ROLUL ACTIVITĂŢILOR DE DEZVOLTARE PERSONALĂ

IN GRADINITA

Educatoare: ATOFANEI-IFTIME DANIELA

Grădiniţa cu P.P. Nr. 3 Vaslui

Mult timp, învăţământul românesc a promovat asimilarea de cunoştinţe, fără a urmării neapărat
funcţionalitatea lor. De cele mai multe ori, aceste cunoştinţe se dobândeau cu ajutorul memoriei
mecanice, pentru a face faţă unei situaţii de moment, fără ca în perioada următoare să se regăsească,
în situaţii practice, să fie valorificate şi introduse în competenţele dobândite de copil.
Noul curriculum are la bază realitatea educaţională a vârstelor mici. Ceea ce se promovează
acum este flexibilitatea programului instructiv-educativ, cu scopul de a creşte calitatea educaţiei la
acest nivel de vârstă. Procesul de învăţare trebuie să fie centrat pe copil, pornind de la ideea unei
învăţări cât mai naturale, în accord cu nivelul experienţelor traversate de acesta în viaţa cotidiană.
Actualul curriculum pentru învăţământul preşcolar include în cadrul activităţilor de dezvoltare
personală : rutinele, tranziţiile, activităţile din perioada de după amiază, inclusiv activităţile opţionale.
1. RUTINELE
Conform noului curriculum, rutinele sunt activitatile -reper după care se derulează întreaga
activitate a unei zile. Ele acoperă nevoile de bază ale copilului şi contribuie la dezvoltarea globală a
acestora. Rutinele înglobează, de fapt, activităţile de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă,
micul dejun, igiena-spălatul şi toaleta, masa de prânz, somnul/ perioada de relaxare de după – amiază,
gustările, plecarea copiilor acasă.
La baza formării rutinelor stă un mecanism fiziologic: formarea unor sisteme de legături
temporale sau de stereotipuri dinamice bine consolidate, care permit transformarea unei acţiuni, a unei
deprinderi în obişnuinţe devenite necesităţi.
Avantajele şi importanţa rutinelor:
 Rutina are rolul de a focaliza atenţia copilului, de a-l linişti şi relaxa;
 Rutina zilnică este foarte benefică pentru copii, datorită faptului că anticiparea a ceea ce va
urma conferă un sentiment de siguranţă şi încredere;
 Copiii mici sunt debusolaţi de dezorganizarea unei zile, aşadar, un ritual, o activitate devenită
obişnuinţă, le crează confort psihic, le conferă încredere şi stabilitate;
 Atunci când un copil nu depinde de un program, comportamentul lui reflectă lipsa acestuia,
fiind haotic şi inconştient.
Când vorbim despre un program vorbim şi despre niste reguli pe care
copilul ar trebui să le respecte. Un program cu reguli şi repere orare clare poate fi agreat şi
respectat de către copii dacă aceştia participă direct la stabilirea lor.
Sosirea şi plecarea copiilor se vor face într-o atmosferă destinsă, astfel încât copilul să
perceapă acţiunile ca fiind fireşti şi să nu fie supus stresului schimbării. Aceste momente capată un
bogat conţinut educativ, relaţia educatoare-copil-părinte conferindu-le o veritabilă valoare pedagogică:
obişnuirea copiilor de a veni şi de a pleca aproximativ la aceeaşi oră, formarea şi dezvoltarea
sentimentului de răspundere pentru curăţenia corporală şi ţinuta vestimentară, precum şi cunoaşterea
şi respectarea unor reguli legate de sănătate şi regimul de viaţă. Se insistă acum asupra momentului
de salut, iar copilul va fi încurajat să se descurce cu dezbrăcatul şi cu aranjarea hainelor în locul
special amenajat. Indicarea locului unde trebuie depozitate hainele şi pantofii de stradă, cu ajutorul
unor etichete cu simboluri, pentru identificarea dulăpiorului sau a scăunelului propriu, este pentru
copil un bun prilej de decodare. Se formează deprinderi de a saluta adulţii şi copiii la venirea şi
plecarea din grădiniţă, de a aşeza ordonat hăinuţele şi încălţămintea în spaţiul destinat, de a acorda
prioritate adulţilor şi fetiţelor (băieţilor), de a aşeza gentuţele la cuier în ordine. Exemple de teme:
,,Sunt copil politicos!’’, ,,Sunt mic, dar binecrescut!’’, ,,Dulăpiorul fermecat’’, ,,Fiecare la locul

1
lui’’, ,,Ne îmbrăcam/ dezbrăcăm singuri’’, ,,Fac ordine în dulapul cu haine’’, ,,Poftiti, vă rog!’’,
,,Respect pe oricine.Ştiu că e frumos şi bine’’, ,,Fetele au prioritate’’, etc.
Spălarea pe mâini îi oferă educatoarei ocazia de a formula mici probleme: numărul
balonaşelor de săpun, unde merge apa care curge la robinet, de ce trebuie să tragem apa la toaletă,
precum şi formarea deprinderilor de a se spăla pe mâini înainte şi după masă, de a se spăla pe
mâini după folosirea toaletei. Exemple de teme:,,Nu uitaţi!’’, ,,Primul lucru mă spăl’’ , ,,Curat şi
sănătos’’, ,,Stop microbilor şi bolilor!’’, etc.
Servirea mesei nu este un act de sine, ci şi un prilej pentru formarea unor deprinderi
alimentare favorabile, un stil de viaţă sănătos. Copiii vor fi îndrumaţi cu răbdare şi perseverenţă
pentru a folosi corect serveţelul la masă, de a strânge resturile alimentare şi de a le duce la coşul
de gunoi, de a mânca singuri fără să se murdărească, să mestece bine şi să înghită, de a avea o
atitudine corespunzătoare în timpul mesei: să vorbească încet, să nu se joace, să formuleze politicos
dorinţele. Exemple de teme: ,,Mica gospodină’’, ,,Facem ordine după ce am luat masa’’ , ,,Azi sunt
foarte ordonat/ă’’, ,,Ce mese curate’’, ,,Coşuleţul vă zâmbeşte’’, ,,Sunt mare mă descurc singur!’’,
,,Mestec bine alimentele’’, ,,Te rog să-mi dai!’’, ,,Acum mâncăm, joaca mai târziu’’,etc.
Somnul de zi al copiilor nu este numai o cerinţă fiziologică, ci şi un prilej oferit copiilor de
a câştiga independenţa prin exersarea unor deprinderi individuale privind îmbrăcarea şi dezbrăcarea.
În special la grupele mici, educatoarea va dezvolta un ritual zilnic premergător somnului: lectura unei
poveşti, audierea de muzică, ritual ce îi va ajuta pe copii să-şi formeze reflexul de a se odihni.
Exemple de teme:,,Ne pregătim de culcare’’, ,,Când e patul aşezat, eu sunt gata de culcat’’, ,,Moş
Ene a venit pe la gene’’, ,,Ascultăm povestea’’, ,,Cine adoarme primul’’, etc.
Întâlnirea de dimineaţă ocupă un rol important în cadrul programului zilnic, reprezintă un
moment prin care se creează o atmosferă vioaie, prietenoasă, în cadrul căreia copiilor li se exersează
deprinderi şi abilităţi importante, de raportare pozitivă la cei din jur, de recunoaştere a valorii
fiecăruia.
Întâlnirea de dimineaţă nu se derula în învăţământul tradiţional, ea se constituie ca o metodă
educaţională democratică şi participativă, cu un accentuat caracter social. Ea este o activitate
planificată, structurată, în care educatoarea îi anunţă programul zilei, îi învaţă ritualuri şi deprinderi
necesare pentru a deveni buni membri ai unui grup. Durata întâlnirii de dimineaţă este de 15-25
minute, iar locul de desfăşurare este acelaşi pe tot parcursul unui an şcolar.
Principalele calităţi care conturează întâlnirea de dimineaţă sunt grija şi respectul faţă de
ceilalţi, încrederea fiecărui copil că poate împărtăşi idei şi experienţe importante.Scopul întâlnirii de
dimineaţă este acela de a imprima un sentiment de unitate. Copiii se aşează în cerc pentru a se
putea vedea unii pe altii, iar educatoarea adoptă aceeaşi poziţie. Rolul educatorului este acela de
mediator, va coordona activitatea,va încuraja exprimarea liberă a copiilor, comunicarea, respectul
reciproc, de asemenea îi revine sarcina de a crea şi întreţine o atmosferă caldă, prietenoasă. În acest
moment al zilei se stabileşte un prim contact emoţional între membrii grupului care învaţă să se
asculte unii pe ceilalţi şi să comunice , respectând anumite reguli stabilite împreună.
Structura întâlnirii de dimineaţă
 Salutul- prima secvenţă a întâlnirii de dimineaţă constă în întâmpinarea tuturor celor prezenţi
în clasă. Acest moment cultivă norme de bază în comportamentul copiilor, îi învaţă respectul
pentru cei din jur şi creează premizele pentru formarea unui colectiv sudat, bazat pe
prietenie. În fiecare zi salutul va fi diferit, distractiv, respectuos şi mobilizator. Exemple:,,Bună
dimineaţa, Ana.Mă bucur că te văd!’’, ,,Bună dimineaţa, Maria.Ce frumoasă eşti azi!’’, ,,Bună
dimineaţa, albinuţelor’’, ,,Bună dimineaţa, copii isteţi!’’, ,,Bună dimineaţa, greieraşilor’’,
etc.Copiii pot fi încurajaţi să descopere singuri şi să propună diferite formule de salut. Orice
propunere/ sugestie a copiilor, oricât de năstrujnică sau neobişnuită ar fi, va fi acceptată, lăudată
şi apreciată.Această practică le dă curaj şi încredere.
Prezenţa copiilor în grădiniţă se poate realiza tot în cadrul întâlnirii de
dimineaţă. Fiecare copil are un cartonaş cu un semn individual şi numele

2
 lui scris pe el. Pe măsură ce evoluează, copiii îşi recunosc cu uşurinţă
desenul şi numele şi pot să-şi plaseze cartonaşul în locul pentru cei
prezenţi.
 Împărtăşirea cu ceilalţi- este cel mai important moment al întâlnirii de dimineaţă, deoarece
copiii schimbă impresii, opinii, păreri cu ceilalţi. Ei îşi transmit, cu sinceritate, grijile,
problemele, experienţele proprii, părerile despre un anumit eveniment, întâmplări la care au fost
martori. Pot fi ajutaţi de educatoare cu întrebări:,,Ce ai văzut în drum spre grădiniţă?’’, ,,Văd
că mama te-a îmbrăcat mai gros/ mai subţire.De ce?’’, ,,Te-am văzut ieri în parc.Cu cine te
jucai?’’,etc.Aceste întrebări au rolul de a demara discuţia sau de a le oferi subiecte de
discuţie, puncte de plecare într-o convorbire liberă. Se alege un povestitor care împărtăşeşte cu
ceilalţi un eveniment, o experienţă proprie, o întâmplare importantă pentru el. Povestitorul
poate fi numit ,,omul zilei’’.Ceilalţi ascultă cu atenţie ce spune povestitorul, apoi, pun întrebări,
comentează, îşi expun propria opinie. Copilul care a povestit răspunde la întrebări.
Momentul acesta este foarte important pentru că permite realizarea unei intercunoaşteri, oferă
copiilor posibilitatea de a se face auziţi de ceilalţi, de a se exprima în faţa celorlalţi şi de a
capta atenţia colegilor, de a formula întrebări şi răspunsuri, îi învaţă să asculte, să gândească
critic, să facă schimb de impresii.Copiii timizi devin mai încrezători, ştiind că sunt respectaţi,
ascultaţi şi înţeleşi de colegi.
 Activitatea de grup- este crearea coeziunii grupului, accentuarea cooperării,includerii şi
participării.Activitatea de grup încurajează exprimarea liberă, comunicarea, învăţarea socială, într-
un mediu bazat pe încredere şi susţinere. Fiecare membru al grupului se integrează jucându-
se, cântând, luând parte, alături de grup, la activităţi distractive, plăcute, energizante,non-
competitive.Acest tip de activitate promovează dezvoltarea unităţii grupei, cooperarea şi
rezolvarea unor probleme, alcătuirea unui repertoriu de cântece şi poezii proprii grupei,
,,cultivarea coordonării fizice, a agilităţii şi a rezistenţei la efort’’.Activităţile de grup pot
cuprinde: cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, activităţi de limbaj, matematice, fizice
şi de mişcare, jocuri distractive, jocuri intelectuale şi sociale,etc.
 Noutăţile zilei- reprezintă partea finală a întâlnirii de dimineaţă. Obiectivul principal al acestui
moment este furnizarea de informaţii. Noutăţile reprezintă mesaje scurte şi directe, scrise sau
desenate şi afişate, astfel încât să fie vizibile pentru toţi. Se pot face anunţuri verbale, scurte,
clare, care fac trecerea la următoarele etape ale programului zilnic din grădiniţă. Noutăţile zilei
pot cuprinde: o formulă de salut specială, informaţii calendaristice, un mesaj despre o nouă şi
interesantă temă de discuţie, informaţii despre un eveniment care va avea loc în grădiniţă, o
anumită sarcină/ cerinţă care trebuie urgent îndeplinită, anunţuri speciale, surprize, evenimente,
întâmplări deosebite.
Importanţa întâlnirii de dimineaţă constă în faptul că promovează principiile democratice în
rândul copiilor mici, încurajându-i pe aceştia:
- să facă alegeri;
- să ia decizii;
- să-şi asume responsabilităţi;
- să respecte opiniile celorlalţi, exprimându-le totodată şi pe cele proprii;
- să fie suficient de încrezători pentru a împărtăşi idei şi experienţe importante cu
ceilalţi;
- să fie disponibili pentru semeni;
2. TRANZIŢIILE
Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele
de rutină la alte tipuri/ categorii de activităţi de învăţare, de la o învăţare la alta, în diverse
momente ale zilei. Mijloacele de realizare a acestui tip de activitate variază foarte mult, în funcţie de
vârsta copilului, de contextul momentului şi de calităţile cadrului didactic. În acest sens, ele pot lua
forma unei activităţi desfăşurate în mers ritmat, a unei activităţi care se desfăşoară pe muzică sau

3
în ritmul dat de recitarea unei numărători sau a unei framântări de limbă, a unei activităţi în care
se execută concomitent cu momentul de tranziţie, respectiv un joc cu text şi cânt cu anumite
mişcări cunoscute deja de copii, etc.
Mişcarea este esenţială pentru creşterea copiilor. Impreună cu educatoarea copiii pot face
gimnastică de înviorare pe versuri.
Exemple:,,Să ne legănăm, ,,Întind braţele în faţă
Să ne balansăm, Ca o caracatiţă,
Braţele în sus, Fă ca mine dacă vrei
Către cer, zburăm!’’ Un-doi-trei,un-doi-trei.’’
Pentru însuşirea corectă a onomatopeelor se pot selecta şi recita versuri:
,,Raţa lunecă pe lac ,,Ursul vine-ncetişor
Şi se-aude:mac,mac,mac!’’ Vorbind singur:mor,mor,mor!’’
,,Sus pe deal,nu ştiu de ce, ,,Oac,oac,oac,
Capra strigă be-he-he!’’ Broscuţele sar în lac!’’
Copiilor le plac jocurile de cuvinte, aşadar versurile din folclorul copiilor nu trebuie neglijate.
Exemplu:
,,Tica, tica, tica,
mi-a mâncat pisica
toată mâncărica
şi m-am dus la şcoală
cu burtica goală’’

Jocurile / poeziile liniştitoare sunt de mare folos înaintea începerii activităţilor. Exemple:
,,Ne jucăm, ne jucăm ,,Unu-i soarele pe cer
Cu degetul mare ,ne jucăm Bine e la soare.
Când degetul mare a obosit Două aripi duc în zbor
Arătătorul a şi sosit…’’ Raţa călătoare...’’

Frământările de limbă, structurile ritmate şi numărători pentru captarea atenţiei copiilor în

timpul jocurilor şi al activităţilor în grădiniţă.Exemple:
,,Patru urşi de plastilină ,,Un,doi,trei,patru,cinci,
Au găsit o mandarină Baba cumpără opinci,
Şi-au tăiat patru felii Cumpără şi-o portocală,
Şi le-au pus în farfurii.’’ Dumneata să ieşi afară!’’
Cântecele şi jocurile cu text şi cânt pot constitui preţioase mijloace de realizare a tranziţiilor.
Acestea pot fi folosite în funcţie de tema proiectului în derulare sau de tipul activităţilor ce trebuie
tranzitate. Se pot utiliza doar fragmente sau cântecul/ jocul cu cântec în totalitate.
3. ACTIVITĂŢILE OPŢIONALE
Activităţile opţionale intră tot în categoria activităţilor de învăţare, respectiv a celor de
dezvoltare personală şi se includ în programul zilnic al copilului în grădiniţă. Ele sunt alese de către
părinţi, din oferta prezentată de unitatea de învăţământ la 15 septembrie şi aprobată de către Consiliul
de Administraţie şi de Comisia Metodică din grădiniţă, în urma analizei condiţiilor materiale şi umane
existente.
Aceste activităţi sunt realizate de către educatoare sau de către profesori specializaţi în diferite
discipline.În cazul desfăşurării unui opţional de către educatoare, aceasta va stabili obiectivele,
conţinuturile şi modalităţile de realizare în funcţie de tipul de opţional ales, nivelul grupei,
particularităţile individuale ale copiilor ,durata opţionalului,etc.În acest caz, educatoarea va întocmi o
planificare
pentru opţionalul ales şi o va supune Comisiei metodice din grădiniţă în vederea avizării.

4
 Activităţile opţionale vizează diferenţiere şi individualizare şi vin în sprijinul valorificării şi
dezvoltării unor aptitudini individuale şi a unor nevoi personale.
4. ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE ÎN PERIOADA DUPĂ-AMIEZII
Activităţile desfăşurate în perioada după – amiezii sunt activităţi recuperatorii pe domenii de
învăţare, recreative, de cultivare şi dezvoltare a înclinaţiilor- sunt tot activităţi de învăţare. Acestea
respectă ritmul propriu de învăţare al copilului şi aptitudinile individuale ale lui şi sunt corelate cu
tema săptămânii/ tema proiectului şi cu celelalte activităţi din programul zilei.
Ca o concluzie putem spune că la acest început de mileniu, învăţământul preşcolar capătă noi
ponderi în sistemele de învăţământ modernizate iar spusele lui J.J.Rousseau rămân şi peste ani l-a
fel de adevărate în privinţa educaţiei:

,,Apropie-l (pe copil) de probleme şi lasă-l să răspundă singur, să-şi întemeieze ce ştie, nu pe ce i-ai spus
tu, ci pe ceea ce a înţeles el, să nu înveţe ştiinţa, ci să o gândească. Să-i menţină trează curiozitatea, condiţie
de a-l apropia de lumea ştiinţei. Să-l sfătuim pe copil să observe, să cerceteze şi să descopere.’’

Bibliografie: Adina Glava,Maria Pocol,Lolica-Lenuta Tataru , Educaţia timpurie:ghid

metodic pentru aplicarea curriculumului preşcolar, Editura Paralela 45,
2009;
Revista Învăţământului Preşcolar nr: 1-2/ 2009
Revista Învăţământului Preşcolar nr. 3-4/ 2009