Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.

ro
Ediția a IV-a 2012-2013

Puterea unui punct faţă de un cerc

ABSTRACT: Această notă aduce în atenţie chestiuni geometrice deloc noi dar care poate că aduc
un mic ajutor celor care se pregătesc pentru diverse concursuri şcolare şi un pic de bucurie tuturor
celor care nu au uitat frumuseţea geometriei sintetice la ale cărei nestemate, prea uşor parcă, am
renunţat în matematica de liceu.

Lecţia se adresează clasei a VIII – a .

Data: 5 noiembrie 2012.

Autor: Lucian Dragomir, Liceul Bănăţean Oţelu – Roşu

Teoremă : Dacă A, B, C , D sunt patru puncte distincte situate pe un cerc C (O, R ) astfel încât
AB ∩ CD = {M } , atunci MA ⋅ MB = MC ⋅ MD .

Demonstraţie : Deosebim cazurile : 1) M ∈ Int C (O, R )

Deoarece ∢MAC ≡ ∢MDB (subîntind acelaşi

arc) şi ∢AMC ≡ ∢BMD (opuse la vârf), deducem
MA MC
∆MAC ∼ ∆MDB , de unde = sau
MD MB
MA ⋅ MB = MC ⋅ MD .

Observaţie: E util să reformulăm: dacă

M ∈ Int C (O, R ) atunci pentru orice coardă
( AB ) care conţine punctul M, produsul
MA ⋅ MB este constant. Valoarea constantă a
acestui produs înmulţită cu (−1) se notează cu
ρ ( M ) şi se numeşte puterea punctului interior M
faţă de cercul dat.

2) M ∈ Ext C (O, R )

MB MC
Din ∆MBC ∼ ∆MDA obţinem = ,
MD MA

de unde aceeaşi egalitate MA ⋅ MB = MC ⋅ MD.

Valoarea constantă a acestui produs se

notează cu ρ ( M ) şi se numeşte puterea punctului
exterior M faţă de cerc.

Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro

Ediția a IV-a 2012-2013
 Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro
Ediția a IV-a 2012-2013

Dacă M este un punct fixat ne propunem acum să determinăm în funcţie de elemente

cunoscute expresia puterii sale faţă de cerc.

1) M ∈ Int C (O, R ) . E suficient să considerăm coarda (AB) ca fiind diametru şi deci

ρ ( M ) = − MA ⋅ MB = −( R + OM )( R − OM ) = OM 2 − R 2 .

2) M ∈ Ext C (O, R ) . La fel , considerăm A , O , M , B coliniare (în această ordine) astfel

încât (AB) este diametru şi avem : ρ ( M ) = MA ⋅ MB = ( R + OM )(OM − R ) = OM 2 − R 2 .

Observaţii :

(1) Dacă M ∈ C (O, R ) , ρ ( M ) = 0 .

(2) Dacă M ∈ ExtC (O, R ), MT este tangentă la cerc, punctul T fiind punctul de tangenţă, atunci
avem MT 2 = OM 2 − R 2 = ρ ( M ). Aşadar, în acest caz, puterea lui M este pătratul lungimii
tangentei.

(3) Pentru orice punct M din planul cercului C (O, R ) avem: ρ ( M ) = OM 2 − R2 .

(4) O reciprocă a teoremei puterii punctului oferă un criteriu util de conciclicitate a patru
puncte: Dacă AB ∩ CD = {M } ( M ∈[ AB] ∩[CD] sau M ∉[ AB] ∪[CD]) şi
MA ⋅ MB = MC ⋅ MD, atunci punctele A, B, C, D sunt conciclice.

În continuare vă propunem unele aplicaţii (mai mult sau mai puţin cunoscute, unele
deosebit de frumoase).

Problema 1. Dacă C (O, R ) şi C ( I , r ) sunt cercul circumscris, respectiv cercul înscris pentru un
triunghi ABC, atunci OI 2 = R 2 − 2 Rr.

Soluţie :

Notăm cu D intersecţia bisectoarei ( AI cu

C (O, R ) aşadar D este mijlocului arcului BC.

m(∢B ) + m(∢A)
Deoarece m(∢IBD ) = şi
2
m(∢IDB ) = m(∢C ) , în ∆BID obţinem
m(∢B) + m(∢A)
m(∡BID ) = 1800 − − m (∢ C ) =
2

Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro

Ediția a IV-a 2012-2013
 Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro
Ediția a IV-a 2012-2013

m(∢B ) + m(∢A) + 2m(∢C ) 1800 − m(∢C )

= 1800 − = = m(∢IBD),
2 2

adică triunghiul BID este isoscel cu BD = ID (1) .

Dacă O este centrul cercului circumscris triunghiului ABC, iar dreapta DO

intersectează din nou cercul circumscris triunghiului ABC în punctul K, atunci avem că patrulaterul
m(∢A)
ABDK este inscriptibil. Rezultă astfel că m(∢BKD) = m(∢BAD ) = . Cum [ DK ] este diametru,
2
deducem că triunghiul KBD este dreptunghic, cu m (∢KBD ) = 90 .

Notăm acum cu E piciorul perpendicularei din I pe CA şi avem IE = r ; deoarece ∆AIE

(1)
este dreptunghic în E deducem ∆KBD ∼ ∆AEI ⇒ AI ⋅ BD = KD ⋅ EI = 2 R ⋅ r = AI ⋅ ID (2).

Este suficient acum să scriem puterea punctului I faţă de cercul C (O, R ) şi obţinem
ρ ( I ) = − IA ⋅ ID = OI 2 − R 2 sau, folosind relaţia (2): OI 2 − R 2 = −2 R ⋅ r

de unde OI 2 = R 2 − 2 Rr.

(Observaţie : OI 2 ≥ 0 conduce acum la inegalitatea lui Euler , anume R ≥ 2r . ) ■

Problema 2. Dacă C (O, R ) este cercul circumscris triunghiului ABC în care G şi H sunt centrul de
a 2 + b2 + c 2
greutate, respectiv ortocentrul, iar AB = c, BC = a, CA = b , atunci : OG 2 = R 2 − .
9

Soluţie :

Dacă E este mijlocul lui (BC) şi

( AE ∩ C (O, R) = {D} , putem scrie
2
ρ (G ) = OG 2 − R 2 = GA ⋅ GD = ma ⋅ (GE + ED) =
3

2 1 
= ma  ma + ED  . Folosind acum puterea
3 3 
punctului E faţă de cercul C (O, R ) avem :

a2
AE ⋅ ED = BE ⋅ EC , adică ma ⋅ ED = şi,
4
revenind, ajungem la :
2 1 a2 
ρ (G ) = ma ⋅  ma +  .
3 3 4 ⋅ ma
 

Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro

Ediția a IV-a 2012-2013
 Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro
Ediția a IV-a 2012-2013

Utilizăm acum un alt rezultat cunoscut, anume teorema medianei, conform căreia avem :
2(b 2 + c 2 ) − a 2
ma 2 = . Din acest moment urmează efectiv calcule fără nicio dificultate.
4

Observaţie: Egalitatea propusă se poate obţine şi folosind, de exemplu, relaţia

∑ MA2 = 3MG 2 + ∑ GA2 (Leibniz), adevărată pentru orice punct M din planul triunghiului ABC.

Este suficient să luăm M = O.

Propunere : Dacă tot am văzut cum se calculează OI , OG, încercaţi să arătaţi (şi să reţineţi)

cum se poate ajunge şi la OH : OH 2 = 9 R 2 − ( a 2 + b 2 + c 2 ). ■

Problema 3. Se consideră două puncte fixe A şi B pe diametrul unui semicerc, egal depărtate de
centru, iar M şi N două puncte variabile pe semicerc astfel încât AM // BN . Să se arate că produsul
AM ⋅ BN este constant.

(Admitere facultate, 1986)

Soluţie :

Considerăm tot cercul din care provine

semicercul dat şi notăm ( MA ∩ C (O, R) = {P} ,
( NB ∩ C (O, R) = {Q}. Proiectăm acum O pe MP
şi NQ în S, respectiv T. (Punctele S, O, T sunt
coliniare! De ce?) Obţinem astfel
∆AOS ≡ ∆BOT (justificarea e chiar imediată) ,

de unde ( OS ) ≡ ( OT ) şi ( AS ) ≡ ( BT ) .

Deducem acum ( MP ) ≡ ( NQ ) ( coarde egal

depărtate de centru ) şi astfel : MS = NT = SP.

Cum AS = BT , ajungem la BN = NT − BT = SP − AS = AP. Puterea punctului A faţă de cerc

conduce la AM ⋅ AP = R 2 − OA2 , adică AM ⋅ BN = R 2 − OA2 ( constant ) . ■

Problema 4. Se consideră două cercuri C1 (O1 , R1 ), C2 (O2 , R2 ), O1 ≠ O2 . Să se determine locul

geometric al punctelor din plan care au puteri egale faţă de cele două cercuri.

Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro

Ediția a IV-a 2012-2013
 Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro
Ediția a IV-a 2012-2013

Soluţie : Avem aşadar de găsit mulţimea punctelor M din plan pentru care

O1M 2 − R12 = O2 M 2 − R2 2 ( * ) .

Fără a restrânge generalitatea problemei putem considera R1 ≥ R2 şi notând R12 − R2 2 = k ≥ 0 ,

condiţia ( * ) devine O1M 2 − O2 M 2 = k .

Am ajuns astfel la o altă problemă (destul de cunoscută) : Să se determine locul geometric al

punctelor M din plan pentru care diferenţa pătratelor distanţelor la două puncte fixe este
constantă.

E suficient să folosim, de exemplu, teorema lui Pitagora generalizată în triunghiul O1O2 M şi

obţinem imediat, dacă N este proiecţia lui M pe O1O2 , că punctul N este fix , adică locul lui M este o
dreaptă perpendiculară pe O1O2 .■

Observaţii : (1) Locul astfel determinat se numeşte axa radicală a cercurilor

(şi este deci o dreaptă perpendiculară pe linia centrelor ) ;

(2) Dacă C1 (O1 , R1 ) ∩ C2 (O2 , R2 ) = { A, B} , atunci axa radicală a cercurilor este chiar
dreapta AB, iar dacă MN este tangenta comună cercurilor C1 (O1 , R1 ) şi C2 (O2 , R2 ) , atunci AB
intersectează ( MN ) în mijlocul acestuia.

Problema 5. Se consideră un triunghi ABC şi se notează cu B / , C / mijloacele laturilor (AC) ,

respectiv (AB ) , iar cu H piciorul înălţimii din A. Să se arate că cercurile circumscrise triunghiurilor

( )
AB / C / , BC / H şi B / CH au un punct comun I, iar HI intersectează B / C / în mijlocul său.

(Short list,OIM,1970)

Soluţie : Considerăm D ca fiind al doilea punct de intersecţie a cercurilor circumscrise triunghiurilor

BC / H şi B / CH ; deducem acum : m (∡B / DC / ) = m(∡C ) + m (∡B ) = 1800 − m(∡B / AC / ) , de unde
avem că patrulaterul AB / DC / este inscriptibil, deci I este de fapt punctul D. În continuare, deoarece
triunghiurile BC / H şi B / CH sunt isoscele ( C / H = C / B şi B / H = B / C - mediane corespunzătoare
ipotenuzelor ) , iar B / C / // BC , deducem că B / C / este tangenta comună celor două cercuri
(tangentă în C / , respectiv B / ). Cum HD ( sau HI ) este axa radicală a cercurilor respective, obţinem
că HI intersectează ( B / C / ) în mijlocul acestuia . ■

Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro

Ediția a IV-a 2012-2013
 Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro
Ediția a IV-a 2012-2013

Problema 6. În triunghiul ABC se notează AB = c, BC = a, CA = b . Cercurile cu centrele în A, B şi C

de raze respectiv r1 , r2 , r3 intersectează laturile triunghiului în şase puncte (discurile respective
sunt două câte două disjuncte). Demonstraţi că cele şase puncte sunt conciclice dacă şi numai dacă
există egalităţile : a − r2 = b − r1 şi b − r3 = c − r2 .

(I.V.Maftei,A.Ghioca,ONM 1983)

Soluţie:Notăm C ( A, r1) ∩ ( AB) = {M} ,C ( A, r1) ∩ ( AC) = { N} ,C (B, r2 ) ∩ ( AB) = S,

C ( B, r2 ) ∩ ( BC ) = {R} , C (C , r3 ) ∩ ( AC ) = {P} , C (C , r3 ) ∩ ( BC ) = {Q}. Presupunem că M,N,P,Q,R,S
sunt conciclice. Folosind puterea punctului A faţă de cercul ce conţine cele şase puncte avem:
AM ⋅ AS = AN ⋅ AP , adică r1 (c − r2 ) = r1 (b − r3 ) ⇒ c − r2 = b − r3 ; analog, cu puterea punctului C faţă
de acelaşi cerc, avem a − r2 = b − r1 . Reciproc, presupunând adevărate egalităţile a − r2 = b − r1 şi
b − r3 = c − r2 , vom arăta că hexagonul MNPQRS este inscriptibil; vom demonstra aşadar că
mediatoarele laturilor sale sunt concurente. În primul rând, să observăm că mediatoarele
laturilor [ MN ] , [ PQ ] , [ RS ] sunt concurente, fiind bisectoarele unghiurilor triunghiului ABC; notăm
punctul de concurenţă cu O şi arătam că O este situat şi pe celelalte mediatoare. Notăm cu K, L, I
proiecţiile lui O pe dreptele BC, CA, AB. Cum O este pe mediatoarea lui [ PQ ] , avem : ( OP ) ≡ ( OQ ) şi
deoarece această mediatoare este şi bisectoarea unghiului Ĉ , deducem : ( OL ) ≡ ( OK ) . Obţinem
astfel : ∆OLP ≡ ∆OKQ şi, analog , ∆OKR ≡ ∆OIS , ∆OIM ≡ ∆OLN . Ajungem acum la:
QK = LP = x, RK = SI = y, MI = NL = z. Folosind ipoteza a − r2 = b − r1 , deducem CR = CN şi apoi
RQ = PN sau x + y = x + z (1). Analog, din ipoteza b − r3 = c − r2 , ajungem la
AP = AS ⇒ MS = NP ⇒ y + z = x + z (2). Din (1) şi (2) avem x = y = z , adică OL, OK , OI sunt
mediatoarele laturilor [ NP ] , [ RQ ] , [ SM ] ale hexagonului . ■

Problema 7. În triunghiul ABC, bisectoarea unghiului ∡BAC intersectează latura (BC) în D. Se

consideră cercul ω tangent la BC în D, care trece prin A, şi se notează cu M al doilea punct de
intersecţie al lui AC cu ω. Se notează cu P al doilea punct de intersecţie al lui BM cu ω.

Să se arate că P este situat pe una din medianele triunghiului ABD.

(Concurs Iran, 1998)

1
Soluţie : Notăm cu α = m(∡BAP), β = m(∡PAD ) . Evident, α + β = m(∡BAC ) . Deoarece APDM
2
este patrulater inscriptibil, avem imediat: m(∡PAD) = m(∡PMD) = β . Cum însă DC este tangentă la
1
ω în D, deducem: m(∡MDC ) = m(∡MAD ) = m(∡BAC ). Acum, din
2

Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro

Ediția a IV-a 2012-2013
 Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro
Ediția a IV-a 2012-2013

1 1
m(∡ADB ) = 1800 − m(∡BAC ) − m(∡ABC ) = m(∡ACB ) + m(∡BAC ) ajungem la:
2 2
m(∡ADM ) = 1800 − m(∡ADB ) − m(∡MDC ) = m(∡ABC ) . Aşadar :

1 1
m(∡BDM ) = m(∡BAC ) + m(∡ACB ) + m(∡ABC ) = 1800 − m(∡BAC ). Obţinem acum :
2 2
1
m( MBD ) = 1800 − m(∡BDM ) − β = m(∡BAC ) − β = α .
2

Aşadar ∡MBD ≡ ∡PBD ≡ ∡PAB şi astfel BC este tangentă la cercul circumscris triunghiului
APB. Deducem acum că AP este axa radicală a celor două cercuri ( ω şi cercul circumscris triunghiului
APB ), care intersectează tangenta comună în punctul T. Deoarece T este pe axa radicală, el are
puteri egale faţă de cele două cercuri, adică : TB 2 = TD 2 ⇔ TB = TD , deci P se află pe mediana din A
a triunghiului APB. ■

Probleme propuse.

1. Se consideră două cercuri C1 şi C2 care se intersectează în punctele A şi B. Tangenta comună

celor două cercuri intersectează C1 şi C2 în C, respectiv D. Arătaţi că dreapta AB conţine mijlocul
segmentului (CD).

2. Pe un cerc C se consideră trei puncte A, B şi C astfel încât AB = BC . Tangentele în A şi B la cercul

C se intersectează în D, iar al doilea punct de intersecţie a dreptei DC cu cercul C se notează cu E.
Demonstraţi că dreapta AE conţine mijlocul segmentului (BD).

3. Dacă H este ortocentrul triunghiului ABC şi D, E, F sunt picioarele înălţimilor acestuia

( D ∈ BC , E ∈ CA, F ∈ AB ), să se arate că : HA ⋅ HD = HB ⋅ HE = HC ⋅ HF .

4. Se notează cu M, N, P mijloacele laturilor (BC), (CA), respectiv (AB) ale unui triunghi ABC.
Dreptele AM, BN, CP intersectează cercul circumscris triunghiului ABC în Q, S, respectiv T.

AM BN CP
Să se demonstreze inegalitatea : + + ≥ 9.
MQ NS PT

(Admitere facultate,1987)

5. Se consideră un triunghi ABC şi D ∈ ( AB ), E ∈ ( AC ) astfel încât DE // BC , iar P un punct în

interiorul triunghiului ADE. Se notează PB ∩ DE = {F} , PC ∩ DE = {G}. Dacă O este centrul cercului
circumscris triunghiului PDG, iar Q centrul cercului circumscris triunghiului PEF, să se arate că
AP ⊥ OQ.

Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro

Ediția a IV-a 2012-2013
 Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro
Ediția a IV-a 2012-2013

Bibliografie :

[1] D.M.Bătineţu-Giurgiu şi colectiv – Probleme date la olimpiadele de matematică pentru

licee(1950-1990), Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1992

[2] M.Şt.Botez – Probleme de geometrie, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1976

[3] A.Coţa şi colectiv – Matematică pentru clasa a IX a, manual, E.D.P. 1988

[4] A.Leonte,R.Trandafir – Principii şi structuri fundamentale în matematica de liceu, Ed. Albatros ,

Bucureşti, 1986

[5] L.Nicolescu, V. Boskoff – Probleme practice de geometrie, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1990

[6] Gazeta Matematică, colecţia 1983- 2012

[7] Revista de matematică a elevilor şi profesorilor din Caraş – Severin (RMCS), colecţia 2001 – 2012

Concursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpici.ro

Ediția a IV-a 2012-2013