Proiectarea de lungă durată la Informatică, clasa a XI-a, profil real
Indicatorii competenţelor (CS) şi unităţilor de
Nr.
competenţă(UC)
Crt.
CS UC
Argumentarea Folosirea corectă a termenilor
necesităţii divizării problemă şi subproblemă;
problemelor Folosirea corectă a termenilor
program principal, program
complexe în
apelat, subprogram;
subprobleme mai
Explicarea modului de
simple; execuţia a apelurilor de
Definirea subprogram;
subprogramelor Identificarea subproblemelor,
prin formule soluţionarea cărora necesită
metalingvistice şi utilizarea subprogramelor;
diagrame Definirea subprogramelor
sintactice prin formule metalingvistice
şi diagrame sintactice;
Identificarea
subproblemelor,
soluţionarea cărora necesită
utilizarea subprogramelor;
Observarea şi înţelegerea
legăturilor informaţionale
(date) şi de control (apeluri)
între programul principal şi
subprogramele apelate;
elaborare a programelor
în care nu apar efecte
colaterale.
Unităţi de Conţinut/
Conţinut tematic
I. Subprograme
1. Probleme şi subprobleme
Programul principal şi
2.
programul apelat
Subprograme şi apeluri
3.
de subprograme
4. Tipuri de subprograme
Comunicarea intre
programul/subprogramul
apelant şi subprogramul
apelat:
5. – modul de transfer al controlului
in cazul apelului de subprograme;
– modul de transmitere a
argumentelor şi de returnare a
rezultatelor.
Domenii de vizibilitate:
Structura de bloc a programelor;
6.
Variabile globale şi variabile
locale.
Efectele colaterale:
7.
– cauzele efectelor colaterale;
8. Modul de evitare a
efectelor colaterale;
Elaborarea de programe
Nr.
Activităţi de învăţare
De Data Observaţii
şi evaluare
ore
18
2 Exerciţii de:
• folosire a termenilor
1 problemă, subproblemă,
program principal,
program apelat,
1
subprogram, funcţie,
procedură;
• explicare a modului de
2 execuţie a apelurilor
de funcţii şi proceduri;
• argumentare a
necesităţii divizării
problemelor complexe in
subprobleme mai simple;
definire subprogramelor
prin formule
1 metalingvistice şi
diagrame sintactice;
• identificare a
subproblemelor,
soluţionarea cărora
necesită utilizarea
subprogramelor;
• observare şi înţelegere
a legăturilor
1
informaţionale (date) şi
de control (apeluri)
intre programul principal
şi subprogramele apelate;
1 • utilizare a funcţiilor şi
procedurilor predefinite
2 ale limbajului;
• elaborare a programelor
1
 in care nu apar efecte colaterale. care utilizează funcţiile
Recursia: predefinite;
• elaborare a programelor
Modul de transmitere a care utilizează funcţii
9. 2
controlului la execuţia definite de utilizator;
algoritmilor recursivi; • elaborare a programelor
Modul de alocare a în care nu apar efecte
memoriei la execuţia colaterale.
* Studii de caz:
10. algoritmilor recursivi 1 • modul de transmitere a
Avantajele şi neajunsurile datelor în cazul
recursiei; parametrilor-valoare şi
Elaborarea de subprograme parametrilor-variabilă;
Utilizarea recursiei 11. 2 • complexitatea de
pentru rezolvarea recursive.
elaborare a programelor
problemelor. Sintaxa declaraţiilor şi scrise cu şi fără utilizarea
12. 1
apelurilor de subprograme subprogramelor;
• recursia şi iteraţia.
* Proiecte:
• subprograme pentru
calculul mediilor
aritmetice şi al mediilor
13. Lecţie de evaluare 1 geometrice ale unui set
de numere;
• subprograme pentru
analize elementare ale
textelor;
II. STRUCTURI DINAMICE DE DATE 24
Variabile dinamice. Tipul Exerciţii de:
referinţă: • introducere intuitivă
14. 2 (prin desen) a metodelor
– variabile statice; de alocare dinamică a
– variabile dinamice; memoriei;
Referirea variabilelor dinamice; • argumentare a
15. 2 necesităţilor de utilizare
Tipul referinţă;
Alocarea statică şi alocarea a structurilor dinamice de
date;
dinamică a memoriei; • evidenţiere a
16. 2
Crearea şi distrugerea variabilelor diferenţelor dintre
Identificarea • Utilizarea structurilor dinamice structurile implicite şi
problemelor, a dinamice de date pentru 17. Evaluare curentă 1 structurile explicite

2
 Structuri de date: de date, dintre structurile
18. – structuri implicite şi structuri 2 omogene şi structurile
eterogene de date, dintre
explicite; structurile statice şi
Structuri statice şi structuri structurile dinamice de
19. 1
dinamice; date;
Structuri omogene şi structuri • selecţie a problemelor,
20. 1 soluţionarea cărora
eterogene;
necesită utilizarea
21. Structuri recursive 1 structurilor de date
22. Evaluare sumativă 1 propuse in studiu;
Structuri dinamice de • creare, utilizare şi
23. date: 3 distrugere a variabilelor
dinamice;
– liste unidirecţionale, stive, cozi; • elaborare a programelor
Crearea structurilor in studiu; în care se utilizează
Prelucrarea structurilor in studiu; variabile dinamice;
24. 2
Extragerea datelor din structurile • explicare a modului de
in studiu alocare a memoriei
operative in cazul
Arbori binari: utilizării variabilelor
căror soluţionare soluţionarea problemelor 26. 2
– crearea arborilor binari; statice şi variabilelor
necesită intilnite in activitatea Parcurgerea arborilor binari; dinamice;
utilizarea cotidiană. 27. Modificarea structurii arborilor 2 • stocare şi de prelucrare
structurilor binari. a datelor cu ajutorul
listelor, stivelor, cozilor
dinamice de date. • Implementarea şi
şi arborilor binari.
gestionarea structurilor * Studii de caz:
dinamice de date frecvent • căutarea informaţiei în
utilizate. liste, cozi, stive şi arborii
• Gestionarea memoriei binari;
• parcurgerea listelor,
interne a calculatorului.
stivelor, cozilor şi a
28. Evaluare curentă 1 arborilor binari;
• inserarea şi eliminarea
datelor din liste, stive,
cozi şi arborii binari;
* Proiecte:
• prelucrarea listelor de
candidaţi în cazul
admiterii la liceu;
III. TEHNICI DE PROGRAMARE 26
3
 Analiza algoritmilor: Exerciţii de:
– estimarea necesarului de memorie; utilizare a terminologiei
29. – complexitatea temporală a
2 aferente complexităţii
algoritmului algoritmilor;
argumentare a
– clasificarea algoritmilor
30. 1 necesităţilor de analiză
in funcţie de complexitate. a complexităţii
31. Evaluare sumativă 1 algoritmilor;
Abordări iterative şi recursive • estimare a complexităţii
32. Metoda trierii: 2 algoritmilor;
– tehnica de triere; • rezolvare a problemelor
Complexitatea metodei de triere; cu ajutorul tehnicilor de
• Utilizarea tehnicilor programare frecvent
33. Domeniile de aplicare a metodei de 2
de programare la triere
utilizate.
• Estimarea rezolvarea problemelor * Studii de caz:
34. Recapitulare 1 • abordări iterative şi
complexităţii din diferite domenii. 35. Evaluare curentă 1 recursive de
algoritmilor. • Alegerea tehnicii de Metoda Greedy: implementare a
programare adecvate 36. 2 algoritmilor;
– tehnica Greedy;
problemei. Complexitatea metodei Greedy; • aplicarea trierii şi a
tehnicii Greedy pentru
37. Domeniile de aplicare a metodei 2
căutarea soluţiilor;
Greedy. • metoda reluării pentru
38. Recapitulare 1 implementarea
39. Evaluare curentă 1 algoritmilor de căutare a
Metoda reluării: soluţiilor;
40. – tehnica de reluare;
2 • metoda desparte şi
Complexitatea metodei reluării; stăpîneşte pentru
Implementarea
41. Domeniile de aplicare a metodei 2 algoritmilor de căutare
reluării a soluţiilor.
42. Recapitulare 1 * Proiecte:
* Metoda desparte şi • implementarea
44. stăpineşte: 1 algoritmilor de sortare
– tehnica desparte şi stăpineşte; şi estimarea
complexităţii acestora;
Optional Optional Complexitatea metodei desparte şi implementarea
stăpineşte; algoritmilor deprelucrare
45. 1
Domeniile de aplicare a metodei a tablourilor şi estimarea
desparte şi stăpineşte. complexităţii acestora;
46. Recapitulare 1
47. Evaluare sumativă 1
4
5