Cum arată piața de carte din România după anul pandemic

2020. Când o scădere de 7% e o veste bună Sâmbătă, 19 iunie

2021, 16:00. Ultimul update Sâmbătă, 19 iunie 2021, 19:01 Am
calculat: cifra totală de afaceri a celor mai importante 70 de
edituri din România, în anul 2020, a fost de 84,06 milioane de
euro, în scădere cu 7,1% față de anul precedent. Cifra, ca atare,
plasează piața de carte din România pe ultimele locuri în
Uniunea Europeană. Nu este o noutate. De mulți ani, vânzările
de carte în România sunt rușinos de mici. Totuși, scăderea de
7,1% este vestea bună în această afacere. În ciuda situației
critice în care au fost editorii, două luni de carantină, în care
librăriile au fost închise (proastă decizie a autorităților!),
anularea târgurilor de carte tradiționale (Gaudeamus și
Bookfest) și a blocajelor financiare, pentru că librarii au
suspendat la un moment dat plățile către editori, afacerile
totale au scăzut cu doar 7,1% față de 2019. Este o notă foarte
bună pentru editorii care s-au descurcat singuri, fără ajutorul
guvernului sau al Ministerului Culturii și pentru românii care
mai cumpără cărți. După spaima și blocajele din 2020, fără
niciun sprijin instituțional, scăderea de 7,1% este de-a dreptul
eroică pentru condiția cărții în România. Orizontul de așteptare
pentru contracția pieței editoriale, înainte de apariția
bilanțurilor contabile de la Ministerul Finanțelor Publice, era
situat la peste 20%. Dar vânzările de carte din librăriile închise
și restricționate au fost compensate de comenzile online. În
fapt, numărul cumpărătorilor de carte s-a menținut la nivelul
anului 2019, numai că modalitatea de achiziție s-a schimbat:
plata cu cardul pe online. Scăderea de 7% reprezintă o
stagnare a pieței editoriale – ca să ne exprimăm în spiritul
optimist al premierului Florin Cîțu, când anunță entuziasmat o
creștere cât de mică a PIB-ului României. Din fericire, pandemia
din 2020 n-a lovit atât de puternic piața editorială, spre
deosebire de criza economică din 2009-2010, care aproape a
secat-o de resurse. Abia în 2019, vânzările de carte din
România au reușit să atingă nivelul din 2008. Dar vechii editori
din România, în 30 de ani de piață liberă, au învățat să înfrunte
crizele de orice fel.   Profitul net al celor 70 de edituri, calculat
pe baza bilanțurilor din 2020, depuse la Ministerul Finanțelor
Publice, s-a ridicat la 11,58 de milioane de euro, la nivelul
anului 2019 (creștere ușoară de 0,6%). Asta nu înseamnă că cei
70 de editori au stat călare pe un sac burdușit cu bani. Sunt
bilanțuri contabile raportate de editori, dar blocajele financiare
sunt mari, iar facturile neîncasate și întârzierile de plăți au
împins unele edituri să-și desfășoare activitatea de azi pe
mâine. Comparând mere cu pere Cu riscul de a compara „mere
cu pere”, să notăm că cele trei mari companii care operează
cele mai mari televiziuni comerciale din România – PRO TV,
Antena TV Group și Dogan Media (Kanal D) – au raportat în
total o cifră de afaceri de 313 milioane de euro. De 3,7 ori mai
mare decât cifra celor 70 de edituri. Profitul net raportat de
PRO TV SRL, care operează licențele a cinci televiziuni din
grupul PRO TV, 51,5 milioane de euro, a fost mai mare de 4,4
ori decât profitul total al celor 70 de edituri. Ratingul deține
puterea în România, cartea aflându-se undeva în afara listei de
priorități, de nevoi, de interese pentru poporul consumator. Ca
o ironie, nu există știri sau emisiuni despre carte în grilele celor
trei televiziuni.  Ministerul Culturii n-a sprijinit deloc piața de
carte în 2020. Toate solicitările breslei înaintate în cursul anului
către minister au rămas fără reacție, fără răspuns, niște litere
moarte. Guvernul ar fi putut să ofere profesorilor, studenților și
elevilor niște vouchere pentru achiziția de carte, să finanțeze
bibliotecile pentru achiziția de carte direct de la edituri sau să
implementeze rapid și eficient ajutoarele din „Măsura 2” și
„Măsura 3”. Nu s-a întâmplat nimic. Nu l-am auzit pe Bogdan
Gheorghiu, ministrul culturii, vorbind despre starea pieței
editoriale. În schimb, ministrul Gheorghiu și colega sa de partid
Alina Gorghiu au inițiat un proiect de lege, care deja a trecut
de Camera Deputaților, prin care se instituie, între 6 și 31
decembrie, perioada oficială a sărbătoririi colindului românesc.
Este o inițiativă populistă, caraghioasă, care se pretinde a fi
patriotică, o dovadă că mințile celor doi politicieni liberali au
rămas la nivelul festivalului de îndobitocire „Cântarea
României”. Este evident pentru ministrul Bogdan Gheorghiu că
habar n-are ce înseamnă cultura scrisă pentru viața unui popor.
În loc să inițieze măsuri concrete pentru încurajarea producției
de carte, a distribuției, a achizițiilor de carte de către biblioteci,
ministrul propune o vrăjeală festivistă, atât îl duce mintea! Ar
merita ca la următorul târg de carte, când se va organiza fără
restricții, să fie declarat de industria editorială drept „persona
non grata” și să fie trimis la… colindat. Mai mult, același regim
să fie aplicat tuturor politicienilor, din prezent și din trecut, care
au dat dovadă de o crasă indiferență și un dispreț față de
cultura scrisă a românilor. (Nu este o instigare la violență!)
Pentru ca astfel de târguri de carte să nu mai reprezinte o „baie
de mulțime” pentru Iohannis, Orban și alți „iubitori ai cărților”.
Top 10 edituri în cifre de afaceri Să ne întoarcem la cifrele
anului 2020 și să notăm primele 10 edituri care au raportat cele
mai mari cifre de afaceri: Grup Editorial Litera – 16,2 milioane
de euro, scădere de 12,6% față de 2019 Art Klett – 5,9 milioane
de euro, creștere de 8% față de 2019 Polirom – 5,8 milioane de
euro (-11%) Editura Trei – 4,2 milioane de euro (-3%)
Humanitas – 3,76 de milioane de euro (-7,8%) Paralela 45 –
3,73 de milioane de euro (-11,4%) Curtea Veche Publishing –
3,3 milioane de euro (+1%) Booklet – 3,01 milioane de euro (-
10,4%) Didactica Publishing House – 2,9 milioane de euro
(+5,1%) RAO – 2,7 milioane de euro (+0,1%) Anul pandemic
2020 a confirmat că editorii români pot să trăiască și fără
„colindele” ministrului culturii.