Universitatea Româno – Americană

Facultatea de Marketing

Rolul serviciilor in cresterea calitatii vietii

Profesor coordoator Studenti:

Conf. Univ. Iosif Sebastian-Nicolae
Diana Soca Farcas Diana
Grupa 308
An II

Bucureşti
2015
Curpins
I.INTRODUCERE...............................................................3

II. ROLUL SERVICIILOR IN CRESTEREA CALITATII

VIETII..................................................................................4

III. SERVICIILE SI CALITATEA VIETII.........................7

IV. CONSUMUL DE SERVICII AL POPULATIEI..........8

V.CONCLUZII....................................................................8

2
 I.INTRODUCERE

Cel care a asezat termenul de calitate a vietii in focarul unor preocupari teoretice si
sistematice,legate totodata de cercetarea viitorului societatii omenesti , a fost omul de stiinta
francez Bertrand de Jouvenel, in 1958. Acest autor avea urmatoarele idei de baza: calitatea
vietii priveste modul de ,,amenajare a existentei umane” iar cresterea economica poate si
trebuie sa duca la caracterul agreabil, atractiv al conditiilor de existenta.
Serviciile sociale joaca un rol vital în societatea europeana, contribuind la cresterea
capacitatii individuale de participare în societate, garantând respectarea drepturilor
fundamentale ale omului. Serviciile sociale sunt un important mecanism pentru politicile
sociale actuale europene focusate pe promovarea oportunitatilor pentru toti cetatenii europeni
de a participa în societate (Commission of The European Communities, 2008, p.11). În
viziunea Comisiei Europene, tematica serviciilor sociale este considerata o preocupare de
interes general, prin documentul ‘Social services of general interest in the European Union’
constatându-se faptul ca „serviciile sociale se afla într-un proces permanent de evolutie ca
raspuns la nevoile în schimbare si la provocarile sociale actuale” (Comisia Europeana, 2006,
p.20).
Majoritatea definitiilor oferite termenului de servicii sociale sunt date din perspectiva
legislativa si asistentiala. Serviciile sociale sunt definite din perspectiva legislativa ca
„ansamblul de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale individuale,
familiale sau de grup, în vederea depasirii unor situatii de dificultate, pentru prezervarea
autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale si
promovarea incluziunii sociale. Serviciile sociale sunt asigurate de catre autoritatile
administratiei publice locale, precum si de persoane fizice sau persoane juridice publice ori
private, în conditiile actelor normative în vigoare din România” (OG 68/2003, p.1), sau din

3
perspectiva asistentiala ca totalitatea serviciilor oferite de catre stat populatiei în mod gratuit
sau la un tarif redus (Zamfir, Vlasceanu, 1993).
Conceptul de servicii sociale este intercorelat cu conceptul de furnizori de servicii care
conform OG 68/2003, semnifica „persoanele fizice sau juridice, publice sau private care pot
organiza si acorda servicii sociale” sau constituie ”acele persoane juridice care ofera diferite
bunuri si presteaza servicii necesare pentru desfasurarea unor activitati” (Ludusan,
2007,p.80).
Un alt concept de baza utilizat este conceptul de dinamica care semnifica “procesul de
evolutie al unui fenomen, schimbare continua” (Nodex, 2002) sau în acceptiune uzuala are
înteles de “dezvoltare a unor fenomene sub actiunea anumitor factori” (Tanasescu, 2005,
p.2), acest concept fiind utilizat în domenii multidisciplinare sociale (asistenta sociala,
sociologie, psihologie, economie, s.a.).
Mentionam ca investigatia serviciilor sociale a vizat perioada premergatoare crizei socio-
economice din România (2000-2009) când tendinta generala era cea de evolutie a serviciilor
sociale.

II. ROLUL SERVICIILOR IN CRESTEREA CALITATII VIETII

Expansiunea serviciilor, cresterea rolului lor in viata societatii se manifesta ca trasaturi

ale evolutiei in majoritatea tarilor lumii, argumentand, pentru etapa actuala, denumirea de
„societate a serviciilor”.
Mult timp serviciile au fost ignorate, considerate neproductive (A. Smith, D. Ricardo, S.
Mill, Say, Marx). Pentru acesti autori clasici realitatea serviciilor consta esential in servicii
personale si domestice. Pentru ei transportul, comertul, bancile erau „intermediari” utili in
masura in care facilitau deplasarea si achizitia marfurilor dar fara a fi considerate creatoare
de valoare.
Teoriile economice noi reconsidera rolul serviciilor in dezvoltarea economiei, revizuind
conceptia despre cresterea economica. Paul Heyne spune ca „cresterea economica consta nu

4
in sporirea productiei de lucruri ci in productia de avere. Averea este tot ceea ce oamenii
pretuiesc ca valoare. Evident lucrurile materiale pot contribui la avere si sunt intr-un fel
esentiale in producerea de avere. Dar nu exista legatura obligatorie intre cresterea averii si o
crestere de volum, greutate sau cantitate a obiectelor materiale”.
In acest context functiile serviciilor se inscriu intre activitatile cele mai importante
creatoare de avutie materiala si spirituala. Ele sunt:
1. de cercetare ® dezvoltarea ei este consecinta si premisa a evolutiei tehnicii de
productie. Pana la inceputul sec 20 imbunatatirile noii tehnologii si schimburile in modul de
productie proveneau in cea mai mare parte din experientele acumulate de om asupra masinii
pe care o foloseste. Foarte rar ele erau rezultatul unei munci organizate si finantate printr-un
departament de cercetare. In jurul anilor 1920 se produce profesionalizarea cercetarii. Astfel
activitatea de cercetare-dezvoltare participa la conceperea de produse si servicii noi,
adaptarea cerintelor pietei la cresterea calitatii acestora, la obtinerea lor intr-un timp mai scurt
si cu un consum mai redus de factori de productie.
2. de educatie (invatamant) ® este strans legata de activitatea de cercetare-dezvoltare, de
cresterea gradului de complexitate a economiei. Utilizarea noilor echipamente, aplicarea
noilor tehnologii nu este posibila fara calificarea superioara a personalului. Daca in societatea
preindustiala stiam sau aveam nevoie sa stim sa citim, azi intr-o societate informationala
majoritatea persoanelor trebuie sa stie sa lucreze cu calculatorul. In economia moderna
cresterea economica presupune investitii din ce in ce mai mari in capitalul uman.
3. de aprovizionare cu materii prime si materiale necesare ® alaturi de functia de
cercetare si educare demonstreaza ca serviciile sunt implicate in pregatirea productiei si chiar
in derularea procesului de productie propriu-zis. Este vorba de servicii de intretinere si stocaj
atat a intrarilor cat si a rezultatelor. Ele pot fi considerate parte integranta a sistemului de
productie. Importanta si costurile lor au crescut proportional cu cresterea complexitatii
procesului de productie.
4. de distributie ® fara de care un produs nu poate fi accesibil consumatorilor. Aceasta
functie cuprinde ansamblul operatiilor tehnice si economice care au loc din momentul iesirii

5
produselor din procesul de productie pana cand ajung la utilizatorii finali. Este vorba de
distributia fizica (deplasarea produselor pe teritorii geografice din ce in ce mai vaste, la
consumatori din ce in ce mai numerosi, la distante din ce in ce mai mari) si operatii
economice (stabilirea numarului de verigi prin care trec marfurile de la producator la
consumator, de alegerea furnizorilor, de alegerea formelor de vanzare practice). Se adauga
activitatea de promovare a vanzarilor si activitatile financiare legate de decontarile
contravalorii marfurilor livrate.
5. utilizarea produselor ® intretinerea, refacerea sau repararea si potentarea valorii de
intrebuintare a acestora. Cu cat un produs este mai „avansat” cu atat aceste activitati sunt mai
complexe si mai costisitoare. In plus prin prelungirea duratei de viata a bunurilor industriale
sau de consum se realizeaza importante economii de resurse materiale si umane.
6. gestiunea si reciclarea deseurilor ® este considerata una din cele mai importante
functii. Este pusa in evidenta de maturizarea revolutiei industriale si de dezvoltarea
productiei de masa. Deseuri au existat dintotdeauna. Ele sunt produse anexate oricarui tip de
activitate sau productie umana. Dar dezvoltarea si concentrarea productiei au determinat
inevitabil acumularea si concentrarea deseurilor. Astfel au aparut probleme legate de
gestiunea deseurilor mai ales a acelor deseuri a caror reciclare este foarte costisitoare sau a
deseurilor care nu pot fi reintegrate in circuitul natural.
Aceste functii ale serviciilor inglobeaza cu diferentieri in functie de natura produsului
pana la 80% din costurile totale ale acestora.
Dar serviciile sunt extrem de eterogene si prezinta anumite particularitati. Ca urmare nu
orice dezvoltare a sectorului tertiar contribuie in egala masura la progresul economic intern,
la obtinerea unor avantaje egale de pe urma practicarii comertului cu servicii. Din acest punct
de vedere serviciile se impart in:
–   prestatii intensive in munca ® presupun un volum mare de munca manuala, mediu
sau mai putin calificata
–   prestatii intensive in inteligenta ® necesita un personal relativ putin numeros dar cu
calificare inalta iar aportul lor este decisiv in cresterea economiei.

6
 Studiile efectuate de departamentul de comert al SUA asupra aportului factorilor de
productie la cresterea economiei cu ajutorul functiilor de productie au demonstrat ca 2/3 din
cresterile economice ale SUA se datoreaza in prezent progresului tehnic si in special cresterii
calificarii fortei de munca.

III. SERVICIILE SI CALITATEA VIETII

Calitatea vietii este un concept complex care vizeaza atat latura materiala a vietii
oamenilor cat si pe cea spirituala, calitatea relatiilor umane precum si perceperea subiectiva a
tuturor acestor elemente de catre indivizi. Este greu de exprimat printr-un singur indicator
sintetic, de aceea se utilizeaza mai multi indicatori partiali. Se recomanda gruparea acestor
indicatori in trei categorii: economici, socio-demografici, ecologici.
Intre cauzele majore ce au favorizat initierea si aprofundarea conceptului de calitate a
vietii s-au numarat:
-constatarea ca progresul economic nu duce automat la bunastarea generala, asa cum s-a
considerat multa vreme
-faptul ca, perturbarile mediului provocate de industrializarea si urbanizarea necontrolate
au efecte dramatice asupra vietii si existentei individului.
Pornindu-se de la aceste observatii s-a incercat gasirea unor elemente care sa permita
evaluarea nivelului de bogatie, respectiv de saracie, si implicit a unor solutii de eradicare a
saraciei, de perpetuare a vietii. Pe de alta parte, poluarea, fenomen mult mai grav si care, spre
deosebire de saracie, ce afecteaza numai o parte a populatiei, degradeaza calitatea vietii
tuturor, agenerat la randul ei, preocupari pentru evaluarea dimensiunilor, efectelor si
solutiilor de atenuare.
Astfel, calitatea vietii se refera la satisfacerea nevoilor materiale, umane, biologice,
spirituale, psihice ale omului in corelatie cu conditiile existentei societatii si individului, cu
relatiile interumane si cele cu mediul natural saucreat de societate.

7
 IV. CONSUMUL DE SERVICII AL POPULATIEI

Consumul, avand ca obiectiv satisfacerea nevoilor materiale si spiritualeale populatiei, a

cunoscut o evolutie ascendenta, rezultat al cresterii si diversificarii trebuintelor, dar si a
posibilitatilor tot mai largi ale societatii de ale satisface. Paralel cu sporurile cantitative,
consumul a inregistrat si o serie de mutatii structurale determinate de procesul de
reierarhizare a cerintelor, dar si de nivelul si ritmurile dezvoltarii economico-sociale.
Intr-adevar, analiza coeficientilor bugetari, respectiv a partii relative a cheltuielilor
pentru bunuri si servicii in consumul familiilor, ilustreaza pentru tarile dezvoltate, ponderea
relativ ridicata a cheltuielilor pentru servicii si tendinta de crestere a acesteia.
In cazul tarilor puternic industrializate partea serviciilor in consumul final privat se
situeaza intre 1/3 si ½, cu o usoara tendinta de majorare. Pentru tarile est-europene ponderea
serviciilor este mult mai modesta – circa 15-20% -explicabila prin nivelul mai scazut de
dezvoltare, prin deosebirile de preturi sau de obiceiuri de consum, dar si prin neconcordante
de ordin metodologic.
In tara noastra, la nivelul anilor 1999-2000, serviciile de piata reprezintacca. 17%,
consumul total de servicii are o pondere de aprox. 30%, iar consumul largit de servicii
inseamna aprox. 47% din totalul cheltuielilor de consum ale gospodariilor.

8
 V.CONCLUZII

Ca un rezumat al tuturor celor mentionate , viata de calitate buna depinde deun ansamblu
de factori :
-un mediu nepoluat , prielnic vietii sanatoase a omului;
-un nivel de viata ridicat , care presupune satisfacerea completa a nevoilor alimentatiei
calitativ bune precum si asigurarea belsugului de produseindustriale de buna calitate si a
serviciilor complete;
-un mod de viata in pas cu modernizarea continua a conditiilor tehnologice ,economice si
social-politice ale vietii sociale;
-un stil de viata corespunzator autorealizarii creative a persoanei umane

9
BIBLIOGRAFIE

- Teza de doctorat-« Dinamica serviciilor sociale »

- www.slideshare.net/NiceTimeGo/1-rolul-serviciilor-publice-de-interes-general-in-
dezvoltarea-sociatatii
- www.scritube.com/sociologie/asistenta-sociala/Furnizorii-de-servicii-
sociale232511220.php
- Roth, Andrei «  Moderniate si Modernizare Sociala », Pasi Ed.Polirom, 2002

10