Universitatea de Studii Europene din Moldova

Facultatea de Drept
Departamentul Drept Penal
Disciplina: Evoluția reglementării protecției proprietății în RM

Analiza cauzei de condamnare la cedo privind incalcarea dreptului de proprietate:

caz nr.1 Cereale Flor S.A. și Roșca c. Republicii Moldova

caz. nr.2 Paduret vs Republicii Moldova și Rusiei

Masterant: Dombrovschi Cristian

Conducător ştiinţific: Catan Carolina

Chişinău 2021
 Potrivit tabelului ,,SINTEZA VIOLĂRILOR CONSTATATE DE CURTEA EUROPEANĂ A
DREPTURILOR OMULUI în cauzele moldovenești în anul 2017,,1 s-au expus două cazuri și anume cazul nr.
1 și nr. 6 conform tabelului sus menționat.
Ambele cazuri au la esență încălcarea art.1 Prot. 1 CEDO prin care ,,Orice persoană fizică sau
juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru
cauza de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului
internațional,,2
Astfel în prima cauză cu hotărârea datată la 14.02.2017 cu perioada violării 2008-2009, conform
secțiunea a doua cauzei Cereale Flor S.A. și Roșca c. Republicii Moldova 3
La 14 februarie 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare ,,Curtea”) a pronunțat
o hotărîre în cauza Cereale Flor S.A. și Roșca c. Republicii Moldova (cererile nr. 24042/09 și 3159/10).
,,Reclamanții în această cauză sunt compania „Cereale Flor” S.A. înregistrată în Republica
Moldova (compania reclamantă) și dna Snejana Roșca, cetățeană a Republicii Moldova. Reclamanții s-
au plâns în fața Curții cu privire la încălcarea art. 6 § 1 din Convenție și a art. 1 din Protocolul nr. 1 la
Convenție ca rezultat al casării ilegală de către instanțele naționale a hotărârilor judecătorești emise de
prima instanță în favoarea lor. Dna Roșca s-a plâns, de asemenea, de încălcarea art. 6 § 1 din Convenție
și a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție pentru neexecutarea hotărârii judecătorești definitive care
era în favoarea ei, precum și de proceduri judiciare inechitabile.,, Curtea a decis conexarea ambelor
cereri şi examinarea acestora într-o singură procedură.
,,Cu privire la prima cerere, depusă de compania „Cereale Flor” S.A. la 23 februarie 2000, prin
hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripție compania reclamantă a fost obligată la plata unei
sume în valoare de 1,908,145 lei în favoarea unei companii, E.. Ulterior, compania E. a solicitat
repunerea în termen pentru executarea hotărârii din 23 februarie 2000, susținând că a fost în
imposibilitatea de a iniția o procedură de executare în termenul legal de trei ani, avînd în vedere că
executorul judecătoresc a pierdut titlul executoriu. La 17 decembrie 2008 Curtea de Apel Economică a
casat o hotărâre anterioară prin care respingea solicitarea companiei E., a repus în termen executarea
hotărârii din 23 februarie 2006, și compania reclamantă a fost impusă la plata sumei de 294,405.37 lei
în favoarea companiei . Cu privire la a doua cerere, depusă de dna Roșca, la 28 februarie 2007,
judecătoria sectorului Ciocana a recunoscut dreptul reclamantei la un lot de teren pentru construcții.
Instanța a dispus ca primăria Tohatin să acorde reclamantei un asemenea teren. Având în vedere faptul
că hotărârea nu a fost contestată în apel, aceasta a devenit definitivă la data de 20 martie 2007. Întrucât
primăria Tohatin nu i-a acordat reclamantei terenul respectiv, aceasta a înaintat o acțiune în instanța de
judecată. La 25 octombrie 2012, Curtea de Apel Chișinău, printr-o hotărâre definitivă, a constatat că
durata procedurilor a fost excesivă, ca urmare a acțiunilor autorităților, și a acordat reclamantei
despăgubiri cu titlu de prejudiciu moral și de costuri și cheltuieli, dar a respins restul pretențiilor cu
privire la acordarea unei compensații pentru terenul care, eventual, urma să-i fie atribuit.,, La 16
septembrie 2011 și 1 octombrie 2013, respectiv, Guvernul a prezentat declarațiile sale unilaterale,
solicitând Curții să radieze de pe rolul său cauzele respective. Reclamanții nu au fost de acord cu
condițiile exprimate de Guvern în declarațiile unilaterale. Noi considerăm că ambele cereri au fost fondate
și careva motivări veridice ce tine de inadmisibilitatea motivelor nu este, în corespundere cu art. 35 § 3
(a) al Convenției. Conform faptului că Curtea sa expus asupra plângerii conform cererii nr.24042/09 și
anume acceptarea parțială a acțiunii, prin acțiunea dată sa garantat art.1 protocolului nr.1 al Convenției
În cauzele respective, Curtea a statuat că procedurile de revizuire desfășurate de către Judecătoria
Economică de Circumscripție și de către Curtea de Apel Chișinău au fost incompatibile cu principiul
securității juridice. Astfel, Curtea a constat violarea art.1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Curtea a
1
Pag.8 Notei Analitice REPUBLICA MOLDOVA LA CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI ÎN ANUL 2017
2
Art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO
3
https://hudoc.echr.coe.int/eng#{%22tabview%22:[%22document%22],%22itemid%22:[%22001-176360%22]}
acordat companiei „Cereale Flor” S.A. 18,400 euro cu titlu de prejudiciu material, 2000 euro cu titlu de
prejudiciu moral și 900 euro cu titlu de costuri și cheltuieli. Reclamantei S. Roșca, Curtea a acordat
18,168 euro cu titlu de prejudiciu material, 2000 euro cu titlu de prejudiciu moral și 1500 euro cu titlu de
costuri și cheluieli.
În cauza nr.2 data hotărârii este 09.05.2017 cu perioada violării 2010 conform conform secțiunea a
doua cauzei Paduret c. Moldovei și Federației Ruse 4
La 9 mai 2017 Curtea a pronunțat o hotărâre în cauza Pădureț c. Republicii Moldova și Federației
Ruse (cererea nr. 26626/11).
Reclamantul, dl Dumitru Pădureț, este cetățean al Republicii Moldova, născut în anul 1983 și locuiește
în Cocieri. La 22 august 2010, reclamantul, activând în calitate de antreprenor, transporta mărfuri către
o piață agricolă din Dubăsari, în regiunea transnistreană (în continuare „RMN”). Două persoane care
s-au prezentat ca fiind colaboratori vamali ai „RMN” i-au confiscat camionul și marfa pe care o
transporta, din cauza neînregistrării vehiculului de către reclamant. Totodată, autoritatea vamală din
„RMN” i-a aplicat reclamantului o amendă, în schimbul eliberării camionului și mărfii confiscate, pe
care acesta a plătit-o.
Astfel, reclamantul a invocat în fața Curții încălcarea Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare „Convenția”), susținând că
confiscarea camionului și a mărfurilor și impunerea unei amenzi a constituit o ingerință ilegală în dreptul
său de proprietate.
Inițial, Curtea a stabilit jurisdicția statelor respondente, reiterând jurisprudența sa referitoare la
regiunea transnistreană, considerând că, deși Republica Moldova nu are un control efectiv asupra acestei
regiuni, totuși persoanele aflate pe acest teritoriu cad sub jurisdicția sa, iar respectarea drepturilor lor
trebuie să fie asigurată. În privința Federației Ruse, Curtea a reiterat că aceasta a contribuit atât militar,
cât și politic la crearea regimului separatist, iar „RMN” există doar prin susținerea economică, militară și
politică, oferită de Federația Rusă. Cu referire la fondul cauzei, Guvernul Republicii Moldova a invocat,
iar Curtea a notat că a existat o ingerință în dreptul de proprietate al reclamantului, care nu a fost
prevăzută de lege.
Astfel ,,Curtea a constatat că Republica Moldova și-a îndeplinit toate obligațiile sale pozitive, atât
cu referire la măsurile întreprinse pentru a restabili controlul pe teritoriul transnistrean, cât și în vederea
asigurării respectării drepturilor individuale ale reclamanților, prin intentarea unui proces penal în
privința confiscării camionului și mărfurilor reclamantului. Astfel, nu a existat o încălcare a
Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție din partea Republicii Moldova.,, 5Noi considerăm la fel
conform hotărârile sale, RM şi-a onorat obligaţiile sale în raport cu cazul expus, ce ţine restabilirea
controlului asupra raioanelor din stânga Nistrului, la fel ca și ce ţine de asigurarea respectării drepturilor
fundamentale și anume dreptului de proprietate, cu implicarea organelor de ocrotire a normelor de drept,
cu tentative de negocieri asupra cazului dmnl D. Pădureţ, la fel ca și somarea în mod repetat a
reprezentantului politic pentru a putea duce o politică de promovare a drepturilor inalenabile și libertăților
fundamentale ale omului. Astfel observăm o dezvoltare pe teritoriul RM a reglementării protecției
consumatrului pe teritoriul tării.
Ce tine de pârâtul nr.2 ,, Curtea a constatat o încălcare a acestui Articol de către Federația Rusă. Deși
Curtea a notat inexistența vreunei probe care să demonstreze participarea directă a persoanelor ce ar
acționa din numele Federației Ruse în măsurile întreprinse față de reclamant, totuși Federația Rusă a
exercitat controlul efectiv în „RMN” în perioada respectivă, prin sprijinul său economic, militar și politic
continuu. Prin urmare, Curtea a acordat reclamantului 1 320 de euro cu titlu de prejudiciu material, 3 000
de euro cu titlu de prejudiciu moral și 2 000 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli, sume ce urmează a fi
achitate de Federația Rusă.,, Noi suntem deacord că anume pe teritoriul reprezentanților Tiraspului sunt
create situații alarmate și confuze asupra cazului și în general asupra unor norme de drept similare
dreptului de proprietate. Astfel observă impactul negativ asupra situației drepturilor fundamentale ale
4
https://hudoc.echr.coe.int/eng#{%22itemid%22:[%22001-176364%22]}
5
http://agent.gov.md/paduret-c-republicii-moldova/
omului în regiunea menționată ca rezultatul unei companii de dezinformare in . Nu suntem deacord și
condamnăm procedurie și acțiunile ale reprezentanților Tiraspolului, apreciem și susținem pronunțarea
horărârii CEDO.

Concluzie

În concluzie pot conluzie reglementarea evoluției protecției proprietății evoluiază, în special prin
maniera în care sunt interpretate prevederile CEDO, astfel aplicând convenția drept un instrument care
care are o viaţă proprie; astfel, drepturile cuprinse s-au extins şi s-au aplicat unor noi situaţii care nu au
putut fi prevăzute anterior, la fel drept un impact pozitiv poate fi faptul politicii de promovare a
protecției proprietății pe teritoriul tării, fiind încă la un nivel mai mare luând în calcul activitatea
precedentă a organelor competente pe tematica indicată, și considerăm și dorim ca in viitorul apropiat
șă șe dezvolte și mai tare.

Bibliografie
A. Acte Normative
 Art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO

B. Manuale
 Vladislav GRIBINCEA, Pavel GRECU, Daniel GOINIC, Note Analitice ,,REPUBLICA
MOLDOVA LA CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI ÎN ANUL 2017,, , pag.8.

C. Alte surse, pagini web

 Ghid privind art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului accesat pe
https://www.echr.coe.int/Documents/Guide_Art_1_Protocol_1_RON.pdf la data de 25.03.2021
 http://agent.gov.md/paduret-c-republicii-moldova/
 https://hudoc.echr.coe.int/eng#{%22itemid%22:[%22001-176364%22]}
 https://hudoc.echr.coe.int/eng#{%22tabview%22:[%22document%22],%22itemid%22:[%22001-
176360%22]}