Algele 

(lat. Algae - „iarbă de mare”) constituie un grup diversificat din Regnul Protista, Regnul

Plante dar și unele organisme din Regnul Monera.

Cuprins

 1Caracteristicile generale ale algelor

 2Clasificare
o 2.1Algele albastre-verzi
o 2.2Algele verzi
o 2.3Algele roșii
o 2.4Algele brune
o 2.5Diatomee
 3Impactul algelor asupra mediului
 4Utilizări comerciale
 5Vezi și
 6Note

Caracteristicile generale ale algelor[modificare | modificare sursă]

Algele sunt capabile de a realiza procesul de fotosinteză cu ajutorul pigmentului care este
frecvent clorofila sau ficocianina. Astfel din apă, săruri minerale, CO2 folosind ca sursă de energie
lumina solară și în prezența pigmentului verde clorofilă, sintetizează substanțe organice.
Majoritatea algelor sunt organisme acvatice, dar se întâlnesc și pe uscat: pe sol și pietre, pe copaci
etc. Corpul algelor (talul) poate fi unicelular, colonial sau pluricelular. Celula algelor este protejată de
un perete din celuloză și pectină. În citoplasmă se află unul sau câteva nuclee, mitocondrii, reticul
endoplasmatic, vacuole, dictiozomi, cloroplaste (cromatofori). Cromatoforii pot avea formă de cupă,
panglică, stea, spirală, numărul oscilând de la unul până la câteva sute. Corpul algelor pluricelulare
nu este diferențiat în țesuturi și organe. În funcție de dispoziția celulelor, el poate fi filamentos sau
lamelar.

Clasificare[modificare | modificare sursă]
Cu numele de alge sunt denumite atât organisme procariote (fără nucleu individualizat), cât și
organisme eucariote (cu nucleu individualizat). Din categoria procariotelor fac parte algele albastre -
verzi. Dintre eucariote fac parte celelalte alge (verzi, brune, roșii, diatomee)

Algele albastre-verzi[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Algă albastră-verde.

Cianobacterie.

Algele albastre-verzi sunt organisme procariote, singurele alge aparținând Regnului Monera,

încrengătura cyanophyta. Toate formele sunt autotrofe. Culoarea o
datorează pigmentului albastru ficocianina, care, împreuna cu clorofila, dau algei culoarea albastră-
verzuie. Pigmenții sunt împrăștiați haotic în citoplasmă.[1] Citoplasma mai conține granule
amidonoase de rezervă. Aceste alge se pot aranja sub formă de lanțuri, colonii sau filamente.
Fiecare celulă din aceste forme „multicelulare” este identică cu cealaltă. Astfel, reproducerea este
asexuată. De cele mai multe ori, aceasta constă în formarea celulelor în cadrul filamentelor în urma
procesului de diviziune celulară.[1]

Algele verzi[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Algă verde.

Alga verde.

Algele verzi (Clorophyta) desemnează un grup de alge a căror pigmenți fotosintetici principali
sunt clorofila, a și b, și pigmenți xantofili și carotenici.[2] Unele alge verzi, Streptophyta, sunt originea
plantelor terestre; această ipoteză este confirmată de prezența clorofilei și similarității a diferitelor
părți ale plantei și algei, și de studiile filogenetice.[3] Algele verzi nu formează un coerent complet, ele
sunt reprezentate de diferiți taxoni ce sunt înrudiți filogenetic. Acestea prezintă caractere generale:
trăiesc în ape dulci sau salmastre, pe soluri sau în locuri umede, au tal și se hrănesc autotrof.
[4]
 Predomină pigmentul verde datorită cloroplastului;[2] nutrienții sunt depozitați sub formă de amidon
în plastidă și în stromă.[4] Reproducerea este, în principal, sexuată, dar poate fi și asexuată prin
zoospori.

Algele roșii[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Algă roșie.

Alga roșie

Algele roșii (Rhodophyta) grupează aproximativ 6000 specii și a căror caracteristică comună este
prezența pigmentului roșu numit ficoeritrină. Marea majoritate a algelor roșii sunt eucariote
multicelulare. Își depozitează nutrienții sub formă de amidon floridean (sub formă de vezicule în
cadrul citoplasmei celulare), iar peretele celular este alcătuit din pectină și celuloză.
Conțin ficobiliproteină: ficoeritrină, ficocianină și aloficocianină, ce se găsesc în corpusculi,
numiți ficobelizomi, iar clorofila este de tip a.[5]

Algele brune[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Algă brună.
Alga brună

Algele brune (Phaeophyceae) cuprind aproximativ 1500 specii și a căror caracteristică majoră este
prezența pigmentului fucoxantină și a clorofilei de tip a și c. Acestea au un tal relativ mare, putând
ajunge până la 60 m. Peretele celular este format din sulfați fucani și acid alginic și nu prezintă
amidon ca substanță de rezervă. Reproducere Modalitatea factorilor de mediu prin spori flagelați,
respectiv sexuată prin gameți masculini flagelați.[6] Are clorofilă.

Diatomee[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Diatomee.

Diatomee.

Diatomeele sunt unele din cele mai comune tipuri de fitoplancton. Majoritatea sunt unicelulare, deși
pot trăi în colonii sub formă de filament sau funde. Ele sunt producătorii lanțului trofic. O trăsătură
aparte a celulei diatomeei constă în aceasta fiind învelită într-un perete celular unic, format din
dioxid de siliciu hidratat. Acesta se compune din două părți asimetrice, cu o fisură între ele - de unde
și numele algei. Dovezile fosile sugerează că originează din timpul, sau înaintea, perioadei jurasice.
Diatomeele sunt folosite pentru monitorizarea condițiilor mediului și în studiul calității apei.[7]

Impactul algelor asupra mediului[modificare | modificare sursă]

 cca. 70% din biomasa mărilor și oceanelor este alcătuită din alge care
formează fitoplanctonul, acesta stând la baza nutriției celorlalte organisme marine
- raci, moluște, pești, păsări și mamifere acvatice;
 în urma fotosintezei algele formează cea mai mare parte a oxigenului din apă respirat de
animalele acvatice;
 90% din oxigenul existent pe planetă, este asigurat de algele marine.

Utilizări comerciale[modificare | modificare sursă]

Pentru obținerea unor cantități comerciale
industrială, algele sunt cultivate în ferme speciale marine de algocultură.
Articol principal: Algocultură.

Vezi și[modificare | modificare sursă]
 Acvacultură
 Agar-agar
 Combustibil algal

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ a b  en  „Blue-green algae”. Queensland Government. Accesat în 19 iunie 2009.
2. ^ a b  en  „Algae - The Chlorophyta Phylum”. about.com. Accesat în  30 mai 2009.
3. ^  en  „EST analysis of the scaly green flagellate Mesostigma viride (Streptophyta)”. National
Center for Biotechnology Information. Accesat în  30 mai 2009.
4. ^ a b  en  „Chlorophyta (green algae)”. MBARI. Accesat în 30 mai 2009.
5. ^  en  „Rhodophyta (algele roșii)”. Tree of Life web project. Accesat în  30 mai 2009.
6. ^  en  „Brown alge (algae class)”. Enciclopedia Britannica. Accesat în 30 mai 2009.
7. ^  en  „Diatoms”. UCL - London's Global University. Accesat în 30 mai 2009.