinde atât D internațional și D
intern, ca un tot unitar de norme ierarhizate.
• Teoria monistă are două variante: primatul D intern; primatul D internațional
• În ambele variante, normele de D internațional nu sunt asimilate cu legile interne și nu este necesar
un proces de transformare prin măsuri legislative naționale. Totuși, dacă norma internațională este
de dată mai recentă decât norma națională, care contravin acesteia, se aplică norma de drept
internațional. În ipoteza în care norma de drept internațional este urmată de o legislație națională,
reglementarea internă trebuie să fie compatibilă cu legea internațională, asigurându-se astfel,
preeminența normei de drept internațional, ce decurge din natura dreptului internațional. ….
• Sm sunt obligate să aplice normele de D internațional.
• normele unionale fiind mai multe ca număr prevalează față de dreptul intern, iar Sm le incumbă
obligația de a le pune în practică.
• Tratatele nu conțin reglementări care să se refere la problema încorporării normelor
unionale în legislația internă a Sm.
• Art. 288 alin.2 TFUE -…