CURS 5

6.4.2. Excavatoare hidraulice cu cupă dreaptă

Construcţie şi funcţionare

Aceste excavatoare sapă de regulă deasupra nivelului de sprijin al maşinii de bază, prin
depărtarea cupei faţă de maşina de bază.

Schema şi părţile componente ale excavatorului cu cupă dreaptă sunt date în figura 6.32.

Săparea se face în principal prin acţionarea cilindrului mânerului, care deplasează cupa din
poziţia de început a săpării până în poziţia de sfârşit a săpării.

Specific acestor excavatoare este faptul că descărcarea cupei se realizează prin deschiderea
acesteia, basculându-se partea din faţă a cupei în raport cu peretele posterior al acesteia cu ajutorul a
doi cilindri hidraulici montaţi pe peretele posterior.

Excavatoarele hidraulice cu cupa dreaptă se utilizează mai ales la capacităţi mari, în cariere,
pentru preluarea şi încărcarea materialului în mijloace de transport.

Fig.6. 32. Excavator hidraulic cu cupă dreaptă

1 - sistem de deplasare; 2 – platformă rotitoare; 3 – braţ; 4 – mâner; 5 – cupă (realizată din două părţi articulate);
6 – cilindri manevrare braţ; 7 – cilindru manevrare mâner; 8 – cilindru manevrare cupă.

În figura 6.33 se indică părţile componente ale unui excavator hidraulic cu cupă dreaptă, iar în
figura 6.34 un exemplu de diagramă de săpare.
 Fig.6.33 . Excavator hidraulic –pǎrţi componente
1- braţ; 2 – mâner; 3- cupă cu descărcare prin deschidere;4 – cilindri pentru manevrarea cupei; 5 – motoare
hidraulice rotative pentru acţionarea şenilelor; 6 –platforma rotitoare cu urechi pentru articulaţia braţului şi a
cilindrilor braţului; 7 –roata motoare a şenilelor; 8 – rulment cu coroană dinţată cu dantură interioară; 9- motorul
hidraulic rotativ al mecanismului de rotire; 10 – şenile; 11 – cadrul şenilelor; 12 – răcitor de ulei; 13- motor
diesel; 14- pompe hidraulice antrenate de motorul diesel; 15 –cabină cu sistem de comandă şi aparate de control;
16-cilindri manevrare braţ; 17 – cilindru manevrare mâner; 18 – aparataj hidraulic montat pe platforma rotitoare.

Fig.6.34.

Diagrama de sǎpare
Faza de descărcare a cupei este dată în figura 6.35, iar din figura 6.36 rezultă construcţia cupei.

Fig.6.35. Descărcarea cupei Fig.6.36. Construcţia cupei

Excavatoarele hidraulice cu cupa dreaptă se utilizează mai ales la capacităţi mari, în cariere,
pentru preluarea şi încărcarea materialului în mijloace de transport.

6.4.3. Excavatoare cu braţ telescopic

Excavatoarele cu braţ telescopic se folosesc, de regulǎ, pentru lucrări de finisare a săpăturii,

asigurând o mişcare de translaţie a cupei prin telescoparea braţului şi având şi posibilitatea rotirii cupei
în jurul axului braţului.

Schema şi diagrama de săpare a unui astfel de excavator se indică în figura 6.37.

 Fig. 6.37 Excavator cu braţ telescopic - schema şi diagrama de săpare

La unele variante tronsonul mobil al braţului împreună cu cupa se pot roti în jurul axului
braţului (fig. 6.38), dar la majoritatea excavatoarelor cu braţ telescopic se poate roti numai cupa în
raport cu axul braţului (fig.6.39), pe lângă mişcarea de basculare a cupei, caracteristică tuturor
excavatoarelor hidraulice.

Fig. 6.38- Rotire braţ+cupǎ Fig. 6.39. Rotire relativǎ cupǎ faţǎ de braţ
CALCULUL MECANISMELOR DE ACŢIONARE A ECHIPAMENTULUI DE LUCRU

A. Calculul mecanismului de manevrare a mânerului

Ipoteza de calcul (fig.1) este următoarea:

- se realizează săparea cu cilindrul mânerului în pământ categoria IV

- cupa se află la sfârşitul săpării şi este plină cu pământ, iar grosimea brazdei are valoarea
maximă cmax

Fig. 1

În această poziţie (fig.1) se pune condiţia de echilibru a ansamblului mâner – cupă şi se scrie
ecuaţia de momente în raport cu articulaţia O :

Rst rst + Gm rm + Gc + p rc + p
 M 0 = 0  Pm = rpm
(1)

în care: Gm - greutatea mânerului; Gc + p - greutatea cupei şi a pământului din cupă; Rst - rezistenţa la
săpare; rst , rm , rc + p , rpm - distanţele de la articulaţia O la direcţiile forţelor Rst , Gm , Gc + p , Pm ; Pm - forţa
din cilindrul mânerului.

Rezistenţa la săpare se determină cu relaţia:

Rst = K s bcmax (2)

în care : K s - rezistenţa specifică la săpare pentru pământ categoria IV, în N / m 2 ; b – lăţimea brazdei
(egală cu lăţimea cupei ); cmax - grosimea maximă a brazdei (la sfărşitul săpării)
 Grosimea maximă a brazdei se determină din condiţia umplerii cupei la săparea din poziţia I în
poziţia II :

qku
ku q = bcmax H n ka  cmax = (3)
bH n ka

în care : q – capacitatea cupei; ku - coeficient de umplere a cupei; H n - înălţimea normală de săpare;

ka − coeficient de afânare.

În continuare se determină cursa necesară a cilindrului mânerului:

cn m = lmax − lmin (4)

în care: lmax , lmin − lungimile maximă şi minimă ale cilindrului mânerului, care se stabilesc pe cale
grafică, executând schiţe la scară pentru echipamentul de lucru în poziţiile limită.

Cunoscând forţa Pm şi cursa cn m se poate face alegerea cilindrului dintr-un catalog sau
proiectarea acestuia.

B. Calculul mecanismului de manevrare a braţului

Ipoteze de calcul (poziţii de calcul)

a) ridicarea echipamentului cu cupa plină după terminarea săpării (cupa, aflată la raza maximă,
este scoasă din pământ astfel încât rezistenţa la săpare Rst nu mai acţionează ) (fig.2)

b) cupa la înălţimea maximă înainte de descărcare

c) determinarea reacţiunilor în cilindrii braţului în timpul săpării (fig.3)

Ipotezele a) şi b) se utilizează pentru determinarea forţei maxime din cilindrii de manevrare a
braţului în vederea alegerii acestor cilindri, iar ipoteza c) se utilizează la verificarea cilindrilor
hidraulici.

Forţa din cilindrii braţului se determină din condiţia de echilibru şi anume din ecuaţia
momentelor forţelor ce acţionează asupra echipamentului de lucru în raport cu articulaţia O1 dintre
braţ şi platforma rotitoare (se izolează echipamentul de lucru). Din ecuaţiile de momente, scrise pentru
poziţiile a şi b, rezultă relaţiile de calcul pentru forţele din cilindrii de manevrare a braţului pentru cele
două poziţii:

Gc + p r('c + p )1 + Gm rm' 1 + Gb rb'1

Pb1 = '
rPb
 M 01 = 0  1
(5)
Gc + p r('c + p )2 + Gm rm' 2 + Gb rb' 2
Pb 2 = '
rPb 2
în care r('c + p )i , rmi bi Pbi sunt distanţele de la articulaţia O1 la direcţiile forţelor Gc+p , Gm , Gb , Pb şi
' , r' , r'

se determină din schiţele la scară ale echipamentului pentru poziţiile de calcul a), respectibv b),
Pb1 , Pb 2 – forţele în din cilindrii de manevrare a braţului pentru cele două poziţii.

Fig. 2

La alegerea cilindrilor pentru manevrarea braţului se consideră forţa Pb , calculată cu relaţia:

max( Pb1, Pb 2 )
Pb = (6)
n

în care max ( Pb1, Pb2 ) este valoarea maximă dintre cele două valori calculate mai sus, n – numărul
cilindrilor pentru manevrarea braţului (de regulă n = 2 ).

Cursa necesară a cilindrilor braţului ( cnb ) se determină cu relaţia:

cnb = lb,max − lb,min

în care lb,max este lungimea maximă a cilindrului braţului, lb,min - lungimea minimă a cilindrului
braţului (determinate din schiţele la scară ale echipamentului reprezentat în diferite poziţii).

Alegerea şi verificarea cilindrilor hidraulici

Cilindrii hidraulici pentru manevrarea braţului se aleg dintr-un catalog în funcţie de forţă şi
cursă.
 Fig.3

Pentru determinarea reacţiunilor în cilindrii braţului în timpul săpării se consideră şi rezistenţa

la săpare (fig.3) şi scriind ecuaţia momentelor forţelor ce acţionează asupra echipamentului de lucru în
raport cu articulaţia O1 , se obţine:

Rst rst' 1 + Gc+ p r('c + p )1 + Gm rm' 1 + Gb rb'1

Pb = '
(7)
rPb1

în care rst' 1 este distanţa de la articulaţia O1 la direcţia forţei Rst măsurată pe schiţa la scară pentru
poziţia din figura 3.

Această valoare se utilizează la verificarea cilindrilor braţului şi la alegerea presiunii de reglaj a

supapei de siguranţă din circuitul hidraulic al mecanismului de manevrare a braţului.
 B. Calculul echipamentului de lucru la frânarea mecanismului de rotire

Se consideră echipamentul de lucru cu cupa plină cu pământ aflată la deschiderea maximă.

Rezistenţa la săpare nu acţionează, echipamentul fiind ridicat (fig. 6).

La frânarea bruscă a mecanismului de rotire, apar solicitări maxime în plan orizontal date de
forţele tangenţiale de inerţie care acţionează asupra echipamentului de lucru, şi anume:

în secţiunea 2-2 a mânerului şi în secţiunea 4- 4 a braţului.

De asemenea trebuie verificate şi secţiunile unde apar solicitări maxime ca urmare a forţelor
care acţionează în plan vertical, şi anume:

în secţiunea 1-1 la mâner şi secţiunea 3-3 la braţ.

Fig. 6

Se exemplificǎ calculul momentului încovoietor în plan orizontal M io în secţiunea periculoasă

2-2, în zona articulaţiei între mâner şi braţ.

Schema de calcul este indicată în figura 7, în care Fic este forţa tangenţială de inerţie asupra
cupei pline cu pământ, iar dFm este forţa tangenţială de inerţie ce acţionează asupra unui element
infinit mic al mânerului, de lungime dx .
 Fig. 7

Momentul încovoietor în plan orizontal M io dat de forţele tangenţiale de inerţie se calculează cu

relaţia:

M io = M ioc + M iom (17)

în care M ioc este momentul încovoietor în secţiunea 2-2 dat de forţele tangenţiale de inerţie ale cupei cu

pământ, M iom - momentul încovoietor în secţiunea 2-2 dat de forţele tangenţiale de inerţie ce
acţionează asupra mânerului.

Forţa tangenţială de inerţie asupra cupei pline cu pământ, la frânarea mecanismului de rotire a
platformei se poate determina cu relaţia:

Gc+ p
Fic =  max rc (18)
g

în care:  max − acceleraţia unghiulară în timpul frânării, rc – distanţa de la axa de rotire a platformei
rotitoare la centrul de greutate al cupei pline cu pământ.

Rezultă M ioc - momentul încovoietor în secţiunea 2-2 dat de forţele tangenţiale de inerţie ale
cupei cu pământ:

Gc + p
M ico = Fic ( rc − r0 ) =  max rc ( rc − r0 ) (19)
g

în care r0 este distanţa de la la articulaţia O dintre braţ şi mâner la axa de rotire a platformei rotitoare.

Momentul M iom se calculează parcurgând următoarele etape:

 - se determină forţa tangenţială de inerţie dFim pentru un element dx a mânerului

Gm
dFim = dx  max x (20)
glm

în care Gm este greutatea mânerului, g – acceleraţia gravitaţiei, x – distanţa de la elementul infinit

mic dx la axa de rotire a platformei excavatorului, lm – lungimea mânerului.

- se determină momentul încovoietor elementar dat de forţa tangenţială de inerţie dFim în

secţiunea 2-2

dM im = dFim ( x − r0 ) (21)

- se determină, prin integrare, momentul încovoietor în secţiunea 2-2 dat de forţele tangenţiale de
inerţie ce acţionează asupra mânerului

r1 r r
Gm max 1 G   x3 r0 x 2  1 Gm max
0
M im =  dM i m = 
g  lm r
x( x − r0 )dx = m max
glm
 −  = (
2r13 − 3r12r0 + r03 ) (22)
r0 0
 3 2 
r
6 glm
0

în care r1 este distanţa de la la articulaţia dintre mâner şi cupă la axa de rotire a platformei rotitoare.

Similar se pot determina solicitările date de forţele tangenţiale de inerţie în celelalte secţiuni
periculoase.

În cazul braţului, forţele tangenţiale de inerţie ce acţionează asupra mânerului şi cupei

determină nu numai o solicitare de încovoiere, ci şi o solicitare de torsiune.