Anexa nr. ….. la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. ……… /…….

2019
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru disciplina

EDUCAŢIE SENZORIALĂ ŞI PSIHOMOTORIE

Învățământ special
Clasa a V a – clasa a VII a
Dizabilităţi senzoriale multiple/surdocecitate

2019

Programă școlară EDUCAȚIE SENZORIALĂ ȘI PSIHOMOTORIE – Învățământ special gimnazial – Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 1
Notă de prezentare
Un copil cu surdocecitate prezintă dizabilități de văz şi de auz ce pot apărea concomitent sau
succesiv, se pot manifesta în diferite grade şi pot fi însoţite sau nu de pierderea altor funcţii ale
corpului.
Programa şcolară pentru disciplina Educație senzorială și psihomotorie este
elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe
și reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele V- VII din învățământul gimnazial,
înscriindu-se în aria curriculară „Matematică și științe ale naturii”. Disciplina este
prevăzută în planul-cadru de învățământ conform Ordin de ministru 3622/2018, publicat
în Monitorul Oficial nr 425 din 18 mai 2018, cu un buget de timp de o oră /săptămână la
clasele a V-a și a VI-a și de 0 – 1 ore / săptămână la clasa a VII-a.
Copilul cu dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate prezintă anumite
particularităţi ale dezvoltării cognitive, iar procesul de învăţare este diferit. Astfel, nu
există o reţetă standard care să faciliteze intervenţia în cazul copiilor cu acest
diagnostic. Fiecare copil este unic și are anumite caracteristici psiho-individuale care
determină nivelul dezvoltării acestuia din toate punctele de vedere. În activitatea
didactică cu acestă categorie de elevi accentul trebuie pus pe progresul înregistrat de
fiecare copil, raportat la el însuși.
Noţiunile ştiinţifice dobândite de copilul cu dizabilități senzoriale
multiple/surdocecitate se bazează pe contactul direct cu obiectele şi cu imaginile
acestora. Caracterul practic-aplicativ al experienţelor de cunoaştere în care este
introdus copilul permite înţelegerea relaţiilor dintre organ şi funcţie (ureche-auz; ochi-
văz etc.), organism şi mediu.
Programa disciplinei Educație senzorială și psihomotorie este elaborată
potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Structura
programei şcolare include următoarele elemente:
 Notă de prezentare
 Competenţe generale
 Competenţe specifice și exemple de activităţi de învăţare
 Conţinuturi
 Sugestii metodologice
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini
dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu
sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competenţele generale achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale
elevului pentru întregul ciclu primar.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă
etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar.
Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de
activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează
strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului
pentru dobândirea competenţelor de bază. Conţinuturile învăţării se subordonează atât
domeniilor, cât şi temelor majore.
Prin conţinuturile acestei programe, se are în vedere creşterea gradului de
adaptabilitate al copiilor cu dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate prin: dezvoltarea
mecanismelor compensatorii în scopul ameliorării efectelor negative ale dizabilităților
asociate; exersarea resturilor de auz şi de vedere pentru obţinerea de progrese în
activitatea de învăţare; formarea, dezvoltarea, îmbogăţirea/ corectarea şi completarea
fondului de reprezentări în vederea atenuării consecinţelor negative ale dizabilităților

Programă școlară EDUCAȚIE SENZORIALĂ ȘI PSIHOMOTORIE – Învățământ special gimnazial – Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 2
existente; formarea şi dezvoltarea capacităţii de orientare în timp şi spaţiu în scop
adaptativ.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice precum şi elemente de
evaluare continuă.
Programa pentru Educație senzorială și psihomotorie contribuie la
dezvoltarea potențialului personal al elevului cu dizabilități senzoriale
multiple/surdocecitate, având următoarele finalități:
 dezvoltarea interesului faţă de mediul înconjurător şi faţă de propria persoană;
 folosirea propriilor simţuri pentru a observa şi a explora mediul înconjurător;
 lărgirea câmpului experienţei directe cu stimuli din mediu;
 dezvoltarea motricităţii generale şi fine etc.;
 valorificarea la maximum a resturilor de auz, respectiv de văz;
 aplicarea cunoştinţelor învăţate în viaţa cotidiană;
 formarea reprezentărilor legate de formă, mărime, culoare, distanţă, direcţie;
 operarea cu noţiuni corporale, spaţiale, temporale simple.
Activităţile de învăţare au un caracter orientativ. Profesorul are libertatea de a
alege acele conținuturi care corespund cel mai bine nivelului funcţional al copiilor cu
care lucrează sau de a folosi alte exemple care i se par mai potrivite pentru atingerea
obiectivelor propuse. Se recomandă individualizarea demersului educaţional, prin
raportare la potenţialul de dezvoltare al fiecărui copil.

Competenţe generale

1. Cunoaşterea elementelor şi fenomenelor lumii înconjurătoare

prin intermediul acţiunilor de explorare senzorială

2. Exersarea coordonării psihomotrice ȋn funcţie de analizatorii

valizi

3. Exersarea unor comportamente adaptative în relaţia cu mediul

înconjurător (natural şi social)

4. Exersarea comportamentelor şi atitudinilor structurate anterior

în activităţi de tip integrativ

Programă școlară EDUCAȚIE SENZORIALĂ ȘI PSIHOMOTORIE – Învățământ special gimnazial – Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 3
CLASA A V A – CLASA A VII A
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Cunoaşterea elementelor şi fenomenelor lumii înconjurătoare prin intermediul
acţiunilor de explorare senzorială
Clasa A V A – CLASA A VII A
1.1 Explorarea multisenzorială a mediului înconjurător
- Exerciţii de explorare și descoperire a proprietăţilor fizice ale obiectelor, perceptibile
pe baza simţurilor;
- Exerciţii de discriminare senzorială (gustativă, olfactivă, tactilă);
- Exerciţii de discriminare vizuală (identic/ diferit, perceperea transformărilor);
- Exerciţii de discriminare auditivă (material verbal gradat ca dificultate: vocea
colegilor, cuvinte paronime în cadrul unor „frânturi de limbă”; reproducerea unei linii
melodice simple, cântecele etc.);
- Exerciţii de percepere a unor temperaturi diferite;
- Exerciţii de percepere a luminii şi efectelor luminoase;
- Exerciţii de diferenţiere lumină/întuneric;
- Exerciţii de explorare şi descoperire a obiectelor din mediul familiar, prin antrenarea
mai multor analizatori (auditiv/vizual, tactil etc.);
- Exerciţii de atingere, pipăire, presare, mângâiere.
1.2 Experimentarea şi cunoaşterea senzaţiilor propriului corp
- Exerciţii-joc de atingere, de descoperire a propriului corp/ a corpului partenerului de
joc;
- Exerciţii pentru postură:
 exerciţii de imitare a posturii profesorului/ colegului / a persoanelor din imagini
(poziţii de bază: „în picioare”, „culcat”, „în şezut”);
- Exerciţii-joc pentru menţinerea echilibrului (Jocul „Şotron”, „Mergi pe traseul
indicat!” etc.);
- Exerciţii senzoriale şi motorii, cu antrenarea progresivă a tuturor părţilor corpului:
 exerciţii de mişcare a capului/ a braţelor /picioarelor/trunchiului;
 exerciţii de manipulare a diverse obiecte (apucare/ prindere/aruncare; săritura
peste coardă/groapa de nisip etc);
- Exerciţii de percepere a mişcărilor globale sau fine ale propriului corp:
 exerciţii de motricitate generală (căţărare, rostogolire, târâre, mersul în patru
labe, salturi, joc cu mingea, jocuri de echilibru);
 exerciţii de motricitate fină (înşirarea mărgelelor pe aţă, aşezarea pionilor pe
tabla cu găurele, simulare cusături pe planşa cu găurele/ cu aţă şi sfoară;
incastre, plastilină, mototoliri etc);
- Exerciţii de identificare a senzaţiilor de cald-rece, durere-plăcere.
1.3 Exersarea structurilor perceptiv-motrice de bază (orientare, organizare şi
structurare spaţio-temporală)
- Exerciţii de identificare şi denumire - discriminare obiectuală şi/sau imagistică, după
unul sau mai multe criterii;
- Exerciţii de sortare şi grupare obiectuală şi/sau imagistică, după unul sau mai multe
criterii;
- Exerciţii de seriere obiectuală/ imagistică, după unul sau mai multe criterii;
- Exerciţii cuprinse în cadrul unui program perceptual (software-uri educative
accesibile);
- Exerciţii de localizare a obiectelor prin raportare la schema corporală;
- Exerciţii de recunoaştere a poziţiilor spaţiale simple (pe, sub, în faţă, în spate,
deasupra-dedesubt etc);

Programă școlară EDUCAȚIE SENZORIALĂ ȘI PSIHOMOTORIE – Învățământ special gimnazial – Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 4
 Clasa A V A – CLASA A VII A
- Executarea unor comenzi simple de deplasare în spaţiu;
- Exerciţii de identificare a momentelor unei zile (cu indicarea acţiunilor specifice) / a
zilelor săptămânii / anotimpurilor;
- Exerciţii asociere „acţiuni specifice momentelor zilei - imagine”; „anotimp – imagine”;
- Exerciţii-joc de ordonare temporală a secvenţelor unei povestiri simple (6-8 piese
imagini);
- Exerciţii de discriminare vizuală a poziţiei şi orientării obiectelor,unele faţă de altele;
- Exerciţii de modificare a relaţiilor spaţiale dintre obiecte,după anumite criterii.

2. Exersarea coordonării psihomotrice ȋn funcţie de analizatorii valizi

Clasa A V A – CLASA A VII A
2.1 Exersarea coordonării bimanuale
- Exerciţii de încheiere - descheiere (arici, capse, nasturi, fermoare);
- Exerciţii de înşiretare cu grade diferite de dificultate;
- Exerciţii de înnodare / deznodare;
- Exerciţii de rulare, răsucire a materialelor de diferite grosimi;
- Exerciţii de înşurubare / deşurubare (jocuri de construcţie, jocuri mechano).
2.2 Exersarea coordonării oculo-motorii
- Exerciţii de înşirare (a pionilor pe tăbliţa cu găurele/ a mărgelelor pe aţă, simulare
cusături pe planşa cu găurele, incastre etc.) cu şi/sau fără model;
- Exerciţii de antrenare-stimulare a musculaturii fine a mâinilor/degetelor(fineţe,
precizie, coordonare oculo-motorie şi control motric):
 exerciţii de apucare, frământare, modelare a plastilinei, de pliere a hârtiei
etc.;
 exerciţii de imitare cu mâna / degetul/ creionul a poziţiilor orizontală,
verticală, oblică;
- Exerciţii de prehensiune (prindere corectă a instrumentelor de scris): efectuarea de
mâzgălituri, cercuri-spirale, „ghemuleţe”, zigzag-uri;
- Divertisment grafic exprimat în mâzgălituri în diverse direcţii şi planuri (vertical,
orizontal), zigzaguri în formă de linii, linii frânte, linii curbe, haşurări în spaţii
determinate (tăbliţa de scris, foaie bloc mare/ mică de desen; caiet de geografie/
biologie, caiet tip);
- Desen figurativ: desen după şablon (trasare de contururi şi umplerea spaţiului - cu
fond, prin haşurare de linii), desen lacunar şi desen după obiecte familiare prin
asociere/redare de figuri geometrice.
2.3 Exersarea coordonării auditiv-motorii
- Jocuri de mişcare pe ritmuri simple;
- Dans liber sau dirijat;
- Exerciţii ludice de exprimare gestuală, însoţită de linie muzicală sugestivă („Bate
vântul frunzele”; „Dacă vesel se trăieşte...” etc.)

3. Exersarea unor comportamente adaptative în relaţia cu mediul înconjurător

(natural şi social)
Clasa A V A – CLASA A VII A
3.1 Respectarea regulilor de igienă proprie, colectivă şi a spaţiului de locuit
- Exerciţii de îngrijire a propriei persoane;
- Exerciţii practice de respectare a normelor de igienă;
- Exerciţii de îngrijire a părului, unghiilor, mâinilor etc.;
- Exerciţii de îngrijire a spaţiului;

Programă școlară EDUCAȚIE SENZORIALĂ ȘI PSIHOMOTORIE – Învățământ special gimnazial – Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 5
 Clasa A V A – CLASA A VII A
- Exerciţii de aerisire şi curăţenie a clasei, camerei de dormit etc.
- Exerciţii de utilizare şi întreţinere a sălii de baie, a obiectelor de toaletă;
- Exerciţii de folosire a instalaţiilor sanitare;
- Exerciţii de identificare şi respectare a reperelor orare ale vieţii familiale şi şcolare
(regimul zilnic).
3.2.Interiorizarea unor comportamente adaptate mediului natural şi social
(familial, şcolar, stradal etc)
- Joc de rol cu temă dată;
- Exerciţii-joc de identificare şi descriere a încăperilor/dependinţelor unei locuinţe /
şcoli;
- Exerciţii de identificare a activităţilor în imagini, cuprinse în calendarul / orarul clasei;
- Exerciţii cu caracter aplicativ: parcurgerea unor trasee din apropierea şcolii;
- Exerciţii cu caracter aplicativ: identificarea şi utilizarea banilor;
- Exerciţii cu caracter aplicativ: respectarea şi aplicarea regulilor elementare de
circulaţie;
- Exerciţii aplicative de îngrijire a plantelor de la ”colţul naturii” din sala de clasă / a
animalelor de companie etc.
- Exerciţii de fixare a comportamentelelor de protejare a mediului (în parc, în excursie).

4. Exersarea comportamentelor şi atitudinilor structurate anterior în activităţi de

tip integrativ
Clasa A V A – CLASA A VII A
4.1 Construirea sentimentului de apartenenţă la diverse grupuri
- Exerciţii de identificare a membrilor familiei / a colegilor şi profesorilor clasei / a
prietenilor de joacă;
- Exerciţii-joc de punere în corespondenţă a persoanelor de vârstă (copil-tânăr-bătrân)
/ identitatea de gen (masculin / feminin) / categorii profesionale diferite;
- Jocuri de rol;
- Dramatizare;
- Conversaţii tematice (”Colegul de bancă”, ”Părinţii mei” etc.);
- Desen liber: „Omuleţul” şi „Familia”, etc.
4.2 Utilizarea unor conduite preventive în spaţiul natural şi social
- Exerciţii de recunoaştere şi identificare a pericolelor potenţiale din mediul
înconjurător (accidente rutiere, obiecte contondente, surse de electrocutare etc);
- Exerciţii de formare a unor conduite de evitare şi prevenire a pericolelor din mediu;
- Exerciţii aplicative - respectarea regulilor elementare de circulaţie, a normelor de
protecţie a consumatorului etc.
- Exerciţii de decodificare a simbolurilor din mediul social („M” - metrou; „+” = farmacie;
„H” = spital etc).

Programă școlară EDUCAȚIE SENZORIALĂ ȘI PSIHOMOTORIE – Învățământ special gimnazial – Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 6
Conţinuturi:
Domenii de conţinut Clasa A V A – CLASA A VII A
Explorare senzorială - Explorare, descoperire și identificare senzorial-
perceptivă
- Discriminare senzorială și auditivă
- Exerciţii de percepere a unor temperaturi diferite
- Localizarea stimulilor
- Orientarea după stimuli
- Percepere și diferențiere a luminii
Motricitate generală şi - Postură
fină, echilibrul static și - Manipulare
dinamic - Mișcare
- Mers
- Echilibru
- Alergare
- Rostogolire
- Căţărare
- Urcare/ coborâre
- Motricitate fină a mâinii
Coordonare motorie - Coordonarea bimanuală
ritmică, dinamică, - Coordonare oculo-motorie
globală - Coordonare auditiv-motorie
Schemă corporală - Atingere, descoperire a propriului corp/a corpului
partenerului de joc
- Elemente de detaliu
Orientare, organizare şi - Discriminare obiectuală şi/sau imagistică
structurare spaţio- - Sortare, seriere şi grupare obiectuală şi/sau imagistică
temporală - Raporturi și noțiuni spațiale
- Modificare a relaţiilor spaţiale dintre obiecte
- Deplasare în spaţiu la comandă
- Raporturi și noțiuni temporale (momentele zilei, zilele
săptămânii, anotimpuri – caracteristici și acțiuni
specifice, ordonare logică și cronologică a acțiunilor,
întâmplărilor, poveștilor familiare)
Comportament adecvat - Identificare şi descriere a încăperilor / dependinţelor unei
ȋn mediul natural şi locuinţe / şcolii
social - Calendarul / orarul clasei
- Trasee familiare utile
- Reguli de igienă personală, îngrijire și întreținere a
spațiilor familiare, a plantelor / a animalelor de companie
etc.
- Repere orare ale vieţii familiale şi şcolare (regimul zilnic)
- Identificarea şi utilizarea banilor
- Reguli elementare de circulaţie
- Comportamente de protejare a mediului
- Apartenenţa la grup
- Conduita preventivă în diferite situaţii

Programă școlară EDUCAȚIE SENZORIALĂ ȘI PSIHOMOTORIE – Învățământ special gimnazial – Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 7
Sugestii metodologice

Evaluarea elevului cu dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate se bazează

pe observarea comportamentului elevului în situaţii structurate şi mai puţin structurate.
Este recomandabil să se observe un comportament de mai multe ori, în diverse situaţii,
locuri şi momente.
Principiile evaluării sunt:
• abordarea elevului ca pe un tot unitar;
• stabilirea unui mediu securizant şi a unei relaţii de încredere cu elevul;
• folosirea tehnicilor de observaţie repetată;
• implicarea persoanelor care cunosc bine elevul;
• urmărirea a ceea ce poate elevul să facă;
• acordarea timpului necesar elaborării răspunsului;
• acordarea şansei de a reuşi.
Pentru evaluare se pot utiliza următoarele scale de dezvoltare, elaborate special
pentru evaluarea copilului cu deficienţe senzoriale multiple/surdocecitate: Scalele
Callier-Azusa(G), elaborate de R.Stillman în 1974, care evaluează următoarele domenii:
„Dezvoltare perceptivă”, „Deprinderi de viaţă cotidiană”, „Dezvoltare socială”.
Evaluarea funcţionării reale a copilului implică necesitatea de a analiza activităţile
din punct de vedere al informaţiei accesibile elevului cu dizabilitate senzorială multiplă,
mai ales în ceea ce priveşte vederea şi auzul funcţional, deoarece acesta ar putea
utiliza un singur input senzorial într-un anumit moment, fără a integra informaţiile de la
celelalte simţuri. Când observăm reacţii de hipersensibilitate la anumiţi stimuli, oprim
pentru moment evaluarea şi introducem un joc plăcut pentru copil, o activitate care îi
place şi îl linişteşte. Se vor nota toţi stimulii senzoriali la care copilul reacţionează
negativ, care produc stări de disconfort sau agitaţie şi vor fi descrise comportamentele
copilului în fișele de evaluare.
Mediul în care elevul cu dizabilități senzoriale multiple/surdocecitate va fi educat
trebuie să fie caracterizat prin:
 legătura emoţională cu ceilalţi;
 formarea deprinderilor de autonomie personală;
 utilizarea resturilor de auz şi de vedere şi integrarea input-ului provenit prin alte
canale senzoriale;
 comunicare cu accent pe formarea și dezvoltarea deprinderilor de comunicare
pragmatică.
Elevii cu deficiențe senzoriale multiple/surdocecitate au nevoie de securitatea
persoanelor familiare, a rutinelor şi a mediului. În lipsa acestei securităţi, este posibil ca
ei să devină pasivi, stresaţi, repliaţi pe sine. E necesară utilizarea indicilor pentru
recunoaşterea persoanelor şi a rutinelor pentru a înţelege mediul.
La început, programul elevului va fi astfel structurat încât să poată desfăşura
activităţile cu persoanele în care are încredere. Fiecare activitate este dezvoltată ca o
rutină. Începutul şi sfârşitul activităţii se vor realiza în acelaşi mod de fiecare dată (prin
utilizarea unor indici, semnale din partea profesorului). Elevului i se dau indici înaintea
activităţii și va fi ajutat să le pună deoparte la sfârşitul activităţii (obiecte de referinţă,
cântece, acţiuni, arome), în funcţie de abilităţile copilului şi preferinţele sale. Este
important ca elevul să poată urmări orarul zilnic cu obiecte de referință, să recunoască
rutinele care apar în activități, iar acțiunile să devină predictibile. Aceste rutine vor
creşte în complexitate pe măsura ce înţelegerea elevului se dezvoltă. Odată ce elevul
are încredere în profesor şi îi este familiară rutina, se pot introduce mici schimbări în
activitate. Obiectivul este recunoaşterea de către elev a experienţei noi, dar fără reacţii
de stres la schimbare. Stresul copilului în timpul unor activităţi mai puţin familiare este

Programă școlară EDUCAȚIE SENZORIALĂ ȘI PSIHOMOTORIE – Învățământ special gimnazial – Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 8
interpretat ca fiind un semnal că el are nevoie să fie readus în spaţiul familiar şi i se va
oferi o activitate pe care o preferă şi care îl linişteşte. Fiecare răspuns neobişnuit al
copilului în timpul rutinei are valoare comunicativă şi este necesar să fie identificată
semnificaţia acestui comportament.
Calendarele cu obiecte de referință/imagini simbol/indici tactili/pictograme:
 informează elevul asupra evenimentelor din timpul zilei;
 îl ajută să anticipeze și să se pregătească pentru activitatea zilnică;
 se pot construi atât pe verticală, cât și pe orizontală;
 pot lua forma unor cutii compartimentate, cărți, afișe de carton, albume;
 pot conține obiecte de referință, imagini-simbol, indici tactili-vizuali, pictograme
trebuie astfel plasate încât să permită accesul elevului la el fără efort.
Adaptarea la clasă trebuie să permită elevului folosirea eficientă a restantului auditiv și
vizual prin:
 spații pentru activități diferențiate prin culoarea pereților, a podelei, a mobilierului;
 împărțirea clasei pe zone de activitate și asocierea cu echipamente particulare;
 locul și poziția obiectelor nu se modifică;
 evitarea aglomerării;
 nivel adecvat de luminozitate: grad de strălucire redus, lumina să nu cadă direct
asupra ochilor;
 pereții de o culoare diferită de cea a podelei;
 contrast la nivelul clanțelor ușii;
 spaţiu liniştit în unul dintre colţurile clasei;
 spaţii individualizate care sunt permanente.
Intervenția asupra copilului/elevului cu deficiențe senzoriale multiple/surdocecitate
trebuie să aibă în vedere și alte aspecte:
Activităţile vor fi structurate şi organizate în funcţie de nivelul dezvoltării psiho-
motrice şi intelectuale a elevilor, dar şi de creativitatea cadrului didactic. Ele vor fi
încadrate în structuri logice succesive, respectând principiul accesibilităţii, al
diferenţelor individuale şi de vârstă şi al însuşirii cunoştinţelor de la simplu la
complex;
Demersul acţional implică trecerea de la planul concret către cel imagistic;
Exerciţiile şi activităţile de învăţare propuse pentru atingerea obiectivelor de
referinţă sunt gradate ca dificultate şi se recomandă a fi parcurse în funcţie de
nivelul de dezvoltare funcţională a copilului;
Informaţia se reia concentric, asigurându-se aprofundarea cunoştinţelor şi
caracterul lor practic-aplicativ;
Materialul didactic utilizat este în concordanţă cu restul de vedere al copilului cu
surdocecitate/ deficienţe senzoriale multiple (se folosesc obiecte şi imagini tactile
pentru subiecţii cu resturi foarte mici de vedere sau nevăzători; pentru desen –
folia de film german cu instrumentul de desenare specific: trăgătorul sau
punctatorul)
Activităţile cu caracter practic-aplicativ, centrate pe manipulare obiectuală, au un
rol esenţial în înţelegerea, formarea şi fixarea conceptului de număr. Prin
exerciţiu în plan obiectual şi ulterior, în plan imagistic şi conceptual-simbolic
(după caz), copilul cu dizabilitate mintala severă şi /sau asociată poate obţine
rezultate (operaţii logice, pre-aritmetice şi folosirea numărului) care să-i permită
folosirea concretă a numerelor în situaţii cotidiene (alegerea autobuzului corect,
aranjarea unui anumit număr de tacâmuri la masă, folosirea banilor etc.);
Subliniem faptul că toate aceste activităţi nu sunt centrate pe atingerea unor
obiective cognitive, ci au un caracter predominant formativ (deprinderi de
autonomie personală, conduite preventive, comportament adaptativ la diverse
situaţii).

Programă școlară EDUCAȚIE SENZORIALĂ ȘI PSIHOMOTORIE – Învățământ special gimnazial – Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 9
 Bibliografie:

1. Aitken, S., (coord.), (2007), Procesul de predare – învăţare la copiii cu

surdocecitate, Contact – comunicare – învăţare, Editura Semne, București;
2. Albu, C., Albu, A., Vlad, T.,L., Iacob, I., (2006), Psihomotricitatea, Editura Institutul
European, Iași;
3. Casapu, A., Săndoiu, F., Marin, M., Buică-Belciu, O.,( 2007), Intervenția timpurie la
copilul cu risc de deficiențe senzoriale – ghid practic pentru părinți, București;
4. Gherguț, A., (2013), Sinteze de psihopedagogie specială, Editura Polirom, Iași;
5. Hathazi, A., (2004), Evaluarea copilului cu surdocecitate, îndrumător metodic,
Editura Semne, București;
6. Hathazi, A., (2005), Învățarea prin acțiune, Editura Semne, București;
7. Hathazi, A., (2014), Dezvoltarea abilităților de comunicare la copiii cu surdocecitate,
vol II, colecția Educarea persoanelor cu dizabilități multiple, Editura Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
8. Jianu, G., Oprea, E., Biro, C., (2012), Intervenție timpurie pentru copiii cu deficiențe
senzoriale multiple/surdocecitate - propunere de curriculum, Sense Internațional
România, Editura Irecson, București;
9. McInnes, J.M., Treffry, J., A., (2000), Copilul cu surdocecitate – ghid de dezvoltare,
Editura Semne, București;
10. Murdoch, H., (2009), A curriculum for multi-sensory-impaired children, Sense UK;
11. Muşu, I., Taflan, A. (coord.), (1997), Terapia educaţională integrată, Ed. PRO
HUMANITATE, București;
12. Petruț, Barbu, G., (2013), Copilul și motricitatea. Program de educare
neuromotorie, Editura Nomina, București;
13. Preda, V., (2007), Elemente de psihopedagogie specială, Editura Eikon, Cluj-
Napoca;
14. Stillman, R., (2010), Instrumente de evaluare a copiilor cu deficiențe senzoriale
multiple/surdocecitate, Scalele Callier- Azusa (G) și (H), Editura Semne, București;
15. Wauters-Krings, F., (2015), (Psiho)Motricitate. Sprijin, prevenție și compensare,
Editura ASCR, Cluj-Napoca;
16. Curriculum Surdocecitate/Deficiențe senzoriale multiple aprobat prin ordin de
ministru nr. 5243/1.09.2008, Sense International Romania.

Grup de lucru:

Liana Maria MITRAN, coordonator Ministerul Educaţiei Naţionale

Gabriela RAUS, coordonator Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi
Nume, prenume Instituţie de apartenenţă
Faighel Cezara Liceul Tehnologic Special „Vasile Pavelcu”, Iaşi
Gurgu Daniela CJRAE Iași – Centrul Logopedic Interșcolar Iași
Iordăchescu Florin Liceul Tehnologic Special „Vasile Pavelcu”, Iaşi
Vasiliu Coca Marlena Liceul Tehnologic Special „Vasile Pavelcu”, Iaşi

Programă școlară EDUCAȚIE SENZORIALĂ ȘI PSIHOMOTORIE – Învățământ special gimnazial – Dizabilități senzoriale multiple/ surdocecitate (DSM) 10