CĂI DE CONTESTARE A ACTELOR UNIONALE

 
  
În fața instanțelor UE - CJUE și Tribunal


A. acțiuni directe

 B.acțiuni mediate
A1. Acțiunii introduse împotriva Sm:
1. în constatarea neîndeplinirii de către Sm a O ce tratate și
DUE derivat- art. 258-260 TFUE;
2. disp. art.108 paragr.2 TFUE ( domeniul ajutor. de S);
3. prev. art.114 paragr. 9 TFUE ( domeniul apropierii
legislațiilorcând Sm exercită abuziv aceste competențe);
4.disp. art.344 TFUE (referitoare la diferende interpr. sau aplic.
tratatelor de către Sm).
  

A2. Acțiuni introduse împotriva UE sau instituțiilor UE:

 acțiunea în anulare (art.263 TFUE)
 recursul în carență (art.265 TFUE)
 excepția de nelegalitate (art.277 TFUE)
 responsabilitatea extracontractuală a UE (art.340 paragr.2 TFUE)
 responsabilitatea extracontractuală a BCE (art.340 paragr.3 comb.
cu art. 268 TFUE )
 B. Acțiuni mediate – introduse prin intermediul instanțelor naționale
 B1.chestiunile prejudiciale interpretarea D unional;
 B2.acțiuni verificarea validității normelor unionale(art.267 TFUE). 
  
Acțiunea în anulare - art. 263- 264 și art. 269 TFUE


 Tratat (Paris) și Tratat (Roma) acte ce puteau fi atacate:
o regulamentele
o directivele
o deciziile și recomandările Î. Autorități
o deliberările Adunării și Consiliului emise conf. T CECO.
 TL a extins sfera actelor ce pot fi atacate cu acțiunea în anulare
o decizii (când se apreciază nelegalitatea lor)
o actele emise de organele, oficiile sau agențiile UE destinate să
producă efecte juridice față de terți.
 Def.= acțiunea directă îndreptată contra unui act adoptat de către
instituțiile UE, prin care se contestă validitatea acestuia și se
urmărește anularea actului
 =actele instituțiilor UE ce produc efecte juridice O și care printr-o încălcare
a poziția j. a reclamantului și îi afectează interesele lui
 Acte ce pot face obiectul acțiunii în anulare:
 Art. 263, 269 TFUE și art.8 Protocolul nr.2 tipuri de acțiuni în anulare:
 1. introduse de Sm, Comisiei, PE și Consiliului (art. 263 paragr.2 TFUE)
 2. introduse de CR, CC și BCE (art. 263 paragr. 3 TFUE)
 3.individuală introdusă de pers. fizice și juridice (art. 263 paragr. 4 TFUE)
 4.

la încălcarea p. subsidiarității de un act legislativ- introduse
de CR, Sm ori transmise de un Sm conform D intern în numele
parlam. național sau a unei camere(art. 8 Protocol nr. 2)
5. actul adoptat de CE sau Consiliu în baza art. 7 TUE
introdusă de un Sm și numai respectarea disp. de pr. (art. 269
TFUE).
 Actul atacat, indiferent de natura sau forma lui=:
 O să producă efecte juridice O
 de natură să afecteze interesele solicitantului
 de natură să modifice esențial situația juridică a acestuia.
 Nu intră în domeniul de aplicare a disp.art.263TFUE
recomandările și avizele.
actele de confirmare
actele pregătitoare
!!!Excepție-când produc efecte juridice=pot face
obiectul acț. în anulare.
 actele interne ale instituțiilor UE.
  Categorii

de reclamanți și pârâți- art. 263 TFUE
3 categorii de reclamanți (care au legitimitate procesuală activă):
 reclamanții ”privilegiați”: S m; PE; Consiliul; Comisia
 reclamanții ”semi-privilegiați”: CC; BCE;CR
 De la TA și până la T Nisa – PE intra în această categorie;
 reclamanții ”neprivilegiați”: pers. fizice; pers. juridice
 Interesul direct ca măsura să afecteze în mod direct situația j. a
reclamantului
 să nu lase nici o marjă de apreciere entității căreia
îi este adresată și care are O de a o pune în aplicare.
 

C-41-44/70, International Fruit Company c/a Comisia un regulam. limita
importul de mere din țările terțe de la 1.04.1970, până la 30.06.1970. R
nr.459/70 prevedea un sistem de licență de import care erau acordate în
măsura în care permitea piața comunitară.Sm trebuia să notifice Comisiei, la
sfârșitul fiecărei săptămâni, cantitățile pt. care au fost licitate licențe de
import în săptămâna precedentă, iar Comisia decidea pe baza acestor
informații.
 Prin măsura adoptată, reclamantul s-a considerat afectat.
 CJUEpotrivit Regulam. competența de a decide emiterea licențelor de
import Comisiei, iar în baza acestui Regulam. Sm emit licențe pt. persoană
interesată care a solicitat licență.
 Autoritățile naționale nu dispun de nicio discreție emiterea licențelor și
condițiile care trebuie îndeplinite pt. a fi aprobate cererile persoanelor iar
actul Comisiei a afectat în mod direct situația juridică a reclamantului.

  
Interesul individual – alte persoane decât cele cărora le este adresat actul pot
susține interesul individual: dacă datorită unor caracteristici care le sunt proprii sau
unor circumstanțe care le diferențiază de toate celelalte pers. și în virtutea acestor
factori persoanele se disting în mod individual ca și cum ar fi destinatarii actului.
 Cauza PlaumannGermania a solicitat în 1961 Comisiei suspendarea plății taxei
vamale pt. importul de mandarine, iar prin decizie, Comisia a refuzat acest lucru. P.,
importator de mandarine a atacat decizia solicitând anularea acesteia. CJUE a
apreciat că reclamantul nu se distinge din totalitatea comercianților de mandarine,
din moment ce acest gen de activitate de comerț poate fi desfășurat oricând și de
către oricine.
 CJUE a definit noțiunea de interes individual arătând că alte subiecte de drept decât
destinatarii unei decizii nu pot pretinde că= vizați individual, decât dacă decizia
respectivă le aduce atingere în temeiul anumitor calități care le sunt specifice sau a
unei situații de fapt care îi particularizează în rap. cu orice altă persoană și, prin
urmare, îi individualizează ca și cum ar fi destinatarii unei astfel de decizii.
  

 Cauza Codorniu C. a contestat un regulam. care folosea cuvântul

cremant pt. vinurile spumoase provenite din regiunile specifice ale
Franței și Luxemburgului. Codorniu = producător de vinuri spumoase
similare din Spania, unde deține o marcă înregistrată; cel mai mare
producător de vinuri etichetate cremant din UE.
 CJUEnatura normativă a unui actpusă la îndoială de posibilitatea de a
determina nr. sau chiar identitatea pers. cărora li se aplică la un
anumit moment, atâta timp cât actul se aplică în temeiul unei situații
obiective de drept sau de fapt, definite de act în legătură cu finalitatea
acestuia. Disp. din litigiu are prin natura și întinderea sa un c.
normativ, aplicându-se agenților economici vizați în general, ceea ce
exclude că ea poate privi în mod individual pe unii dintre aceștia.

Legitimitate procesuală pasivă:
 instituții unionale - Consiliul, Comisia, PE, BCE, CE
 organele, oficiile, agențiile UE (adoptă acte destinate să producă efecte față de
terți). 
 Acte ce pot face obiectul acțiunii în anulare
 actele legislative ale Consiliului;
 actele legislative ale Comisiei;
 actele legislative ale BCE, altele decât recomandările și avizele;
 actele legislative ale PE;
 actele legislative ale CE;
 actele oficialilor, agențiilor și organelor UE.
 !!!! Toate aceste categorii de acte fac obiectul acț. în anulare când sunt menite
să producă efecte juridice față de terți.
Regula:-pot
  fi atacate toate actele legislative și administrative ale
UE.
Excepție: anumite acte pot face obiectul controlului de legalitate
la CJUE:
a.-decizii ce privesc numai anumiți destinatari (art.288 paragr.
4 TFUE);
b.-acte care reglementează situații particulare concrete
c.-situația terților afectați =O să dovedească interesul direct și
individual
d.-acțiuni formulate de uniuni, asociații, fundație ca reclamanți
neprivilegiați admisibile doar dacă aceste formațiuni au dovedit
încălcarea D lor în mod direct.
 CJUE examinează în cadrul acț. în anulare doar actele obligatorii ale
 
instituțiilor UE (regulamentele, directivele și deciziile), nu și recomandările
sau avizele( deși produc efecte j, O).

Excepție: se poate formula acțiune în anulare împotriva:

regulamentelor UE de către reclamanții neprivilegiați ( cauza Codorniu)
actelor atipice destinate să creeze D și O
actelor UE de natură penală. CJUE a statuat că deși legislația penală, în
principiu nu se încadrează în sfera competențelor unionale atunci când
aplicarea unor sancțiuni penale eficiente, proporționale și disuasive de către
autoritățile naționale competente = o măsura indispensabilă, legislativul
unional poate impune Sm O de a institui sancțiuni.
Tipul și nivelul sancțiunii însă nu pot face obiectul cenzurii CJUE.
  Pers. fizice sau juridice reclamante trebuie să fie individualizate în
momentul publ., respectiv intrării în vigoare a actului normativ,
întrucât nu se admite stabilirea normei pe baza unei stări de fapt
CJUE a respins o acț. în anulare introdusă pt. anularea unui act
normativ care afecta interesele locuitorilor insulelor Gran Canaria și
Tenerife datorită lipsei ”afectări individuale” .

Motive de nelegalitate:
1.lipsa competenței
2.încălcarea normelor esențiale de procedură
3.încălcarea tratatelor sau a oricăror norme de drept aplicarea acestora
4.abuzul de putere.
  Termene și efectul introducerii acțiunii în anulare
 
2 luni de la:
publicarea actului;
comunicarea actului reclamantului;
data când reclamantul a luat la cunoștință de conținutul actului (art. 263
paragr.6 TFUE).
În cazul publ. în JOUE, termenul se prelungește cu 20 zile.
În lipsa publ. sau a notificării, persoana care are cunoștință despre
existența unui act care îl privește în mod direct trebuie să solicite, într-un T
rezonabil, documentul integral:
începe să curgă din momentul în care terțul interesat cunoaște conținutul și
motivele actului în cauză.
Actul instituției UE necontestat în termen devine definitiv.
  - dacă se dispoziția unui Regulam., acțiunea în anulare poate fi introdusă nu
numai împotriva acelei dispoziții ci și împotriva tuturor dispozițiilor care, deși
nemodificate, formează un întreg alături de aceasta.
- dacă un particular vizat de un act la momentul publ. acestuia, însă interesul
său survine ulterior, nu poate introduce acțiunea de anulare, pt. că s-ar încălca
p. securității juridice.

Excepție de la regula că acț. în anulare se introduce un T= 2 luni:

în cazul prev. de art. 269 TFUE și art. 7 TUE (când se contestă legalitatea
unui act al Consiliului sau al CE), cererea trebuie prezentată în T= 1 lună de
către Sm

Efectul introducerii acț. în anulare nu are efect suspensiv -art.278 TFUE

Curtea poate dispune suspendare executării actul contestat.
  Temeinicia acțiunii în anulare
Când actul atacat = afectat de 1-n motive de anulare CJUE acțiunea.
Temeiuri de anulare
-ilegalități materiale
-ilegalități formale
Efectele hotărârii pronunțate în acțiunea în anulare
Admiterea acțiunii declară actul nul și neavenit (art. 264 alin. 1 TFUE).
Hotărârea CJUE produce efecte erga omnes + efecte retroactiv, întrucât
actul adoptat de către instituția unională = considerat inexistent.
În unele cazuri CJUE anulează parțial actul și :
-referitor la regulamente- se indică prin hotărârea pe care o pronunță care
dintre efectele regulamentului anulat trebuie considerate definitive ;
-și-a extins jurisprudența și la directive și decizii asupra bugetului.
ACȚ.
  ÎN CONSTATAREA ABȚINERII NEJUSTIFICATE( recursul în
carență art.265 TFUE )
CJUE controlează legalitatea inacţiunii instituţiilor, organelor, of.,agențiilor UE.
Obiect= constatarea nelegalității unei abțineri din partea instituțiilor unionale.
Acțiunea are o natură juridică complexă fiind în corelație cu:
acțiunea în anulare;
pr. constatarea încălcării unei O
Acțiunea poate fi introdusă în caz de încălcare a prev. tratatelor pt.
sancționarea P E, CE, Consiliului, Comisiei sau BCE, organelor, oficiilor și
agențiilor UE pt. abținerea de a întreprinde măsuri pt. adoptarea unor acte
unionale.

Def: = acțiune introdusă în vederea sancționării instituțiilor UE, când se

constată că acestea se abțin nejustificat pt. a lua o decizie sau nu și-au definit
poziția în vederea adoptării unor acte unionale.
 - acțiune = admisibilă numai dacă instituția, organul, oficiul sau
agenția UE au fost solicitate în prealabil să acționeze.
Dacă la expirarea T= 2 luni de la data înaintării unei solicitări
instituția unională nu și-a precizat poziția, acțiunea poate fi formulată în
T=2 luni.
Competenţa de a judeca acţiunea = împărţită între CJUE şi Tribunalul,
în funcţie de aceleaşi criterii precum cele prev. la acţiunea în anulare.
Instituțiile împotriva cărora poate fi introdusă acțiunea în
constatarea abținerii nejustificate -art.265 alin.2 TFUE:
-PE, Consiliului, Comisia, CE sau BCE, organelor, oficiilor și
agențiilor UE, când se abțin să hotărască.
-organele, oficiile și agențiile UE =pârâți---când au fost invitate în
prealabil să acționeze și: nu au acționat; nu și-au precizat poziția .
  Categorii care au legitimitate procesuală activă :
TL pers. fizică sau juridică, Sm sau alte instituții unionale
reclamanților privilegiați S m și instituții unionale
reclamanții neprivilegiați pers. fizice sau juridice (au un D mai restrâns de a
acționa decât în cadrul acțiunii în anulare)

!!! Pers. fizice și juridice =pot fi reclamanți și în situația în care destinatarii

actului.

- sintagma”interes direct”sau ”interes individual”trebuie interpretate în

aceeași manieră restrictivă ca și în cazul acțiunii în anulare.
T CECO reclamant , Consiliul, întreprinderile și asociațiile
pârâtă Comisia.
  Condiții pt. introducerea recursului în carență-art. 265 TFUE
-acțiunea de a emite un act, O legală ce incumbă instituțiilor UE de a
adopta acte, indiferent că = vb. de acte cu c. obligatoriu sau cu c.
neobligatoriu,care produc efecte juridice O, definitive și irevocabile.
-Tratatul CECO doar actele cu c. obligatoriu
CJUE- acț. în constatarea abținerii nejustificate = inadmisibilă:

1.când = introdusă pt. anularea unui act apreciat nelegal

2.când= introdusă împotriva Comisiei care nu a luat măsuri față de un

Sm ce nu s-a conformat măsurilor dispuse de această instituția unională
în materie de ajutoare de stat
3.împotriva
  abținerii Comisiei de a iniția o pr. pt. constatarea încălcării O de
un Sm introdusă de o pers. fizică care a solicitat Comisiei să adopte o poziție
clară
4.dacă instituția UE în T= 2 luni adoptă o hot. sau a ia poziție
Excepție:Acțiunea= admisibilă: în materie de concurență
reclamantul=O:
să obț. o decizie plângerea sa
să introducă acțiune, dacă Comisia se abține să adopte o poz.

D.p.d.v pr.art. 265 TFUE impune condiția ca instituția UE, organul, oficiul
sau agenția respectivă să fi fost solicitate în prealabil să acționeze.
Acestea au T= 2 luni pt. precizarea poz., respectiv să adopte o decizie.
Un nou T= 2 luni prev. pt. introducerea recursului în carență.
  Procedura
Procedura se desfășoară în două etape:
1.faza de precontencios sau administrativă prealabilă
2.fază de contencios.
1. Faza administrativă prealabilă = etapa în care se rezolvă majoritatea
litigiilor.
Art. 265 TFUE condiționează admisibilitatea recursului în carență de
parcurgerea fazei administrative prealabile, prin care se acordă timp instituției
UE să se conformeze O.
Instituției UE care refuză să acț. i se transmite o invitație( somație) clară și
motivată.
Invitația de a acționa trebuie să indice:
a.măsurile specifice necesare
b.acțiunile care trebuie întreprinse
c.consecințele refuzului de a acționa.
 1.Dacă în T=2 luni instituția nu a răspuns sau nu a adoptat o poziție cererea
 adresată =îndeplinite condițiile pt. aprecierea abținerii nejustificate, iar în T= de
încă 2 luni reclamantul poate formula acțiunea.
2. Dacă instituția UE în T=2 luni va adopta o hotărâre sau va lua o poziție,
acțiunea = respinsă ca inadmisibilă( rămasă fără obiect).
3. Dacă instituția UE dă răspunsuri necorespunzătoare - evazive sau de amânare
a unui răspuns, răspunsuri provizorii sau reproduce poz. sa inițială - la invitația de a
acționa, acestea nu echivalează cu adoptarea unei poziții, putând fi intentată acț.
4.Dacă recursul în carență introdus în T=2 luni, reclamantul poate, din nou, să
urmeze pr. precontencioasă, iar la expirarea T de răspuns sau de adoptare a poziției
de către instituția unională, în T=2 luni poate introduce o nouă acțiune.
5. Instituția unională, oficiul, organul sau agenția UE poate adopta poziții
pozitive sau negative, situație în care abținerea încetează.
6. InstituțiaO să adopte un act în sensul dorit de reclamant pt. a se constata
incidența recursului în carență.
 2.Faza contencioasă se declanșează atunci când instituția unională nu acționează
sau nu adresează un act destinatarului -Sm, altei instituție, unei pers. fizice sau
juridice - , după invitația formulată de către aceștia sau de un terț.
Au legitimitate procesuala activă ca și în situația recursului în anulare:
reclamanții privilegiați (Sm și instituțiile, care nu trebuie să-și dovedească
interesul de a introduce acțiunea)
reclamanții neprivilegiați( pers. fizice sau juridice).

CJUE a respins acțiunile în constatarea abținerii nejustificate introduse de

persoanele particulare împotriva cazurilor de omisiune regulamentele sau deciziile
generale adresate Sm, întrucâtdestinatarii actelor respective și nici nu îi privește în
mod direct și individual.
!!! Un particular nu poate invoca că o instituție UE nu i-a comunicat un act care
c. obligatoriu.
 
  Motive în cadrul recursului în carență:
încălcarea tratatelor /
a oricărei normele aplicarea acestora/
exercitarea unei puteri discreționare atunci când competențele nu sunt
obligatorii, ca urmare a unui abuz de putere/.
Efectele hotărârii
  -recursul în carență =fondat constată că instituția UE a omis să acționeze.

Prin acest efect, acțiunea acțiunea în anulare:

CJUE- în cadrul recursul în carență constată încălcarea O de acționa
-în cadrul recursului în anulare CJUE va desființa actul instituției UE.
Potrivit art.266 TFUE, instituția în cauză, =O să ia măsuri pt. executarea
hotărârii CJUE, într-un T relativ scurt, pt. că, în caz contrar, se poate introduce
o nouă acțiune.