CZU: 634.

8
LEONID KOLESNIK – OM EMERIT IN DOMENIUL
VITICULTURII SI VINIFICATIEI
VACARCIUC L., NICOLAESCU GH.,
Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Abstract. This article provides historical essays and achievements of the Department of Viticulture
SAUM, for the period since 1944 year.
Key words.Viticulture, SAUM, History, Horticulture.

1.Catedra de viticulturăla 74 de ani. Înfiinţată în anul 1944, valoroasa catedră, a avut la

conducere succesiv mari personalităţi:- profesorii universitari: S. Melnic (1944-45), M. Tupikov
(1945-47), I. Prinţ (1947), L. Kolesnik (1947-65), Ia. Hanin (1965-68), A. Subotovici (1968-89),
N. Perstniov (1989-2004); conferenţiarii universitari: P. Apruda (2004-2008), Gh. Nicolaescu
(2008-2012), după comasarea cu Catedra de Tehnologie a Vinului, Păstrării şi Prelucrării Pro-
duselor Agricole – catedra este condusă de Gh.Nicolaescu (2012-2014) şi L.Vacarciuc – în pre-
sent.
Crearea catedrei de factură europeană – Viticultură şi Vinificaţie a fost impusă de tradiţia
multiseculară a populaţiei Moldovei, a ramurii strategice din economia naţională cu formare
profesională a ciclului întreg de producţie. Pe parcursul anilor savanţii catedrei au depus effort în
vederea dezvoltării viticulturii şi tehnologiei vinului, s-au elaborat: bazele teoretice ale tehnolo-
giei altoirii viţei de vie, aplicării îngrăşămintelor în pepinierele viticole, sisteme noi de creştere a
viţelor altoite şi s-a fundamentat modernizarea plantaţiilor viticole existente, s-a fondat o şcoală
ştiinţifică îndomeniul păstrării şi valorificării fructelor, legumelor şi strugurilor. Actualmente
colectivul catedrei “Viticultură şi Vinificaţie” continua tradiţia creativă a generaţiilor
premărgătoare, participă la realizarea diferitor programe şi proiecte.
2.La 110 ani de la naşterea mareluicontinuator a tradiţiei vitivinicole. Vechea ramură
viticolă şi catedra primului Institut de învăţământ superior din republică a avut noroc de prezenţa
unei personalităţi notorii, profesor universitar, decan şi şef de catedră – Kolesnik Leonid Vasile
la Institutul Agricol „M.Frunze”, invitat după al doilea război mondial împreună cu alţi specia-
lişti pentru a restabili economia agricolă distrusă. Tânărul Kolesnic venea dintr-o familie de fe-
roviari din Ucraina (născut 19.05.1908, Kiev). În a.1927 termină Şcoala de pomicultură şi viti-
cultură din Odessa şi tot în acest oraş depune documentele pentru studii superioare, absolveşte
facultatea la Institutul Agricol din Odessa (a.1931), iar mai târziu finisează aspirantura pe lângă
Institutul unional de fitotehnie (Rusia). Din a.1937 este colaborator ştiinţific superior la Institutul
de cercetări pentru viticultură şi vinificaţia V.Tairov din Odessa, acolo unde îndrăgeşte liana lui
Ampelos pentru toată viaţa. Mai activează la Institutul Agricol din Herson şi tot acolo conduce
diverse teme de cercetare, iar în a.1945-46 publică la Herson (Oblizdat): „Agrotehnica
pepinieritului performant rezistent la filoxeră” şi „Agrotehnica portaltoiului de viţe americane”.

5
 Odată cu sosirea la Institutul Agricol din Chişinău (a.1947), profesorul. L.Kolesnic
(Fig.1) începe activitatea fructuoasă în direcţia extinderii catedrei de Viticultură, care avea cadre
limitate (Volontir I. şi Subotovici A), a adus aport deosebit la formarea şi dezvoltarea facultăţii
de Horticultură, activând în calitate de decan în perioada 1954-1961.
Catedra de Viticultură, creată cu 3 ani pâ-
nă la sosirea lui L.Kolesnic era mică, slab asigura-
tă material, avea insuficienţă de manuale şi mate-
riale didactice. Era o perioadă când se dădea aten-
ţie ramurii de bază, începe transformarea catedrei
într-o subdiviziune ştiinţific-didactică de sine-
stătătoare în cadrul institutului, în republică şi
chiar în fosta uniune, prin crearea unui colectiv
ştiinţific calificat şi pregătirea unei pleiade întregi
de agronomi-viticultori şi savanţi - încercaţi.

Fig.1:Profesor universitar L.Kolesnik,

şef catedră de viticultură, Institutul
Agricol M.V.Frunze (1947-1965)

A determinat şi a condus direcţiile de cercetare ale catedrei în vederea elaborării teoriei şi

perfecţionării tehnologiei de producere a materialului săditor; sistemelor de fertilizare în plantaţi-
ile şi pepinierele viticole; sporirii productivităţii şi modernizării viilor existente, ameliorării etc.
În baza rezultatelor ştiinţifice, în a.1955 susţine la Chişinău teza de doctor habilitat cu tema „Ba-
zele fiziologice ale altoirii viţei de vie”, iar în a.1956 i se conferă titlul ştiinţifico-didactic de pro-
fesor universitar, concomitent fiind şef de catedră, în a.1954 mai este ales decan a facultăţii Po-
micultură - viticultură, îndeplinind misiunea două termene la rând. A publicat peste 200 lucrări
ştiinţifice. În acest timp manifestă curaj şi creativitate pedagogică, conduce peste 20 teze de can-
didat în ştiinţe agricole: E. Kalenic,V. Ponomarcenco, D. Petraş, G. Moiseeva, V.Gherasim,
V.Surugiu, L Naidenova, A Stratienco şi alţii, iar alţii 9 din discipolii săi, ulterior au susţinut teza
de doctor habilitat: A. Subotovici, Ia. Hanin, P. Kiskin, N. Guzun, I. Gromakovski, N. Perstniov,
R. Haceaturean, A. Derendovskaia, S. Velicsar.
Profesorul L.Kolesnik manifestă activitate largă în viaţa obştească a institutului şi a repu-
blicii (Fig. 2), era membrul Colegiului de redacţie al institutului, membru al Consiliului tehnico-
ştiinţific al Ministerului Agriculturii, membru al Consiliului pentru coordonarea cercetărilor şti-
inţifice în domeniul viticulturii, membru al biroului Societăţii „Ştiinţa”.

6
 Fig. 2. L.Kolesnik activist în extensiunea ramurii, partici-
pant la forumuri republicane

O muncă foarte rodnică a depus L.Kolesnik la editarea revistei „Pomicultura, viticultura

şi vinificaţia Moldovei”, fiind din anul 1950 fără întrerupere membru al Colegiului de redacţie al
revistei şi şeful secţiei ei de pepinierit.
Pentru merite mari la pregătirea cadrelor şi la dezvoltarea ştiinţei L.Kolesnik a fost deco-
rat cu Gramota de Onoare a RSSM, cu medalii ale Expoziţiei realizărilor economiei naţionale a
URSS şi cu medalia jubiliară a centenarului de la naşterea lui I.Miciurin. La 9 octombrie 1965, în
al 58-lea an de viaţă, după o boală grea şi de lungă durată a încetat din viaţă L.Kolesnik – profe-
sor universitar, şeful catedrei de viticultură a Institutului Agricol „M.Frunze” din Chişinău.
3.Activitatea ştiinţifică fructuoasă a profesorului L.Kolesnik. Una din primele sale
monografii s-a editat la Harkov, în a.1938 - „Vinogradnîi rosadnik”, în care aduce lumină despre
sădirea, îngrijirea atât a bazei reproductive, cât şi a viţelor altoite (pe 64 p), foarte utilă pentru
specialiştii colectivelor de producţie din acea perioadă. Sosit în regiune nouă, unde găseşte agro-
tehnică primitivă în viticultură, profesorul î-şi dă toată sîlinţa de a edita lucrarea (a.1957)
multcăutata „Vinogradnîi pitomnic”, Chişinău, (125 p.), cu cele 5 capitole – alegerea plantaţiei-
mamă de portaltoi şi plantaţie-mamă altoi, tehnicii altoirii, tehnologia stratificării, sădirea în
şcoală, înmulţirea butaşilor, fiind o lucrare de pionerat.
Cele mai valoroase lucrări în domeniul viticulturii sunt operele capitale: „Bazele fiziolo-
gice a altoirii viţei de vie”, „Pepiniera viticolă”, „Fiziologia înmulţirii vegetative”, „Viticultura”.
Prima lucrare a avut desfăşurare în teza de doctor habilitat (a.1955), după care obţine (a.1956)
titlul de profesor universitar.

7
 Din lucrările principale ale profesorului sublini-
em volumele: XIII...XXXIX a Lucrărilor Ştiinţifice a
Institutului Agricol, redactate şi editate între anii 1955-
1965 (peste 30 volume, în unii ani – tematice, câte 3 pe
an). De pildă, în vol. XIX a Lucrărilor Institutului, a fost
pusă în discuţie problema hibridizării interspecifice a
soiurilor parentale Aligote, Feteasca şi Serexia altoite
pe portaltoi Riparia x Rupestris 101-14. În calitate de
încrucişare s-a utilizat soiurile calitative Cabernet, Pinot,
Riesling, Serexia. Roada mai mare a fost la planta-
mamă Serexia din 5 variante de polinizare, mai rezisten-
te şi viabile erau formele parintele cu Pinot franc şi Ca-
bernet, din care 30% aveau culoarea albă, ceilalte – ro-
şii, preponderent cu indicii frunzelor preluate de la
Fig. 3. La ore de viticultură, 1950г.
Serexia.

Puieţii 120 şi 124 din diferiţi ani au avut struguri medii cu nota degustativă 7,5. Puieţii de
la încrucişarea cu Cabernet nr.217 aveau bobul negru, struguri de mărime medie, cilindrico-
conică cu randamentele de suc 76% şi gust plăcut. Mai viabil au fost puieţii cu provienenţă hi-
bridă şi cu polenizarea complexă, puietul nr.436 : Serexia x Cabernet x Pinot fran x Riperia
1202. Ca rezultat la polenizare, mai reuşită era planta-mamă de soi Serexia şi mai slabă - Fe-
teasca, care nu avea putere vegetativă şi era mai slab rezistent la filoxeră. În cazul altoirilor, indi-
ciul mentor al portaltoiului Riparia x Rupestris 101-14 duce la schimbări esenţiale în calitatea
strugurilor, mărimea boabelor şi seminţelor, dar au rezistenţă bună la mană.
În faţa noastră este primul manual editat după trecerea în nefiinţă a profesorului -
„Vinogradarstvo” (a.1968,440 p), sub redacţia prof.univ. A.Negruli, de la Academia Agricolă
„K.Timereazev”. Este unul din cele mai compacte, clare şi complexe manuale cu: morfologia,
anatomia şi fiziologia lianei lui Ampelos, ciclul ei biologic, ecologia viţei de vie, înmulţirea în
pepiniere, agrotehnica nouă, tăierele în uscat, metodele de şpalieră, operaţiile în verde. Se mai
atrage atenţie la tehnica de prelucrare a solului, nutriţie şi irigare, cultura soiurilor de masă şi
pentru vin. Este o carte extrem de preţioasă, novativă şi bine ilustrată din care au sustras cunoş-
tinţe un şir de generaţii, care şi-au adus ramura la succesul de astăzi – Moldova devine o forţă
vitivinicolă de talie mondială.

8

Fig.4. Kolesnik L., Pavlovskaia M. şi
Dorohov L. cu studenţii la gara feroviară
înainte de plecare „la ţelina”, lucrarea
pămîntului înţălenit.
Avem în preajmă teza de doctor
habilitat a lui L. Kolesnik (a.1953)
„Fiziologhiceschie osnovî privivki vinog-
rada”. La ce atrăgea atenţie D-lui în cerceta-
rea anatomic-fiziologică a viţelor altoite -
desigur, la prezenţa catalazei în părţile supe-
rioare a creşterii plantei, la viabilitatea ochi-
lor din diverse părţi ale coardei. Ajunge la
concluzia, că altoirea trebuie făcută la portal-
toi din partea dorsală, iar la altoi – din partea
ochiului, acolo unde concentraţia catalazei şi
puterea de creştere şi formare a calusului e
mai dezvoltată.
Pe partea pântecoasă a coardelor – portal-
toi şi altoi e mai mare concentraţia amidonu-
lui, glucozei, amilazei şi piroxida-zei, fapt
care trebuie luat în calcul la altoiri.

În continuare dă atenţie selectării corecte a coardelor portaltoi favorabile pentru a iniţia

altoirea după gradul de lemnificare, după etapa recoltării lor, agrotehnică, climă, umiditate şi
condiţiile de păstrare, evidenţiind Riparia x Rupestris 101-14 (colectarea de toamnă) Berlandieri
x Riparia 5BB (colectarea de iarnă) şi Riparia x Rupestris 3309 (la colectarea de primăvară).
S-a atras atenţia la mediul nutritiv al viţei altoite, la dinamica dezvoltării sistemului radi-
cular şi comportarea lor în şcoala de viţe. Se argumentează factorii formării bune a calusului în
dependenţă de îngrăşăminte, dinamica acizilor organici, mai ales a acidului ascorbic la 8 -15 zile
de stratificare şi în diverse localităţi: Herson, Tairovo, Bender, Bucoveţ şi Ucihozul Institutului
„M.Frunze”. Se constată că la adaosul borului 8-12 mg/kg în sol, se activizează procesul con-
strângerii calusului, formării sistemului radicular şi a călirii butaşilor. Cu mult mai târziu şcoala
profesorului Kolesnik a efectuat cercetări adăugătoare privind îngrăşămintele minerale de fosfor,
zinc, mangan, molibden, altele.
4. Câteva repere din lucrările de disertaţie conduse de profesorul - jubiliar.O să ne
oprim la conţinutul disertaţiilor cu direcţii strategice de studii. Una din ele a fost a cunoscutului
savant A.Subotovici, mai târziu – membru corespondent VASHNIL. În 1957 finisează şi susţine
teza sa „Influenţa, îngrăşămintelor asupra randamentului şi calităţii butaşilor viţei de vie cu 129
surse bibliografice şi 7 variante experienţe faţă de martor. S-au încercat NPK în doze:

9
3,7,15,30,45 kg/ha şi 2 cu compost -100 kg/ha şi 10t +15 kg NPK,. Au fost selectate variantele
optimale 2 ; 3 şi 6, unde randamentul butaşilor era cu 31-32% mai ridicat ca la martor,cu 277%
mai bună activitatea piroxidazică. A fost un început bun în perfecţionarea agrotehnică din ramu-
ra de bază a republicii, la Chişinău soseau tot mai mulţi specialişti la cursuri, simpozioane şi la
susţinerea tezelor de disertaţie.
Ne-a atras atenţia – lucrarea lui N.Guzun, ulterior directorul Institutului Viei şi Vinului,
autorul multor soiuri de selecţie nouă,cu titlul tezei de candidat (a.1963) - „Utilizarea altoiului
de calitate variată pentru extinderea viţelor altoite şi a calităţii recoltei de struguri”. S-a focusat
atenţia la soiurile: Chasselas şi Muscat de Hamburg şi de vin – Aligote, Pinot fran, Pinot menie.
În baza a 208 surse bibliografice, inclusiv din renumita carte „Vinogradarstvo” - 1912 a lui
G.Barberon, din „Biochimia viţei de vie”, 1940 a lui V.Berg,, de la conducătorul L.Kolesnik –
„Varietatea calitativă a ochilor pentru altoi la viţa de vie”, 1952, de la N.Krenke, 1937, 1940,
1950 – „Fenogenetica variabilă”, „Teoria ciclică de învechire-înnoire la plante”şi „Regenerarea
plantelor”, de la A.Kipen, 1906 – „Altoirea şi tăierea la viţa de vie”, de la A.Negruli, 1948 –
„Legitatea dezvoltării strugurilor şi cârceielor la viţa de vie”, de la F.Carpantieri, 1930 –
„Trattato di viticultura moderna”, alături de analizele şi rezultatele proprii expuse amănunţit.
În lucrarea ştiinţifică au fost studiate: dezvoltarea frunzelor, lăstarilor, sistemului radicu-
lar, numărul şi lungimea coardelor, concentraţia clorofilei, zaharului, amidonului, azotului, cata-
lazei, s-au determinat coeficientul fertilităţii butaşilor altoiţi, prezentând o lucrare de excepţie
sub conducerea vestitului profesor -.L.Kolesnik (Fig. 3).

Fig.5. Subotovici A., Kolesnik L., Guzun N. şi alţi profesori împreună cu

studenţii facultăţii de Horticultură.
L.

10
 Ulterior tânărul savant a manifestat creativitate cu aport considerabil în ramura vitivinico-
lă a Republicii Moldova. Sub conducerea ambilor savanţi a fost elaborat un complex de măsuri
agrotehnice pentru creşterea materialului săditor altoit, s-a elaborat un sistem de îngrăşare a vii-
lor şi a pepinierelor viticole, s-a propus o metodică pentru reconstrucţia plantaţiilor de viţă de
vie, s-a creat o colecţie, care număra circa 1000 de soiuri de viţă de vie şi o pepinieră de selecţie,
pe baza căreia s-au creat noi soiuri de perspectivă.
Tot sub conducerea lui L. Kolesnik în anii - 60 ai secolului trecut şi-a făcut studiul viito-
rul candidat în ştiinţe N. Perstniov, absolvent al acestui Institut, ulterior doctor habilitat, şef al
catedrei unde a învăţat. În a.1966, lucrarea este finisată cu tema: „Recolta strugurilor şi regene-
rarea butaşilor la altoire sub influenţa îngrăşămintelor de bor la plantaţia-mamă de portaltoi”,
313 surse bibliografice. A fost o continuare a studiilor începute de academicianul Preanişnikov,
sau continuare (din a.1947-55) a lucrărilor V. Iakovleva despre modificările biochimice provoca-
te de bor în fiziologia plantelor. Era nevoie de precizare a comportării elementului dat la viţa de
vie. Despre influienţa magneziului şi borului erau câteva cercetări la acel moment: lucrările
Biblina L., (filiala moldovenească a A.Ş.,1950-60), experienţele lui Kolesnik L.(1953-57) şi
Mininberg S.(Kiev,1958-64) privind schimbul de azot şi hidrocarburi, activitatea ascorbică şi
productivitatea butucilor. Studiind ani în şir (1963-1966) în diverse plaiuri (Chetrosu şi Roma-
neşti) la soiul Cabernet Souvignon, în rezultatul utilizării borului alături de îngrăşămintele mine-
rale tradiţionale N-P-K., concluzia este: 3 kg de bor la hectar la doza de 60 kg NPK când sporul
productivităţii poate atinge între 13 – 26 % în dependenţă şi de factorul pedologic.
Amintirea permanentă despre acest mare şi harnic cercetător ştiinţific – Leonid Kolesnik,
mai ales la 110 ani de la naştere, minunat prieten şi înaintaş onorabil pentru noi toţi specialiştii,
va trăi totdeauna în inimile tuturor, care cunoştinţă pentru îndrumare şi învăţătură. Comemorarea
aniversării talentatului pedagog şi savantîn domeniul viticulturii este semnificativă şi din punct
de vedere a refacerii complete a podgoriilor din toate zonele de producţie, pentru că la organiza-
rea lor novatoare s-a ţinut cont de tehnologiile elaborate de catedra condusă de acest mare sa-
vant. Valoarea aniversatului se judecă după lucrările elaborate şi importanţa lor pentru ramură,
profesionalismul absolvenţilor care iau urmat calea. Faptul că la aniversările: 80; 90; 100 au fost
adunaţi atâţea şi atâţea colegi, absolvenţi şi prieteni, face cinste şi recunoştinţă premărgătorilor
noştri, remarcaţi prin rezolvarea cu succes a problemelor care le înainta viticultura în acea peri-
oadă, prin lucrările fundamentale privind producerea materialului săditor viticol, dar şi concreti-
zarea normelor optimale a îngrăşămintelor din plaiurile viticole concrete din Moldova.

11