Planul general de conturi

Planul de conturi reprezintă matricea tuturor conturilor utilizate la un moment dat de

agenţii economici. Planul conţine 9 clase de conturi:
 Conturi de bilanţ:
 Clasa 1 – conturi de capitaluri;
 Clasa 2 – conturi de imobilizări;
 Clasa 3 – conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie;
 Clasa 4 – conturi de terţi;
 Clasa 5 – conturi de trezorerie;
 Conturi de procese economice:
 Clasa 6 – conturi de cheltuieli;
 Clasa 7 – conturi de venituri;
 Conturi extrabilanţiere:
 Clasa 8 – conturi speciale;
 Conturi de calculaţie:
 Clasa 9 – conturi de gestiune;
În cadrul fiecărei clase de conturi (simbolizată cu o cifră), vom găsi mai multe grupe de
conturi, acestea fiind simbolizate cu două cifre. De exemplu, în clasa 2 Conturi de imobilizări
găsim grupa 21 Imobilizări corporale.
În cadrul grupelor de conturi găsim conturi sintetice de gradul I, care se simbolizează cu
trei cifre. De exemplu, în grupa 44 Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate, găsim
contul 442 Taxa pe valoarea adăugată.
Pentru anumite conturi sintetice de gradul I planul de conturi cuprinde şi conturi sintetice
de gradul II, simbolizate cu patru cifre, de exemplu 4423 TVA de plată.
Redăm în anexă planul de conturi general, în ultima variantă.
Clasa conturilor de capital

Clasa 1, a conturilor de capital, reflectă evoluţia surselor de finanţare permanente, atât

proprii, cât şi de natura datoriilor pe termen lung.
Clasa cuprinde conturi cum sunt: capital social, rezerve, rezultat reportat, profit şi
pierdere, subvenţii pentru investiţii, provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, împrumuturi din
emisiunea de obligaţiuni, credite bancare pe termen lung etc.
În principiu aceste conturi au funcţie contabilă de pasiv.
Reprezentativ este contul 101 Capital social, cont de surse proprii de finanţare, cu funcţie
contabilă de pasiv.
Contul prezintă sold iniţial creditor, care exprimă valoarea capitalului social al firmei la
începutul exerciţiului.
Se creditează cu operaţiile de constituire şi creştere a capitalului social:
- capitalul subscris de acţionari sau asociaţi în bani sau în natură;
- rezervele utilizate pentru majorarea capitalului social;
- primele de capital încorporate la capitalul social;
- profitul încorporat la capitalul social..
Se debitează cu operaţiile de diminuare a capitalului social:
- retragerile de capital de către acţionari sau asociaţi;
- diminuările de capital social în scopul acoperirii pierderilor firmei în exerciţiile anterioare.
Soldul final al contului este creditor şi exprimă valoarea capitalului social al firmei la
sfârşitul exerciţiului.
Evidenţa capitalului social se ţine distinct pentru capitaluL subscris nevărsat şi pentru
capitalul vărsat de acţionari sau asociaţi.

Clasa conturilor de imobilizări

Clasa 2, a conturilor de imobilizări, reflectă evoluţia activelor imobilizate, a alocărilor

permanente, pe termen lung, de surse.
 Clasa cuprinde conturi cum sunt: cheltuieli de constituire, alte imobilizări necorporale,
terenuri, construcţii, instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii, imobilizări
corporale în curs, titluri de participare, creanţe imobilizate etc.
În principiu aceste conturi au funcţie contabilă de activ.
Clasa 2 include şi conturi rectificative, ca amortizări privind imobilizările necorporale,
amortizări privind imobilizările corporale, provizioane pentru depreciere. Acestea au funcţie
contabilă de pasiv, dar soldul lor este cuprins cu semnul minus în construcţia posturilor de activ.
Reprezentativ este contul 212 Construcţii, cont de mijloace economice, cu funcţie
contabilă de activ.
Contul prezintă sold iniţial debitor, care exprimă valoarea contabilă a construcţiilor
deţinute de firmă la începutul exerciţiului.
Se debitează cu operaţiile de intrare de construcţii în patrimoniu:
- construcţiile cumpărate de la terţi, la cost de achiziţie;
- construcţiile reprezentând aport în natură la capitalul social, la valoare de aport;
- construcţiile realizate în regie proprie, la cost de producţie;
Se creditează cu operaţiile de ieşire a construcţiilor din patrimoniu, la valoare contabilă.
Soldul final al contului este debitor şi exprimă valoarea contabilă a construcţiilor deţinute
de firmă la sfârşitul exerciţiului.

Clasa conturilor de stocuri

Clasa 3, a conturilor de stocuri, reflectă evoluţia activelor circulante în formă materială, a

alocărilor ciclice de surse, pe termen scurt, în stocuri.
Clasa 3 cuprinde conturi cum sunt: materii prime, materiale consumabile, materiale de
natura obiectelor de inventar, semifabricate, produse finite, animale şi păsări, mărfuri, ambalaje
etc.
În principiu aceste conturi au funcţie contabilă de activ.
Evaluarea stocurilor de materii prime se face la cost de achiziţie. Evaluarea stocurilor de
produse se face la cost de producţie. Mărfurile se evaluează fie la cost de achiziţie, în cazul
comerţului cu ridicata, fie la preţ de vânzare cu amănuntul, în cazul comerţului cu amănuntul.
 Clasa 3 include şi conturi rectificative, ca provizioane pentru depreciere. Acestea au
funcţie contabilă de pasiv, dar soldul lor este cuprins cu semnul minus în construcţia posturilor
de activ.
Reprezentativ este contul 301 Materii prime, cont de mijloace economice, cu funcţie
contabilă de activ.
Contul prezintă sold iniţial debitor1, care exprimă valoarea contabilă a materiilor prime
deţinute de firmă la începutul exerciţiului.
Se debitează cu operaţiile de intrare de materii prime în patrimoniu, şi anume materiile
prime cumpărate de la terţi, la cost de achiziţie.
Se creditează cu operaţiile de consum al materiilor prime, la valoare contabilă.
Soldul final al contului este debitor şi exprimă valoarea contabilă a materiilor prime
deţinute de firmă în stoc la sfârşitul exerciţiului.

Clasa conturilor de terţi

Cu structură eterogenă, clasa 4 cuprinde atât conturi de datorii, cu funcţie contabilă de

pasiv, cât şi conturi de creanţe, cu funcţie contabilă de activ.
Conturile de datorii sunt: furnizori, personal – remuneraţii datorate, asigurări sociale,
ajutor de şomaj, impozitul pe profit, TVA de plată, impozitul pe salarii, dividende de plată,
creditori diverşi. Acestea sunt conturi de surse de finanţare atrase şi au funcţie contabilă de pasiv.
Conturile de creanţe sunt: clienţi, avansuri acordate personalului, TVA de recuperat,
decontări cu asociaţii privind capitalul, debitori diverşi. Acestea sunt conturi de active circulante
în decontare şi au funţie contabilă de activ.
Un cont de datorii reprezentativ este contul 401 Furnizori, cont care prezintă sold iniţial
creditor, sold ce exprimă datoriile firmei faţă de furnizori la începutul exerciţiului.
Contul se creditează pe parcursul exerciţiului cu ocazia creşterii datoriilor faţă de
furnizori pe măsura cumpărărilor de materii prime, mărfuri, servicii, lucrări de la aceştia pe
credit comercial.
Contul se debitează cu ocazia plăţilor către furnizori, în numerar sau prin bancă.

1
se prezintă funcţionarea contului în cazul metodei inventarului permanent
 Contul are sold final creditor, reprezentând valoarea datoriilor faţă de furnizori la sfârşitul
exerciţiului, sau se soldează – dacă s-au lichidat datoriile faţă de furnizori.
Un cont de creanţe reprezentativ este contul 411 Clienţi, cont care prezintă sold iniţial
debitor, sold ce exprimă creanţele firmei faţă de clienţi la începutul exerciţiului.
Contul se debitează pe parcursul exerciţiului cu ocazia creşterii creanţelor faţă de clienţi
pe măsura vânzărilor de produse finite, mărfuri, prestării de servicii, efectuării de lucrări către
aceştia pe credit comercial.
Contul se creditează cu ocazia încasărilor de la clienţi, în numerar sau prin bancă..
Contul are sold final debitor, reprezentând valoarea creanţelor faţă de cleinţi la sfârşitul
exerciţiului, sau se soldează – dacă s-au lichidat creanţele faţă de clienţi.

Clasa conturilor de trezorerie

Conturile de trezorerie sunt în principal conturi de disponibilităţi băneşti, conturi cu

funcţie contabilă de activ.
Clasa 5 cuprinde conturi cum sunt: valori de încasat, conturi curente la bănci, casa, alte
valori, acreditive, dar şi conturi de plasamente, ca: acţiuni, obligaţiuni etc. apar, ca şi la celelalte
clase de conturi de activ, conturi rectificative, de provizioane pentru depreciere. În plus, apar
conturi de pasiv, de datorii, de exemplu credite bancare pe termen scurt.
În principiu majoritatea conturilor din clasa 5 au funcţie contabilă de activ.
Reprezentativ este contul 512 Conturi curente la bănci, cont de disponibilităţi băneşti, cu
funcţie contabilă de activ.
Contul prezintă sold iniţial debitor, care exprimă valoarea disponibilităţilor în lei şi în
valută deţinute de firmă la societăţile bancare la începutul exerciţiului.
Contul se debitează cu operaţiile de încasări de la clienţi sau alţi creanţieri.
Se creditează cu operaţiile de plăţi către furnizori, salariaţi, acţionari, stat, diverşi alţi
creditori.
Soldul final al contului este debitor şi exprimă valoarea disponibilităţilor băneşti ale
firmei în conturi curente la bănci la sfârşitul exerciţiului.
Clasa conturilor de cheltuieli

Conturile de cheltuieli evidenţiază consumurile, resursele aflate în curs de utilizare în

cadrul activităţii de exploatare, financiare şi chiar extraordinare.
Conturile de cheltuieli sunt conturi de rezultat şi au funcţie contabilă de activ.
Conturile din clasa 6 se debitează pe măsura efectuării de cheltuieli:
- cheltuieli prin angajamente faţă de terţi;
- plăţi prin bancă sau în numerar;
- consumuri din stocuri;
- costul mărfurilor vândute;
- valoarea rămasă neamortizată a imobilizărilor cedate;
- dobânzi datorate;
- sconturi acordate;
- amortizări;
- provizioane constituite.
Conturile de cheltuieli se închid la sfârşitul lunii, când se creditează cu cheltuielile
repartizate asupra rezultatului. Nu prezintă sold.

Clasa conturilor de venituri

Conturile de venituri evidenţiază veniturile brute obţinute în cadrul activităţii de

exploatare, financiare şi eventual extraordinare.
Conturile de venituri sunt conturi de rezultat şi au funcţie contabilă de pasiv.
Conturile din clasa 7 se creditează pe măsura realizării de venituri:
- din vânzarea către terţi de produse finite şi mărfuri, prestarea de servicii, efectuarea de
lucrări;
- din producţia de semifabricate şi produse finite;
- din producţia de imobilizări;
- valoarea convenită a imobilizărilor cedate;
- dobânzi cuvenite;
- sconturi primite;
- reluarea provizioanelor.
Conturile de venituri se închid la sfârşitul lunii, când se debitează cu veniturile repartizate
asupra rezultatului. Nu prezintă sold.