11.

Examenul fotostatic:

Deşi acest examen complementar redă în general semnele descrise la

Examenul clinic,

Medicul poate să culeagă date obiective, cuantificabile, pentru

Diagnostic, evoluţia sub tratament şi rezultatele obtinute.

Fotografia de faţă;

- Forma feţei;

- Simetria;

- Proporţionalitatea etajelor faciale;

- Aspectul buzelor şi relaţia lor;

Fotografia de profil

Medicul cercetează şi identifică următoarele elemente:

- Trasarea câmpului de profil şi aprecierea profilului;

- Tangenta gurii;

12.Examen radiologic cu film intraoral

Incidenta intraorală izometrică şi ortoradială cu film ocluzal. Cunoscută şi ca tehnica Belot.

Filmul cu format 4/5 este plasat între feţele ocluzale ale arcadelor dentare. Se respectă regula
Incidenţelor perpendiculare pe bisectoarea unghiului dintre film şi dinte ca şi principiu al izometriei.

Tehnica are indicaţii pentru evidenţierea dinţilor supranumerari, chisturilor nazopalatine, localizării
de Corpi străini; exostoze mandibulare sau litiază salivară submandibulară.

Incidenţa intraorală axială cu film ocluzal. – se mai numeşte tehnica Simpson.

Este de fapt o proiecţie verticală. Fascicolul de raze X incident străbate dintele dealungul său şi cade
Perpedindicular de film. Această incidenţă dă relaţii privind a treia dimensiune a aparatului dento-
Parodonto- alveolar, şi se poate executa pe dinţi izolaţi sau cel mult pe grupuri mici de dinţi.
Imaginea Dintelui apare ca un cerc având în centru canalul dentar. Se mai obţin relaţii privind pereţii
alveolari şi Rapoartele interdentare. Metoda permite de a evalua în mod obiectiv gradul de resorbție
osoasă în timp și este cel mai bun mod De a detecta carii cervicale și aproximale

13. Ortopantomografia

Medicul cercetează şi evidenţiază:

- prezenţa sau absenţa unor dinţi;

- prezenţa sau absenţa unor muguri;

- prezenţa unor dinţi sau muguri supranumerari;

- raportul mugurilor dinţilor permanenţi cu rădăcinile dinţilor temporari;

- gradul de dezvoltare al dinţilor temporari sau gradul de rizaliză;

- dezvoltarea dinţilor permanenţi, gradul formării rădăcinilor şi apexului;

- orientarea axială a rădăcinilor şi relaţia cu dinţii şi structurile osoase

vecine;

- prezenţa unor dinţi inclusi, poziţia, direcţia, profunzimea, starea

apexului, relaţia

cu dinţii vecini;

- rizaliza patologică;

- calitatea mineralizării coroanelor dentare, mărimea camerei pulpare,

aspectul,

numărul, forma, lungimea rădăcinilor, cuduri radiculare, rădăcini

supranumerare;

- structura osoasă;

- starea parodonţiului marginal;

- sinusurile maxilare;
ramura orizontală a mandibulei;

- procese patologice odontale (carii proximale, relaţia cu camera

pulpară);

- cele două arcade alveolo-dentare în ocluzie habituală;

- bazele osoase;

- sinusurile maxilare;

- mandibula în totalitate;

- articulaţiile temporo-mandibulare.

14.Teleradiografia :

Se poate realiza în trei incidenţe:

1. Teleradiografia din faţă:

- Relaţii asupra dezvoltării armonioase sau dizarmoniilor dentomaxilare în plan vertical şi

transversal;

2. Teleradiografia axială:

- Relaţii asupra dezvoltării ramurilor orizontale şi masivului facial;

3. Teleradiografia din profil:

- Permite analiza structurilor osoase şi a părţilor moi faciale în sens

Sagital şi transversal.

Se vor identifica reperele mediane şi paramediane şi se vor trasa

Planurile de referinţă.

Cele mai utilizate metode de interpretare ale teleradiografiei:

• Analiza Tweed

• Analiza Sassouni

• Analiza Downs

• Analiza Steiner

• Analiza McNamara

15. Tomografia computerizată.

Tomografia computerizata permite a obtine imagini in sectiune transversala a orice zona a corpului
uman,Inclusiv a craniului. Ea se bazează pe energia înregistrare fasciculul de raze X care trece prin
corpul Uman la unghiuri diferite în timpul rotirii tubului de senzori foarte sensibili care transformă
informația în Semnale electrice. Ultimele sunt digitalizate si vin pentru analiza in computer, unde
programul permite a Calcula densitatea fiecarui voxel (volumul unitatii de strat) si prezentarea ei pe
ecran in forma de pixel de Luminozitate respecitva. Pentru marirea contrastarii se foloseste metodica
maririi contrastarii. Studiul nu este împovărător pentru pacient, în studiul zonei maxilo-faciala nu
necesită pregătire specială.

CT este utilizat în diagnosticul bolilor craniului facial și sistemului dentar: fracturi, tumori, chisturi,
boli Sistemice, patologia glandelor salivare și ATM. Mai ales e indicate o scanare CT in caz de procese
greu De localizar (labirintul etmoidal, fosa pterigopalatina). În tomografele spiralate e prevazut un
nou program Pentru studiul dentitiei.

Insa utilizarea metodei date e insotita de o iradiere mare, la CT craniului visceral doza la suprafata e
de 2-10, iar pe cristalin 100 ori depaseste cea in caz de radiografie si tomografie liniara