Piaţa de carte – un indicator care plasează România pe

ultimele poziţii în Uniunea Europeană

Producţia de carte este un indicator semnificativ al modernizării şi al capitalului cultural de
care dispune o naţiune. Nu ne putem imagina lumea modernă fără schimbările uriaşe pe
care le-a adus cartea în viaţa oamenilor, în educaţie, în ştiinţă şi în literatură, inclusiv în sfera
religiei (primele tipărituri au fost traduceri ale textelor religioase). Acum, ne spun
teoreticienii, trecem de la modernitate la postmodernitate, de la civilizaţia cărţii la civilizaţia
imaginii, care va domina scena în era digitală. Trăim într-o lume dominată de internet şi
social media, de audiovizual şi de industriile culturale, iar acest nou habitat mediatic ne
modelează percepţiile, imaginaţia, motivaţiile, relaţiile cu ceilalţi şi modurile de gândire.
Dar, deşi cartea a pierdut din importanţa pe care o avea odinioară, ea rămâne în tabloul
culturii actuale ca un mijloc fundamental de comunicare, un instrument de neînlocuit în
educaţie, un suport al literaturii şi al gândirii ştiinţifice. De aceea, indicatorii care privesc
producţia editorială, vânzarea cărţilor, lectura şi frecventarea bibliotecilor sunt relevanţi
pentru consumul cultural şi ne ajută să estimăm nivelul de cultură al unei naţiuni.
În prima parte a anului 2017, Federaţia Editorilor din Europa a publicat o broşură cu
titlul The Book Sector in Europe: Facts and Figures. Aceasta cuprinde statistici foarte utile
privind industria cărţii în format clasic, extinderea cărţilor în variantă electronică şi modul în
care piaţa cărţii a traversat perioada de criză economică din intervalul 2008-2013. Henrique
Mota, preşedintele Federaţiei Editorilor din Europa, semnează o prefaţă în care apreciază că
industria cărţii este „este cea mai mare industrie culturală din Europa”, care atinge o cifră de
afaceri de circa 22-24 de miliarde de euro pe an în UE şi în Spaţiul Economic European (SEE).
Principala concluzie prezentată în broșură este aceea că, după depăşirea crizei, asistăm la o
revenire semnificativă a interesului pentru lectură şi pentru cartea tipărită, deşi piaţa de
carte electronică a înregistrat o creştere spectaculoasă în ultimul deceniu, fiind estimată
acum la circa 6-7% din totalul pieţei de carte din Europa.
Din păcate, piaţa de carte din România a fost grav afectată de criza economică, astfel că,
potrivit unui comunicat emis de Federația Editorilor din România, în 2014, aproximativ două
treimi din numărul editurilor româneşti au dispărut, iar numărul angajaţilor din industria
cărţii s-a redus la jumătate în ultimii anii. Mai jos se află harta cu cifra de afaceri a editurilor
din Europa, unde putem vedea locul modest pe care se plasează România în tabloul acestei
industrii culturale.
Cifra de afaceri a editorilor, per țară, în UE + Spaţiul Economic European şi în țările candidate la UE, 2015
(milioane €)
Sursa imaginii: The Book Sector in Europe: Facts and Figures, The Federation of European
Publishers, 2017, p. 4.
Harta ne arată faptul că cifra de afaceri a editurilor din România se situează între 50-100 de
milioane de euro, nivel similar cu cel din Bulgaria şi Serbia, dar la mare distanţă faţă de
cotele din Germania, Marea Britanie şi Franţa, ţări care conduc acest top cu cifre de afaceri
între 5.000 şi 2.500 de euro. De asemenea, este vizibil faptul că piaţa de carte din România
este sub nivelul pieţelor din ţările din regiune.         
Un alt grafic expresiv ne prezintă un clasament al ţărilor europene în funcţie de nivelul pe
care gospodăriile îl alocă cheltuielilor pentru achiziţiile de carte, indicator moderat de
nivelul variat al puterii de cumpărare (PPS) din diferite ţări.
Totalul aproximativ al cheltuielilor pe cărți, per gospodărie, în UE, 2010 (PPS).
          

Sursa imaginii: The Book Sector in Europe: Facts and Figures, The Federation of European
Publishers, 2017, p. 15.
Putem observa disparităţile frapante dintre ţările europene în privinţa acestui indicator. Pe
ultimele locuri, Bulgaria şi România au procente de 11,6, respectiv 12,6%, pe când ţările
occidentale, precum Germania, Spania, Beligia şi Olanda au cote de peste 140, ajungând
până la nivelul de 197,2 în cazul Luxemburgului. Analiştii consideră că situaţia îngrijorătoare
a pieţei de carte din România are cauze multiple, printre care se numără nivelul scăzut al
puterii de cumpărare a cetăţenilor, destrămarea sistemului naţional de distribuţie a cărţii,
reducerea drastică a numărului de librării, incapacitatea sistemului de învăţământ de a
stimula interesul elevilor pentru lectură, absenţa programelor educative din agenda
instituţiilor media.
Graficele şi interpretarea au fost puse la dispoziție de Grigore Georgiu, Alina Bârgăoanu și
Raluca Buturoiu, membri în echipa proiectului „Starea Naţiunii”.