"Aprob" "Aprobat"

Şeful catedrei de chirurgie omf pediatrică la şedinţa catedrei

și pedodonție ”Ion Lupan” 26 august 2021
conferențiar universitar Procesul verbal n-rul 1
Railean Silvia

Elaborarea metodică nr. 3

Pentru studenţii anului IV la Endodonția pediatrică

I. Tema: Pulpitele dinţilor permanenţi la copii. Clasificarea. Particularităţile evoluţiei clinice

ale formelor acute şi cronice exacerbate ale pulpitelor dinţilor permanenţi la copii de diferite vârste.
Particularităţile evoluţiei clinice a formelor cronice ale pulpitelor dinţilor permanenţi la copii.
Diagnosticul diferenţial.
II. Scopul: De a însuşi metodele de diagnostic și evoluția clinică a pulpitelor acute şi cronice
ale dinţilor permanenţi la copii.
III. Planul lecţiei practice:
n-rul Etapele lecţiei practice Utilarea Timpul
Echipamentul tehnic, Meterialul didactic
instrumentariu
1. Controlul evidenţei Catalogul 2 min
2. Cunoştinţa cu tema şi Elaborare metodică 2 min
planul lecţiei practice
3. Interogarea studenţilor, Interogarea studenţilor, Probleme 30 min
rezolvarea problemelor rezolvarea problemelor situaţionale, teste,
situaţionale etc. radiograme etc.
4. Tratamentul pacienţilor Utilaj, instrumente, Tabele, scheme etc. 215 min
materiale etc.
5. Dezbateri clinice, Forma documentaţiei: Registrul 20 min
completarea documentaţiei 030, 039, manoperelor practice
6. Tema pentru lecţia Planul tematic 1 min
următoare

Întrebări de control:
1. Definiţia pulpitei.
2. Factorii etiologici.
3. Clasificarea pulpitelor dinţilor permanenţi la copii.
4. Particularităţile evoluţiei clinice a formelor acute şi cronice exacerbate ale pulpitelor dinţilor
permanenţi la copii.
5. Particularităţile evoluţiei clinice a formelor cronice ale pulpitelor dinţilor permanenţi la copii.
6. Particularităţile diagnosticului pulpitelor dinţilor permanenţi la copii.
7. Diagnosticul diferenţial.

Teste de control:

1. CS Remarcați când are loc închiderea orificiului apical radicular la dinţii permanenţi:
a) la un an după eruperea dintelui
b) la 1-2 ani după eruperea dintelui
c) la un an după formarea rădăcinii dintelui
d) la 1-4 ani după eruperea dintelui
e) la 2 ani după formarea rădăcinii dintelui

1
2. CS Selectați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor incisivilor centrali permanenţi:
a) 8-9 ani
b) 9-10 ani
c) 10-11 ani
d) 12-13 ani
e) 13-14 ani

3. CS Indicați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor incisivilor laterali permanenţi:

a) 8-9 ani
b) 9-10 ani
c) 10-11 ani
d) 12-13 ani
e) 13-14 ani

4. CS Precizați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor caninilor permanenţi:

a) 9-10 ani
b) 10-11 ani
c) 12-13 ani
d) 13-16 ani
e) 12-15 ani

5. CS Selectați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor dinţilor 4 permanenţi:

a) 9-10 ani
b) 10-11 ani
c) 11-12 ani
d) 12-13 ani
e) 15-16 ani

6. CS Marcați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor dinţilor 5 permanenţi:

a) 7-9 ani
b) 9-10 ani
c) 10-11 ani
d) 11-12 ani
e) 12-14 ani

7. CS Indicați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor dinţilor 6 permanenţi:

a) 9-10 ani
b) 11-12 ani
c) 12-13 ani
d) 13-14 ani
e) 15-16 ani

8. CS Precizați la ce vârstă se termină formarea rădăcinilor dinţilor 7 permanenţi:

a) 10-11 ani
b) 11-12 ani
c) 12-13 ani
d) 13-14 ani
e) 15 ani

9. CS Caracterizați pulpa dinţilor permanenţi tineri:

a) număr mare de fibrocite
b) nivel jos de hidratare a substanţei de bază
c) incapacitatea către apărarea anticarioasă
d) rețea vasculară redusă
2
e) regiunea apicală este bogată cu celule tinere, având un potenţial înalt de apărare și
regenerare

10. CM Precizați ce factori determină apariţia pulpitelor dinţilor permanenţi la copii:

a) chimici
b) toxico-bacterieni
c) traumatici
d) termici
e) alimentari

11. CS Evidențiați cel mai frecvent factor ce determină apariţia pulpitelor dinţilor permanenţi la
copii:
a) chimic
b) toxico-bacterian
c) traumatic
d) termic
e) alimentar

12. CM Numiți particularităţile de bază ale evoluţiei pulpitelor dinţilor permanenţi la copii:
a) se depistează mai frecvent formele acute
b) se depistează mai frecvent formele cronice
c) trecerea rapidă a unei forme de pulpită în alta, evoluează cu o simptomatică variabilă
d) dereglarea stării generale a organismului
e) frecvent sunt inflamate țesuturile parodonţiului şi ganglionii limfatici

13. CS Evidențiați ce metode pot fi aplicate în diagnosticul pulpitelor dinţilor permanenţi la copii:
a) numai metodele principale de examinare
b) numai metodele secundare de examinare
c) metodele principale, iar din secundare: eletroodontodiagnosticul
d) metodele principale şi radiografia
e) toate metodele principale şi secundare de examinare

14. CS Explicați procentul mare de incoincidenţă a diagnozei clinice şi patomorfologice a pulpitelor

dinţilor permanenţi la copii:
a) imperfecţiunea metodelor de diagnostic a pulpitelor
b) adresarea târzie a copilului la medic
c) foarte frecvent - cavitate dentară închisă
d) caracterul hiperergic al inflamaţiei
e) dimensiuni reduse ale coroanei dentare

15. CS Precizați durata pulpitei acute seroase a dintelui permanent la copil:

a) mai puţin de 24 ore
b) 1-2 zile
c) 2-3 zile
d) 3-4 zile
e) 4-5 zile

16. CS Indicați durata pulpitei acute purulente a dintelui permanent la copil:

a) mai puţin de 24 ore
b) 1-2 zile
c) 2-3 zile
d) 3-4 zile
e) 4-5 zile

3
17. CS Concretizați caracterul durerilor la pulpita acută de focar a dintelui permanent la copil:
a) permanente ce se intensifică la masticaţie
b) intensive, spontane, nocturne, cu scurte intervale indolore, pot iradia
c) acute de la excitanţi termici, mecanici, care trec imediat după înlăturarea excitantului
d) acute, spontane, cu intervale mari indolore
e) lipsesc, hiperestezie

18. CS Precizați localizarea durerii la sondarea cavităţii carioase la pulpita acută de focar a dintelui
permanent la copil:
a) într-un punct al planşeului cavităţii
b) în cîteva puncte al planşeului cavităţii
c) pe tot planşeul cavităţii
d) pe pereţii cavităţii
e) în regiunea joncţiunii smalţ-dentină

19. CS Concretizați caracterul durerilor la percuţia dintelui la pulpita acută de focar a dintelui
permanent la copil:
a) nu este dureroasă
b) în unele cazuri este dureroasă
c) slab dureroasă
d) dureroasă
e) foarte dureroasă

20. CS Indicați localizarea durerii la sondarea cavităţii carioase la pulpita acută difuză a dintelui
permanent la copil:
a) într-un punct al planşeului cavităţii
b) pe tot planşeul cavităţii sau în câteva puncte ale planşeului cavităţii
c) în regiunea coletului dintelui
d) pe pereţii cavităţii
e) în regiunea joncţiunii smalţ-dentină

21. CS Concretizați caracterul durerilor la percuţia dintelui la pulpita acută difuză a dintelui
permanent la copil:
a) nu este dureroasă
b) slab dureroasă
c) dureroasă
d) foarte dureroasă
e) în unele cazuri este dureroasă, în altele este indoloră

22. CS Selectați valorile electroexcitabilității dintelui în cazul pulpitei acute de focar a dintelui
permanent la copil:
a) 0 - 6 mkA
b) 6 - 12 mkA
c) 12 - 20 mkA
d) 20 - 30 mkA
e) 30 - 60 mkA

23. CS Concretizați valorile electroexcitabilității dintelui în cazul pulpitei acute difuze a dintelui
permanent la copil:
a) 0 - 6 mkA
b) 6 - 12 mkA
c) 12 - 20 mkA
d) 20 - 30 mkA
4
e) 30 - 60 mkA

24. CS Prezentați ce acuze sunt caracteristice pentru pulpita cronică fibroasă a dintelui permanent la
copil:
a) acuze nu prezintă, uneori dureri paroxistice de la diferiţi excitanţi: termici, mecanici,
chimici
b) dureri spontane, nocturne, fără iradiere, de la orice excitant
c) deseori acuze nu prezintă, mai rar dureri de la schimbarea temperaturii de la rece la cald
d) dureri sâcâitoare mai frecvent de la excitanţi mecanici, frecvent apare hemoragie din cavitatea
dintelui
e) dureri permanente, care se intensifică treptat, mai ales în timpul masticaţiei sau la atingere de
dinte

25. CS Stabiliți de la ce apar durerile la pulpita cronică simplă a dintelui permanent la copil:
a) de la orice excitanţi, însă repede trec după înlăturarea lor
b) după mâncare, peste un interval de timp de la fierbinte
c) de la excitanţi repetaţi, care se menţin timp îndelungat după înlăturarea lor
d) spontan, noaptea
e) dureri sâcâitoare, mai frecvent de la excitanţi mecanici, frecvent apare hemoragie din cavitatea
dintelui

26. CS Precizați ce este caracteristic pentru pulpita cronică gangrenoasă a dintelui permanent la
copil:
a) acuze nu prezintă, uneori dureri paroxistice de la diferiţi excitanţi: termici, mecanici, chimici
b) dureri spontane, nocturne, fără iradiere, de la orice excitant
c) deseori acuze nu prezintă, mai rar dureri de la schimbarea temperaturii de la rece la cald
d) dureri sâcâitoare mai frecvent de la excitanţi mecanici, frecvent apare hemoragie din cavitatea
dintelui
e) dureri permanente, care se intensifică treptat, mai ales în timpul masticaţiei sau la atingere de
dinte

27. CS Concretizați de la ce apar durerile la pulpita cronică gangrenoasă a dintelui permanent la

copil:
a) de la orice excitanţi, însă repede trec după înlăturarea lor
b) după mâncare, peste un interval de timp de la fierbinte
c) de la excitanţi repetaţi, însă se menţin timp îndelungat după înlăturarea lor
d) spontan, noaptea
e) dureri permanente, care se intensifică treptat, mai ales în timpul masticaţiei sau la atingere de
dinte

28. CS Numiți ce este caracteristic pentru pulpita cronică hipertrofică a dintelui permanent la copil:
a) acuze nu prezintă, uneori dureri paroxistice de la diferiţi excitanţi: termici, mecanici, chimici
b) dureri spontane, nocturne, fără iradiere de la orice excitant
c) deseori acuze nu prezintă, mai rar dureri de la schimbarea temperaturii de la rece la cald
d) dureri sâcâitoare mai frecvent de la excitanţi mecanici, frecvent apare hemoragie din
cavitatea dintelui
e) dureri permanente, care se intensifică treptat, mai ales în timpul masticaţiei sau la atingere de
dinte

29. CS Precizați de la ce apar durerile la pulpita cronică hipertrofică a dintelui permanent la copil:
a) spontan, noaptea
b) sunt permanente
c) după mâncare, peste un interval de timp de la fierbinte

5
d) la nimerirea alimentelor în cavitatea carioasă, asociată cu hemoragie
e) de la orice excitanţi, se menţin timp îndelungat după înlăturarea lor

30. CS Indicați ce formă de pulpită a dintelui permanent se întâlneşte mai frecvent la copii:
a) acută de focar
b) acută difuză
c) cronică fibroasă
d) cronică gangrenoasă
e) cronică hipertrofică

31. CS Numiți ce formă de pulpită a dintelui permanent se întâlneşte cel mai rar la copii:
a) cronică exacerbată
b) acută difuză
c) cronică fibroasă
d) cronică gangrenoasă
e) cronică hipertrofică

32. CS Evidențiați la ce formă de pulpită a dintelui permanent la copil în toate cazurile cavitatea
carioasă comunică cu cavitatea dintelui:
a) acută de focar
b) acută difuză
c) cronică fibroasă
d) cronică gangrenoasă
e) cronică hipertrofică

33. CS Selectați valorile electroexcitabilității dintelui în cazul pulpitei cronice fibroase a dintelui
permanent la copil:
a) 0 - 12 mkA
b) 12 - 20 mkA
c) 20 - 30 mkA
d) 30 - 60 mkA
e) 60 - 90 mkA

34. CS Precizați valorile electroexcitabilității dintelui în cazul pulpitei cronice gangrenoase a

dintelui permanent la copil:
a) 0 - 12 mkA
b) 12 - 20 mkA
c) 20 - 30 mkA
d) 30 - 60 mkA
e) 60 - 90 mkA

35. CM Indicați localizarea apariției durerii la sondare la pulpita cronică gangrenoasă a dintelui
permanent la copil::
a) în punctul proiecţiei cornului pulpar
b) pe tot planşeul cavităţii carioase
c) pe tot planşeul cavităţii carioase şi în punctul de deschidere a camerei pulpare
d) în partea coronară a pulpei
e) în orificiile canalelor sau în adâncimea canalelor

36. CS Numiți cu ce afecțiuni trebuie diferenţiată pulpita cronică fibroasă a dintelui permanent la
copil:
a) pulpita cronică gangrenoasă, caria profundă, parodontitele apicale cronice
b) pulpita cronică gangrenoasă, pulpita cronică hipertrofică, caria profundă, parodontitele apicale
cronice
6
c) caria medie, caria profundă, pulpita acută de focar, pulpita cronică hipertrofică, parodontitele
apicale cronice
d) caria profundă, pulpita acută difuză, pulpita cronică gangrenoasă, pulpita cronică hipertrofică,
parodontitele apicale cronice
e) caria profundă, proliferarea papilei gingivale, parodontitele apicale cronice, pulpita cronică
gangrenoasă

37. CS Evidențiați cu ce afecțiuni trebuie diferenţiată pulpita cronică gangrenoasă a dintelui

permanent la copil:
a) caria profundă, pulpita acută de focar, parodontitele apicale cronice
b) pulpita cronică fibroasă, parodontitele apicale cronice
c) caria medie, caria profundă, parodontitele apicale cronice
d) caria profundă, proliferarea papilei gingivale, parodontitele apicale cronice
e) pulpita cronică fibroasă, pulpita cronică hipertrofică, parodontitele apicale cronice

38. CS Precizați la ce formă de pulpită a dintelui permanent la copil cel mai frecvent se depistează
radiologic afectarea ţesuturilor parodonţiului apical:
a) acută difuză
b) acută cu afectarea parodonţiului şi a ganglionilor limfatici
c) cronică fibroasă
d) cronică gangrenoasă
e) cronică hipertrofică

39. CS Concretizați cu ce afecțiuni trebuie diferenţiată pulpita cronică hipertrofică a dintelui

permanent la copil:
a) caria medie şi caria profundă a suprafeţelor aproximale, pulpita cronică fibroasă, parodontitele
apicale cronice
b) proliferarea papilei gingivale, parodontita apicală cronică granulară
c) caria profundă, pulpita cronică gangrenoasă, proliferarea papilei gingivale
d) proliferarea papilei gingivale, pulpita cronică fibroasă
parodontitele apicale cronice, pulpita cronică fibroasă, pulpita cronică gangrenoasă

40. CM Prezentați particularităţile evoluţiei pulpitelor dinților permanenți la copii:

a) apariţia frecventă a pulpitelor restante
b) apariţia frecventă a pulpitelor primar cronice
c) iradierea durerilor
d) implicarea în procesul inflamator a parodonţiului şi ganglionilor limfatici regionali
e) prevalenţa formelor cronice asupra celor acute

41. CM Numiți formele cronice ale pulpitelor dinţilor permanenţi la copii:

a) simplă
b) granulantă
c) hipertrofică
d) granulomatoasă
e) gangrenoasă

42. CM Pulpita acută de focar a a dintelui permanent la copil se diferenţiază de:

a) caria profundă
b) pulpita cronică fibroasă
c) pulpita acută difuză
d) hiperestezia ţesuturilor dure dentare
e) papilita

43. CM Pulpita acută difuză a dintelui permanent la copil se diferenţiază de:

7
a) pulpita cronică exacerbată
b) parodontitele apicale acute şi exacerbarea formelor cronice ale parodontitelor apicale
c) pulpita acută de focar
d) nevralgia nervului trigemen
e) caria profundă

Literatura:
1. Godoroja P., Spinei A., Spinei I. „Stomatologie terapeutică pediatrică”, Chişinău, 2003.
2. Godoroja P., Burlacu V. "Curs de stomatologie infantilă", 1992.
3. Godoroja P., Lupan I. şi al. „Stomatologie pediatrică în teste”, 1999.
4. Luca R. „Pedodonţie”, Vol.2, Bucureşti, 2003.
5. Cura E. „Pedodonţie”, Iaşi, 2000.
6. Cocârlă E. "Stomatologie pediatrică”, Cluj-Napoca, 2000.
7. Bratu E. "Practica pedodontică", Timişoara, 2005.
8. Zarnea L. "Pedodonţie", Bucureşti, 1992.
9. Cameron A., Widmer R. «Справочник по детской стоматологии», перевод, Москва, 2003.
10. Мак-Дональд Р., Эйвери Д. «Стоматология детей и подростков», перевод, Москва, 2003.
11. Курякина Н.В. «Терапевтическая стоматология детского возраста», Н.Новгород, 2001.
12. Колесов A. "Стоматология детского возраста" Москва, 1991.