Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
100 Raspunsuri Variante BAC Mate M1 2008
100 Raspunsuri Variante BAC Mate M1 2008
Soluţii
(4a + 2)(a + 1)
1. n = 4a + 1;1 + 5 + 9 + ... + (4a + 1) = 231 ; = 231 ; 2a 2 + 3a − 230 = 0 ; a = 10, n = 41
2
3 3
2. x1 = 1, x2 = ; x ∈ 1,
2 2
3. y > 1, y = x 2 + 1; f −1 : (1, ∞ ) → ( 0, ∞ ) , f −1 ( x ) = x − 1
3
4. C10 = 120 submulţimi cu trei elemente
5. ( 2 − m )2 + ( 2 + m )2 = 4 ; m = ±2
23π π π π 6+ 2
6. cos = cos = cos − =
12 12 3 4 4
Soluţie
1. a) Calcul direct
b) Se demonstrează prin inducţie după n ∈ `* .
2 1 2 1 u v
c) Din ipoteză rezultă X ⋅ = ⋅ X , iar din a), că există u , v ∈ \ , astfel încât X = .
1 2 1 2 v u
(u + v)3 + (u − v)3 3 3 +1 3 3 −1
=2
Folosind b) găsim 2
şi soluţia: X = 2 2
.
(u + v) − (u − v)
3 3 3 3 −1 3 3 +1
=1
2 2 2
2. a) Calcul direct.
b) Calcul direct, −16l = 5ˆ în ] .
7
( )
c) Pentru a ∈ ] 7 , a ≠ 0̂ , ∀ x ∈ ] 7 , f ( x ) = 6̂ + a ⋅ x . Avem f a −1 = 0̂ , deci f este reductibil.
( )( )
Pentru a = 0̂ , f = X − 3ˆ ⋅ X3 + 3ˆ , deci f este reductibil.
3
Soluţie
2 3 π π 2π 3
c)Limita ceruta este L = lim ( F ( n ) − F ( −n ) ) = + = .
n →∞ 3 2 2 3
Varianta 3 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţii
( 2) (3 4) (4 5)
12 12 12
1. = 26 ; = 44 ; = 53 ; 26 < 53 < 44 ; 2, 4 5, 3 4
∆
2. min f = − ; min f = −3
4a
3. lg ( x − 1)( 6 x − 5 ) = lg100 ; x = 5
6 1
4. p = =
90 15
5. ecuaţia perpendicularei din A pe d : 3x + 2 y − 26 = 0
7
6.
9
Soluţie:
(
1. a) det A2 + B 2 =
1 4
4 1
) = −15 .
( )
b)
det X 2 + Y 2 = det ( ( X + i ⋅ Y )( X − i ⋅ Y ) ) = det ( X + i ⋅ Y ) ⋅ det ( X − i ⋅ Y ) .
( )
Mai mult, X − i ⋅ Y = X − i ⋅ Y , deci det X 2 + Y 2 = det ( X + i ⋅ Y )
2
≥ 0.
2. a) Se foloseşte definiţia elementului neutru.
f (3) = 0 a =1
b) Deoarece , obţinem şi se verifică apoi faptul că funcţia f :] → ] ,
f (4) = 1 b = −3
f ( x) = x − 3 este izomorfismul căutat.
c) Se demonstrează prin inducţie că D ... D
x = ( x − 3) 2008 + 3 .
x D x
de 2008 ori x
Se obţin apoi soluţiile x = 1 şi x = 5 .
3 1 2 1 3 1 20
b) Avem ca ∫0 x−2 +3
dx = ∫
0 5− x
dx + ∫
2 x +1
dx = ln .
9
1 a+3
∫ f a ( x )dx = alim
3 3
c) Avem: lim
a →∞ 0
∫
→∞ 0 a − x + 3
dx = lim ln
a →∞ a
=0.
Varianta 4 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţii
1. -1
5 21
2. V − , − ; xV , yV < 0 ⇒ V ∈ CIII
2 4
1 8
3. 3x = y ; y ∈ , , x ∈ {−1, −1 + 2log 3 2}
3 3
4. 9 ⋅ 9 numere aab ; 9 ⋅ 9 numere aba , 9 ⋅ 9 numere baa ; p = 0, 27
3 ± 29
5. ( 3 − 2a )( 2a + 1) + 2 ( a + 1) = 0 ; a ∈
4
6 ⋅ 10 ⋅ sin A 3 1
6. = 15 3 ;sin A = ; cos A = ; BC = 2 19
2 2 2
Soluţie:
1. a) Se arată că rang ( A) = 2 .
b) Calcul direct, sau, deoarece rang ( At ⋅ A) ≤ rang ( A) = 2 , rezultă că det( At ⋅ A) = 0 .
c) A ⋅ At = 9 ⋅ I 2 , deci det( A ⋅ At ) = 81 .
2. a) Calcul direct.
b) Se arată că elementul neutru este e = −1 .
Dacă x ∈ ] , evident 5 x + 6 ≠ 0 .
6x + 7 1
x este simetrizabil ⇔ ∃ x′ ∈ ] , xx′ = x′x = −1 ⇔ x′ = − ∈ ] , deci 5 x′ = −6 + ∈] ,
5x + 6 5x + 6
aşadar 5 x + 6 ∈ { − 1,1} . Se obţine că unicul element simetrizabil în raport cu legea “ ∗ ” este elementul
neutru e = −1 .
c) Din ecuaţie rezultă că x este inversabil şi din b) rezultă x = −1 , care verifică relaţia.
b)Avem ca f ′ ( x ) =
(
−2 3 x 2 + 3 x + 1 ) < 0, ∀x ∈ \ \ {−1,0} ,de unde se obtine concluzia.
x3.( x + 1)
3
n
n
1 1 1 1
c) . ∑ f ( k ) = ∑ k2 − =1−
2
Limita ceruta este
k =1 k =1 ( k + 1) ( n + 1)2 e
2 1
∫
2.a) I1 = 1 −
0 x +1
dx = 2 − ln 3.
1 xn 2 xn 1 n 2 1
b) Avem ca I n = ∫
0 1 + xn
+
1 1 + xn ∫
dx ≤ x dx + 1dx =
0 1 n +1
+ 1. ∫ ∫
xn 1 xn 1 xn
1
Jn = ∫
1 1 n
c)Avem ca 0 ≤ ∫ dx ≤ ∫ x dx ⇒ 0 ≤ ∫ dx ≤ ,deci dx ,are limita
0 1 + xn 0 0 1 + xn n +1 0 1 + xn
2 xn 2 1
egala cu 0.Cum I n = J n + ∫ dx = J n + ∫ 1 − dx = J n + 1 − cn ,si cn are limita egala cu
1 1+ x n 1 1 + xn
0,deducem ca limita ceruta este egala cu1.
Varianta 5 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţii
2
1.
5
2. x ∈ 5 − 13,5 + 13 ; x ∈ {2,3, 4,5,6,7,8}
1 1 1
1. a) Se arată că x A xB xC = 0 , deci punctele A, B, C sunt coliniare.
yA yB yC
b) Între linii există relaţia L3 = 6 L1 − 2 L2 . Rangul este 2.
1 1
c) = 1 ≠ 0 , deci rang ( M ) ≥ 2 .
0 1
Dacă unul dintre minorii de ordinul trei ai lui M care conţin ultima coloană este nul, atunci punctul D ( a, b )
este coliniar cu două dintre punctele A, B şi C .
Din a) rezultă că punctele A, B, C , D sunt coliniare, deci toţi ceilalţi minori de ordinul 3 ai matricei M
sunt nuli. Aşadar rang ( M ) = 2 .
2. a) 4 D 5 D 6 = 9 .
b) Se demonstrează că funcţia f este bijectivă şi ∀ x, y ∈ ( 0, ∞ ) , f ( x ⋅ y ) = f ( x ) D f ( y ) .
m
c) Fie q ∈ _ , q > 3 . Atunci, există m, n ∈ `* astfel încât q = 3 + .
n
1
∀ t ∈ `* , avem k = 3 + t ∈ H şi deoarece H este subgrup al lui G, rezultă că şi simetricul k ′ = + 3 ∈ H .
t
1 1 m
Deci m + 3, + 3 ∈ H , de unde şi ( m + 3) D + 3 = + 3 = q ∈ H .
n n n
1.a) f ′ ( x ) == −
1 4 ( x − 1)2
= ,x > 0
x ( x + 1) 2
x ⋅ ( x + 1)
2
2
b) Convine f ′ ( x ) =
9
( 1
⇔ 2 x3 − 5 x 2 + 20 x − 9 = 0 ⇔ ( 2 x − 1) x 2 − 2 x + 9 = 0 ⇔ x = .
2
)
1 2 1 2
Deoarece f = − ln 2 + ⇒ A ; − ln 2 + este punctul cautat.
2 3 2 3
c) Din subpunctul a) deducem ca f ′ ( x ) > 0, ∀x > 1, f ′ (1) = 0 Deoarece functia f este strict
crescatoare pe [1,∞ ) si f (1) = 0 ,rezulta ca f ( x ) ≥ 0, ∀x ∈ [1; ∞ ) ,de unde se deduce inegalitatea de
demonstrat.
2.a) Se arata ca f este strict descrescatoare
Se aplica teorema de medie (sau teorema lui Lagrange pentru o primitiva a functiei f).
n
−1 1
f ( x )dx = ∫ x −2 dx =
n n
b) ∫1 1 x 1
= 1 − .Atunci limita ceruta este egala cu 1.
n
n −1 k +1
f ( x )dx = ∑ ∫ f ( x )dx sumand inegalitatile de la a) obtinem:
n
c) Deoarece ∫1 k
k =1
n
∑ f ( k ) ≤ ∫1 f ( x )dx ⇒ an − f (1) ≤ ∫1 f ( x )dx ⇒ an ≤ ∫1 f ( x )dx + 1 → 2 ,
n n n
k =2
deci sirul este marginit superior.Sirul fiind si crescator ,este convergent.
Varianta 6 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţii
1. 495
2. f ( x) = ax 2 + bx + c ; a − b + c = 1, c = 1, a + b + c = 3 ; f : \ → \ , f ( x) = x 2 + x + 1
π 3π
3. cos 2 x sin x = 0 ; x ∈ ,
4 4
4. A43 = 24
15
5. AB = 17, BC = 2 17, AC = 5; cos B =
17
c
6. R= ;R=6
2sin C
Soluţie:
1. a) Se arată că σ4 = σ .
b) Dacă σ = e , pentru p = 1 avem σ p = e .
Dacă σ ∈ Sn , σ ≠ e , atunci pentru orice k ∈ `* , σ, σ 2 , ..., σ k ∈ Sn .
Cum mulţimea Sn este finită, rezultă că există i, j ∈ `* , cu i < j , astfel ca σi = σ j .
Obţinem că pentru p = j − i ∈ `* , σ p = e .
1 2 3 4 5
c) Fie τ = ≠ e . Se arată că τ = e , deci τ = τ .
4 5
2 3 4 1 5
1 − i 3 1 + i 3
2. a) Se arată că soluţiile ecuaţiei sunt x ∈ 1, , .
2 2
b) Utilizând relaţiile lui Viète obţinem S = x12 + x22 + x32 = 0 .
Dacă ecuaţia ar avea mai mult de o rădăcină reală, deoarece ea are coeficienţi reali, ea ar avea toate
rădăcinile reale. Deoarece S = 0 , obţinem x1 = x2 = x3 = 0 , fals.
( )
c) Utilizând relaţiile lui Viète, obţinem ∆ = ( x1 + x2 + x3 ) ( x1 + x2 + x3 ) − 3 ( x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 ) = −4 .
2
1.a) f ′ ( x ) = e x ln x . ( x ln x )′ = f ( x ) ⋅ ( ln x + 1) , x > 0 .
1 1
b) Functia f este descrescatoare pe 0; si crescatoare pe , ∞ , deci ea este marginita
e e
−1
1
inferior de numarul f .Minimul cerut este e e .
e
2 1
c) f ′′ ( x ) = f ( x ) ⋅ (1 + ln x ) + > 0 ,deci f este convexa pe ( 0,∞ ) .
x
1 x4 1 1
( ) ( x + 1) 0 = ln 2
1
∫ ∫ ∫
1
2.a) g 2 x dx = 1 − x + x 2 − x3 + == dx = ln
0 0 1+ x 01+ x
x 2n
b) x ∈ [ 0;1] ⇒ 0 ≤ ≤ x 2 n si integrand aceste inegalitati de la 0 la 1 ,obtinem inegalitatile cerute.
1+ x
c) Integrand functia g n obtinem:
1 1 1 x 2n 1 1 1 1 1 x 2n
∫0 1 + xdx = ∫0 1 − x + x
2
− ... − x 2n −1 + dx ⇒ ln 2 = 1 − + − + ... − +∫ dx , utilizand si b)
1+ x 2 3 4 2n 0 1 + x
gasim ca limita este ln 2 .
Varianta 7 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţii
1. 1
∆
2. max f = − ; max f = 0
4a
1 1 π 7π 11π
3. x = (−1)k arcsin − + kπ ; arcsin − = − ; x ∈ , .
2 2 6 6 6
4. Cn2 = 120 ; n = 16
JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG π
5. ABDC parallelogram ; AB + AC = AD , AB − AC = CB ; AD = CB ; ABDC dreptunghi ; A =
2
6. triunghiul este dreptunghic; S = 6, p = 6 ; r = 1
Soluţie
1. a) Se arată că rang ( A ) = 3 .
b) Se arată uşor că mulţimea soluţiilor este S = { ( 0, α,1 − 2α, α ) α∈^ . }
x=0
2 x + y = 0
c) Presupunem că sistemul are soluţia X = ( x y z ) ∈ M1, 3 ( ^ ) . Se obţine sistemul .
3 x + 2 y + z = 0
4 x + 3 y + 2 z = 1
Sistemul omogen format din primele trei ecuaţii are doar soluţia x = y = z = 0 , care nu verifică a patra
ecuaţie a sistemului, contradicţie.
2. a) Calcul direct.
b) Din a) rezultă că „· ” este lege de compoziţie pe H t .
Deoarece pentru t ∈ ] , simetrica din grupul ( G, ⋅ ) a matricei A ( k ⋅ t − 1) este matricea A ( − k ⋅ t − 1) ,
se arată că ∀ h, k ∈ ] , A ( h ⋅ t − 1) ⋅ A ( − k ⋅ t − 1) ∈ H t .
c) Fie funcţia f : G → ( 0, ∞ ) , f ( A(k ) ) = k + 1 , ∀ k ∈ ] .
Se demonstrează că f este bijectivă şi că este un morfism de grupuri.
a 2bx c 2x
+ 2 + 2 = , ∀x > −1
( )
adica
x + 1 x + 1 x + 1 ( x + 1) x 2 + 1
1
sau a + 2b = 0,2b + c = 2, a + c = 0 , de unde a = −1, b = , c = 1 .
2
1
b) Avem: ∫0 f ( x )dx = F ( x ) 0
1 1
1
2
( )
= − ln ( x + 1) + ln x 2 + 1 + arctg ( x ) =
0
=
1 π
− ln 2 + .
2 4
c) Avem ca F ′ ( x ) = f ( x ) , x > −1 Stabileste ca F ′ ( x ) < 0, x ∈ ( −1;0 ) , F ′ ( x ) > 0, x > 0 si
deduce monotonia.
Varianta 8 - rezolvari mate MT1
Soluţie
1. a) det ( A ) = −4 .
b) Calcul direct.
0 −1 −1
1 1
c) Se arată că A−1 = ( A − I3 ) deci A−1 = −1 0 −1 .
2 2 −1 −1 0
2. a) Folosind relaţiile lui Viete, se arată că ( x1 + 1)( x2 + 1)( x3 + 1) = − a .
b) x1 = 2 ⇒ a = −6 . Celelalte rădăcini sunt soluţiile ecuaţiei x 2 + 2 x + 3 = 0 , deci x2, 3 = −1 ± 2 ⋅ i .
c) a = 0 este soluţie.
x1 + x2 + x3 = 0
Pentru a ≠ 0 , din primele două relaţii ale lui Viète rezultă .
x1 x2 + ( x1 + x2 ) ⋅ x3 = −1
Se obţine x12 + x1 x2 + x22 − 1 = 0 . Din ∆ x1 ≥ 0 şi x2 ≠ 0 rezultă x22 = 1 .
Rezultă x3 = 0 , fals. Aşadar a = 0 este unica soluţie.
Soluţie:
1. a) Se arată că A = −4 ⋅ I 2 .
4
c) Dacă a = 4 , atunci, din b) obţinem că rădăcinile lui f sunt egale. Folosind prima relaţie a lui Viète,
1 1
deducem că x1 = x2 = x3 = x4 = − . Găsim apoi b = 1 şi c = .
2 8
1. z ∈ {±2i}
2. f ( x ) = ax + b , a ≠ 0 ; f ( f ( x ) ) = a 2 x + ab + b ; 2 f ( x ) + 1 = 2ax + 2b + 1 ; f ( x) = 2 x + 1
x +1 10
3.1 lg = lg ; x = 9
9 x
k
4. Tk +1 = C10
k
⋅ 310− k ⋅ 3 3 ; k #3 ⇒ k ∈ {0,3,6,9}
5. ( a − 2 )( 2a − 20 ) − 8 ⋅ 3 = 0 ; a ∈{6 ± 2 }
7 .
G G G G −2
( )
6. u ⋅ v = −2 ; cos u , v =
41 ⋅ 13
Soluţie:
1. a) Se arată că α = e . 3
1 2 3
b) Ecuaţia devine α ⋅ x = e , cu unica soluţie x =α−1 = .
2 3 1
c) Fie σ = σ1 ⋅ σ 2 ⋅ σ3 ⋅ σ4 ⋅ σ5 ⋅ σ6 produsul căutat, cu o ordonare oarecare a factorilor.
m ( σ ) + m( σ 2 ) + m( σ 3 ) + m ( σ 4 ) + m( σ 5 ) + m( σ 6 )
ε ( σ ) = ε ( σ1 ) ⋅ ε ( σ 2 ) ⋅ ε ( σ3 ) ⋅ ε ( σ 4 ) ⋅ ε ( σ5 ) ⋅ ε ( σ6 ) = ( −1) 1 = −1 ,
deci σ ≠ e .
2. a) Se verifică prin calcul direct.
b) Numărul 5 fiind prim, ∀ k ∈ { 1, 2, 3, 4 } , numărul α = C k este divizibil cu 5, deci α
k 5 k
m = 0̂ .
0̂ 2
( A ( a ) ) = ( a ⋅ I 2 + B )5 a5 ⋅ I 2 + B5 = a ⋅ I 2 + B4 ⋅ B = a ⋅ I 2 + B = A ( a ) .
5
Pentru B = şi a ∈ ] 5 ,
ˆ
2 0
k
c) Pentru a ∈ ] 5 , avem ( A(a) )5 = A(a) . Prin inducţie se deduce că ∀ k ∈ ` , ( A(a) )5 = A(a) .
x 2 x2
1.a) f ′ ( x ) = arctgx − ; f ′′ ( x ) = ≥ 0 ,deci f este convexa.
x2 + 1
( )
2
1 + x2
π
b) f ′′ ( x ) ≥ 0 ⇒ f ′ este crescatoare Cum lim f ′ ( x ) = − π2 , lim f ′ ( x ) = ,
x →−∞ x →∞ 2
se obţine concluzia.
c) f ′ ( 0 ) = 0 si f ′ crescatoare pe \ ⇒ f ′ ( x ) ≤ 0, x < 0; f ′ ( x ) ≥ 0, x > 0 Deducem ca x = 0
este punct de minim pentru f,deci f ( x ) ≥ f ( 0 ) = 0, ∀x ∈ \ .
2.a) I1 = ∫
1 x
0 1 + x2
1
(
dx = ln 1 + x 2
2
) 10 = 12 ln 2.
xn
b) x ∈ [ 0;1] ⇒ 0 ≤ ≤ xn
1 + x2n
Integreaza inegalitatile anterioare si obtine cerinta problemei .
c)Avem ca I n ≥ 0 deoarece functia de integrat este pozitiva.Folosind b) si teorema clestelui se
deduce ca limita ceruta este egala cu 0.
Varianta 11 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţii
1. a 2 = 2b ; a + 2 = 2 ⋅ 17 ; a = 32, b = 512
4
2. −3 ( −3 x + 2 ) + 2 = 0 ; x =
9
π 5π
3. tg ( − x ) = −tgx ; tgx = 1 ; x ∈ , .
4 4
4. 4 functii
JJJG JJJG
AD AE
5. JJJG = ⇒ DE & BC
DB EC
7π π π
6. C =
12
; sin C = sin + =
3 4
6+ 2
4
; R=
c
2sin C
; R=3 ( 6− 2 )
Soluţie:
1. a) det ( A ) = 4 .
b) Se arată prin calcul direct.
c) A ≠ 04 ⇔ cel puţin unul dintre numerele a, b, c, d ∈ \ este nenul ⇔
1 t
⇔ α = a 2 + b 2 + c 2 + d 2 ≠ 0 . Folosind unicitatea inversei, deducem că A−1 = ⋅A .
α
2. a) a = − a = x1 + x2 + x3 ≤ x1 + x2 + x3 ≤ 3 .
b) f ( 0 ) = c < 0 , lim f ( x ) = +∞ .
x →∞
Funcţia polinomială asociată lui f este continuă pe ( 0, ∞ ) , deci ea (şi polinomul f ) are cel puţin o
rădăcină în ( 0, ∞ ) .
c) x1 x2 x3 = 1 , de unde rezultă x1 = x2 = x3 = 1 .
Deoarece c = −1 < 0 , din punctul b) rezultă că f are rădăcina x1 ∈ ( 0, ∞ ) .
Cum x1 = 1 , obţinem x1 = 1 .
Folosind relaţiile lui Viète, obţinem x2 = x3 = −1 şi apoi b = −1 .
3 1
1.a) Avem ca f s′ ( 0 ) = − şi f d′ ( 0 ) = ,deci f nu e derivabila in x=0.
4 4
e − x ( x + 3)
− , x ∈ ( −∞, −2 ) ∪ ( −2,0 )
( x + 2 )
2
b) f ′ ( x ) = ; x = −3 este maxim şi x = 0 este minim.
e x ( x + 1)
, x ∈ ( 0, ∞ )
( x + 2 )2
c) Utilizează şirul lui Rolle:
pentru m < −e3 ⇒ 2 răd.;
m = −e3 ⇒ 1 rad( x = −3 );
1
m ∈ −e3 , ⇒ 0 răd.;
2
1
m = ⇒ 1 răd. ( x = 0 );
2
1
m > ⇒ 2 răd.
2
π2 π4
2.a) I = 1 − + .
8 384
− sin x
b)Avem ca g ′ ( x ) = < 0, ∀x ∈ ( 0,1] ,deci are loc cerita problemei.
x
sin t t2
c) Deduce ca ≥ 1 − ,t > 0
t 6
17 x3
Integrează relaţia anterioară între x şi 1 obtine ca g ( x ) ≥ −x+
18 18
17
Atunci ,limita ceruta L ≥ > 0,9.
18
Varianta 12 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţii
.
1.1 r = 2 ; a1 = 2 ; S = 420
2x2 + 8x + 7 7 13
2. ; x ∈ − ,0
=
x2 + 5x + 6 6 5
1 π 5π 7π 11π
3. 2 x = ± arccos + 2kπ , k ∈ ] ; x ∈ , , ,
2 6 6 6 6
4. T7 = C12
6
⋅ a ;a = 4
2 2 2
5. md = , md ′ = ; M ′ = s A ( M ) ⇒ M ′( −7,7) ; y − 7 = ( x + 7 ) ; d ′ : 2 x − 3 y + 35 = 0
3 3 3
4
6.
3
Soluţie
1. a) Calcul direct
b) Se demonstrează prin calcul direct, ţinând cont de faptul că
∀ k ∈ { 1, 2 } , xk ⋅ g ( xk ) = a ⋅ xk3 + b ⋅ xk2 + c ⋅ xk = a + b ⋅ xk2 + c ⋅ xk şi
xk2 ⋅ g ( xk ) = a ⋅ xk4 + b ⋅ xk3 + c ⋅ xk2 = a ⋅ xk + b + c ⋅ xk2 .
c) Din b) se obţine det ( A ) = g (1) ⋅ g ( x1 ) ⋅ g ( x2 ) .
det ( A ) = 0 ⇔ cel puţin unul dintre numerele 1, x1 , x2 este rădăcină şi pentru g.
Obţinem a + b + c = 0 sau a = b = c .
( ) ()
2. a) f 0ˆ = f 1ˆ = 0ˆ .
b) Cum f nu e injectivă, iar domeniul său este o mulţime finită şi coincide cu codomeniul, rezultă că f nu
este surjectivă.
c) Singurele rădăcini ale polinomului sunt x1 = 0̂ şi x2 = 1̂ .
( )( )
Descompunerea în factori ireductibili a polinomului peste ] 5 este X 4 + 4ˆ X = X X + 4ˆ X 2 + X + 1ˆ .
( )
2
1. 1 ± i 3 = −2 ± 2 3i
Soluţie:
x + 1 + ( 2 − x ) = 2x − 4x + 5 .
2 2 2 2
Scrie formula f ′ ( x ) =
( x + 3x − 4 )3 2 ′
si deduce relatia ceruta.
3 ⋅ ( x + 3x − 4 )
2
3 3 2
3x ( x + 2 ) x
c) f ′ ( x ) = = , x ≠ 1, x ≠ −2 Arata ca
( x + 2 ) 3 ( x − 1)2 ( x + 2 )
33 ( x − 1)
2 4
f s′ ( −2 ) = +∞, f d′ ( −2 ) = −∞ .
′
2.a) F1 ( x ) = ∫
0
x
( −e−t ) ⋅ tdt =1 − ( x + 1) ⋅ e− x .
b) Fn′ ( x ) = x n ⋅ e − x , x > 0 ; Fn′′ ( x ) = n ⋅ x n−1 ⋅ e− x − x n ⋅ e− x = x n−1 ⋅ e − x ( n − x ) , x > 0 , de unde
x = n este punct de inflexiune.
− x2 2 x 2
( ) ∫
1 −t 2
c) F2 x = e t dt = − x − x + 2 ,de unde rezulta ca limita ceruta este egala cu 2.
0 ex e e
Varianta 14 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţii
1 2 99 1
1. lg ⋅ ⋅ ... ⋅ = lg = −2
2 3 100 100
3 − 13
2. ax 2 + 2 ( a + 1) x + 2a − 1 < 0, ∀x ∈ \ ⇒ a < 0, ∆ < 0 ; a ∈ −∞,
2
1
3. x =
3
4. Cn2 = 45 ; n = 10
1 1
5. m AB = − ; y − 3 = − ( x − 2 ) ; x + 7 y − 23 = 0
7 7
AC π
6. = 2R ; B =
sin B 3
Soluţie
1. a) Se arată că rang ( A) = 1 .
b) Se arată că A2 = d ⋅ A , cu d = a + 2b + 3c .
1
c) Se verifică că pentru K = 2 şi L = ( a b c ) , avem A = K ⋅ L .
3
2. a) Calcul direct.
b) Rădăcinile ecuaţiei t 2 − 4t + 16 = 0 sunt t1, 2 = 2 ± 2 3 ⋅ i .
Mulţimea rădăcinilor lui f este { }
3 + i, 3 − i , − 3 + i , − 3 − i .
( )( )
c) Singura descompunere în factori a polinomului, în \ [ X ] , este f = X 2 − 2 3 X + 4 X 2 + 2 3 X + 4 .
Nici unul dintre polinoamele X − 2 3 X + 4 şi X + 2 3 X + 4 nu poate fi descompus în _ [ X ] .
2 2
1. a) f n′ ( x ) = n ⋅ sin n−1 x ⋅ cos x .Utilizand regula de derivare a unui produs ,se obtine relatia ceruta.
b)
π
( )
f n′′ ( x ) = n ⋅ sin n −2 x ⋅ n − 1 − n sin 2 x ; f n′′ ( xn ) = 0, xn ∈ 0, ⇒ n.sin 2 x = n − 1 ⇒ sin xn =
2
n −1
n
.
n −1
1 lim −1⋅n −
1
⋅n⋅( sin xn −1) n →∞
c) L = lim ( sin xn ) = lim (1 + sin xn − 1)
n n
sin xn −1 ; L=e =e 2 .
n →∞ n→∞
( 2 x + a ) ( x 2 + 1) − ( x3 + ax 2 + 5 x )
2.a) Se motiveaza ca F este derivabila pe \ F ′ ( x ) = ⇒
( x2 + 1) x2 + 1
F ′ ( x ) = f ( x ) , ∀x ∈ \ ,deci are loc concluzia
x2 + 2 x + 5 13 8
. b) Aria = ∫ f ( x )dx =
2 2
1 = − .
1
x2 + 1 5 2
F ( x )dx = ∫ F ( −t )dt .
0 2
c) Cu schimbarea t = − x ,a doua integrala devine ∫−2 0
Relatia din ipoteza devine
2ax 2
5 +1
F ( x ) − F ( − x ) dx = 2 ⇔ ∫
2 2
∫0 dx = 2 ⇔ a ⋅ x + 1 = 1=> a = 2
.
0
x2 + 1 0 4
Varianta 15 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţii
( )( )
1. log3 5 − 7 5 + 7 = log3 18 ;2
2. f ( x) = ax 2 + bx + c, f (0) = 2 , f (1) = 0 , ∆ = 0 ; f : \ → \, f ( x) = 2 x 2 − 4 x + 2
3π 7π
3. tgx = −1; x ∈ ,
4 4
4. Numărul cerut este dat de numărul funcţiilor f : {1, 2,3,4} → {1,3,5,7,9} ; 54 =625
4 4
5. mCD = ; y − 2 = ( x + 2 ) ; 4 x − 3 y + 14 = 0
3 3
12
6. sin α + cos α = 1 ; sin α = −
2 2
13
Soluţie:
( )
1.a) f n′ ( x ) = n ⋅ x n−1 − 1 , x ≥ 0 f n′ (1) = 0; f n′ ( x ) < 0, x ∈ [0,1) ; f n′ ( x ) > 0, x > 1 ,de unde rezulta
concluzia.
b) f n este continua, strict descrescatoare pe [ 0,1] si f n ( 0 ) ⋅ f n (1) < 0 ⇒ o rad.in ( 0,1)
f n este continua,strict cresc. pe [1,∞ ) , f n (1) < 0, lim f n ( x ) = ∞ ⇒ o rad.in
x →∞
(1,∞ ) .
2 2
c) f n < 0, f n ( 0 ) > 0 ,deci an ∈ 0, ⇒ lim an = 0 .
n n n→∞
π
2.a) I 0 = arctgx 10 ,deci I 0 = .
4
b) I 2n + I 2n− 2 = ∫
1x
2n−2
(
⋅ x2 + 1 )dx ; I 1
+ I 2n−2 =
,n ≥ 2 .
2n
0 x +1 2 2n − 1
n −1 1 1 1 n −1 1
c) Dem. prin inductie (sau foloseste b)): I 2n ⋅ ( −1) = − + − ... + ( −1) ⋅ − I 0 . Arata
1 3 5 2n − 1
ca lim I n = 0 si apoi ca limita ceruta este I 0 .
n →∞
Varianta 16 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
SSoluţii
1. 1
2. x 2 + ax + 2 ≥ 0 , ∀x ∈ \ ; ∆ ≤ 0 ; a ∈ −2 2,2 2
1 π π
3. arcsin = ;
2 6 6
4. 8!( n − 8 )! = 10!( n − 10 )! ; n 2 − 17 n − 18 = 0 ; n = 18
π
5. AB = 5 , BC = 4 , CA = 41 ; B =
2
4 24
6. sin α + cos α = 1 ; cos α = − ; sin 2α = −
2 2
5 25
Soluţie:
a b a ′ b′
1. a) Dacă A, B ∈ G , A = , B = , cu a, a′∈ ( 0, ∞ ) şi b, b′∈ \ , atunci
0 1 0 1
a ⋅ a ′ a ⋅ b′ + b
AB = şi a ⋅ a′ ∈ ( 0, ∞ ) , a ⋅ b′ + b ∈ \ .
0 1
1 2 2 1
b) De exemplu, pentru C = şi D = , se arată că CD ≠ DC .
0 1 0 1
α ab
c) Se arată că I 2 − A + A2 = , cu α = 1 − a + a > 0 .
2
0 1
x y 1 + a 2009
Obţinem I 2 − A + A2 − ... + A2008 = ∈ G , deoarece x = > 0 şi y ∈ \ .
0 1 1+ a
2. a) Utilizând eventual relaţiile lui Viète, se obţine că a = 0 , b = −3 şi c = 2 .
b) Dacă f are rădăcina 2 , atunci 2a + c + ( b + 2 ) ⋅ 2 = 0 , de unde rezultă b = −2 şi c = −2a .
( )
Apoi, f = X 3 + aX 2 − 2 X − 2a = ( X + a ) X 2 − 2 , cu rădăcina raţională x1 = − a .
c) Presupunem că f are rădăcina k ∈ ] . Rezultă că există q ∈ _ [ X ] , astfel încât f = ( X − k ) ⋅ q .
Mai mult, coeficienţii lui q sunt numere întregi. Folosind ipoteza, obţinem că numerele ( −k ) ⋅ q ( 0 ) şi
(1 − k ) ⋅ q (1) sunt impare, ceea ce este fals, deoarece ( −k )(1 − k ) este un număr par.
1
1.a) Motiveaza ca f este derivabila pe \ − {0} f ′ ( 0 ) = lim x ⋅ sin 2 = 0 ,deci are loc cerinta.
x →0 x
1 2 1
b) f ′ ( x ) = 2 x ⋅ sin 2 − ⋅ cos 2 , x ∈ \ − {0} Limita ceruta este egala cu 0.
x x x
c)Cum lim f ( x ) = 1va exista un numar α > 0 ,astfel incat f ( x ) ∈ ( 0,2 ) , ∀x > α .Functia f
x →∞
fiind continua pe [ 0,α ] ,va fi marginita pe acest interval,deci f este marginita pe [ 0,∞ ) .Deoarece f
este o functie para ,va rezulta concluzia.
31
2 − (1 − x ) 1
2.a) ∫ (1 − x ) dx =
1
= .
0 3 3
0
1
t n +1 t n + 2
∫0 x (1 − x ) dx = ∫0 ( t )
1 n 1
b)Cu substitutia 1 − x = t ,se obtine
n
− t n +1 dt = −
n + 1 n + 2
,de
0
unde rezulta cerinta.
n +1 1
x
1 x
n 1 − −n 1
n +1
c) ∫ 1 − dx = −n.
n n
= 1 − + ,de unde rezulta ca limita
0 n n +1 n + 1 n n +1
0
1
ceruta este egala cu 1 − .
e
Varianta 17 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţii
( )
3
1. 1 + i 3 = −8 ;0
7
2. x 2 − x + 2 − y = 0 ; ∆ ≥ 0 ; Im f = , +∞
4
3. x = −12
4 2
4. p = =
90 45
5 4
5. md = ; d ′ : y − 1 = − ( x − 1) ; 4 x + 5 y − 1 = 0
4 5
( )
6. AC = 6 2 ; BC = 3 2 + 6 ; P = 3 2 + 3 2 + 6 ( )
Soluţie:
1. a) Prin calcul direct, rezultă A2 − B 2 = 02 .
b) Se arată că I 2 + A + A2 + A3 + A4 = I 2 + 2 ⋅ A + A2 = (
5 6
0 1
, )
(
Atunci, det I 2 + A + A2 + A3 + A4 = 5 . )
1 n
c) Pentru n ∈ ] oarecare, fie X n = . Se arată că X n = I 2 .
2
0 −1
2. a) Restul căutat este polinomul r = 2 X + 3 .
b) Avem f = ( X − x1 ) ⋅ ( X − x2 ) ⋅ ( X − x3 ) ⋅ ( X − x4 ) , deci (1 − x1 ) ⋅ (1 − x2 ) ⋅ (1 − x3 ) ⋅ (1 − x4 ) = f (1) = 5 .
c) g ( x1 ) ⋅ g ( x2 ) ⋅ g ( x3 ) ⋅ g ( x4 ) = (1 − x1 )(1 − x2 ) (1 − x3 ) (1 − x4 )( −1 − x1 )( −1 − x2 ) ( −1 − x3 ) ( −1 − x4 ) ,
deci g ( x1 ) ⋅ g ( x2 ) ⋅ g ( x3 ) ⋅ g ( x4 ) = f (1) ⋅ f (−1) = 5 .
n
1 n 1 1
c) Sirul ce ne intereseaza se scrie an = n ⋅ ∑ 2 = ∑
k =1 n + k 2 n k =1 k2
1+
n2
1 1 π
Arata ca lim an = ∫ dx = .
n →∞ 01+ x 2 4
Varianta 18 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţii
{
1. x ∈ 1 ± i 3 }
1
2. ∆ = 1, min f = −
4
1 π π 2
3. arccos = ; arcsin x = ; x =
2 4 4 2
4. C14 ⋅ C61 cazuri favorabile cu un număr prim ; C42 cazuri favorabile cu două numere prime ; C10
2
cazuri
2
posibile ; p =
3
1 1
5. G ,
3 3
JJJG JJJG JJJG
6. AB (7, −7); AC (4, −2); BC (−3,5); −14
Soluţie:
1.a) Functia f este continua pe [0,∞ ) ,deci nu va avea asimptote verticale Cum
lim f ( x ) = 2, dreapta y = 2 este asimptota orizontala spre ∞ .
x →∞
3 5
b) Deoarece f ′( x ) = > 0 ⇒ f strict crescatoare; x1 = < 2 si presupunand
( x + 2 )2 4
xk > xk +1 avem ca xk +1 > xk + 2 ⇔ f ( xk ) > f ( xk +1 ) ⇔ xk > xk +1 => adevarat
deci sirul e descresc.
Arata ca xn ≥ 0, n ≥ 1 ,deci sirul e convergent si folosind recurenta rezulta concluzia.
c) yn +1 − yn = xn +1 − 1 . Sirul ( xn ) e descrescaror si are limita egala cu 1,deci xn ≥ 1
Obtine ca sirul ( yn ) este crescator
xn −1 − 1 xn −1 − 1
xn − 1 = f ( xn −1 ) − 1 = ≤
xn −1 + 2 2
x −1 1
Rezulta ca xn − 1 ≤ 0 = n
n
2 2
n n
1
Atunci yn ≤ x0 + ∑ xk − 1 ≤ 2 + ∑ < 3 ,deci sirul e si marginit superior.
k
k =1 k =1 2
π π
π
2.a) Avem ca I = ∫ 2 (1 + cos x )dx = ( x + sin x ) 2 = + 1.
0 0 2
b) F ( x ) = x ∫0 (1 + cos t )dt = x
x 2
+ x sin x ,de unde rezulta ca F este o functie para.
Soluţie
1
2+ x 1 2+ y
c) Limita ceruta este L = lim x ⋅ ln a
= lim a ⋅ ln
x →∞ 1
2 − y 20 y 2− y
x
2y
ln 1 + 0, a < 1
1 2 − y 2y 1
L = lim a ⋅ ⋅ = lim = 1, a = 1 .
y20 y 2y 2 − y y20 y a −1
2− y ∞, a > 1
x2
2.a)
1
I = ∫ −x + 2 − 2
0
x
x +4
dx ; I =
2
1
− + 2 x − ⋅ ln x + 4
2
2
( ) 10 si finalizare.
4 x2 −1 4 1 ′
I =∫
2 ∫1 x 2 + 4
b) Avem ca dx = ⋅ ⋅ xdx
(x )
1 2
2
+4
4 4
1 −x 1 x 1 1
I= ⋅ 2 + ⋅ arctg = arctg 2 − arctg .
2 x +41 4 21 4 2
c) Cu substitutia f −1 ( x ) = t ⇒ f ( t ) = x, dx = f ′ ( t ) dt
Soluţie:
4 3
1. a) Determinantul sistemului este ∆ = −120 . Se obţine soluţia unică x = , y = , z = 0.
5 5
b a 0
b) Determinantul sistemului este ∆ = c 0 a = −2abc ≠ 0 , deci sistemul are soluţie unică.
0 c b
∆ x b2 + c 2 − a 2
c) Folosind formulele lui Cramer, obţinem x0 = = = cos A .
∆ 2bc
 fiind unghi al triunghiului ABC, avem A∈ ( 0, π ) , deci x0 = cos A ∈ ( −1, 1) .
Analog obţinem y0 = cos B ∈ ( −1,1) şi z0 = cos C ∈ ( −1, 1) .
2. a) Deoarece a şi b iau independent câte trei valori, există 3 ⋅ 3 = 9 matrice în mulţimea G.
b) Calcul direct.
c) det ( A) = ( a − b )( a + b ) . ( ] 3 , +, ⋅) fiind corp, din ( a − b )( a + b ) = 0̂ rezultă a = b sau a = −b .
În total, există 6 matrice în G care au determinantul nul.
Soluţie
1. a) Calcul direct.
b) Tripletul ( 0,1, 0 ) e soluţie a sistemului, ∀ a, b, c ∈ \ , deci acesta este compatibil.
Dacă a + b + c ≠ 0 şi a 2 + b 2 + c 2 ≠ ab + bc + ca , atunci soluţia precedentă este unică.
c) Din ipoteză rezultă că a = b = c . Dacă a = b = c = 0 orice triplet ( x, y, z ) ∈ \ × \ × \ este soluţie.
Dacă a = b = c ≠ 0 , atunci sistemul este echivalent cu ecuaţia x + y + z = 1 .
z = 1− x − y
x + y + z = 1 2
2 ⇔ 2
1 1 2 .
2
x + y 2
= z − 1 x + + y + =
2 2 2
A doua ecuaţie din sistem are o infinitate de soluţii, care sunt coordonatele punctelor de pe cercul de centru
1 2
xt = − + ⋅ cos t
2 2
1 1 2
Q − , − şi rază r = . Soluţiile sistemului sunt 1 2 [
, cu t ∈ 0, 2π ) .
2 2 2 yt = − + ⋅ sin t
2 2
z t = 1 − xt − y t
2. a) Deoarece a, b, c pot lua arbitrar câte 4 valori, există 4 ⋅ 4 ⋅ 4 = 64 matrice în mulţimea G.
2ˆ 0ˆ
b) De exemplu, matricea A =
ˆ ˆ
are proprietăţile cerute.
0 2
a 2 = 1̂
a ∈ 1,
ˆ 3ˆ { }
{ }
a b ˆ
1 0ˆ
c) Fie X = ∈G . X 2 = ⇔ b(a + c) = 0ˆ ⇒ , deci a + c ∈ 1,
ˆ 3ˆ .
0 c ˆ ˆ
0 0 2
c = 0̂
c ∈ 0,
ˆ 2ˆ { }
Rezultă b = 0̂ . Obţinem patru matrice.
BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ - Proba D, tipul subiectului MT1, programa M1
Varianta 21 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţii
( )( )
c) f ( x ) = x 2 − 8 x + 7 x 2 − 8 x + 15 = ( a − 4 )( a + 4 )
{ }
f ( x ) = a 2 − 16 ≥ −16, cu egalitate daca a = x 2 − 8 x + 11 = 0, x ∈ 4 − 5, 4 + 5 Minimul cerut
este −16 .
sin x
. Din ipoteza avem ca x ⋅ f ( x ) = x ⋅ sin x, x ∈ \
x ∈ \* , f ( x ) = 2
2.a) Pentru
x
π π ′ π π
I = ∫ x sin xdx = − ∫ ( cos x ) ⋅ xdx I = − x cos x 0 + ∫ cos xdx =π .
0 0 0
g ( x ) = f ( x ) , x ∈ I − {0} , g ( 0 ) = 1, I = [ 0,1] , este continua pe I deci integrabila
b) Functia
Cum f difera de g doar in x=0, rezulta ca si f este integrabila pe I .
c) Arata ca sin x < x, x > 0 .Atunci avem:
π π
∫ 2 f ( x )dx < ∫ 2 sin xdx = cos1 .
1 1
Varianta 22 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţii
1. i
3
2. g ( x) = y; f ( y ) = 0, y 2 − 3 y + 2 = 0 ; y ∈ {1, 2} ; x ∈ 1,
2
9 + 161
3. lg x(8 x + 9) = lg10( x − 1) ; 2 x − 9 x − 10 = 0 ; x =
2 2
4
4. n ( n − 1) < 20 ; n ∈ {2,3,4}
1 5 5
5. A ,0 ∈ d 2 ; d ( d1 , d 2 ) = d ( A, d1 ) ; d ( A, d1 ) = ; d ( d1 , d 2 ) =
2 10 10
6+ 2 6− 2 6
6. sin 750 = ; sin150 = ;
4 4 2
Soluţie
1. a) Calcul direct.
c−b a−c a−c
b) Sistemul este compatibil determinat. Se obţine soluţia x = , y= , z= .
det ( A) det ( A) det ( A)
c) Avem că rangul matricei sistemului este 2 şi rangul matricei extinse este 3, de unde rezultă concluzia.
2. a) Se demonstrează că f (1) = 1 şi f ( 2 ) = 2 şi apoi că f ( 5 ) = 5 .
b) Folosind ipoteza, se deduce că f ( an+1 ) = ( f ( an ) ) + 1 , ∀ n ∈ ` şi apoi, folosind această relaţie, se
2
1.a) f ′( x ) =
( )(
3 1 − x2 1 + x2 ),x∈\ .
( )
2
x4 + 3
b) x = 1 punct de maxim, x = −1 punct de minim lim f ( x ) = 0 = lim f ( x )
x →−∞ x →∞
−1 1
Imaginea lui f este Im f = , .
4 4
c) Daca x = y avem egalitate
Daca x < y , se aplica T.Lagrange lui f pe [ x, y ] , se arata ca f ′ ( c ) ≤ 1 si rezulta cerinta
Daca x > y atunci se procedeaza ca si anterior .
3
x3 x 2
2.a) Avem:
3
2∫ ( )
f x dx =
3 2
2 ∫ (
x + x − 2 dx = + ) 3 2
− 2x = .
41
2 6
b)Se descompune in fractii simple functia de integrat si se obtine ca
1 5 8
0 x +42 0 9 dx .Finalizare.
.∫ dx = ∫−1 x − 1 ( x − 1)2 x + 2
9 + 3 +
−1 x3 − 3 x + 2
( ) ( )( )
2
c) g ′ ( x ) = 0 ⇔ 2 x. f x 2 .e x = 0 ⇔ 2 xe x x 2 + 2 x 2 − 1 = 0 ⇔ x ∈ {0,1, −1} .
2 2
1 1− i 1 1+ i
1. = ; = ;1
1+ i 2 1− i 2
{
2. x 2 − 2 x − 4 = 0 ; x ∈ 1 ± 5 }
π 1 1 1
3. tg − arctg = ctg arctg ; ctg arctg = 2
2 2 2 2
4. p = 0,9
7 5
5. G ,
3 3
8
6. −
15
Soluţie:
1. a) Calcul direct.
a 5b
b) Fie Y = ∈ C ( A ) , cu Y = 02 .
2
b a
a 2 + 5b 2 = 0
Obţinem sistemul , cu unica soluţie a = b = 0 , deci Y = 02 .
ab = 0
a 5b
c) Fie Z = ∈ C ( A) , Z ≠ O2 , cu a, b ∈ _ .
b a
Presupunem că det( Z ) = 0 , deci a 2 − 5b 2 = 0 . Dacă b = 0 , atunci a = 0 , deci Z = 02 , fals.
Dacă b ≠ 0 , rezultă că 5 ∈ _ , fals.
( ) () ( )
2. a) f 0ˆ + f 1ˆ + f 2ˆ = 3ˆ a + 1ˆ = 1ˆ .
1
2.a) f ( x ) = dt = ln ( t + 1) = ln ( a + 1) .
a
∫0
a
t +1 0
π
b) Cum sin t ≤ 1, ∀t ≥ 0, cu egalitate pentru t = + 2kπ , k ∈ ` ,avem :
2
1
f ( x) < ∫ dt = ln ( t + 1) = ln ( x + 1) .
x x
0 t +1 0
c) Avem:
π sin t 2π sin t π sin t π sin (π + y ) π sin t π sin ( y ) π π sin t
f ( 2π ) = ∫ dt + ∫ dt = ∫ dt + ∫ dy = ∫ dt − ∫ dy = ∫ dt
0 1+ t π 1+ t 0 1+ t 0 1+ π + y 0 1+ t 0 1+ π + y 0 (1 + t )(1 + π + t )
π π
sin t π
,de unde f ( 2π ) < ∫ dt = f (π ) < f (π ) caci f (π ) > 0 .
π +1 0 1+ t π +1
Varianta 24 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţii
1. -1
2. f ( x) = ax 2 + bx + c; a − b + c = 4 , a + b + c = 2, 4a + 2b + c = 7 ; f ( x) = 2 x 2 − x + 1
1 1 11
3. log 2 x + log 2 x + log 2 x = ; log 2 x = 1 ; x = 2
2 3 6
4. (1 + x ) + (1 − x ) = 2 + 2C52 x 2 + 2C54 x 4 ; concluzia ⇔ x 4 + 2 x 2 ≥ 3, ∀ x ≥ 1 ;
5 5
x ≥ 1 ⇒ x2 ≥ 1 ⇒ x4 ≥ 1 ⇒ x 4 + 2 x2 ≥ 3
12 5 5
5. m AC = − , mh = ; h : y + 1 = ( x − 2 ) ; h : 5 x − 12 y − 22 = 0
5 12 12
G G G G G G G G
6. ( 2i + 5 j ) ⋅ ( 3i − 4 j ) = −14 ; ( 5i − 3 j ) ⋅ ( 2i + 4 j ) = −2 ;-12
Soluţie:
1. a) Calcul direct.
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
t
b) det A − At = det A − A t = det A t − A = − det A − A t , deci det A − A t = 0 .
c) A − A ≠ 03 , şi în consecinţă, rang A − A
t
( t
) ≥1 .
a b c 0 b−d c−g
Dacă A = d e f , atunci A − A = d − b
t
0 f − h.
g h i g −c h− f 0
( )
Dacă am avea rang A − A t = 1 , atunci toţi minorii de ordinul doi ai matricei ar fi nuli.
a b c
Obţinem b − d = h − f = c − g = 0 , deci A = b e f , adică A = A t , fals.
c i
f
(
Aşadar rang A − A t
)≥2 şi cum det A − A ( t
) = 0 , rezultă ( )
rang A − A t = 2 .
4. p = 0, 4
5. M , N , P sunt mijloacele laturilor triunghiului, HM ⊥ BA si analoagele; HM mediatoarea [ BA] si
analoagele; H este centrul cercului circumscris + ABC
2
6. −
2
Soluţie:
m( σ )
1. a) ε ( σ ) = ( −1) = ( −1) = 1 .
2
ln x 1 − ln x
1.a) Avem ca f ′( x ) = , f ′′ ( x ) = 2
≥ 0, x ∈ ( 0, e ] ,de unde se obtine concluzia.
x x
b)Dreapta x=0 este asimptota verticala.Nu exista alte asymptote.
c) Se aplica T. Lui Lagrange functiei f pe [ k ; k + 1] si rezulta inegalitatile
ln ( k + 1) ln k
< f ( k + 1) − f ( k ) < . Adunand ineg.anterioare pentru k de la 3 la n
k +1 k
ln ( n + 1)
ln 3
Obtinem an + < f ( n + 1) − f ( 3) < an
−
n +1 3
Atunci an > f ( n + 1) − f ( n ) − f ( 3) > − f ( 3) ,deci sirul e marginit inferior
ln ( n + 1)
an+1 − an = − ( f ( n + 1) − f ( n ) ) = f ′ ( n + 1) − f ′ ( cn ) < 0 ,deci sirul e convergent.
n +1
π
π 2
2.a) Aria ceruta este A = ∫
0
2 sin xdx = − cos x
0
= 1.
π
π
π 1
π
π2
b) V = π ⋅ ∫ f ( x )dx = π ⋅ ∫
2 2 cos 2 xdx = x + sin 2 x 2
0 = .
0 0 2 2 4
1 n
2 k
c) Limita ceruta se poate scrie astfel: L = lim 2sin ∑ cos
n →∞ 2 n k =1 n
sin an
Foloseste ca lim = 1, an → 0 ;
n →∞ an
1 1 n k 1 1 1
L = lim ⋅ ∑ cox = ⋅ ∫ cos x dx = ⋅ sin1.
n →∞ 2 n k =1 n 2 0 2
Varianta 26 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
1. Din = − , ∀k ∈ *
se obţine N = − + − + − + … + − =1− , deci
k ( k + 1) k k + 1 1 2 2 3 3 4 2007 2008 2008
N ∈ [ 0; 1) ⇒ [ N ] = 0 .
10 10 10
10 ⋅ 11
2. f ( f ( x ) ) = 4 x − 1, ∀x ∈ . Fie S suma cerută. S = ∑ ( 4k − 1) = 4 ⋅ ∑ k − ∑1 = 4 ⋅ − 10 = 210 .
k =1 k =1 k =1 2
3. Ecuaţia dată se scrie 32 x + 3x − 2 = 0 . Notând 3x = y obţinem ecuaţia y + y − 2 = 0 cu soluţiile −2 şi 1.
2
Soluţie
1. a) Calcul direct.
b) Se demonstrează prin inducţie după n ∈ `* .
c) A2 = − I 2 , deci A2008 = I 2 .
1 1 1 1
2. a) Folosind relaţiile lui Viète, se obţine + + + =a.
x1 x2 x3 x4
b) Din teorema împărţirii cu rest, ∃ α, β ∈ \ şi q ∈ \ [ X ] , f = (X − 1) 2 ⋅ q + αX + β .
f (1) = α + β α = a +8
Din , se obţine . Restul împărţirii este: r = ( a + 8 ) X − 7 .
f ′(1) = α β = −7
2
4
2 1 2
c) ∑ x k2 = 3 − 2⋅
3
= − < 0 , deci ecuaţia nu are toate rădăcinile reale
9
k =1
Funcţia polinomială asociată (notată tot cu f ) fiind continuă, f (0) = −1 şi lim f ( x) = +∞ , f are cel puţin
x→∞
o rădăcină reală. f are un număr par de rădăcini în ^ \ \ , deci are exact două rădăcini reale.
Rezolvare
π π
1) a) lim f ( x) = lim arctgx − lim arcctgx = ⇒ y = este asimptotă orizontală spre +∞ .
x →∞ x →∞ x →∞ 2 2
2
b) f ′ ( x ) = > 0, ∀x ∈ R ⇒ f este strict crescătoare.
1 + x2
π
c) x2 = f ( 0 ) = − → x1 > x2 şi f este strict crescătoare ⇒ ( xn )n≥1 este strict descrescător. ( xn )n ≥1 este
2
3π
mărginit inferior de − , deci conform Teoremei lui Weierstrass este convergent.
2
2) a) g este continuă, deci are primitive, iar derivata unei primitive este pozitivă, deci orice primitivă este
strict crescătoare.
1 1 1
x π 1
π 3
b) ∫ 2 f ( x ) dx = f ( x ) x 2 −∫2 = + 1 − x2 2 = + − 1.
0 0 0
1 − x2 12 0 12 2
1−ε 1− ε 1− ε π π
∫0 f ( x ) dx = εlim f ( x ) dx = lim x arcsin x
1
c) ∫ ε20
+ 1 − x2 = −1 < .
0 0
2 4
20 0
Varianta 27 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
1. 1 + i + i 2 + i3 + … + i 6 = 1 + i − 1 − i + 1 + i − 1 = i .
∆ 1
2. f este funcţie de gradul 2 cu ∆ = 1 . Valoarea maximă a funcţiei f este − = .
4a 8
3. Notând lg x = y obţinem ecuaţia y 2 + 5 y − 6 = 0 cu soluţiile −6 şi 1.
1
lg x = −6 ⇔ x = 6 , iar lg x = 1 ⇔ x = 10 .
10
4. O funcţie f : {0,1,2,3} → {0,1,2,3} cu proprietatea f ( 0 ) = f (1) = 2 este unic determinată de un tabel de tipul
x 0 1 2 3 unde a, b ∈ {0,1, 2,3} .
f ( x) 2 2 a b Vor fi 4 2 = 16 funcţii cu proprietatea cerută.
OA ⋅ OB
5. Fie θ măsura în radiani a unghiului AOB ⇒ cos θ = .
OA ⋅ OB
Cum OA = i + 2 j şi OB = 3i + j , rezultă că OA = 5 , OB = 10 şi OA ⋅ OB = 5 .
2 π
cosθ = ⇒ θ= .
2 4
6. Avem sin 2α = 2sin α cos α .
1 Ministerul Educaţiei, Cercetării
1 şi Tineretului
8
( sin α +Centrul
cos α ) =Naţional
2
α + cos 2Curriculum
⇒ sin 2pentru α + 2sin α cosşiαEvaluare
= ⇒ sinîn2αÎnvăţământul
=− . Preuniversitar
9 9 9
Soluţie: 1. a) rang ( A + I 2 ) = 2 .
b) Se demonstrează prin calcul direct.
c) Presupunem că ecuaţia are soluţia Y ∈ M2 ( ^ ) . Atunci, A ⋅ Y = Y ⋅ A şi din b) deducem că există
x 0
x, y ∈ ^ , astfel încât Y = . Cum det (Y ) = 0 , obţinem x = 0 şi apoi Y = 02 , fals.
2
y x
2. a) Calcul direct.
b) Calcul direct.
c) Se demonstrează prin inducţie că
∀ n ∈ `* , ∀ x1 , x2 , ..., xn ∈ \ , x1 ∗ x2 ∗ ... ∗ xn = ( x1 + 1)( x2 + 1) ⋅ ... ⋅ ( xn + 1) − 1 .
1 1 1 3 4 2009
Obţinem 1 ∗ ∗ ∗ ... ∗ = 2 ⋅ ⋅ ⋅ ... ⋅ − 1 = 2008 .
2 3 2008 2 3 2008
Rezolvare
f ( x) arcsin x
1) a) lim = lim = 1.
x →0 x −x
2 x →0 x
x −1 x −1
b) x ∈ ( −1,1) → f ′ ( x ) = arcsin x + = arcsin x + .
1− x 2
(1 − x )(1 + x )
π π
lim f ′ ( x ) = ⇒ f ′ (1) = . f nu este derivabilă în −1.
x/1 2 2
1 − x 2 − ( x − 1) ⋅
(−x)
1 1 − x2 = 1 1− x
c) f ′′ ( x ) = − + ≥ 0 ⇒ f este convexă.
1− x 2 1− x 2
1− x 2
(1 − x ) ⋅
2
1 − x2
x5 − 1
F′ ( x ) = f ( x ) = , ∀x ≠ 1
2) a) x −1 ⇒ F′ ( x ) > 0, ∀x ∈ R ⇒ F este strict crescătoare pe R .
F′ (1) = f (1) = 5
5 4 3 2
x x x x
b) F ( x ) = + + + + x deci lim F ( x ) = −∞ şi lim F ( x ) = +∞. F fiind continuă, rezultă că
5 4 3 2 x →−∞ x →+∞
F este surjectivă, deci conform lui (a) este bijectivă.
t 2 t3 t 4 t5 t6 1 1 1 1 1 1
c) ∫ F ′ ( x ) dx = ∫ t ⋅ f ( t ) dt = + + + + = + + + + .
a 1
0 0
2 3 4 5 60 2 3 4 5 6
Varianta 28 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
∀ n ∈ `∗ ,
de n ori f1, 1
aşadar (
f1,1 D f1,1 D ... D f1,1 ) ( x) = x + 2008 .
Rezolvare
1) a) lim
x →1
f ( x) = 0.
x <1
intervalul [ 0, 3].
c) Explicitând funcţia observăm că 1 şi 2 sunt puncte unghiulare şi f este derivabilă pe [ 0, 3] \ {1, 2}.
π
cos x π
( 2 − sin x )′ π
2) a) ∫ 2
dx = − ∫ 2 dx = − ln ( 2 − sin x ) 2
= ln 2.
0 2 − sin x 0 2 − sin x 0
Soluţie
( ) ( )
2 2
1. Fie a numărul din enunţ. Avem a = 3−2 + 3 −1 = − 3 + 2 + 3 − 1 = 1 , deci a ∈ ` .
1
x −∞ 2 +∞
2. Tabelul de semn al funcţiei f este: 2
f ( x) ++ + + 0 − − − 0 + + + +
1
f ( x ) ≤ 0 ⇔ x ∈ ; 2 .
2
3. Se impun condiţiile x ≤ 2 şi x ≥ 0 . Prin ridicare la pătrat ecuaţia devine x 2 + x − 2 = 0 cu soluţiile 1 şi −2.
Cum x ∈ [ 0; 2] , rezultă că x = 1 este unica soluţie a ecuaţiei date.
4. Mulţimea A are 26 − 1 submulţimi nevide dintre care 23 − 1 au toate elementele impare.
23 − 1 7 1
Probabilitatea cerută este = = .
26 − 1 63 9
5. P+ ABC = AB + BC + AC = 2 + 13 + 5 .
1
6. Avem x + ≥ 2, ∀x > 0 , cu egalitate numai pentru x = 1 .
x
π 1 π π
Cum α ∈ 0; ⇒ tg α >0Ministerul α+
şi atunci tgEducaţiei, ⇒ tg α = 1 şi
= 2 Cercetării α = ⇒ sin 2α = sin = 1 .
⇒Tineretului
2 tg α 4 2
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
a 2 + 2ˆ b 2 = 1ˆ
c) X 2 = I 2 ⇔ .
ab = 0̂
Pentru a = 0̂ ecuaţia 2ˆ b 2 = 1ˆ nu are soluţii.
1ˆ 0ˆ 2ˆ 0ˆ
Pentru b = 0̂ rezultă aˆ ∈ 1,{ }
ˆ 2ˆ şi soluţiile X 1 =
0ˆ
şi X 2 =
1ˆ
.
0ˆ 2ˆ
Rezolvare
x 2 n +1 + 1 g ′ ( x) g n ( x )
1) a) f n ( x ) = , ∀x ≠ −1 ⇒ f n′ ( x) = n − .
x +1 x + 1 ( x + 1)2
1
2n
1
2 n +1
( 2n + 1) ⋅ + 1
1 2 2 = − 4.
′
b) lim f n = lim −
n →∞ 2 n →∞ 3 9 9
2 4
c)
4 x3 4 x 4 x 5 2 32
∫( ) ( )
2 2 32
2 x − x 2 dx = ∫ 4 x 2 − 4 x 3 + x 4 dx =
2
2) a) I 2 = − + = − 16 + .
0 0
3 4 5 0 3 5
( ) ( ) ( )
2 n −1
b) I n = ∫ 2 x − x 2 ⋅ ( x )′ dx = 2 x − x 2 ⋅ x − n ∫ 2 x − x 2 ⋅ ( 2 − 2x ) ⋅ x =
2 n n 2
0 0 0
( ) ⋅ ( − x + x ) dx = −2n∫ ( 2 x − x ) ( − x + 2 x − x ) dx =
2 n −1 2 n −1
= −2n ∫ 2 x − x 2 2 2 2
0 0
( 2 x − 1 ) dx + 2n∫ x ⋅ ( 2 x − x ) ⇒ ( 2n + 1) I = 2n I .
2 n 2 n −1
= −2n ∫ 2 2
n n −1
0 0
Soluţie
1 k − k +1
1. =
k + k +1 −1
1 − 2 + 2 − 3 +… + 99 − 100
Fie a numărul din enunţ. Avem a = = − 1 + 100 = 9 , deci a ∈ .
−1
2. Graficul funcţiei f intersectează axa Ox în două puncte distincte dacă şi numai dacă ecuaţia f ( x ) = 0 are
(
două soluţii reale ⇔ ∆ > 0 ⇔ m2 − 8 > 0 ⇔ m ∈ −∞; − 2 2 ∪ 2 2; + ∞ . ) ( )
3. Se impune condiţia x ∈ ( −1; + ∞ ) . Ecuaţia dată este echivalentă cu log3 ( x + 1)( x + 3) = log3 3 ⇔
x 2 + 4 x = 0 cu soluţiile 0 şi −4 . Cum x ∈ ( −1; ∞ ) , rezultă că x = 0 este unica soluţie a ecuaţiei date.
4. Mulţimea A are 25 submulţimi. Numărul submulţimilor cu trei elemente ale lui A este C53 .
C53 10 5
Probabilitatea cerută este 5
= = .
2 32 16
5. Fie G ( xG , yG ) centrul de greutate al triunghiului ABC.
xA + xB + xC 4 y + yB + yC 5
Avem xG = = şi yG = A = .
3 3 3 3
1 − cos 2 x Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
6. Folosim relaţia sin x = Ministerul .
Centrul Naţional pentru 2 Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
π
− cos 2 ⋅
1Soluţie
π π π π 8 = 2− 2 .
Cum ∈ 0; ⇒ sin > 0 . Atunci sin =
8 2
1. a) Calcul direct. 8 8 2 2
1 1 1 1 1 1
b) B = A + a b c + a b c = A .
2a 2b 2c 3 3 3
c) Fie A1 ( a, f ( a ) ) , A2 ( b, f ( b ) ) şi A3 ( c, f ( c ) ) cele trei puncte, cu a ≤ b ≤ c .
a ) (b − a )(c − b)(c − a )( a + b + c )
S [ A1 A2 A3 ] =
1
B = .
2 2
Cel puţin două dintre cele trei numere a, b, c au aceeaşi paritate, deci cel puţin unul dintre numerele
b − a, c − b, c − a este par. Rezultăcă S [ A1 A2 A3 ] ∈ ` . Se arată că f (a) , f (b) şi f (c) sunt multipli de 3,
deci B este divizibil cu 3, adică S [ A1 A2 A3 ] este divizibilă cu 3.
2. a) Calcul direct.
1 1
b) Se arată că ∀ X ( a ) , X ( b ) ∈ H , cu a, b ∈ \ \ , a + b − 10ab ≠ , deci X ( a ) X ( b ) ∈ H .
10 10
(
c) Pentru X = X ( a ) ∈ G , X 2 = I 2 ⇔ X 2a − 10a 2 = X (0) . )
1 4 3
Se obţin soluţiile X 1 = I 2 şi X 2 = ⋅ .
5 3 −4
Rezolvare
1 1 sin x
1) a) lim f ( x) = lim x3 2 − − 3 = +∞ .
x →−∞ x →−∞ x 6 x
2
x
b) f ′ ( x ) = 1 − − cos x ; f ′′ ( x ) = − x + sin x .
2
c) f ′′′ ( x ) = −1 + cos x ≤ 0 ⇒ f ′′ este strict descrescătoare
⇒ f ′′ ( x ) ≤ f ′′ ( 0 ) , ∀x ≥ 0 → f ′′ ( x ) ≤ 0 →
→ f ′ este strict descrescătoare → f ′ ( x ) ≤ f ′ ( 0 ) , ∀x ≥ 0
f ′ ( x ) ≤ 0 → f este strict descrescătoare pe intervalul [ 0, + ∞ ) şi f ( 0 ) = 0 → f ( x ) ≤ 0, ∀x ≥ 0.
π
x3 π π π3
2) a) ∫ 2
f ( x ) dx = sin x − x + 2 = 1 − + .
0
6 0 2 48
x2
1 sin x − x +
1 x
b) ∫ 2 f ( x ) dx = lim ∫ f ( t ) dt = xlim
6 = +∞ .
0 x →∞ x 2 0 →∞ x2
c) f ′ ( x ) = − sin x + x ; f ′′ ( x ) = 1 − cos x ⇒ f este strict crescătoare pe intervalul [ 0, + ∞ ) →
→ cos x 2 − 1 +
x4
2
≥ 0 → cos x 2 ≥ 1 −
x4
2
1
0 ( ) 9
→ ∫ cos x 2 dx ≥ .
10
Varianta 31 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
1
( ) = 3 + log 2 3 = 3 + log3 2 = 3 + a = 1 + 3a .
1
log 2 23 ⋅ 3
1. log 16 24 =
( )
log 2 24 4 4 4 4a
a + b = 1
2. Fie a şi b numerele căutate. Avem .
a ⋅ b = −1
1+ 5 1− 5
Numerele a şi b vor fi soluţiile ecuaţiei de gradul al doilea x 2 − x − 1 = 0 , adică şi .
2 2
( )
2
3. Ecuaţia se scrie 2 ⋅ 22 x + 4 ⋅ 2 x = 160 ⇔ 22 x + 2 ⋅ 2 x = 80 ⇔ 2 x + 1 = 81 şi cum 2 x + 1 > 0 obţinem
2 x + 1 = 9 , de unde x = 3 .
3
4. Putem alege 3 fete din cele 12 în C12 moduri. La fiecare alegere a fetelor putem alege 2 băieţi din cei 10
2
în C10 3
moduri. Comitetul clasei poate fi ales în C12 ⋅ C10
2
= 9900 moduri.
JJJG G G x −1 y − 3
5. Avem AB = −3 i + 2 j . Ecuaţia paralelei prin C la AB este = , adică 2 x + 3 y − 11 = 0 .
−3 2
3π
6. Deoarece 6 ∈ ; 2π , rezultă că numărul real 6 se reprezintă pe cercul trigonometric în cadranul IV.
2
În concluzie sin 6 < 0 . Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
1. a) Calcul direct.
( ) i i
b) Se obţine 8 x3 + 2 x A( x) = O2 şi apoi x ∈ − , , 0 .
2 2
a b
∈ M 2 (^) . Atunci X = ( A(0) ) = O2 .
2
c) Presupunem că ecuaţia are soluţia X = 4
c d
Rezultă det( X ) = 0 şi X 2 = t ⋅ X , unde t = a + d .
Se demonstrează că X 4 = t 3 ⋅ X , deci X = O2 sau t = 0 . În ambele cazuri rezultă X 2 = O2 , fals.
2. a) a2008 = 2 şi a2007 = 0 .
b) Din teorema împărţirii cu rest, există şi sunt unice q ∈ ^[ X ] şi a, b ∈ ^ , astfel încât
f (1) − f ( −1) f (1) + f ( −1)
( )
f = X 2 − 1 ⋅ q + aX + b . Obţinem a =
2
b=
2
.
Rezolvare
x2 + 1 − 1
1 1 1 π
2) a) I 2 = ∫ dx = x − arctg x = 1 − .
0
x +1
2
0 0 4
x n ( x 2 + 1)
1 x n +1 1 1
b) I n + 2 + In = ∫ dx = = .
0
x +1
2
n +1 0 n +1
1 1
c) Din (b) ⇒ ≤ In ≤ folosind monotomia lui ( I n )n≥1 . Conform criteriului cleştelui
2 ( n + 1) 2 ( n − 1)
1
avem lim n I n = .
n →∞ 2
Varianta 32 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
1 1 1 1 1
1. Numerele 1, , 2 , 3 , … , 2008 sunt în progresie aritmetică cu raţia .
2 2 2 2 2
1
2009
−1
1
Rezultă că s = 2 = 2 − 2008 şi de aici 1 < s < 2 .
1 2
−1
2
1 1 1
2. f ( x ) = g ( x ) ⇔ 2 x − 1 = −4 x + 1 ⇔ x = . Punctul de intersecţie cerut este M ; − .
3 3 3
3. Utilizând relaţia sin 2 x + cos 2 x = 1 , ecuaţia devine sin 2 x + sin x − 2 = 0 .
Notăm sin x = y şi obţinem ecuaţia y 2 + y − 2 = 0 cu soluţiile 1 şi −2 .
π
Ecuaţia sin x = −2 nu are soluţii (pentru că −1 ≤ sin x ≤ 1 ), iar sin x = 1 ⇔ xk = + 2 kπ , k ∈ .
2
4. Numărul funcţiilor bijective f : A → A este 5! = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 4 ⋅ 5 = 120 .
5. Patrulaterul convex ABCD este paralelogram dacă şi numai dacă diagonalele sale au acelaşi mijloc.
3 −1 + x 1 + y
Mijlocul lui [ AC ] este M ; 1 . Fie D ( x, y ) . Mijlocul lui [ BD ] este M ′ ; .
2 2 2
−1 + x 3 1+ y
M = M′ ⇔ = şi Ministerul
=1 ⇒ D ( 4, 1) . Cercetării şi Tineretului
Educaţiei,
2 2 2
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
π 4
6. Deoarece x ∈ ; π ⇒ cos x < 0 şi atunci cos x = − 1 − sin 2 x = − .
2 5
x π π x 1 − cos x 3 10
x Soluţie
Deoarece ∈ ; ⇒ sin > 0 , deci sin = + = .
2 4 2 2 2 2 10
1. a) Calcul direct.
b) Pentru a ∈ \ \ {−2,1} sistemul este de tip Cramer, cu unica soluţie x = 0 , y = 0 , z = 1 , care nu
verifică ecuaţia (C).
c) Pentru a = −2 , din sistem rezultă x = y = z − 1 .
x = y = 1 + 2 x = y = 1 − 2
Folosind ecuaţia (C), găsim soluţiile şi .
z = 2 + 2 z = 2 − 2
x=α
şi cum α 2 + β2 = (1 − α − β )
2
Pentru a = 1 , sistemul devine x + y + z = 1 , cu soluţiile y = β
z =1− α − β
pentru mai mult de două numere reale, a = 1 nu e soluţie.
19 10 ⋅ 6
2. a) Pentru a = 19 ∈ _ , b = 6 ∈ _ , avem a 2 − 10b 2 = 1 , deci A = ∈G .
6 19
a 10b a′ 10b′ a′′ 10b′′
b) Pentru X = ∈ G şi Y = b′ a′ ∈ G , avem XY = b′′ a′′ , unde
b a
a = a ⋅ a + 10b ⋅ b ∈ _ şi b = b ⋅ a + a ⋅ b ∈ _ şi det ( XY ) = det( X ) det(Y ) = 1 .
′′ ′ ′ ′′ ′ ′
an 10 ⋅ bn
c) Se arată inductiv că pentru orice n ∈ `* , există an , bn ∈ `* , astfel încât An = ∈G .
bn an
Cum bn > 0 , rezultă că ∀ n ∈ `* , An ≠ I 2 şi apoi că puterile matricei A sunt o infinitate de elemente
distincte ale grupului ( G, ⋅ ) .
Rezolvare
1 1
1) a) f ′( x) = − .
( x + 2) 2
+1 x +1
2
1
x2 − 1 + 2
( )
1 + x 2 dx = x 2 − ln x 2 − 1 ln x 2 + 1 2 = 3 − 1 ln 5 + 1 ln 2.
2
2) a) ∫
1 x 2 1 1 2 1 2 2 2
∫ f ( t ) dt = +∞ .
x
x3 π x4 x2 π
b) f ( x ) ≥ − x − → ∫ f ( t ) dt ≥
x
− − ⋅ x . Deci lim 0 3
3 2 0 12 2 2 x →∞ x
x 2
x 1 1 1
4
5
c) g ( x ) ≥ f ( x ) , ∀x ∈ [ 0,1) ⇒ A = ∫ ( g ( x ) − f ( x ) ) dx = − = − = .
1
2 12 0 2 12 12
0
Varianta 33 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
1 11
1. log 4 2 + log3 9 + 3 27 = +2+3= .
2 2
2. Funcţia f este funcţie de gradul al doilea cu ∆ = −8 şi a = 3 > 0 .
∆ 8 2
Valoarea minimă a funcţiei f este − = = .
4a 12 3
3. Notând 4 x = y obţinem ecuaţia y 2 + 3 y − 4 = 0 cu soluţiile −4 şi 1.
Cum 4 x > 0 , convine doar 4 x = 1 , deci x = 0 .
4. Dacă n ∈ , atunci n ∈ ⇔ n este pătrat perfect.
În mulţimea {0, 1, 2, … , 99} sunt 100 de elemente dintre care 10 sunt pătrate perfecte: 02 , 12 , 22 , ..., 92 .
10 1
Probabilitatea cerută este = = 0,1 .
100 10
a −1 1 1
5. Avem AB = −3 i + 2 j şi CD = ( a − 1) i + j . Atunci AB // CD ⇔ = ⇔ a=− .
−3 2 2
π 1
tg x + tg + 3
π 3
6. tg x + = =2 =8+5 3 .
3 1 − tg x ⋅ tg π 3
1−
3Ministerul
2 Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie:
1. a) Se arată că B 3 = I 3
0 0 1
b) B −1 = B 2 = 1 0 0 .
0 1 0
c) Obţinem ( a + b + c ) ⋅ det ( A) =
1
2
2
(
⋅ ( a + b + c ) ⋅ ( a − b ) + (b − c ) + ( c − a ) ≥ 0 .
2 2 2
)
2. a) Calcul direct.
b) 0ˆ = 0ˆ 2 + 0ˆ 2 , 1ˆ = 0ˆ 2 + 1ˆ 2 , 2ˆ = 1ˆ2 + 1ˆ2 , 3ˆ = 1ˆ2 + 3ˆ 2 , 4ˆ = 0ˆ 2 + 2ˆ 2 , 5̂ = 1ˆ 2 + 2ˆ 2 , 6ˆ = 2ˆ 2 + 3ˆ 2 .
c) Se arată inductiv că ∀ n ∈ `∗ , {x 2n
}
x ∈ ] 7 = H , de unde rezultă concluzia.
Rezolvare
1 3 1
1) a) f ′ ( x ) = − ⇒ f ′′ ( x ) = ⋅ 2 > 0 ⇒ f ′ este strict ctescătoare.
2x x 4 x x
b) Se poate demonstra prin calcul sau aplicând Teorema lui Lagrange.
c) Se adună relaţiile de la (b) de la k = 1 până la k = n şi astfel se obţine marginea şirului ( an )n ≥1 . Şirul
este evident crescător, deci va fi convergent conform Teoremei lui Weierstrass.
t2 x 1 x t 2 +1 −1 x2 x 1
2) a) f1 ( x ) =
1
∫ 0
t ⋅arctg t =
2
⋅arctgt − ∫
0 2 0 t +1
2
dx =
2
⋅arctg x − + ⋅arctg x .
2 2
π 1 π 1
b) f n (1) = ∫0 t n ⋅arctg t dt ≤ ⋅ ∫0 t n dt = ⋅
1
.
4 4 n +1
n +1 ′
1 t π 1 1 1 t n +1
c) f n (1) = ∫0
4 n + 1 n + 1 ∫0 t 2 + 1
⋅arctg t dt = ⋅ − dt .
n +1
n +1
1 1 t π
lim ⋅ ∫ 2 dt = 0 ⇒ lim n ⋅ f n (1) = .
n →∞ n + 1 0 t + 1 n→∞ 4
Varianta 34 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
b 1 ∆ 1
2. Fie V ( xV , yV ) vârful parabolei ⇒ xV = − = − , yV = − = . Evident xV + yV = 0.
2a 2 4a 2
3. Ecuaţia devine sin x (1 − 2 cos x ) = 0 ⇔ sin x = 0 sau 1 − 2 cos x = 0 .
1 π 5π
Cum x ∈ [0, 2π ) , avem sin x = 0 ⇔ x = 0 şi x = π , iar cos x = ⇔ x = şi x = .
2 3 3
4. Numărul funcţiilor bijective f : A → A este 5! = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 4 ⋅ 5 = 120 .
JJJG G G JJJG G G
5. Avem AB = −3 i + 2 j şi CD = ( a − 1) i + j .
JJJG JJJG 5
Atunci AB ⊥ CD ⇔ AB ⋅ CD = 0 ⇔ − 3 ( a − 1) + 2 = 0 ⇔ a =
3
π π π π
6. Avem sin x + cos x = sin x + sin − x = 2sin cos x − = 2 cos x − .
2 4 4 4
π π
Atunci sin B + cos B = sin C + cos C ⇒ 2 cos B − = 2 cos C − .
4 4
π
Cum B, C ∈ 0; obţinem B = C , adică triunghiul ABC este isoscel.
2
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie:
1. a) Se arată că suma elementelor matricei A este S = 80 .
b) Calcul direct.
( )
c) Se arată inductiv că An = 32n −1 ⋅ A , ∀ n ∈ `∗ . Rezultă că rang An = 1 , ∀ n ∈ `∗ .
2. a) Calcul direct.
1
b) e ∈ \ este element neutru al legii „ ∗ ” ⇔ ∀ x ∈ \ , ( ae − 2 ) ⋅ x = e − 6 ⇔ e = 6 şi a = .
3
1 1 1 1
c) Avem 6 ∗ 6 ∈ [ 0, 6] ⇔ a ∈ , . Verificăm că pentru a ∈ , , „ ∗ ” e o lege de compoziţie pe
6 3 6 3
[0, 6] . Pentru y ∈ [ 0, 6] fixat, considerăm funcţia f : [ 0, 6] → \ , f ( x ) = ( a ⋅ y − 1) ⋅ x − y + 6 .
1
∈ [3, 6] . Dacă 0 ≤ y < , funcţia f este strict descrescătoare pe [ 0, 6] , deci
1
Avem
a a
1
0 ≤ ( 6a − 1) ⋅ y ≤ f ( x ) ≤ 6 − y ≤ 6 . Dacă y = , 0 ≤ f ( x ) = 6 − y ≤ 6 .
a
1
Dacă < y ≤ 6 , funcţia f este strict crescătoare pe [ 0, 6] , deci 0 ≤ 6 − y ≤ f ( x ) ≤ ( 6a − 1) ⋅ y ≤ 6 .
a
1 1
Aşadar, pentru orice a ∈ , , „ ∗ ” este o lege de compoziţie pe intervalul [ 0, 6] .
6 3
Rezolvare
1 1 1
1) a) f ′ ( x ) = − − +
> 0, ∀x > 0.
( x + 1)
x−
2
3
x+
1
2 2
b) Ce arată că lim f ( x ) < 0 şi cum f este strict crescătoare, rezultă că f ( x ) < 0, ∀x > 0.
x →∞
c) an +1 − an = f ( n ) şi conform (b) ⇒ ( an )n ≥1 este strict descrescător.
2) a) f 3′ ( x ) = x 3 arcsin x .
1
1
t 2 1 1
t2 π 11 − t − 1
2
b) f1 = ∫02 t ⋅ arcsin t = ⋅ arcsin t 2 −∫2 dt = +∫ dt =
2 2 1− t2 0 0 28 0 1 − t 2
π 1 1 π π 3 π 3 π
48 2 ∫0
= + 2 1 − t 2 dt − = + − = − .
12 48 16 24 16 48
x 1−ε 2
c) lim ∫ t 2 ⋅ arcsin t dt = ∫ t ⋅ arcsin t dt .
x →1 0 0
x <1
Varianta 35 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
1. ( 2 + i )3 + ( 2 − i )3 = 23 + 3 ⋅ 22 i + 3 ⋅ 2i 2 + i3 + 23 − 3 ⋅ 22 i + 3 ⋅ 2i 2 − i3 = 4 .
f ( f ( x)) = f 2 ( x) ⇔ x + 4 = ( x + 2 ) ⇔ x 2 + 3x = 0 ⇔ x = 0 sau x = −3 .
2
2.
2x x
3 3
3. Ecuaţia se scrie 2 ⋅ 32 x + 2 x ⋅ 3x − 3 ⋅ 22 x = 0 şi împărţind prin 22 x se obţine 2 ⋅ + −3= 0.
2 2
x
3 3
Notăm y = ⇒ 2 y 2 + y − 3 = 0 ⇒ y1 = 1 şi y 2 = − .
2 2
x x
3 3
Cum > 0 , convine doar = 1 ⇔ x = 0 .
2 2
4. Mulţimea A are 1001 elemente, iar numărul celor divizibile cu 5 este dat de numărul k-urilor cu
200
proprietatea k ∈ `, 0 ≤ 5k ≤ 1000 adică 0 ≤ k ≤ 200 . Probabilitatea cerută este .
1001
5. Triunghiul AOB este dreptunghic în O. Avem AO = 3, BO = 4, AB = 5 .
AO ⋅ OB 12
Fie x distanţa de la O la dreapta AB. Atunci AO ⋅ OB = x ⋅ AB ⇒ x = ⇒ x= .
AB 5
6. m ( )ADC ) = 135 ⇒ m ( )BAD ) = 45 .
D D
Soluţie
x x − 2y − z = 2
1. a) Dacă X = y ∈ M3,1 ( ^ ) , ecuaţia e echivalentă cu sistemul 2 x + 2 y = 1 . Sistemul este
z x + 4 y − 3z = 5
compatibil nedeterminat, deoarece rangul matricei sistemului este egal cu 2, ca şi rangul matricei extinse.
b) Calcul direct.
−6 2 2
c) Se arată că A* = 6 −2 −2 . Rezultă rang A* = 1 . ( )
6 −2 −2
2. a) 7 2 − 2 ⋅ 52 = −1 , deci 7 + 5 2 ∈ A
b) Calcul direct.
( ) ( ( ))
2 n +1
( )
2 n +1
c) Avem f 7 + 5 2 = −1 . Mai mult, f 7 + 5 2 = f 7+5 2 = −1 , ∀ n ∈ ` ,
( )
2 n +1
iar şirul ( xn )n∈` = 7 + 5 2 are termenii distincţi, în ] 2 .
n∈`
Rezolvare
ex −e x
1) a) f ′ ( x ) = 1 − , f ′′ ( )
x = < 0 ⇒ f ′ este strict descrescătoare pe R .
ex + 1
( )
2
ex + 1
b) Pentru a ≤ 0 este evident, iar pentru a > 0 aplicăm regula lui l’Hospital.
c) lim f ( x ) = ln1 = 0.
x →∞
f ( x)
lim f ( x ) = −∞, lim = 1 = m.
x →−∞ x →−∞
x
lim ( f ( x ) − mx ) = 0, deci y = 0 este o asimptotă orizontală la +∞ şi y = x este o asimptotă oblică
x →−∞
la −∞ .
′
1 1 x +1
2) a) I 2 = ∫
3
( 1 )
dx = ⋅ ln 2.
3 0 x +1
3
3
1 x n ( x − 1)
b) I n +1 − In = ∫0 dx < 0.
1 + x3
1 1
c) 0 ≤ I n ≤ ∫0 x n dx = deci lim In = 0.
n +1 n→∞
Varianta 36 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
1
1. Prin împărţire se obţine că = 0, (142857 ) . Atunci a1 + a2 + a3 + ... + a6 = 1 + 4 + 2 + 8 + 5 + 7 = 27 .
7
2. Avem ( f D g )( x ) = f ( g ( x ) ) = 2 − g ( x ) = −3x , iar ( g D f )( x ) = g ( f ( x ) ) = 3 f ( x ) + 2 = 8 − 3 x .
Atunci ( f D g )( x ) − ( g D f )( x ) = −3 x − ( 8 − 3 x ) = −8, ∀x ∈ \ .
3. Fie f ( x ) = f ( y ) ⇒ 3 x + 1 = 3 y + 1 ⇒ x = y . Rezultă că funcţia f este injectivă.
4. Sunt 900 de numere de trei cifre, iar numărul celor divizibile cu 50 este dat de numărul k-urilor cu
18 1
proprietatea k ∈ `, 100 ≤ 50k < 1000 adică 2 ≤ k < 20 . Probabilitatea cerută este = .
900 50
5. Ecuaţia dreptei AB este: y = x − 3 . Punctele A, B, C sunt coliniare ⇔ C ∈ AB ⇔ a = −4 .
AB 2 + AC 2 − BC 2 1
6. Din teorema cosinusului obţinem cos A = =− .
2 AB ⋅ AC 2
Soluţie:
a 2 + bc = 0
b(a + d ) = 0
1. a) Din A2 = 02 obţinem sistemul: . Presupunem că a + d ≠ 0 . Rezultă b = c = 0
c(a + d ) = 0
( a − d )( a + d ) = 0
şi a = d . Din prima şi din ultima ecuaţie obţinem a = d = 0 , deci a + d = 0 , contradicţie.
−1
b) Se arată că ( I 2 + A )( I 2 − A ) = I 2 , deci ( I 2 + A ) = I 2 − A .
c) Matricele de forma X = α A , α ∈ \ sunt soluţii.
2. a) Se arată că f ( a ) = 0 .
b) Notând x 2 = t obţinem ecuaţia t 2 − 2t + 9 = 0 , ale cărei soluţii au t1 = t2 = 3 .
Rezultă x1 = x2 = t1 = 3 , x3 = x4 = 3 şi suma căutată este egală cu 4 3 .
c) Evident, B ⊂ A . Fie α = g ( a ) ∈ A . Din teorema împărţirii cu rest, există şi sunt unice q, h ∈ _ [ X ] ,
( )
cu grad ( h ) ≤ 3 , astfel încât g = X 4 − 2 X 2 + 9 ⋅ q + h . Rezultă α = g ( a ) = h ( a ) ∈ B , deci A ⊂ B .
Rezolvare
4
1) a) f ′( x) = deci f este strict crescătoare.
( )
2
3−x
b) lim f ( x ) = − 3 , lim f ( x ) = − 3 ⇒ y = − 3 este asimptotă orizontală la ±∞ .
x →∞ x →−∞
1 − e −1
b) ∫0
1
x ⋅ f ( x) = −
1 1 − x2
2 ∫0
e ⋅ − x ( )
2 ′
dx =
2
.
1 − e −1
c) ∫ F ( x ) ⋅ ( x )′ = F ( x ) ⋅ x − ∫ f ( x ) ⋅ x = −
1 1 1
.
0 0 0 2
Varianta 37 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
Atunci 1 + 4 + 7 + ... + 31 =
(1 + 31) ⋅11 = 176 .
2
2. Im ( f ) = { y ∈ \ / ∃ x ∈ \ astfel încât f ( x ) = y} .
Avem f ( x ) = y ⇔ x 2 + x + 1 − y = 0 . Această ecuaţie are soluţii reale dacă şi numai dacă ∆ ≥ 0 .
3 3
∆ = 1 − 4 (1 − y ) ; ∆ ≥ 0 ⇔ y ≥ . În concluzie, Im ( f ) = ; ∞ .
4 4
1 3 1 3 1+ 3
3. E = sin arcsin + sin arccos = + = .
2 2 2 2 2
( 2)
5− k
4. Termenii dezvoltării sunt Tk +1 = C5k ⋅1k = C5k 25− k , k ∈ {0,1, 2, 3, 4,5} .
Deoarece C5k ∈ ` avem Tk +1 ∈ _ ⇔ 5 − k = par ⇔ k ∈ {1,3,5} . Dezvoltarea are trei termeni raţionali.
JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG
5. ABCD pătrat ⇒ AB + AD = AC ⇒ AB + AC + AD = 2 AC . Atunci AB + AC + AD = 2 ⋅ AC = 2 2 .
( )
6. Avem: sin 75D = sin 45D + 30D = sin 45D ⋅ cos 30D + cos 45D ⋅ sin 30D .
2 3 2 1 6+ 2
sin 75D = ⋅ + ⋅ = .
2 2 2 2 Ministerul
4 Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie:
1. a) Calcul direct.
( ) ( ( )) ( ) ( ) ( )
t
b) det A − At = det A − At = det At − A = − det A − At deci det A − At = 0 .
b b +1
c) Minorul = −1 este nenul.
1 1
2. a) Pentru orice x ∈ [ 0, ∞ ) , avem f ( x ) = x3 + p ⋅ x 2 + q ⋅ x + r > 0 .
b) S1 = x1 + x2 + x3 = − p , S2 = x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = q .
( )
x13 + x23 + x33 = − p ⋅ S12 − 2 S2 − q ⋅ S1 − 3r = − p3 + 3 pq − 3r .
Rezolvare
1 x4
1) a) f ′ ( x ) = 3 x 2 − 1 + = 3 ⋅ > 0. este asimptotă orizontală spre +∞ .
1 + x2 1 + x2
b) lim f ( x ) = +∞ ; lim f ( x ) = −∞ şi f este continuă, deci este surjectivă. Conform (a) f este
x →∞ x →−∞
injectivă.
c) Singura valoare pentru n este 3 şi limita este 1.
1 1 1
2) a) I1 = ∫ 0
x ⋅ e x dx = x ⋅ e x − ∫ e x dx = 1.
0 0
∫ e (x )
− x n dx ≤ 0, deci ( I n ) n≥1 este descrescător şi mărginit inferior de 0.
1
n +1
b) I n +1 − I n = x
0
x n+1 e x ′ dx = e − I n − n In ⇒ lim n I n = e.
( )
1
c) I n +1 = ∫ 0 n →∞
Varianta 38 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
1. Avem 2 < 3 < 4 ⇒ log 2 2 < log 2 3 < log 2 4 ⇒ 1 < log 2 3 < 2 ⇒ log 2 3 ∈ (1, 2 ) .
9 9
2. x 2 + 3x + m > 0 , oricare ar fi x ∈ ⇔ ∆ < 0 ⇔ 9 − 4m < 0 ⇔ m >
⇔ m ∈ ,∞ .
4 4
π π π π
3. Avem sin x + cos x = sin x + sin − x = 2 sin cos x − = 2 cos x −
2 4 4 4
π 2 π π
Ecuaţia devine cos x − = ⇔ x − = ± + 2k π , k ∈
4 2 4 4
π
Mulţimea soluţiilor ecuaţiei iniţiale este: {2k π / k ∈ } ∪
+ 2kπ / k ∈ .
2
n! n! 3n !+ ( n − 2 ) n ! n!( n + 1) ( n + 1)! = C 3 .
4. ∀n ∈ , n ≥ 3 avem Cn2 + Cn3 = + = = = n +1
2!( n − 2 )! 3!( n − 3)! 3!( n − 2 )! 3!( n − 2 )! 3!( n − 2 )!
5. Avem d1 ∩ d 2 = { A (1; − 1)} . Atunci A ∈ d3 ⇔ 1 − 1 + a = 0 ⇔ a = 0 .
6. Din teorema cosinusului, BC 2 = AB 2 + AC 2 − 2 AB ⋅ AC ⋅ cos A ⇒ BC = 13 .
Perimetrul triunghiului ABC este AB + BC + AC = 7 + 13 .
Soluţie
1. a) Se arată că A3 = 03 .
a d g
b) Dacă X = b e
h ∈ M 3 ( ^ ) , din A ⋅ X = X ⋅ A rezultă g = 0 , d + g = 0 , a =e+h, d =h,
c i
f
a + b = f + i , d + e = i şi g + h = 0 . Se obţine g = d = h = 0 , a = e = i şi b= f .
c) Presupunem că există X ∈ M3 ( ^ ) , astfel încât X 2 = A .
a 0 0
Rezultă A ⋅ X = X ⋅ A . Din b), există a, b, c ∈ C , astfel încât X = b a
0 .
c a
b
0 0 0
Din X 2 = A , rezultă că det ( X ) = 0 , deci a = 0 . Se obţine X 2 = 0 0 0 ≠ A .
b2 0 0
( )
2. a) f ( 3) − f (1) = a 34 − 1 + b ( 3 − 1) şi rezultă concluzia.
( )
b) Se obţine f ( x ) − f ( y ) = ( x − y ) a ( x + y ) ( x 2 + y 2 ) + b .
c) Înlocuind în b) se obţine b = −85a − 1 . Din f (1) = 4 se obţine c = 84a − 5 .
Apoi, f (2) = −70a + 3 .
Dacă a ≥ 1 , obţinem f (2) ≤ −67 , iar dacă a ≤ −1 , că f (2) ≥ 73 , de unde rezultă concluzia.
Rezolvare
2x + 1 2 x2 + 4x + 3
1) a) f ′ ( x ) = 2 + = > 0, ∀x ∈ R .
x2 + x + 1 x2 + x + 1
b) lim f ( x ) = +∞, lim f ( x ) = −∞, f este continuă pe R , deci f este surjectivă, iar conform
x →∞ x →−∞
punctului (a) este injectivă.
f ( x)
c) lim = 2 dar lim ( f ( x ) − 2 x ) = +∞ .
x →∞ x x →∞
1
∫ f ( x ) dx = ∫ x (1 − x ) dx = 6 .
1 1
2) a)
0 0
Soluţie
2
−1 + i 3 1 − 2i 3 − 3 −1 − i 3
1. z =
2
= = =z.
2 4 2
2. Considerăm funcţia g : \ → \, g ( x ) = − x 2 + 4 x − 3 . Tabelul de semn al lui g este:
x −∞ 1 3 ∞
g ( x ) ≥ 0 ⇔ x ∈ [1; 3] .
g ( x) − − − − 0 ++++ 0 − − − −
x2 + 1 y 2 + 1
3. Avem f ( x ) = f ( y ) ⇒ = ⇒ ( x − y )( xy − 1) = 0 ⇒ x = y sau xy = 1 .
x y
x, y ∈ (1, ∞ )
Dar x, y ∈ (1, ∞ ) ⇒ xy > 1 . Avem ⇒ x = y , deci f este injectivă.
f ( x ) = f ( y )
4. O funcţie f : {1, 2,3} → {0,1, 2,3} pentru care f (1) este număr par este unic determinată de un tabel de tipul
x 1 2 3 unde a ∈ {0, 2} iar b, c ∈ {0,1, 2,3} .
f ( x) a b c Vor fi 2 ⋅ 4 ⋅ 4 = 32 funcţii cu proprietatea cerută.
5. Din teorema cosinusului, avem BC 2 = AB 2 + AC 2 − 2 AB ⋅ AC ⋅ cos A .
JJJG JJJG AB 2 + AC 2 − BC 2 5
Atunci AB ⋅ AC = AB ⋅ AC cos A=
Ministerul Educaţiei, = .
Cercetării şi Tineretului
2 2
şi
( ) = sin 45
Centrul
D Naţional
D D pentruD Curriculum
D DEvaluare
D în Învăţământul Preuniversitar
6. sin15 = sin 45 − 30 ⋅ cos 30 − cos 45 ⋅ sin 30
2 3 2 1 6− 2 Soluţie:
sin15D = ⋅ − ⋅ = .
2 2 2 2 4
1. a) Se calculează det ( A ) = ( a − b )( b − c )( c − a ) .
b) Se arată că unica soluţie este x = y = z = 0 .
c) Se obţin soluţiile (α , − α , 0 ) , cu α ∈ ^ .
2. a) 9, 4 ∈ ] şi 92 − 5 ⋅ 42 = 1 , deci z ∈ M
b) Se arată uşor că ∀ z1 , z2 ∈ M , avem z1 ⋅ z2 ∈ M şi z1−1 ∈ M .
c) Se demonstrează că pentru z = 9 + 4 5 ∈ M , ∀ k , n ∈ `* , cu n ≠ k , avem z n ≠ z k .
Rezolvare
1) a) f ′ ( x ) = ln x + 1.
1 1
Pe intervalul 0, , f este strict descrescătoare, iar intervalul , + ∞ , f este strict crescătoare.
2 e
f ( x)
b) lim f ( x ) = +∞ , lim = +∞ , lim f ( x ) = 0. Deci f nu are asimptote.
x →∞ x →∞ x x →0
x>0
1 x2 1 5 25 9
2) a) I 2 = ∫ dx = − + ⋅ ln .
0 4x + 5 8 16 64 5
b) 4 I n +1 + 5 In = ∫
1 x n
( 4 x + 5 ) dx = 1 .
0 4x + 5 n +1
1 1 1
c) I n +1 − I n ≤ 0 → ≤ In ≤ ⇒ lim n In = .
9 ( n + 1) 9n n→∞ 9
Varianta 40 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
4a 4 − a2
1. Avem z = + i . Atunci z ∈ \ ⇔ Im ( z ) = 0 ⇔ 4 − a 2 = 0 ⇔ a = ±2 .
4+a 2
4 + a2
2 x + 3 = y x = 3
2. Rezolvăm sistemul 2 şi obţinem o singură soluţie: . Rezultă că dreapta de ecuaţie
x − 4 x + 12 = y y = 9
y = 2 x + 3 este tangentă la parabola de ecuaţie y = x 2 − 4 x + 12 în punctul P ( 3, 9 ) .
1
3. Se impun condiţiile 2 x − 1 ≥ 0 şi x ≥ 0 , adică x ∈ , ∞ .
2
Prin ridicare la pătrat ecuaţia devine 2 x − 1 = x 2 ⇔ ( x − 1) = 0 ⇔ x = 1 .
2
( ) ( )
= sin 2 a cos 2 b − cos 2 a sin 2 b = sin 2 a 1 − sin 2 b − 1 − sin 2 a sin 2 b = sin 2 a − sin 2 b .
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
1. a) Se arată că S = 03 .
1
b) Se calculează A2 = 14 ⋅ A , apoi B ⋅ C = I 3 + (15a + 1) ⋅ A şi se obţine a = − .
15
c) Se demonstrează prin inducţie după n ∈ `∗ .
( )
2. a) Deoarece 0 = ε3 − 1 = ( ε − 1) ε 2 + ε + 1 şi ε ∈^ \ \ , rezultă concluzia.
( ) ( ) ( ) (
c) Din ipoteză, există g ∈ ^ [ X ] , astfel încât f1 X 3 + Xf 2 X 3 + X 2 f3 X 3 = X 3 − 1 ⋅ g ( X ) . )
Deoarece numerele 1, ε şi ε sunt rădăcinile polinomului X − 1 , se obţine sistemul
2 3
a1 + a2 + a3 = 0
a1 + a2 ⋅ ε + a3 ⋅ ε = 0 , unde ak = f k (1) , ∀ k ∈ {1, 2, 3} .
2
a1 + a2 ⋅ ε + a3 ⋅ ε = 0
2
Rezolvare
x x 1 1
1) a) f ′( x) = − = x − > 0, ∀x < 0.
x2 + 2 x2 + 1 x2 + 2
x 2 + 1
2 1 2t ⋅ t − ( t + 1) t + 1
b) f ′′ ( x ) = − = , unde t = x 2 + 1.
(x2 + 2 ) (
x2 + 2 ) (
x2 + 1 x2 + 1) ( )
( t + 1) ⋅ t ⋅ t ( t + 1)
Se arată că există un singur t pentru care numărătorul este 0, deci două valori pentru x .
c) lim f ( x ) = 0 ⇒ y = 0 este asimptotă la −∞ .
x →−∞
Soluţie
( )
2
+ 3 ( −3) = 22 + ( −3) = 1 .
3
1. Avem 100lg 2 + 3 −27 = 10lg 2
2. Im ( f ) = { y ∈ \ / ∃x ∈ \ aşa încât f ( x ) = y} .
Pentru y = 0 avem f ( 0 ) = 0 , iar pentru y ≠ 0 avem: f ( x ) = y ⇔ yx 2 − 2 x + y = 0 . Această ecuaţie are
soluţii reale dacă şi numai dacă ∆ ≥ 0 ⇔ 4 − 4 y 2 ≥ 0 , adică y ∈ [ −1; 1] . În concluzie, Im ( f ) = [ −1; 1] .
3. Notând 3x = y ecuaţia devine: 3 y = − y + 8 de unde obţinem y = 2 . Avem 3x = 2 ⇔ x = log 3 2 .
4. O funcţie f : {1, 2,3,4} → {1, 2,3, 4} cu proprietatea f (1) = f ( 3) este unic determinată de un tabel de tipul
x 1 2 3 4 unde a, b, c ∈ {1, 2,3, 4} .
f ( x) a b a c Vor fi 43 = 64 funcţii cu proprietatea cerută.
5. Fie d drepta ce trece prin O ( 0, 0 ) şi este paralelă cu dreapta AB.
JJJG G G x y
Un vector director al dreptei d este AB = −3 i + 2 j . Ecuaţia dreptei d este = ⇔ 2x + 3y = 0 .
−3 2
6. Ridicând la pătrat cele două egalităţi din ipoteză, se obţin relaţiile :
1
cos 2 a + cos 2 b + 2 cos a cos b = şi sin 2 a + sin 2 b + 2 sin a sin b = 1 . Adunând membru cu membru
4
Ministerul Educaţiei, Cercetării4şi Tineretului 4
aceste două egalităţi obţinem 2 + 2 ( cos a cos b + sin a sin b ) = , adică 2 + 2 cos ( a − b ) = de unde
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare 3în Învăţământul Preuniversitar 3
1 Soluţie:
rezultă cos ( a − b ) = − .
1. a) Calcul direct
3
x = pqr
b) Prin calcul direct se obţine unica soluţie y = − ( pq + qr + rp ) .
z = p+q+r
c) Numerele p, q, r verifică aceeaşi ecuaţie de grad trei x3 − x 2 − x + 1 = 0 , cu soluţiile x1 = x2 = 1 ,
x3 = −1 , deci p = q = 1 sau p = r = 1 sau q = r = 1 .
2. a) Se obţine A4 = I 4 .
{
b) G = I 4 , A, A2 , A3 } şi se verifică uşor axiomele grupului comutativ.
rezolvare
1 −x
1a) f ′( x) = −1 = < 0, ∀x > 0 .
1+ x 1+ x
ln(1 + x)
b) Avem lim f ( x) = lim x − 1 = ∞(0 − 1) = −∞, lim f ( x) = ln1 = 0 . În plus, f este
x →∞ x →∞ x x →0
continuă, deci are proprietatea lui Darboux. Astfel, mulţimea valorilor funcţiei este ( − ∞, 0 ) .
c) Funcţia este continuă, deci nu are asimptote verticale în punctele domeniului de definiţie. În 0,
f ( x)
lim f ( x) = ln1 = 0 , deci nici aici nu există asimptotă verticală. În sfârşit, lim = −1 şi
x →0 x →∞ x
lim ( f ( x) + x) = lim ln(1 + x) = ∞ , deci nu există asimptotă oblică spre ∞ .
x →∞ x →∞
1 1 x π 1 π − 2ln 2
∫0 f ( x) dx = x arctg x |0 −∫ 0 x 2 + 1 dx = 4 − 2 ln( x + 1) |10 =
1 2
2a) .
4
x
1 f (ln x) π
b) lim
x →∞ x
∫ f (ln t )dt = lim
x →∞ 1
= lim arctg(ln x) = , folosind regula lui l'Hospital pentru cazul
x →∞ 2
1
∞ x
şi faptul că pentru funcţiei g : (0, ∞) → \, g ( x) = ∫ f (ln t )dt are derivata g ′( x) = f (ln x) .
∞ 1
Soluţie
20
⇒ [a] = 0 .
1 1 1
1. Fie a = 1 − + 2 − 3 . Prin calcul direct obţinem a =
3 3 3 27
2. Scăzând cele două ecuaţii obţinem x 2 + 4 x + 3 = 0 de unde x = −1 sau x = −3 .
x = −1 x = −3
Sistemul are două soluţii: şi .
y = 5 y = 19
π 1 π 1 1 1
3. Avem arctg x = − arcctg , de unde x = tg − arcctg ⇔ x = ctg arcctg ⇔ x = .
2 3 2 3 3 3
4. Termenii dezvoltării sunt Tk +1 = C100
k
( 2 )11
100 − k
⋅1k = C100
k
2100 − k , k ∈ {0,1, 2,...,100} .
k
Deoarece C100 ∈ ` avem Tk +1 ∈ _ ⇔ 100 − k = par ⇔ k ∈ {0, 2, 4,...,98,100} .
Dezvoltarea are 51 de termeni raţionali.
JJJG G G JJJG G G JJJG JJJG
5. Avem AB = 2 i − 4 j , AC = 4 i − 8 j ⇒ AC = 2 AB ⇒ A, B, C sunt coliniare.
a+b+c
6. Aria triunghiului dat este S = p ( p − a )( p − b )( p − c ) unde a = 4, b = 5, c = 7 şi p = .
2
S 6
Obţinem p = 8 şi S = 4 6 . Atunci r = ⇒ r= .
p 2
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie:
1. a) rang ( A0 ) = 1 .
b) Calcul direct.
c) Pentru orice n ∈ ` , n ≥ 2 ,
( )
not ip
Cn = An B − BAn = An −1 ( AB − BA ) + An −1B − BAn −1 A = An −1 ⋅ A + Cn−1 ⋅ A .
Folosind relaţia anterioară, se demonstrează prin inducţie concluzia.
2. a) Avem f (−1) = f (1) = 0 şi obţinem a = −4 şi b = 12 .
b) Deoarece ecuaţia are coeficienţi reali, dacă admite rădăcina x1 = i , va avea şi rădăcina x2 = −i , deci
polinomul f se va divide cu ( X − i )( X + i ) = X 2 + 1 , adică a = 4 şi b = −12 .
c) Rădăcinile x1 , x2 , x3 sunt în progresie aritmetică, deci există z, r ∈ ^ astfel încât x1 = z − r , x2 = z
şi x3 = z + r . Obţinem x1 + x2 + x3 = 3 z = 3 , deci z = 1 .
x12 + x22 + x32 = (1 − r ) + 1 + (1 + r ) = 11 , deci r ∈ { − 2, 2 } , iar rădăcinile sunt −1, 1, 3 .
2 2
În final, a = 4 ⋅ ( x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 ) = −4 şi b = −4 x1 x2 x3 = 12 .
rezolvare
x 1 1 − x2 2
1a) f ′( x) = arctg x + , f ′′( x) = + = > 0, ∀x ∈ \ .
1+ x 2
1+ x 2
(1 + x )
2 2
(1 + x 2 )2
π 1
arctg x −
f ( x) π π 2 = lim 1 + x 2 = −1 , folosind regula lui
b) lim =− , lim f ( x) + x = lim
x →−∞ x 2 x →−∞ 2 x→−∞ 1 x →−∞ 1
− 2
x x
0 π
l'Hospital pentru cazul . Obţinem y = − x − 1 , ecuaţia asimptotei oblice spre −∞ .
0 2
π
c) Avem x2 = < 1 = x1 şi demonstrăm inductiv că şirul este strict descrescător. Cum el este şi cu
4
termeni pozitivi, rezultă că este convergent.
1 1
2a) ∫ ( x 2 − 2 x3 + x 4 )dx = .
0 30
b) I n =
2x − 1
2
1n
0 2
n 1
2 0
( n
2
)
( x − x 2 ) n |10 + ∫ (2 x − 1)2 ( x − x 2 ) n−1 dx = ∫ ( x − x 2 )n−1 − 4( x − x 2 )n dx = I n−1 − 2nI n .
1 1 1
c) Din b), I n < I n−1 . De aici rezultă inductiv I n < n I 0 = n . Cum I n > 0 , limita cerută este 0.
4 4 4
Varianta 43 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
rezolvare
1a) f ′( x) = 1 − e − x > 0, ∀x > 0 .
b) Derivata este pozitivă pe [0, ∞) şi negativă pe (−∞,0] , deci avem doar punctul de extrem 0.
c) Din lim f ( x) = ∞, lim f ( x) = −∞ şi b) rezultă că, pentru orice m , ecuaţia are soluţie unică.
x →∞ x →−∞
3 t 1 1
2a) ∫1 1+ t 2
dt =
2
ln(1 + t 2 ) | 13 = ln 2 .
2
t
b) Dacă F este o primitivă a funcţiei t → , atunci f ( x) = F (tg x) − F (1) , deci
1+ t2
f ′( x) = (1 + tg 2 x) F ′(tg x) = tg x.
1
c) Raţionând ca mai sus, f ′( x) + g ′( x) = tg x − = 0 . Rezultă f ( x) + g ( x) = constant = 0 .
ctg x
Varianta 44 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
1. z =
(1 − i )2 = 1 − 2i + i 2 = −i ⇒ Im ( z ) = −1 .
(1 + i )(1 − i ) 1 − i 2
2. Avem x 2 + mx + 1 ≥ 0, ∀x ∈ \ ⇔ ∆ < 0 ⇔ m2 − 4 < 0 ⇔ m ∈ ( −2, 2 ) .
1 1 1 1
3. arcsin 2 x = −⇔ 2 x ∈ [ −1, 1] şi sin − = 2 x . Soluţia ecuaţiei este x = − sin .
2 2 2 2
4. Mulţimea A conţine 5 elemente pare şi 5 impare. Dacă o submulţime cu 5 elemente a lui A conţine două
elemente pare, rezultă că celelalte trei elemente sunt impare. Putem alege 2 elemente pare din cele 5 în C52
moduri, iar 3 elemente impare din cele 5 pot fi alese în C53 . Numărul cerut în enunţ este C52 ⋅ C53 = 100 .
4 ⋅ 0 + 3⋅ 0 − 2 2
5. Ecuaţia dreptei BC este 4 x + 3 y − 2 = 0 . Atunci d ( O, BC ) = = .
42 + 32 5
π 9 4
6. α ∈ ; π ⇒ cos α < 0 şi atunci cos α = − 1 − =− .
2 25 5
cos α 4
ctg α = ⇒ ctg α = − .
sin α 3
1. a) Se arată că AB = BA = O4 , deci AB + BA = O4
b) Se arată că rang ( A + B ) = 2 şi rang A = rang B = 1 .
c) Se demonstrează folosind faptul că AB = BA = O4 şi binomul lui Newton.
2. a) Deoarece f (−1) = 0 , se obţine a = 6 .
b) Observăm că x0 = 0 nu este rădăcină pentru f .
1 1 1
Pentru i ∈ { 1, 2, 3, 4 } , xi e rădăcină a lui f ⇔ xi4 + axi3 + 4 xi2 + 1 = 0 ⇔ 1 + a ⋅ +4 2 + 4 =0 ⇔
xi xi xi
1
⇔ este rădăcină a lui g.
xi
4
1
c) Din ∑ x 2 = −8 < 0 rezultă concluzia.
i =1 i
rezolvare
2x + 1
a x 2 + x + 1 − (ax + b)
2 x2 + x + 1 = ( a − 2b) x + 2a − b
1a) f ′( x) = .
x + x +1
2
2( x 2 + x + 1) x 2 + x + 1
b) Trebuie ca f ′( x) > 0 pentru orice x ∈ \ , ceea ce se întâmplă dacă şi numai dacă funcţia liniară
de la numărătorul derivatei este constantă şi pozitivă, adică a = 2b > 0.
c) Conform b), în acest caz funcţia este strict crescătoare. Cum funcţia este şi continuă, iar
lim f ( x) = 2, lim f ( x) = −2 , mulţimea valorilor funcţiei este (−2, 2) .
x →∞ x →−∞
2a) f ′( x) = e arcsin x
> 0, ∀x ∈ [−1,1].
arcsin x u
b) Cu schimbarea de variabilă t = sin u , dt = cos udu obţinem f ( x) = ∫ e cos udu .
0
π π π π π π π
c) f (1) = ∫ 2 eu cos udu = eu sin u | 2 − ∫ 2 eu sin udu = e 2 + eu cos u | 2 − ∫ 2 eu cos udu = e 2 + 1 − f (1) .
0 0 0 0 0
π
1 2 1
Rezultă f (1) = e + .
2 2
Varianta 45 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
7
=
(
7 5 2 +1 )=5 2 +1 7
∈ (1, 2 ) ⇒
1.
50 − 1 =1.
5 2 −1 7 5 2 − 1
x1 x2 x12 + x22 ( x1 + x2 ) − 2 x1 x2 ( −1) − 2 ( −1)
2 2
2. + = = = = −3 ∈ ] .
x2 x1 x1 x2 x1 x2 −1
3
3. Ecuaţia este echivalentă cu 2 ⋅ 3x + = 7 . Făcând substituţia y = 3x obţinem ecuaţia 2 y 2 − 7 y + 3 = 0
3x
1 1
cu soluţiile 3 şi . Avem 3x = 3 ⇔ x = 1 , iar 3x = ⇔ x = − log 3 2 .
2 2
4. Funcţia f este strict crescătoare ⇔ f (1) < f ( 2 ) < f ( 3) < f ( 4 ) .
Orice submulţime a lui B poate fi ordonată crescător într-un singur mod. Numărul funcţiilor strict crescătoare
f : A → B este egal cu numărul submulţimilor cu 4 elemente ale mulţimii B, adică C64 = 15 .
5. Ecuaţia dreptei BC este 2 x − y + 5 = 0 . Lungimea înălţimii duse din vârful A în triunghiul ABC este
2 ⋅1 − 3 + 5 4 5
d ( A, BC ) = = .
2 + ( −1) 5
2 2
2 0
1. a) Se arată că AB = BA = .
5 2
b) Calcul direct.
c) Dacă X este o soluţie a ecuaţiei, obţinem că X ∈ C ( A ) , deci există x, y ∈ \ , astfel încât
x 0 x +x 2 x + x − 2 = 0
0 2
x = 1 x = −2
X = . Rezultă = A , deci , adică sau .
( 2 x + 1) y = 3
= y = −1
2 xy + y x + x
y x 2 y 1
−2 0
Se obţin soluţiile X 1 = B , X 2 = .
−1 −2
2. a) Fie x, y ∈ G . Avem 1 + xy ∈ ( 0, 2 ) , deci 1 + xy > 0 .
( x + 1)( y + 1) > 0
Atunci, x ∗ y ∈ G ⇔ , adevărat.
( x − 1)( y − 1) > 0
b) Calcul direct.
1 1 1 1 1 1 1 2 3 8 1
c) f ( x) = f ∗ ∗ ... ∗ = f ⋅ f ⋅ ... ⋅ f = ⋅ ⋅ ⋅ ... ⋅ = .
2 3 9 2 3 9 3 4 5 10 45
1− x 1 22
Din = rezultă x = .
1 + x 45 23
rezolvare
x
(2 x + a ) x 2 + 1 − ( x 2 + ax + 5)
x +1 2 x3 − 3 x + a
1a) f ′( x) = = .
x +1
2
( x 2 + 1) x 2 + 1
b) Trebuie ca ecuaţia x3 − 3x = − a să aibă trei soluţii. Pentru funcţia g : \ → \, g ( x) = x3 − 3x avem
x −∞ −1 1 ∞
g ( x) + 0 − 0 +
g ( x) −∞ / 2 2 −2 / ∞
Astfel, ecuaţia g ( x) = −a are trei soluţii pentru a ∈ (−2, 2) . Se verifică imediat, folosind semnul lui f ′ ,
că, în acest caz, funcţia f are trei puncte de extrem.
f ( x) x2 − x x2 + 1 5 −x
c) lim = 1, lim ( f ( x) − x) = lim + lim = lim +0 = 0,
x →∞ x x →∞ x →∞ x2 + 1 x →∞ x 2 + 1 x →∞ x 2 + 1( x + x 2 + 1)
Soluţie
1. Fie r raţia progresiei. Avem a6 = a3 + 3r şi a16 = a19 − 3r , deci a6 + a16 = a3 + a19 ⇒ a6 + a16 = 10 .
2. Ecuaţia dată are două rădăcini reale distincte dacă şi numai dacă ∆ > 0 . Avem ∆ = m 2 + 4m − 4 .
( ) (
∆ > 0 ⇔ m ∈ −∞ , − 2 − 2 2 ∪ −2 + 2 2 , + ∞ . )
3. Făcând substituţia lg x = y , ecuaţia devine y + y − 6 = 0 de unde obţinem y1 = 2 , y2 = −3 .
2
1
Avem lg x = 2 ⇔ x = 100 , iar lg x = −3 ⇔ x = .
1000
4. Funcţia f este strict descrescătoare ⇔ f (1) > f ( 2 ) > f ( 3) .
Orice submulţime a lui B poate fi ordonată descrescător într-un singur mod. Numărul funcţiilor strict
descrescătoare f : A → B este egal cu numărul submulţimilor cu 3 elemente ale mulţimii B, adică este egal
cu C53 = 10 .
5. Fie Q ( a, b ) . Avem MQ = ( a − 2 ) i + ( b + 1) j şi NP = i + 2 j .
MNPQ este paralelogram ⇔ MQ = NP ⇔ a − 2 = 1 şi b + 1 = 2 . Punctul căutat este Q ( 3, 1) .
Atunci AM 2 =
(
2 AB 2 + AC 2 − BC 2) , de unde Soluţie:
AM =
10
.
4 2
1. a) Calcul direct.
a 2 + bc = 0
b(a + d ) = 0
b) Din A2 = 02 obţinem sistemul: . Presupunem că a + d ≠ 0 . Rezultă b = c = 0 şi
c(a + d ) = 0
( a − d )( a + d ) = 0
a = d . Din prima şi din ultima ecuaţie din sistem rezultă a = d = 0 , deci a + d = 0 , contradicţie.
c) Din punctul b) avem că a + d = 0 şi din A2 = 02 deducem det ( A − x ⋅ I 2 ) = x 2 .
Obţinem det ( A + 2 I 2 ) = 4 .
2. a) (a,15) ∈ G ⇔ a 2 − 3 ⋅ 152 = 1 . Se obţine a ∈ { − 26, 26 } .
b) Pentru ( a, b ) , ( c, d ) ∈ G , avem ac + 3bd , ad + bc ∈ ] şi
( ac + 3bd ) − 3 ( ad + bc )2 = ( a 2 − 3b2 )( c 2 − 3d 2 ) = 1 .
2
rezolvare
2 − ln x ln x − 2
1a) f d′ (1) = lim f ′( x) = lim = 1 şi f s′(1) = lim f ′( x) = lim = −1 .
x21 x21 2 x x x/1 x/1 2 x x
b)
x 0 1 e2 ∞
f ′( x) | − | + 0 −
f ( x) |∞ 2 0 / 2/ e 2 0
Pentru m < 0 nu avem soluţii, pentru m = 0 sau m > 2/ e avem o soluţie, pentru m = 2/ e avem două
soluţii, iar pentru 0 < m < 2/ e avem trei soluţii.
c) Deoarece 1 < 3 < 5 < e2 şi funcţia este strict crescătoare pe [1, e2 ] , avem f (3) < f (5) .
π π π
1 1 π
2a) ∫ 2 t sin 2t dt
0
= − t cos 2t | 2 + sin 2t | 2 = .
2 0 4 0 4
Soluţie
( ) + (( 2 − i ) )
2 4 2
1. ( 2 + i )4 + ( 2 − i )4 = ( 2 + i )2 = ( 3 + 4i ) + ( 3 − 4i ) = −7 + 24i − 7 − 24i = −14 .
2 2
y = x 2 + x + 1 x = 0 x = 1
2. Sistemul are două soluţii: şi . Dreapta de ecuaţie y = 2 x + 1 intersectează
y = 2 x + 1 y = 1 y = 3
parabola de ecuaţie y = x 2 + x + 1 în punctele A ( 0, 1) şi B (1, 3) .
4
3. Fie funcţia f : \ → \, f ( x ) = 3x + 9 x . Se observă că f ( −1) = .
9
4
Funcţia f este strict crescătoare ⇒ f este injectivă ⇒ ecuaţia f ( x ) = are cel mult o soluţie.
9
În concluzie, ecuaţia iniţială are soluţie unică x = −1 .
4. Sunt 9000 de numere naturale cu 4 cifre. Numărul celor divizibile cu 9 este dat de numărul k-urilor cu
1
1000 ≤ 9k ≤ 9999 ⇔ 111, (1) ≤ k ≤ 1111 , deci există 1000 astfel de numere. Probabilitatea cerută este .
9
x A + xB + xC y A + y B + yC
5. Centrul de greutate al triunghiului ABC este G , , adică G (1, 2 ) .
3 3
x y
Ecuaţia dreptei OG este = ⇔ y = 2x .
1 Ministerul
2 Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
D
Centrul
D Naţional
D 75 − 15DCurriculum
pentru 75D + 15D şi Evaluare în Învăţământul
3 2 Preuniversitar
6
6. cos 75 + cos15 = 2cos cos = 2cos30D cos 45D = 2 ⋅ ⋅ = .
2 2 2 2 2
Soluţie:
x13 ≠ 0
a2 a
b) x1 e o rădăcină a polinomului f ⇔ f ( x1 ) = 0 ⇔ x13 + a 2 x1 − a = 0 ⇔ 1+ − =0 ⇔ ⇔
x12 x13
1
este o rădăcină a polinomului g.
x1
1 1 1
c) Notăm cu , şi rădăcinile polinomului g.
x1 x2 x3
Deoarece x12 + x22 + x32 = −2a 2 < 0 , rezultă că f are o singură rădăcină reală, de exemplu x1 .
1 1
Atunci, ∈ \ este unica rădăcină reală a lui g. Presupunem că x1 = , deci că x1 ∈ { − 1, 1 } .
x1 x1
Dacă x1 = −1 este rădăcina comună a polinoamelor, din f ( −1) = 0 deducem a 2 + a + 1 = 0 , fals.
Dacă x1 = 1 este rădăcina comună a polinoamelor, din f (1) = 0 deducem a 2 − a + 1 = 0 , fals.
rezolvare
π
1a) lim f ( x ) = lim arctg x =
x →1 x →∞ 2
x >1
π
b) Din cele de mai sus, dreapta y = este asimptotă orizontală spre + ∞ .
2
c) Deoarece arctg este funcţie strict crescătoare, funcţia dată are aceleaşi puncte de extrem local
1
ca şi funcţia g : \ \{−1,1} → \, g ( x) = 2 , adică x = 0.
x −1
1 x
2a) F ′( x) = + 2 = f ( x) .
1+ x 2
x +1
1 π 1
b) ∫ f ( x)dx = F ( x) |10 = + ln 2 .
0 4 2
n
n+k 1 n
k
c) an = ∑ 2 2 = ∑ f reprezintă sume Riemann asociate funcţiei f , diviziunilor
k =1 n + k n k =1 n
1 2 n 1 2 n
Dn = 0, , ,..., şi punctelor intermediare X n = , ,..., . Deoarece funcţia este
n n n n n n
integrabilă, fiind continuă, iar şirul normelor diviziunilor tinde la 0, şirul (an )n este
convergent.
Varianta 48 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
6
3 1 π π
6
1. Fie z numărul din enunţ. Avem z = + i = cos + i sin . Folosind formula lui Moivre,
2 2 6 6
obţinem: z = cos π + i sin π = −1 ⇒ Re ( z ) = −1 .
( f D f )( 512 ) = f ( f ( 512 ) ) = 3
1 9
2. = 9 512 = 29 = 2 .
f ( 512 )
3. Utilizând formula cos 2 x = 1 − 2 sin 2 x , ecuaţia devine 2 sin 2 x − sin x − 1 = 0 . Notăm y = sin x şi
1
obţinem ecuaţia 2 y 2 − y − 1 = 0 cu soluţiile − şi 1.
2
π 1 k +1 π
sin x = 1 ⇔ x = + 2kπ , k ∈ ] , iar sin x = − ⇔ x = ( −1) + kπ , k ∈ ] .
2 2 6
4. Fiecare submulţime cu trei elemente a lui M poate fi ordonată strict crescător într-un singur mod.
Numărul tripletelor (a, b, c) cu proprietatea că a, b, c ∈ M şi a < b < c este egal cu numărul submulţimilor cu
trei elemente ale mulţimii M, adică C73 = 35 .
1 2 −6
5. Fie d1 : x + 2 y − 6 = 0 şi d 2 : 2 x + 4 y − 11 = 0 . Deoarece = ≠ ⇒ d1 // d 2 . Punctul A ( 0, 3)
2 4 −11
2 ⋅ 0 + 4 ⋅ 3 − 11
, d 2 ) = d ( şi
1 5
se află pe dreapta d1 . AtunciMinisterul
distanţa cerută este d ( dCercetării
Educaţiei, d2 ) =
A, Tineretului = = .
Centrul Naţional pentru Curriculum şi 1Evaluare în Învăţământul 2 +4
2 Preuniversitar
2
20 10
JJJG 2 JJJG 2 JJJG JJJG JJJG JJJG
6. Avem AD = AD = 4 , iar AB ⋅ AD = AB ⋅ AD ⋅ cos 60D = 1 .
JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG
( )
Soluţie:
2
Atunci AC ⋅ AD = AB + AD ⋅ AD = AB ⋅ AD + AD ⇒ AC ⋅ AD = 5 .
1. a) Determinantul sistemului este ∆ = −5a + 20 . Obţinem a = 4 .
b) Dacă ∆ ≠ 0 , sistemul este de tip Cramer, deci este compatibil.
1 2
Pentru ∆ = 0 , deci pentru a = 4 , un minor principal este ∆ p = , iar sistemul este incompatibil
2 −1
1 2 1
dacă şi numai dacă ∆ c = 2 −1 1 ≠ 0 , adică pentru b ≠ 4 .
7 −1 b
1 3 1
c) Din x + z = 2 y şi din prima ecuaţie rezultă y = . Din primele două ecuaţii deducem x = , z = −
4 4 4
şi din ecuaţia a treia, singura condiţie este a + 4b = 20 , verificată de o infinitate de perechi
( a, b ) ∈ { ( 20 − 4b, b ) }
b∈\ .
cos t = 0
2. a) A ∈ G ⇔ . Obţinem a ∈ { − 1,1} .
sin t = a
b) Calcul direct.
c) Se verifică axiomele grupului.
Elementul neutru este X (0) = I 2 şi pentru X ( t ) ∈ G , ( X ( t ) )
−1
= X ( −t ) ∈ G .
rezolvare
1a) lim f ( x ) = arcsin 0 = 0.
x →+∞
2x
b) Funcţia este derivabilă pentru −1 < < 1 , adică x ∈ \ \{−1,1} . În punctele ±1 , derivatele
1 + x2
laterale sunt diferite, deci funcţia nu este derivabilă.
c) Deoarece arcsin este funcţie strict crescătoare, punctele de extrem ale funcţiei f coincid cu
2x
cele ale funcţiei g : \ → \, g ( x) = 2 . Acestea sunt ±1 .
x +1
3
2a) ∫0
1 2
x 1 − x 2 dx = −
3
( ) 2
1 − x 2 2 |10 = .
3
1 2π
b) V = π∫ (1 − x )dx =
2
.
0 3
1 n k 1 2 n
c) an = ∑ f sunt sume Riemann pentru funcţia f , diviziunile Dn = 0, , ,..., şi
n k =1 n n n n
1 2 n
punctele intermediare X n = , ,..., . Deoarece funcţia este integrabilă şi şirul
n n n
normelor diviziunilor tinde la 0, şirul sumelor Riemann este convergent.
Varianta 49 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
1 1
1. log9 3 + log 4 2 =
+ =1.
2 2
2. ∆ = −3m2 − 6m + 9
∆ ≤ 0 m ∈ ( −∞ ; − 3] ∪ [1; ∞ )
f ( x ) ≤ 0, ∀x ∈ ⇔ ⇔ ⇔ m ∈ ( −∞; − 3] .
m + 2 < 0 m ∈ ( −∞ ; − 2 )
1
3. 2 x + 2 x +1 + 2 x −1 = 56 ⇔ 2 x 1 + 2 + = 56 ⇔ 2 x = 16 ⇔ x = 4 .
2
4. Dacă n ∈ n ∈ ⇔ n este cub perfect. În mulţimea A sunt 10 cuburi perfecte: 13 , 23 , ..., 103 .
, atunci 3
10 1
Probabilitatea cerută este = = 0, 01 .
1000 100
BM 1
5. Cum MC = −3MB , rezultă că M ∈ ( BC ) şi = .
MC 3
BM
AM = AB + BM = AB + BC
BC
AM = AB +
1
4
( 3
AC − AB = AB + AC .
4
1
4
)
= . Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
2tg x 3
6. sin 2 x =
1 + tg x 5 pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Centrul 2
Naţional
Soluţie
1. a) det A = 1 + a 2 > 0, ∀x ∈ \
1 a a2
b) x = , y= , z=
care sunt în progresie geometrică
1+ a 2
1+ a 1 + a2 2
1 −a a2
1+ a 1+ a 1+ a
2 2 2
a 1 −a
c) A−1 = 2
1+ a 1+ a 1+ a
2 2
− 1 a 1
1 + a2 1 + a2 1 + a2
2. a) Se obţine e = 6 .
b) Se arată că corespondenţa este o lege de compoziţie pe G. Se verifică apoi axiomele grupului.
1
Se obţine că elementul neutru este e = 6 , iar simetricul lui x ∈ G este x′ = 5 + ∈G .
x−5
x−5= a >0 ab = c
c) Notăm y − 5 = b > 0 şi obţinem sistemul bc = a , cu unica soluţie a = b = c = 1 .
z −5=c >0 ca = b
Singura soluţie a sistemului iniţial este x = y = z = 6 .
rezolvare
1a) lim f ( x) = 0 , deci avem asimptota orizontală y = 0 spre + ∞ .
x →∞
3 x 2 − 12
b) f ′( x) = ⇒ funcţia este strict descrescătoare pe [1,2] şi strict crescătoare pe [2, ∞) .
x4
Mulţimea valorilor funcţiei este [ f (2), f (1)] = [−1,1].
c) Funcţia este derivabilă pe (2, ∞), deoarece, pe acest interval, −1 < f ( x ) < 0 , f este derivabilă
şi arccos este derivabilă. În punctul 2, g ′(2) = lim g ′( x) = ∞ , deci g nu este derivabilă.
x2 2
2a) F ′( x) = f ( x) .
2 1 1 1 π
b) π ∫ f 2 ( x)dx = π ∫ 2 − 2
1
dx = π + − arctg 2 .
0 x
1 x +1 2 4
n
n 1 1 2+2 2
∑
2
c) lim = ∫ f ( x)dx = − ln + + 1 |12 = ln .
(n + k ) 1+ 5
n→∞ 2
k =1 n + (n + k )
2 2 1
x x
Varianta 50 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
Soluţie
a1 b1 a 2 + a22 + a32 14 28
a1b1 + a2b2 + a3b3
1. a) A t = a2 b2 şi obţinem B = 1 = .
a b ab +a b +a b b12 + b22 + b32 28 56
11 2 2 3 3
3 3
2 2 2
a1 a2 a1 a3 a2 a3
b) Se obţine det ( B ) = + + ≥0
b1 b2 b1 b3 b2 b3
ak at
c) Punctele P1 , P2 , P3 , O sunt coliniare ⇔ = 0 , ∀ k , t ∈ {1, 2, 3} .
bk bt
ak at
det ( B ) = 0 ⇔ = 0 , ∀ t , k ∈ { 1, 2, 3 } , t ≠ k şi rezultă concluzia.
bk bt
= 52 = 25 , unde L = { a, b } ⊂ ] 5 .
L
2. a) Numărul elementelor mulţimii este ] 5
b) Calcul direct.
1̂ a b
c) Se verifică axiomele grupului. Pentru a, b ∈ ] 5 , notăm A(a, b) = 0ˆ 1ˆ 0ˆ .
0ˆ 0ˆ 1ˆ
Elementul neutru este I 3 = A 0, ( )
ˆ 0ˆ , iar simetrica matricei A(a, b) este matricea A(−a, − b) .
rezolvare
1a) | f ( x) |≤ x ⇒ lim f ( x) = 0.
x →0
1 1 1
b) f ′ ( x ) = sin − cos
x x x
sin t
c) lim f ( x) = lim = 1 ⇒ y = 1 este asimptotă orizontală spre + ∞ .
x →∞ t →0 t
1 1
2a) I 2 = ∫ (1 − 2 x 2 + x 4 ) dx = .
−1 15
(1 − x 2 )n+1 1
|−1 + 1 ∫−1 (1 − x 2 )n+1 dx = 1 I n+1 .
1 1
b) I n − I n+1 = ∫ x 2 (1 − x 2 )n dx = − x
−1 2(n + 1) 2(n + 1) 2(n + 1)
n
( −1)k Cnk =
∑
1
c) an = ∫−1(1 − x ) dx = I n , iar şirul ( I n ) n tinde descrescător către 0 .
2 n
k =0 2k + 1
Varianta 51 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
1. A − B = ( −3 ; 1] ⇒ ( A − B ) ∩ Z = {−2 ; − 1 ; 0 ; 1} ⇒ card ( ( A − B ) ∩ Z ) = 4 .
2. 2 x + 1 = x 2 − x + 3 ⇒ x2 − 3x + 2 = 0 ⇒ x ∈{ 1 ; 2 } ⇒ ( x ; y ) ∈ {(1 ; 3) , ( 2 ; 5 )} .
x −1 ≥ 0
3. ⇒ x ∈ [1 ; 2] ⇒ x − 1 + 2 − x + 2 ( x − 1)( 2 − x ) = 1 ⇒ x ∈{1 ; 2} .
2 − x ≥ 0
5 ⋅ 1 + 12 ⋅ 1 − 4
5. d ( A; d ) = ⇒ d ( A; d ) = 1 .
52 + 122
1 1
+
1 1 7
6. tga = , tgb = ⇒ tg ( a + b ) = 2 5 = .
2 5 1 1 9
1− ⋅
2 5
Soluţie
2 1
1.a) A2 = = A + I2
1 1
a b a b
1.b) X = .Din A ⋅ X = X ⋅ A , rezultă b = c , d = a − b deci X =
c d b a − b
Dacă det ( X ) = 0 ⇒ a 2 − ab − b 2 = 0 .Dacă b = 0 ⇒ a = 0 ⇒ X = 02 ,contradicţie.Dacă b ≠ 0 ,împărţind prin
a
b ⇒ t 2 − t − 1 = 0, t = ∈ _, fals.Deci det X ≠ 0 , adică X este inversabilă.
b
F F1 1 1
1.c) F2 = 1. Demonstrăm prin inducţie.Verificare. n = 1; A = 2 =
F1 F0 1 0
Presupunem adevărată pentru n şi demonstrăm pentru n + 1 .
F Fn 1 1 Fn + 2 Fn +1
An +1 = n +1 ⋅ =
n
F Fn −1 1 0 Fn +1 Fn
2.a)
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
σ ⋅π = , π ⋅σ =
2 1 3 5 4 1 3 2 5 4
Cum aceste permutări nu comută , rezultă concluzia.
Soluţie
x
1
1.b) lim ( x − f ( x ) )
x 1
= lim 1 − = .
x →∞ x →∞ x e
din monotonia lui f este şi strict crescătoare, rezultă imaginea funcţiei f este [1,∞ ) , deci f este surjectivă.
Fiind injectivă şi surjectivă f este bijectivă.
c) Presupunem că şirul ( g ( n )) n≥1 este mărginit superior, deci există β ∈ [1, ∞ ) astfel încât g ( n ) ≤ β , ∀n ≥ 1 .
Cum funcţia g este surjectivă, există α ∈ [1, ∞ ) astfel încât g (α ) = β . Prin urmare g ( n ) ≤ g (α ) , ∀n ≥ 1 .
Din g ( n ) ≤ g (α ) , deoarece g este crescătoare rezultă n ≤ α , ∀n ≥ 1 , absurd.
2. a) Funcţia F trebuie să fie continuă şi derivabilă. Din continuitatea în 1 rezultă a + b = 1 ,
iar din derivabilitatea în 1 rezultă a = 0 . Deci a = 0 şi b = 1 .
e e 1
1 1 1
b) Utilizăm schimbarea de variabilă ln x = t .Rezultă ∫ dx = ∫ dx = ∫ dt .
1
xF ( x ) (
1 x 1 + ln x
2
) 0 1+ t
2
π π
1 e
1 1
Dar ∫ dt = arctgt |10 = , deci ∫ xF ( x )dx = 4 .
0 1+ t
2 4 1
c) h este de două ori derivabilă, cu derivata de ordinul doi funcţie continuă.
Utilizăm integrarea prin părţi:
π π π
1 1 1
b b
rezultă h ( x ) h′ ( x ) |1 = 0 . Deci ∫ h ( x )h′′ ( x ) dx = − ∫ ( h′ ( x ) ) dx ≤ 0 .
π 2
a a
Varianta 52 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
1. 4 x − 8 = 4 x − 2 , 4 − 2 x = 2 x − 2 ⇒ f ( x ) = 0, ∀x ∈ \ .
2. x 2 − 2 x + a − 1 = 2 x + 3 ⇒ x 2 − 4 x + a − 4 = 0 ⇒ ∆ < 0 ⇒ a ∈ ( −∞,8 )
3. 3 3
( )
x − 1 = x − 1 ⇒ x − 1 = ( x − 1) ⇒ ( x − 1) x 2 − 2 x = 0 ⇒ x ∈ {0 ; 1 ; 2} .
( ) ( ) ( ) k
9 9 k
4. 3 + 1 = 1 + 3 , Tk +1 = C9k 3 ∈ Q ⇒ ∈ N
2
9
Numărul termenilor iraţionali este 10 − + 1 = 5 .
2
m +1 8 1
5. = ⇒ m= .
m − 1 −4 3
AB 2 + AC 2 − BC 2 1
6. cos A = ⇒ cos A = ⇒ m ( )A ) = 60D .
2 ⋅ AB ⋅ AC 2
Soluţie
1 2 3 4 5 6
1.a) σ −1 =
6 1 4 2 3 5
( )
1.b) m (σ ) = 7 m σ −1 = 7
( )
1.c) ε (σ ) = −1 Dacă ar exista o soluţie x atunci ε x 4 = ε (σ ) sau 1 = −1 contradicţie
2.a) x > 1, y > 1 ⇒ xy − x − y + 2 > 1 , deoarece ( x − 1) ⋅ ( y − 1) > 0
2b) f ( xy ) = xy − 1; f ( x ) D f ( y ) = ( x + 1) D ( y + 1) = xy + 1
2.c) Fie f −1 : G → ( 0, ∞ ) care este izomorfism , f −1 = g şi deci
∗ ... ∗
x = 1025 ⇒ ( g ( x) ) = g (1025) ⇔ ( g ( x) ) = 1024 ⇔ ( x − 1) = 1024 ⇒ x − 1 = 2 ⇒ x = 3
10 10 10
x ∗ x
10
Soluţie
1.a) f este continuă pe ( 0,1] deoarece, pe acest interval, se obţine prin operaţii cu funcţii continue. Cum
π π
x sin ≤ x şi lim x = 0 , rezultă lim x sin = 0 . Deci lim f ( x ) = 0 = f ( 0 ) . Prin urmare f este continuă
x x →0 x →0 x x20
π π π
c) f ′ ( x ) = sin − cos , ∀x ∈ ( 0,1]
x x x
1 1 1
sin ( ( n + 1) π ) = 0 şi
1
Avem f = f = sin nπ = 0 .
n +1 n +1 n n
1 1
Conform teoremei lui Rolle, există un punct c ∈ , astfel încât f ′ ( c ) = 0 , echivalent
n +1 n
π π π π π
sin − cos = 0 ⇔ c sin = π cos
c c c c c
π π 1 1
Rezultă f ( c ) = π cos . Prin urmare, c este o soluţie a ecuaţiei f ( x ) = π cos . şi c ∈ , .
c x n +1 n
2.a) Avem ∫ f ( x ) dx = ∫ ln (1 + x ) dx . Dar:
1 1
0 0
1 1
1 x x
∫0 ln (1 + x ) dx = ∫ 0 x′ ln (1 + x ) dx = x ln (1 + x ) 0 − ∫ 1 + xdx = ln 2 − ∫ 1 + xdx . Cum
1 1
0 0
1
x 1
∫ 1 + x dx = 1 − ln 2 rezultă ∫0 f ( x ) dx = 2ln 2 − 1 .
0
x2 ′ π 1 1 x2 π
1 1 1 1
x2 1
b) ∫ g ( x )dx = ∫ xarctgxdx = ∫ arctgxdx = − ∫ dx . Dar ∫ dx = 1 − arctgx = 1 − .
0 0 0
2 8 2 0 1+ x 2
0
1+ x 2
0 4
1
π 1
Rezultă g ( x )dx = ∫ − .
0
4 2
x 2 x2
c) Considerăm funcţia ϕ = f − g . Atunci: ϕ ′ ( x ) = − arctgx şi ϕ ′′ ( x ) = − .
1 + x2 ( )
2
1 + x2
Deoarece ϕ ′′ ( x ) ≤ 0 , rezultă ϕ ′ este descrescătoare şi x ≥ 0 ⇒ ϕ ′ ( x ) ≤ ϕ ′ ( 0 ) ⇒ ϕ ′ ( x ) ≤ 0 .
Prin urmare ϕ este descrescătoare şi x ≥ 0 ⇒ ϕ ( x ) ≤ ϕ ( 0 ) ⇒ ϕ ( x ) ≤ 0 ⇒ f ( x ) ≤ g ( x ) .
1
π
∫ ( g ( x ) − f ( x ) )dx = − 4 − ln 2 + 2 .
3
Ca atare aria căutată este A =
0
Varianta 53 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
1 2 1
1. 2008 = 44 , − = ⇒ 2008 + 3 ⋅ − = 46 .
3 3 3
5+7+8 abc 7 3
6. S = p ( p − a )( p − b )( p − c ) , p = = 10 , S = 10 3 ⇒ R = ⇒R= .
2 4S 3
SoSoluţie
1.a) A ⋅ ( X + Y ) = A ⋅ X + A ⋅ Y = X ⋅ A + Y ⋅ A = ( X + Y ) ⋅ A ⇒ X + Y ∈ C ( A )
a b
1.b) Fie A = . Din A ⋅ E1 = E1 ⋅ A, A ⋅ E2 = E2 ⋅ A ⇒ a = d , c = b = 0 ⇒ A = a ⋅ I 2
c d
1.c) Dacă oricare trei se află în C ( A ) atunci există α ∈ ^, A = α ⋅ I 2 ⇒ a patra matrice se
află în C ( A ) .
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
2.a) x = a −1 ⋅ b , x = ⋅ =
2 1 3 4 5 2 1 4 5 3 1 2 4 5 3
1 2 3 4 5
2.b) a ⋅ b = ; ord ( ab ) = 3
1 2 4 5 3
2.c) ord ( b ) = 6 ⇒ b k = e echivalent cu 6 | k
Soluţie
1. a) Avem: f ′ ( x ) = 3x − 3 , f ′ ( x ) = 0 ⇔ x ∈ {−1,1} şi următorul tabel de variaţie al funcţiei f:
2
(1, ∞ ) . Cum f este strict crescătoare pe (1, ∞ ) , rezultă că f este injectivă pe (1, ∞ ) . Deoarece f este injectivă,
soluţia este unică.
c) Deoarece g ( x) = f 2 ( x) = x 6 − 6 x 4 + 9 x 2 , rezultă g ′ ( x ) = 6 x5 − 24 x3 + 18 x , de unde g ′′ ( x ) = 30 x 4 − 24 x 2 + 18 .
( )
Pentru a rezolva ecuaţia g ′′ ( x ) = 0 , notăm x 2 = t şi rezultă 12 5t 2 − 6t + 1 = 0 care are soluţiile
1 1 1
t1 = şi t2 = 1 . Deci ecuaţia are soluţiile −1, − , ,1 . Ţinând cont de semnul funcţiei g ′′ , rezultă că g
5 5 5
are patru puncte de inflexiune.
x −∞ −1 1 ∞ 2.a) lim f ( x ) = lim f ( x ) = f ( 0
x/0 x20
f ′( x) + 0 − 0 + continuă în 0. Rezultă f este contin
\.
f ( x) −∞ / 2 2 -2 / ∞ f continuă pe \ ⇒ f admite prim
\.
b) xe x dx = e x ( x − 1) + C , iar sin xdx = − cos x + C .
∫ ∫
e x ( x − 1) + c1 , x ≤ 0
Deci o primitivă a funcţiei f va fi de forma: F ( x ) = .
− cos x + c2 , x > 0
Din condiţia de continuitate a lui F rezultă c1 = c 2 = c .
x
c) Deoarece F este o primitivă a lui f, rezultă f ( t ) dt = F ( x) − F (0) , deci limita de calculat este
∫0
F ( x ) − F (0) F ( x ) − F (0) F ′( x )
lim 2
. Cu regula lui l´Hôspital : lim 2
= lim .
x2 0 x x2 0 x x2 0 2 x
F ′( x ) f ( x) sin x 1
Apoi lim = lim = lim = .
x2 0 2 x x20 2 x x2 0 2 x 2
Varianta 54 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
1 2 x − 1 3x + 2 x 2 − 3x + 3 1
2. 1 − x ≠ 0,1 − 2 x ≠ 0 ⇒ x ∈ \ \ 1, ; − ≥0⇒ ≤ 0 ⇒ x ∈ ,1 .
2 1 − x 1 − 2 x ( x − 1 )( 2 x − 1) 2
3. 3 3
( )
2 − x = 2 − x ⇒ 2 − x = ( 2 − x ) ⇒ ( 2 − x ) x 2 − 4 x + 3 = 0 ⇒ x ∈ {1;2;3} .
49 − k
2 2 ( 49 − k ) k
k
k 3
4. Tk +1 = C49 x ; y2 = ⇒ k = 28 ⇒ T29 .
3 2
JJG JJG JJG
JJG r + r + r JJG G G
5. rG = A B C ⇒ rG = 2i + 2 j .
3
3 a
6. sin A = , = 2 R ⇒ R = 3.
2 sin A
Soluţie
1 −1 1 0
1.a) A ⋅ B = ; B⋅ A= ; A⋅ B ≠ B⋅ A
0 1 1 1
1b) Prin calcul direct .
1 −2 1 −n ∗
1.c) Notăm C = A ⋅ B . C 2 = apoi prin inducţie completă se arată că C =
n
, ∀n ∈ `
0 1 0 1
deci răspunsul este negativ.
2a) X 3 − 2 ⋅ X − 1 = ( X + 1) ⋅ P
1 5 1 5
2.b) Q3 = X 3 − 2 ⋅ X − 1 Q3 = X 3 − 2 ⋅ X − 1 are trei rădăcini reale : x1 = −1 , x2 =
+ , x3 = −
2 2 2 2
2.c) Prin inducţie completă după n .Pentru n = 2 , Q2 = P # P . Presupunem afirmaţia adevărată pentru n şi o
( ) ( )
demonsrăm pentru n + 1 . Qn+1 = X n+1 − Fn +1 ⋅ X − Fn = X ⋅ X n − Fn ⋅ X − Fn −1 + Fn ⋅ X 2 − X − 1 , de unde
rezultă afirmaţia .
Soluţie
1.a) Deoarece se obţine prin operaţii cu funcţii continue pe \ , f este continuă pe \ , deci şi pe [ −1,1] .
x2 − 4
f este derivabilă pe ( −∞,0 ) şi f ′ ( x ) = , deci f este derivabilă în −1 şi
( )
2
x2 + 4
3 3
f ′ ( −1) = −< 0 . Analog, f este derivabilă pe ( 0,∞ ) , deci f este derivabilă în 1 şi f ′ (1) = >0.
25 25
Rezultă că f ∈ A .
f ( x) − f (0) −x 1 1
b) lim = lim = − ⇒ f derivabilă la stânga în 0 ş i f ′(0) = − .
x/0 x x/0 x x 2 + 4 4 ( ) s
4
f ( x) − f (0) x 1 1
lim = lim = ⇒ f derivabilă la dreapta în 0 şi f d′ (0) = . Deoarece
x20 x x 20 x x + 4
2
4 ( ) 4
f d′ (0) ≠ f s′(0) rezultă că f nu este derivabilă în 0.
c) Funcţia g, fiind continuă pe [ −1,1] , este mărginită şi îşi atinge marginile.
g ( x) − g (−1)
Deoarece g ′( −1) < 0 există α ∈ ( −1,1) aşa încât < 0, ∀x ∈ (−1, α ) . Aceasta
x − (−1)
implică g ( x ) < g ( −1), ∀x ∈ ( −1, α ) . De aici deducem că minimul funcţiei continue g nu poate fi atins în –1.
Analog, minimul funcţiei continue g nu poate fi atins în 1. Deci minimul funcţiei g
este atins într-un punct x0 ∈ (−1,1) .
(
2. a) F ′ ( x ) = ax 2 + ( 2a + b ) x + b + c e x . )
Deoarece F este o primitivă a lui f , rezultă F ′ ( x ) = f ( x ) , ∀x ∈ \ . Prin urmare rezultă a = 1, b = −3, c = 3 .
1 1 1
( )
1
∫ x ( x − 1) e dx = x − 3x + 3 e = e − 3 . Deci aria cerută este egală cu 3 − e .
x 2 x
0
0
1 1 1
( )
c) Vol C f = π ∫ f 2 ( x ) dx = π ∫ x 2 (1 − x ) e 2 x dx = π ∫ x 4 − 2 x3 + x 2 e2 x dx .
2
( )
0 0 0
( ) (
Fie G ( x ) = ax 4 + bx3 + cx 2 + dx + p e 2x o primitivă a lui g ( x ) = x 4 − 2 x3 + x 2 e2 x . Din G ′ ( x ) = g ( x ) , ∀x ∈ \)
1 7 7 7
rezultă a = , b = −2, c = , d = − , p = .
2 2 2 4
1
1 7 1 15e 2 − 7
∫( ) 7 7
Prin urmare x 4 − 2 x3 + x 2 e 2 x dx = x 4 − 2 x3 + x 2 − x + e 2 x = , deci
0 2 2 2 4 0 4
π
Vol ( C g ) =
4
(15e 2
)
−7 .
Varianta 55 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
1. − 8 = −3 , {−2,8} = 0, 2 ⇒ −3, 2 .
s = 5 s = 5
2. 2 ⇒ ⇒ ( x, y ) ∈ {( 2,3 ) , ( 3, 2 )} .
s − 2 p = 13 p = 6
3. 2 x = t , t 2 − 10t + 16 = 0 ⇒ t ∈ {2;8} ⇒ x ∈ {1;3} .
x ( x − 1) x ( x − 1)
4. C x2 = , Ax2 = x ( x − 1) , x ≥ 2 , + x ( x − 1) = 30 ⇒ x = 5 .
2 2
( ) ( ) 2 ⋅ ( −2 ) + 1 ⋅ 1
JJJG G G JJJG G G JJJG JJJG JJJG JJJG JJJ
n G JJJG JJJ
n G JJJG
5. OA = 2i + j , OB = −2i + j ⇒ OA ⋅ OB = OA ⋅ OB cos OA , OB , cos OA , OB =
22 + 12 22 + 12
( )
JJJ
n G JJJG −3
cos OA, OB = .
5
1
2⋅
1 3 =3 .
6. ctg x =3 ⇒ tg x = ⇒ tg 2x =
3 1 4
1−
9
Soluţie
(
1.a) xn +1 = a ⋅ xn − b ⋅ yn , yn +1 = b ⋅ xn + a ⋅ yn . Deci xn2+1 + yn2+1 = a 2 + b 2 ⋅ xn2 + yn2 )( )
1.b) ( xn )n , ( yn )n ( xn )n , ( yn )n
Şirurile sunt mărginite dacă şi numai dacă şirul
( dn )n , dn = xn2 + yn2 , ∀n ∈ `
este mărginit.
( ) ( ) ⋅(x )
n
d n +1 = a + b ⋅ d n
2 2
dn = a2 + b2 0 + y0
2 2
a 2 + b2 ≤ 1 d n ≤ x02 + y02 , ∀n ∈ `
deci . Dacă atunci
a 2 + b2 > 1 (d n )
Dacă şirul este nemărginit.
π π
cos 3 − sin 3 xn x nπ nπ
1.c) A = 2 ⋅ ; = An ⋅ 0 ⇒ xn = 2n ⋅ x0 ⋅ cos − y0 ⋅ sin
sin π π
cos n
y 0
y 3 3
3 3
De aici rezultă relaţia cerută.
2.a) A ≠ I 3 , A2 ≠ I 3 , A3 ≠ I 3 , A4 = I 3 ; A4 n = I 3 , ∀n ∈ ` . A4 n +1 = A, A4 n + 2 = A2 , A4 n +3 = A3 .
De unde rezultă concluzia.
{ }
2.b) G = I 3 , A, A2 , A3 formează un grup .Se arată că Ai ⋅ A j ∈ G , i, j ∈ {0,1, 2,3}
sau se scrie tabla operaţiei.
( ) ( )
2.c) I 3 + A + A2 + A3 + I 3 + A + A2 + A3 + ... + I3 + A + A2 + A3 + I 3 = ( )
1 0 0
0 2009 0 ⇒ det ( M ) = 2009
0 1
0
Soluţie
1.a) Succesiv rezultă:
f ( x) x − 3x + 2
3 3
x − 3x + 2
3 3
x3 − 3x + 2
lim = lim ; lim = lim 3 ;
x − 1 x/1 x −1 x −1 ( x − 1)
x/1 x/1 x/1 3
x3 − 3x + 2 x3 − 3x + 2 3x 2 − 3 x +1
lim 3 = 3 lim = 3 lim == 3 lim = −∞ .
( x − 1) ( x − 1) 3 ( x − 1) x −1
x/1 3 x/1 3 x/1 2 x/1
b) Funcţia f este derivabilă în orice punct x care satisface condiţia x3 − 3x + 2 ≠ 0 . Deci domeniul de
derivabilitate al funcţiei f este \ \ {−2,1}.
x +1
c) Aplicând corect reguli de derivare, rezultă f ′( x) = .
( x − 1)( x + 2 )
2
3
x −∞ −2 −1 1 ∞
′
f ( x) +++++ +++++ 0 ------ ++++++
f ( x) −∞ / 0 / 3
4 2 0 / ∞
1 1
Astfel avem sistemul A + B + C = 0, 3 A + 2 B + C = 0, 2 A = 1 care are soluţia A = , B = −1, C = .
2 2
1 1 1
Atunci: f ( x) = + + . Primitiva se găseşte imediat:
2 x x + 1 2( x + 2)
1 1 1 1 1 x( x + 2)
∫ f ( x)dx = 2 ∫ xdx − ∫ x + 1dx + 2 ∫ x + 2dx = ln x +1
+C .
1 1
b) Deoarece t ∈ (1, ∞ ) rezultă t > 1, t + 1 > 2, t + 2 > 3 ⇒ t (t + 1)(t + 2) > 6 ⇒ < .
t ( t + 1)( t + 2 ) 6
x −1
x x
1 1
Atunci, pentru x > 1 rezultă ∫1 t ( t + 1)( t + 2 ) dt < ∫1 6 dt = 6 .
Egalitatea are loc dacă x = 1 .
1 1 1
x2 1 3x2 1 1
c) Utilizăm schimbarea de variabilă: x3 = t . Rezultă ∫1+ x 6
dx = ∫
3 0 1+ x 6
dx = ∫
3 0 1+ t2
dx .
0
π π
1 1 2
1 1 x
Dar ∫ 1 + t 2 dx = arctgt 0 = 4 . Rezultă ∫ 1 + x6 dx = 12 .
0 0
Varianta 56 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
1. 2 ( a − bi ) + a + bi = 3 + 4i ⇒ z = 1 − 4i .
( )
2. s s 2 − 3 p = −18 .
3. 5 = t > 0 ⇒ 1 + t − 2t 2 = 0 ⇒ t = 1 ⇒ x = 0 .
x
k
( )
1
9− k k
4. Tk +1 = C9k a 2
3 , 2 ( 9 − k ) − = 4 ⇒ k = 6 ⇒ T7 .
a 3
G 2 G2 G G G G G G G G
(
5. u − v = u − v u + v )( )( )( )
, 3i + 2 j 2i + 3 j = 3 ⋅ 2 + 2 ⋅ 3 = 12 .
BC 13
6. BC = AC 2 + AB 2 = 13 ⇒ R = = .
2 2
Soluţie
1.a) f ( A ) = A2 = I 2
1.b) f ( X + f ( X ) ) = A ⋅ ( X + A ⋅ X ) = A ⋅ X + A2 ⋅ X = A ⋅ X + X = X + f ( X )
1.c) Fie f ( X1 ) = f ( X 2 ) ⇒ A ⋅ X 1 = A ⋅ X 2 ⇒ X 1 = X 2 , deoarece A este inversabilă , deci f este injectivă.
Fie Y ∈ M 2 ( \ ) . X = A−1 ⋅ Y este o preimagine a lui Y .Rezultă f este surjectivă, deci f este bijectivă
2.a)
X , Y ∈ M ⇒ A ⋅ X = X ⋅ A, A ⋅ Y = Y ⋅ A ⇒ A ⋅ ( X ⋅ Y ) = ( A ⋅ X ) ⋅ Y = ( X ⋅ A ) ⋅ Y =
X ⋅( A⋅Y ) =
X ⋅ (Y ⋅ A ) = ( X ⋅ Y ) ⋅ A
2.b) Fie X , Y ∈ G ⇒ det ( X ) ≠ 0,det (Y ) ≠ 0,det ( X ⋅ Y ) ≠ 0 şi X ⋅ Y ∈ M ⇒ X ⋅ Y ∈ G .
a b a 0
X ∈ M şi X = ⇒ X = .Cum det ( X ) ≠ 0 ⇒ a ≠ 0 .
c d c a
1
a 0
−1
X = ∈G
− c 1
2
a a
a 0 2 −1 0
2.c) Fie X = , X = I 2 ⇒ c = 0, a = ±1. Deci există un element de ordin doi : X = .
c a 0 −1
Soluţie
2 2
1.a) Deoarece lim f ( x) = , rezultă că dreapta de ecuaţie y = este asimptotă orizontală spre ∞ .
x →−∞ 3 3
a n +1 5 + 2n
b) Observăm că an > 0, ∀ n ≥ 1. Deoarece = ≤ 1 , ∀ n ≥ 1, rezultă că şirul este descrescător.
an 4 + 3n
5 5
Din 0 < an ≤ a1 şi a1 = rezultă 0 < a n ≤ , ∀ n ≥ 1, deci şirul este şi mărginit.
4 4
Fiind descrescător şi mărginit, şirul este convergent , deci are limită.
5 + 2n 2
Notăm lim an = x ∈ \ . Din a n +1 = ⋅ a n rezultă x = x , de unde x = 0. Prin urmare lim a n = 0 .
n →∞ 4 + 3n 3 n →∞
7 42e x
c) Din g ( x ) = f (e x ) rezultă g ′ ( x ) = − , ∀x ∈ \ .Atunci g ′′ ( x ) = , ∀x ∈ \ .
(3e x + 4) 2 (3e x + 4)3
Deoarece g '' ( x ) > 0, ∀x ∈ \ rezultă că f este convexă pe \ , prin urmare nu are puncte de inflexiune.
1 1 1
∫ 0 f (e )dx = ∫ xdx = 3 x3 = 3.
x
2 a)
0 0
e e e
∫ ∫
b) Vol (C f ) = π ln xdx . Dar ln xdx =x ln x − x 1e . Rezultă Vol (C f ) = π ln xdx =π .
1 1
∫
1
e e
c) Pentru calculul integralei ∫ f ( x)dx = ∫
1 1
ln xdx utilizăm schimbarea de variabilă
′
( )
e 1 1 1 1 1
∫e dx + ∫ f ( x)dx = ∫ e x dx + e − ∫ e x dx = e
x2 2 2
Prin urmare
0 1 0 0
Varianta 57 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
10 1 + a2 7 1 + a 2 1700 10
1. + 10a = 10 , a = ⇒ 10 = ⇒ + 10a = 22 .
a a 11 a 77 a
2. x 2 + 4 x + 5 = ( x + 2 ) + 1 ≥ 1∀x ∈ \, x 2 + 2 x + 2 = ( x + 1) + 1 ≥ 1∀x ∈ \
2 2
( x2 + 4 x + 5)( x2 + 2 x + 2 ) ≥ 1∀x ∈ \ .
3. x > 0,log 2 ( 4 x ) = log 2 4 + log 2 x = 2 + log 2 x , log 2 x = t , t 2 + t − 2 = 0 ⇒ t ∈{1 ; -2}
1
x ∈ 2 ; .
4
k
2 200 − k k
(3 x )
200− k
4. Tk +1 = C200 , k ∈ {0;1; 2;...;200} , − = 0 ⇒ k = 80 ⇒ T81 .
k
x 3 2
4 1 1
5. m = − = ⇒ y − 1 = ( x − 2) ⇒ x − 2 y = 0 .
−8 2 2
6. ma2 =
( )
2 b2 + c2 − a2
, a 2 = b 2 + c 2 − 2bc cos A ⇒ a 2 = 12 , ma = 7 .
4
Soluţie:
x x x 3
1.a) 1 = A ⋅ 0 ⇒ x1 = 3, y1 = 2 ; 2 = A ⋅ ⇒ x2 = 17, y2 = 12.
y1 y0 y2 2
xn + 2 = 3 ⋅ xn +1 + 4 ⋅ yn +1
1.b) ; Deci xn + 2 − 6 ⋅ xn +1 + xn = 0, ∀n ≥ 0 .
yn + 2 = 2 ⋅ xn +1 + 3 ⋅ yn +1
1.c) Demonstrăm prin inducţie. x0 + y0 ⋅ 2 = 1, x1 + y1 ⋅ 2 = 3 + 2 2 .Presupunem adevărat pentru n şi
demonstrăm pentru n + 1 .
( )( ) ( )
n +1
xn +1 + yn +1 ⋅ 2 = 3 ⋅ xn + 4 ⋅ yn + ( 2 xn + 3 yn ) 2 = 3 + 2 2 ⋅ xn + yn 2 = 3 + 2 2 .
^ ^ ^ ^ ^
2.a) 3 x 2 = 3 ⇒ x 2 = 1 ⇒ x ∈ 1,6
^
2.b) ord 3 = 6
3
− ^ − − − − ^ ^ ^
2.c) Presupunem că f este un morfism de grupuri. f 0 = 1; f 0 = f 2+ 2 + 2 = 3 = 6 = 1 ,
contradicţie.
Soluţie
1.a) Din xn +1 = xn2 + 1 rezultă xn +1 − xn = xn2 − xn + 1 > 0, ∀n ≥ 1 , ∀ n ≥ 1, deci şirul este strict crescător.
Cum xn ≥ x1 , şirul este mărginit inferior. Demonstrăm că şirul este nemărginit superior. Într-adevăr,
presupunând că este mărginit superior, conform teoremei lui Weierstrass rezultă că este convergent, deci are
limită şi lim xn = x ∈ \ . Trecând la limită în relaţia de recurenţă şi, ţinând cont de teorema referitoare la
n →∞
operaţii cu şiruri care au limită, rezultă x = x2 + 1, de unde x2 +x+1 = 0, deci x ∈ ^ \ \ , contradicţie cu
x ∈ \ . Prin urmare şirul dat este strict crescător şi nemărginit superior, deci are limită şi aceasta este ∞.
x 3 + x, x ≤ 0
b) f : \ → \ , f ( x ) = .
arctgx, x > 0
3 x 2 + 1, x < 0
Funcţia f este derivabilă pe fiecare din intervalele (–∞, 0) şi (0, ∞) şi f ′( x ) = 1 . Apoi:
2 , x>0
x +1
f ( x) − f (0) x +x
3
f s' (0) = lim = lim = lim( x 2 + 1) = 1 ;
x →0
x <0
x−0 x →0
x<0
x x →0
x <0
1 + 4i 1 − 4i 64
1. + =
4 + 7i 4 − 7i 65
b
2. xv = − ⇒ x =1.
2a
3 1
3. 3x = t , t > 0 , 3t + = 10 ⇒ t ∈ ;3 ⇒ x ∈ {−1;1} .
t 3
4. Numărul cazurilor posibile este 2008 : 2 = 1004 . Numărul cazurilor favorabile se obţine din
335
3 ⋅1,3 ⋅ 3,...,3 ⋅ 669 ⇒ 670 : 2 = 335 . p = .
1004
1 1
5. md = −2 ⇒ m = − , y − 2 = ( x − 3) ⇒ x − 2 y + 1 = 0 .
−2 2
1
6. M mijlocul lui [ BC ] . GM = AM , AM este înălţime AM 2 = AB 2 − BM 2 ⇒ AM = 4 .
3
4
Deci GM = .
3
Soluţie
b
a x +
1.a) d =
bc
⇒ f ( x) = a a
=
a d c
c x +
c
1.b) Fie x1 , x2 > 0 a.î. f ( x1 ) = f ( x2 ) ⇒ x1 ( ad − bc ) = x2 ( ad − bc ) , deci x1 = x2 , adică f este injectivă.
ax + b a1 x + b1
1.c) Inducţie după n .Pentru n = 1 ⇒ f ( x ) = = . Presupunem adevărată pentru n şi
cx + d c1 x + d1
a f ( x) + b
demonstrăm pentru n + 1 . f D f D...D f ( x ) = c n f ( x ) + dn =
n +1 n n
an +1 x + bn +1 a bn
, deoarece An +1 = An ⋅ A = n ⋅ A.
cn +1 x + d n +1 cn dn
1 0 a 0 0 b a +1 b
2a) Fie X ∈ G , X = + + = ⇒ det X = a + 1 ≠ 0 .
0 1 0 0 0 0 0 1
2.b) A2 = A, B 2 = 02 , A ⋅ B = B, B ⋅ A = 02 .
Fie X 1 , X 2 ∈ G; X 1 = I 2 + aA + bB, X 2 = I 2 + a ' A + b ' B
( ) ( )
X 1 ⋅ X 2 = I 2 + a + a ' + aa ' A + b + b ' + bb' B , a + a ' + aa ' ≠ −1 .
a b
( X1 )−1 = I 2 − A− B , deci G este un grup.
a +1 b +1
2.c) X 2 = I 2 ⇒ X = I 2 − 2 A + bB, b ∈ \.
Soluţie
x π
1.a) Cum lim f ( x ) = lim = 0 şi lim g ( x ) = lim arctgx = , rezultă
x →∞ x →∞ 1+ x 2 x →∞ x →∞ 2
π
lim ( f ( x ) g ( x ) ) = lim f ( x )⋅ lim g ( x ) = 0 ⋅ =0.
x →∞ x →∞ x →∞ 2
1 − x2
b) f este derivabilă şi f ′( x) = , ∀x ∈ \ .
(1 + x )
2 2
Semnul derivatei:
x −1 1
f ′( x ) -------- 0 +++++++++ 0 -----------
Ţinând cont de semnul derivatei, rezultă că – 1 este punct de minim local, iar 1 este punct de maxim local.
x2
c) Considerăm funcţia h : \ → \ , h ( x ) = f ( x ) − g ( x ) . Rezultă h′( x) = − . Deoarece
(1 + x ) 2 2
∫ t ln tdt F ( x) − F (1)
Rezultă lim 1
= lim = Fd′ (1) . Deoarece Fd′ (1) = ϕ (1) = 0 rezultă că limita este egală cu 0.
x21 x −1 x21 x −1
∫ a f ( x) dx = F ( b ) − F ( a ) .
b
c) În cazul respectiv, deoarece f este continuă, ea admite o primitivă F şi
2. x < 3 ⇒ − x + 3 − x + 4 = 1 ⇒ x ∈∅ , x ∈ [ 3, 4 ) ⇒ x − 3 − x + 4 = 1 ⇒ x ∈ [ 3, 4 ) ,
x > 4 ⇒ x − 3 + x − 4 = 1 ⇒ x = 4 . Deci x ∈ [3, 4] .
1 5 1
3. log3 x = t , t + = ⇒ t ∈ 2; ⇒ x ∈ 9; 3
t 2 2
{ }
1
4. Numărul cazurilor posibile 2008 : 2 = 1004 . Numărul cazurilor favorabile 251 . p = .
4
5. ( m − 2 )2 + ( −2 − m )2 = 4 . m ∈ {−2; 2} .
cos x 1 − sin 2 x 1
6. ctg x = 6 ⇒ =6⇒ = 36 ⇒ sin 2 x = .
sin x sin 2 x 37
Soluţie
2
1.a) ∆ = 14m − 4 ≠ 0 ⇒ m ∈ \
7
2
1.b) m =
7
1.c) d 2 ∩ d3 = {( 7, −3)}; ( 7, −3) ∈ d1 ⇒ m =
2
7
^
2.a) det A = m ∈ ± 1 . Cum ( 5 , +, ⋅ ) este un corp comutativ , rezultă că A este inversabilă.
Se arată că : ABA = B
m n m' n'
2.b) | H |= 10 . Fie X 1 , X 2 ∈ H ⇒ X 1 = ^ ^ , X 2 = ^ ^ .
0 1
0 1
mm mn + n
' '
∈ H , deoarece mm ' ∈ ± 1 .
^
X1 ⋅ X 2 = ^
^
0 1
mn + n 1 0
^ ^
m2
X 12 = I 2 , X1 ≠ I 2 ⇒ ^ = ⇒ m 2 = 1^ şi n m + 1^ = 0^ .Pentru m = 1,
^ ^
n = 0 ⇒ X1 = I 2 ,
2.c)
0
1 0 1
^
^ ^
^
fals. Pentru m = − 1, n ∈ 5 ⇒ 5 soluţii.
Soluţie
f ( x) x3 + x x3 + x x3 + x f ( x)
1.a) Deoarece = şi = rezultă lim = 1.
f ( x + 1) ( x + 1) + x + 1
3
( x + 1) + x + 1 x + 3 x + 4 x + 2
3 3 2 x →∞ f ( x + 1)
f −1 ( x) g ( x) y y
lim = lim = lim = lim = 1.
x →∞ x x →∞ 3 x y →∞ f ( y ) y →∞ y3 + y
3 3 3
π 0 π
2.a) ∫ f ( x) dx = ∫ f ( x)dx + ∫ f ( x)dx . Utilizând schimbarea de variabilă x = −t ,
−π −π 0
0 0 π π π π
rezultă ∫ f ( x)dx = − ∫ f (−t )dt = ∫ f (−t )dt = − ∫ f (t ) dt = − ∫ f ( x)dx şi astfel se obţine că ∫ f ( x)dx = 0 .
−π π 0 0 0 −π
3 3 3
f ( x) 26 13
b) ∫ dx = ∫ x dx . Dar ∫ x 2 dx = 2c 2 ⇔
2
= 2c 2 . Rezultă c = ∈ (1,3) .
1
sin x 1 1
3 3
( )
c) F ( x ) = − x 2 + 2 cos x + 2 x sin x . Considerăm şirul ( xn′ )n≥1 , xn′ = 2nπ . Atunci lim F ( xn′ ) = −∞ .
n→∞
π
Considerând şirul ( xn′′ )n≥1 , xn′′ = 2nπ + rezultă lim F ( xn′′ ) = ∞ . Prin urmare funcţia F nu are limită la ∞ .
2 n→∞
Varianta 60 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
39 − 1 39 − 1 39 − 1 9
1. 1 + 3 + 32 + ... + 38 = = ⇒2 = 3 − 1 < 39.
3 −1 2 2
( )
2. x13 + x23 = s s 2 − 3 p , s = −5, p = −7 ⇒ x13 + x23 = −5 ( 25 − 3 ( −7 ) ) = −230 ∈ ] .
1 5 1
3. log5 x = t , t + = ⇒ t ∈ 2; ⇒ x ∈ 25; 5 .
t 2 2
{ }
4. 2 x − 3 ≥ 2
,
( 2 x − 3)( 2 x − 4 ) = 6 ⇒ x = 3 .
2
C32 = 3 .Deci x = 3 .
y+2 x+3
5. = ⇒ x − y +1 = 0 .
3+ 2 2+3
G G G G G G G G
( ( )) ( ( ))
5
6. u ⋅ v = u ⋅ v cos ) u; v ⇒ cos ) u; v = .
6
Soluţie
1.a) f ( A ) = A2 = 02
1.b) f ( f ( X ) ) = f ( AX ) = A2 X = 02
1.c) Presupunem f ( X ) + f (Y ) = I 2 ⇒ A ( X + Y ) = I 2 şi aplicăm pe
f ⇒ f ( A ( X + Y ) ) = f ( I 2 ) ⇒ A2 ( X + Y ) = A ⇒ 02 = A , contradicţie.
0 1
2a) At = ⇒ AA = I 2 ,deci A ∈ P
t
1 0
( ) ( )
2.b) Fie A, B ∈ P, A ⋅ At = I 2 ⇒ det A ⋅ At = 1 ⇒ det ( A ) ⋅ det At = 1 ⇒ det ( A) ≠ 0
⇒ A inversabilă ⇒ A = A ⇒ P = GL2 ( \ ) = grup
t −1
( )
2.c) X = A−1 ⋅ B;det ( X ) = det A−1 ⋅ ( det B ) ≠ 0 ⇒ X ∈ GL2 ( \ ) = P .
Soluţie
1 x
1.a) Deoarece f ′( x) = ⋅ rezultă următorul tabel de variaţie:
1+ 1+ x 2
1 + x2
x −∞ 0 ∞
f ′( x ) − 0 +
. Se observă că cea mai mică valoare este ln 2 .
f ( x) 2 ln 2 /
b) Cum e f ( x ) = 1 + 1 + x 2 şi g ′( x) =
1
( )
rezultă e f ( x ) − 1 g ′( x) = 1 .
1+ x 2
1
c) Fie funcţia ϕ : \ → \ , ϕ ( x ) = g ( x) − x . Rezultă ϕ ′( x) = 1 + x ( 2 −2
) − 1 .Deoarece ϕ ′ ( x ) < 0, ∀x ∈ \
rezultă ϕ strict descrescătoare pe \ . Prin urmare, pentru orice x > 0 rezultă ϕ ( x ) < ϕ (0) . Cum ϕ (0) = 0 , se
obţine inegalitatea cerută.
1
x4 x1
2.a) Într-adevăr f este derivabilă şi f (0) = f (1) = 0 , iar f ( x)dx = ∫
0
2
− x3 +
20
= 0.
1
a b c
b) Deoarece f ( x) = ax + bx + cx + d , a ≠ 0 , rezultă ∫ f ( x)dx = 4 + 3 + 2 + d
3 2
şi
0
f (0) = d , f (1) = a + b + c + d . Prin urmare, condiţia f ∈ M este echivalentă cu
a + b + c = 0
3a a
a b c , de unde: a ∈ \, a ≠ 0, b = − , c = , d ∈ \ . Rezultă
4 + 3 + 2 = 0 2 2
3a 2 a 1
f ( x ) = ax 3 − x + x + d , a ∈ \, a ≠ 0, d ∈ \ . Atunci f =d = f (0) .
2 2 2
1
c) Aplicăm teorema de medie. Deci c ∈ ( 0,1) astfel încât ∫ f(x)dx = f(c) .Rezultă f(c) = f(0) şi f(c) = f(1) .
0
Conform teoremei lui Rolle, există α ∈ (0, c ) şi β ∈ (c,1) astfel încât f ′(α ) = 0, f ′( β ) = 0 .
Varianta 61 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
1. 2 (1 − x ) = x + 1 + 4 ⇒ x = −1
Soluţie
1 a b 1 c d 1 a + c b + d
1.a) M a ,b ⋅ M c, d = 0 1 0 ⋅ 0 1 0 = 0 1 0 = M a + c,b + d
0 0 1 0 0 1 0 1
0
1.b) M 0,0 = I 3 este elementul neutru .Pentru orice matrice M a ,b ∈ G , există matricea M − a , −b ∈ G a.î.
M a ,b ⋅ M − a ,− b = M 0,0 = M − a ,−b ⋅ M a ,b . . M c,d ⋅ M a ,b = M c + a ,d +b = M a + c,b + d = M a ,b ⋅ M c ,d .
0 a b
1.c) = M = − a 0 0 ⇒ det ( M ) = 0 ;
M a ,b − M at ,b
−b 0 0
Dacă a = 0, b ∈ \∗ ⇒ rang ( M ) = 1; Dacă a = 0, b = 0 ⇒ rang ( M ) = 0 .
Dacă a ∈ \∗ ⇒ rang ( M ) = 2 .
2a) ord (e) = 1 , ord ( a ) = ord ( b ) = ord ( c ) = 2 .Deci x = e este unica soluţie.
2.b) ∀x ∈ K , x 2 = e ⇒ K este comutativ
Dacă ab = a ⇒ b = e ,fals.
Dacă ab = b ⇒ a = e ,fals.
−1
Dacă ab = e ⇒ b = a = a ,fals.Deci ab = c
2.c) Nu sunt izomorfe deoarece K nu este ciclic şi ] 4 este ciclic fiind generat de 1 .
Soluţie
1.a) f este continuă pe fiecare dintre intervalele ( −∞,1) şi (1,∞ ) , deoarece pe fiecare dintre intervalele
( −∞,1) şi (1,∞ ) f se obţine prin operaţii cu funcţii continue. f este continuă în 1 dacă lim f ( x ) = f (1) .
x →1
ln x ln (1 + t )
Deoarece lim f ( x ) = lim = lim = 1 = f (1) rezultă f continuă în 1. Rezultă f continuă pe \ .
x →1 x →1 x − 1 t →0 t
0 ln x − ( x − 1) 1− x
b) Suntem în cazul . Aplicăm regula lui l´ Hôspital. Rezultă lim = lim .
x →1 2 x ( x − 1)
( x − 1)
x →1 2
0
1− x 1 1
Dar lim = − . Deci limita este − .
x →1 2 x ( x − 1) 2 2
c) Deoarece se obţine prin operaţii cu funcţii derivabile, funcţia f este derivabilă pe ( 0, ∞ ) \ {1} .
x − 1 − x ln x
În plus, f ′( x ) = , ∀x ∈ ( 0, ∞ ) \ {1} .
x ( x − 1)
2
f ( x) −1 f ( x ) − f (1) 1
Cum lim = lim = − , rezultă că f este derivabilă în x = 1 şi
x →1 x −1 x →1 x −1 2
1
f ′ (1) = lim f ′ ( x ) = − .
x →1 2
1 1
1 − x − ln x ⋅ , x ≠1
( x − 1)
2
Prin urmare, f ′ : ( 0, ∞ ) → \ şi f ′( x) = .
1
− 2 , x =1
1
Deoarece 1 − − ln x ≤ 0, ∀x ∈ ( 0, ∞ ) rezultă f ′ ( x ) < 0, ∀x ∈ ( 0, ∞ ) , deci funcţia
x
f este strict descrescătoare.
2.a) Fie F : \ → \ o primitivă pe \ a lui f. Atunci f este derivabilă pe \ şi F ′ ( x ) = f ( x ) , ∀x ∈ \ . Deci
F ′ ( x ) = ln(1 + sin 2 x), ∀x ∈ \ . Deoarece 1 + sin 2 x ≥ 1 rezultă F ′ ( x ) = ln(1 + sin 2 x) ≥ 0, ∀x ∈ \ . Prin urmare
F este crescătoare pe \
∫0 f ( x) cos dx = ∫0 ln (1 + sin )
π π 2
b) x cos x dx .
g ′( x) = arcsin′ x ⋅ F ′ ( arcsin x ) =
1
f ( arcsin x ) =
1
( )
ln 1 + x 2 . Deci
1− x 2
1− x 2
g ′ : ( −1,1) → \ şi g ′ ( x ) =
1
(
ln 1 + x 2 . )
1− x 2
Varianta 62 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
1. 62 = x ( x − 5 ) ⇒ x = 9 .
(
2. f ( −1) = −2 ⇒ f ( 2 ⋅ ( −2 ) ) = 10 ⇒ f 2 ⋅ ( f ( −1) ) = 10 . )
π π π π 2π 4π
3. 2 x + + 2kπ , k ∈ Z ⇒ x = π ;2 x + = − x + + 2kπ , k ∈ Z ⇒ x ∈ 0;
= x− ; ;2π . Deci
22 2 2 3 3
2π 4π
x ∈ 0; ;π ; ; 2π .
3 3
4. Cazul 1: 4k = 20 ⇒ k = 5
Cazul 2: 4k + 20 = 48 ⇒ k = 7
k ∈ {5,7}
5. 2 xM = x A + xN , 2 xN = xB + xM ⇒ xM = 4, xN = 5;
2 yM = y A + y N , 2 y N = y B + yM ⇒ yM = 3, y N = 4 , deci M ( 4 ; 3) , N ( 5 ; 4 ) .
a 2 + ( a + 1) − ( a + 2 )
2 2
6. −1 < < 0, a ∈ `∗ ⇒ a ∈ {1, 2} . Doar pentru a = 2 se obţine triunghi .
2a ( a + 1)
Soluţie
6 2
1.a) B = 2
= 2B
−6 −2
1.c) d = 2 − a;det ( A ) = ad − bc = a ( 2 − a ) − bc = 0 .
2.a) Aplicăm algoritmul lui Eucid.
( ) ( )
x6 − 1 = x 4 − 1 ⋅ x 2 + x 2 − 1
x 4
− 1 = ( x − 1) ⋅ ( x + 1) , deci ( f , g ) = x
2 2 2
−1
2.b) 8 soluţii distincte.
(
2.c) f ( x ) = ( x − 1) ⋅ ( x + 1) ⋅ x 2 + 1 )
Soluţie
1
1.a) Deoarece f 2 ( x ) = x 2 + ln x , rezultă f 2′ ( x ) = 2 x + > 0, ∀x ∈ ( 0, ∞ ) . Deci f 2 strict crescătoare pe
x
intervalul ( 0,∞ ) .
1 1
b) Cum f n ⋅ f n (1) = n − 1 ⋅ 1 < 0 rezultă că ecuaţia f n ( x) = 0 are cel puţin o rădăcină reală, situată în
e e
1
( )
intervalul ,1 . Cum f n este strict crescătoare rădăcina este unică.
e
3 1 3 1
c) Rezultă lim − = lim 2 − .
x →1 f 2 ( x ) − 1 x − 1 x →1 x + ln x − 1 x − 1
3 1
Pentru calcul limitei lim 2 − se utilizează schimbarea de variabilă
x →1 x + ln x − 1 x − 1
3 1 y − y 2 − ln ( y + 1)
y = x − 1 . Se obţine lim − = lim
y →0 ( y + 1)2 + ln ( y + 1) − 1 y y →0 y 3 + 2 y 2 + y ln ( y + 1)
şi se aplică regula lui l´ Hôspital.
y
−2 y −
y − y 2 − ln ( y + 1) y +1
Rezultă lim 3 = lim , de unde
y →0 y + 2 y 2 + y ln ( y + 1) y
3 y 2 + 4 y + ln ( y + 1) +
y →0
y +1
1
−2 −
y +1 3
lim =−
y →0 ln ( y + 1) 1 5
3y + 4 + +
y y +1
2. a) Considerăm funcţiile, g : [ −2π ,0] → \ , g ( x ) = x3 şi H : ( 0, ∞ ) → \ , h : [ 0, 2π ] → \ , h ( x ) = 1 + sin x .
Deoarece f ( x ) = g ( x ) , ∀x ∈ [ −2π ,0] \ {0} şi g este integrabilă pe [ −2π ,0] rezultă f integrabilă pe [ −2π ,0] .
Analog, deoarece f ( x ) = h ( x ) , ∀x ∈ [ 0, 2π ] şi h este integrabilă pe [ 0,2π ] rezultă f integrabilă pe [ 0,2π ] .
Prin urmare f este integrabilă pe [ −2π ,0] ∪ [ 0, 2π ] = [ −2π , 2π ] .
π 0 π
b) ∫−1 f ( x) dx = ∫−1 f ( x) dx + ∫0 f ( x) dx
x4 0 1 π π π
= − şi ∫ f ( x) dx = ∫ (1 + sin x ) dx = ( x − cos x ) = π + 1 ,
0 0
Cum ∫ f ( x) dx = ∫ x3 dx =
−1 −1 4 −1 4 0 0 0
π 3
rezultă ∫ f ( x) dx = π −
−1 4
c) Inducţie matematică.
2π
2π 2π
Cum ∫
0
(1 + sin x ) dx = ( x − cos x ) 0
= 2π , rezultă ∫ f ( x )dx ≤ 2π
0
2π n −1 n −1 2π
Presupunem ∫ f ( x) dx ≤ 2 π şi demonstrăm că ∫0 f n ( x) dx ≤ 2n π
0
n −1
Deoarece 0 ≤ 1 + sin x ≤ 2 şi sin x ≤ 1 rezultă (1 + sin x ) ≤ 2n −1 şi
(1 + sin x )n−1 sin x ≤ (1 + sin x )n−1 , rezultă
Varianta 63 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
4 ( n + 1) 4n 12
1. an+1 − an = − = ⇒ an+1 − an > 0, ∀n ∈ ` ⇒ şirul este crescător .
n+4 n + 3 ( n + 3)( n + 4 )
5 5 19
2. x 2 + x + 1 = − x 2 − 2 x + 6 ⇒ 2 x 2 + 3x − 5 = 0 ⇒ x ∈ − ,1 ⇒ A − , , B (1,3)
2 2 4
π π 3π 7π
3. x − = 3 x + + 2kπ , k ∈ Z ⇒ x ∈ ; ,
4 4 4
4
π π π 3π 5π 7π
x − = −3 x − + ( 2k + 1) π , k ∈ Z ⇒ x ∈ ; ; ; .
4 4 4 4 4 4
( )
2
4. 2n = 32 ⇒ n = 5 , T4 = C53 2 x 2 ( −5 y )3 ⇒ T4 = −5000 x 4 y3 .
m 3 2 1
5. = = ⇒ ( m, n ) = − , −12 .
2 n −8 2
JJJG JJJG
6. AC ⋅ BD = 0 ⇒ AC ⊥ BD ⇒ AB 2 = OB 2 + OA2 , CD 2 = OD 2 + OC 2 ,
AD 2 = OD 2 + OA2 BC 2 = OC 2 + OB 2 ⇒ AB 2 + CD 2 = AD 2 + BC 2 .
Soluţie
1 3 t 1 3
1.a) A = ; A = = A ⇒ A∈ P
3 1 3 1
0 2 t 0 −2
B= ; B = = −B ⇒ B ∈ Q
−2 0 2 0
a b t a b −a −b 0 b
1.b) X = ; X = − X ⇒ = ⇒ a = d = 0; c = −b . X =
c d c d − c − d −b 0
det ( X ) = b 2 ≥ 0 .
0 a 0 b − ab 0
= ( AB ) ⇒ AB ∈ P
t
1.c) Fie A, B ∈ Q ⇒ A = , B = . AB =
− a 0 −b 0 0 − ab
Soluţie
1.a) Dacă x ∈_ , atunci f ( x ) ≤ x ⇔ x ≤ x , evident. Dacă x ∈ \ \ _ , atunci f ( x ) ≤ x ⇔ x3 ≤ x şi
( )
x3 ≤ x ⇔ x x − 1 ≤ 1 , evident pentru x ∈ [ −1,1] ⇔ x ≤ 1
2
∫−π f ( x)dx = ∫−π x cos xdx = ∫−π x ( sin x )′ dx = − ∫−π sin xdx = ∫−π ( cos x )′ dx = 2 , iar
0 0 0 0 0
Dar
∫0
1 1
(
f ( x)dx = ∫ 2 xe x − x dx =
0
) 3
2
1 7
. Rezultă ∫ f ( x)dx = .
−π 2
π π π π
c) Dacă b = 0 , atunci I n = ∫ x n f ( x)dx = ∫ x n+1 cos xdx = ∫ x n+1 (sin x)′dx = −(n + 1) ∫ x n sin xdx .
0 0 0 0
(
I n ≥ −(n + 1)πn , ∀n ≥ 2 . Deoarece lim −(n + 1)π n = −∞ rezultă lim
n→∞
) n→∞ 0
π n
∫ x f ( x)dx = lim I n = −∞ .
n→∞
Varianta 64 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
1. an+1 − an = ( n + 1) − ( n + 1) − n 2 + n , an+1 − an = 2n ,
2
2. f ( x ) = ( x + 1) , ( f D g ) ( x) = ( x − 2008 + 1) = ( x − 2007 ) ≥ 0, ∀x ∈ \ .
2 2 2
π π π π
3. x + = − x + kπ , k ∈ Z ⇒ x + = − x + kπ , k ∈ Z .
3 2 3 2
( x − 1)( x − 2 ) , x2 − x − 16 ≤ 0 ⇒ x ∈ 3; 4 .
4. x ≥ 3, C xx −1 = x − 1, C x2−1 = { }
2
m m + 2 −1 2
5. = ≠ ⇒ m ∈ 2; − .
m+2 4m −8 3
tgA + tgB π
6. tgC = tg (π − ( A + B ) ) = −tg ( A + B ) , tg ( A + B ) = ⇒ tgC = 1 ⇒ C = .
1 − tgAtgB 4
Soluţie
x y
1.a) Y = ; AX = XA ⇒ t = x, y = 3 z
Fie z t
2
x
1.b) det ( X ) = x 2 − 3 y 2 = 0; Dacă y = 0 ⇒ x = 0 ⇒ X = 02 .Dacă y ≠ 0 ⇒ = 3 ⇒ ∈ ± 3 ,
y
x
y
{ }
contradicţie.
a 3b c 3d ac + 3bd 3 ( bc + ad )
1.c) X = ,Y = , a, b, c, d ∈ ] ⇒ XY =
bc + ad ac + 3bd .
Dacă b a d c
Utilizând metoda inducţiei matematice,rezultă concluzia.
2a) f (1) = 0
2
5
2.b) ∑ xi − 2 ∑ xi x j = −5
i =1
1≤i < j ≤5
( ) ( )
2.c) f ( x ) = ( x − 1) x 4 + 3 x 2 + 2 x + 2 ; x 4 + 3x 2 + 2 x + 2 = x 2 + 1 + ( x + 1) > 0
2 2
x+2 1 1
1.a) f ( x ) = ln = ln ( x + 2 ) − ln x . Rezultă f ′ ( x ) = − , x ∈ ( −∞, −2 ) ∪ ( 0, ∞ ) .
x x+2 x
1 1 4x + 4
Apoi f ′′ ( x ) = 2 − = , x ∈ ( −∞, −2 ) ∪ ( 0, ∞ ) .
x ( x + 2 ) x ( x + 2 )2
2 2
Dacă x ∈ ( −∞, −2 ) atunci 0 > x + 2 > x , deci ( x + 2 ) < x 2 şi rezultă f ′′ ( x ) < 0 , deci f este concavă pe
2
( −∞, −2 ) .
3 4 5 6 n +1 n + 2 n ( n + 1) ( n + 1)( n + 2 ) − ln n ( n + 1) = ln n + 2 .
b) an = ln ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ... ⋅ ⋅ − ln . Deci an = ln
1 2 3 4 n −1 n 2 2 2 n
n+2
Rezultă lim an = lim ln =0.
n→∞ n →∞ n +1
c) Considerăm funcţia h : [1, 2] → \, h ( x ) = ( x − 1) f ( x ) . Aplicăm teorema lui Lagrange funcţiei h .
h ( 2 ) − h (1)
Deci există c ∈ ( 0,1) astfel încât h′ ( c ) = , de unde f ( c ) + ( c − 1) f ′ ( c ) = f ( 2 ) .
1
1
x
1 1
x 1
1
( x 2 )′
2.a) ∫ x f ( x ) dx = ∫ dx . Apoi ∫ dx = ∫ dx .
0 0
1 + x4 0
1 + x4 2 0 1 + ( x 2 )2
1 1
( x 2 )′ 1 π
dx = arctg ( x 2 ) = .
1 1
Deci ∫ x f ( x ) dx == ∫
0
2 0 1 + ( x2 ) 2
2 0 8
1 1
b) Se observă că ≤ ≤ 1, ∀x ∈ [ 0,1] . Aplicând proprietatea de monotonie a integralei rezultă
1+ x 2
1 + x4
1
1
1
1
1
π 1
∫0 1 + x 2 dx ≤ ∫0 1 + x 4 dx ≤ ∫0 1dx , de unde 4 ≤ ∫0 f ( x )dx ≤ 1 .
x
f (t ) f ′′(t ) − ( f ′(t ))2
x
f ′(t ) ′ f ′( x) f ′(0)
c) ∫ dt = ∫ dt = −
( f (t )) 2 f (t ) f ( x ) f ( 0)
0 0
1 1
4 x3 f ′( x) 1
Deoarece f ′ ( x ) = − rezultă f ′ ( 0 ) = 0 . Deci ∫ g ( x)dx = ∫ dx = ln f ( x ) = ln 2 .
f ( x)
(1 + x )
2 0
4
0 0
Varianta 65 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
1. Raţia este : 17 − 13 = 4 . a2 = a3 − 4 = 9 ⇒ a1 = a2 − 4 = 5 .
3 π 5π 11π
3. tgx = − ⇒ x ∈ − + kπ k ∈ Z ⇒ x ∈ ; .
3 6 6 6
4. Numărul cazurilor posibile este 900 . Numărul cazurilor favorabile se obţine din
10 1
a + b + c = 4 , unde a ∈ {1, 2,...,9} ,iar b, c ∈ {0,1,...,9} , deci sunt 10 cazuri. p = = .
900 90
m 12 −1
5. − ⋅ − = −1 ⇒ m = .
3 2 2
α
2tg
2 3
6. sin α = ⇒ sin α = .
α 2
1 + tg 2
2
Soluţie:
1.a) a = 2, b = 0
1.b) a = 4, b ≠ −2
1.c) a ≠ 4; b = −a + 2 ⇒ x, y, z ∈ ] .Pentru a = 4 , b = −2 .
0 00
1.c) În egalitatea X 2 = 03 trecând la determinant se obţine a = 0 .Cum X = 0 00 , b, c ∈ ] 2 verifică
b c 0
egalitatea X = 03 , rezultă că avem 4 soluţii.
2
a 0 0 a 0 0 a 0
2
0
^ ^
2b) 0 a 0 ⋅ 0 a 0 = 0 a 2
0 .Dacă a = 0 ⇒ X 2 = 03 .Dacă a = 1 ⇒ X 2 = I 3 .
0 0 a 0 0 a
0 0 a 2
^
2.c) a = 0, b, c ∈ ] 2 ⇒ 4 soluţii.
a b
1 − a2
Dacă b ≠ 0 atunci c = ⇒ A = 1 − a 2
, a ∈ \, b ∈ \ ∗
b −a
b
1 0 −1 0
Dacă b = 0 , atunci c ∈ \ , a = 1 , a ∈ {−1,1} şi obţinem A =
2
sau A = , c ∈ \.
c −1 c 1
Soluţie
1.a) f ′ ( x ) = 1 + e x ≥ 0, ∀x ∈ \ , deci f este strict crescătoare pe \ .Rezultă căeste injectivă. Deoarece
lim f ( x ) = −∞ , lim f ( x ) = ∞ şi f este continuă rezultă Im f = \ . Prin urmare f este surjectivă.
x →−∞ x →∞
Fiind injectivă şi surjectivă, f este bijectivă.
b) Fie funcţia h : \ → \, h ( x ) = x + e x − ( 2 x + 1) . Deci h ( x ) = e x − x − 1 .
Rezultă h′ ( x ) = e x − 1 şi următorul tabel de variaţie:
Din tabelul de variaţie rezultă h ( x ) = x + e x − ( 2 x + 1) ≥ 0, ∀x ∈ \ , de unde
f ( x ) ≥ 2 x + 1, ∀x ∈ \
Rezultă f ( l ) = 1 + l , de unde l + el = 1 + l cu soluţia unică l = 0 .
2.a) Deoarece F este o primitivă pe \ a funcţiei f, atunci F ′ ( x ) = f ( x ) , ∀x ∈ \ .
( ′
)
Apoi sin 4 x = 4sin 3 x cos x . Deci există c ∈ \ astfel încât 4 F ( x ) = sin 4 x + c .
π
b) Aria subgraficului este ∫ 2
f ( t )dt .
0
π π π
1 1 1 −∞ ∞
f ( t )dt = sin 4 t 2 . Cum sin 4 t 2 =
0
∫2 x
Dar
0 4 4 4 f ′( x) −−−−− 0 +++++++
0 0
f ( x) ∞ 2 0 / ∞
1
rezultă că aria cerută este .
4
π 2 n +1 π π
c) ∫0 f ( x)dx = ∫ sin 6 n+3 x cos3n+1 xdx . Pentru calculul integralei ∫0 sin
6n+3
x cos3n+1 xdx utilizăm
0
( )
π 1 3n +1
schimbarea de variabilă cos x = t . Rezultă ∫ f 2 n+1 ( x)dx = − ∫ t 3n +1 1 − t 2 dt .
0 −1
( ) ( )
3n +1 3n +1
Deoarece funcţia f : [ −1,1] → \ , f ( t ) = t 3n+1 1 − t 2
1
rezultă ∫ t 3n+1 1 − t 2 dt = 0 ,
−1
π
deci ∫ f 2 n+1 ( x)dx = 0 .
0
Varianta 66 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
1. ( 2 + i )( 3 − 2i ) = 8 − i , (1 − 2i )( 2 − i ) = −5i ⇒ 8 − 6i
2. f ( x ) = 3 x − [ 3x ] ,
1 1
f ( x + ) = 3 x + = {3 x + 1} = 3 x + 1 − [3 x + 1] = 3 x + 1 − [3 x ] − 1 = 3 x − [ 3x ] = {3 x} f ( x ) , ∀x ∈ \ ⇒
3 3
1
⇒ este o perioadă a funcţiei f .
3
x 2t 1− t2 1 π
3. x = π verifică ecuaţia. tg = t ⇒ sin x = ,cos x = ,t = ⇒ x ∈ ,π .
2 1+ t 2
1+ t2 3 3
10
C20 20! 9!11! 11
4. 9
= ⋅ = .
C20 10!10! 20! 10
5. m + 4 = 2 + 2, n + 5 = 3 + 2 ⇒ ( m, n ) = ( 0;0 ) .
sin x 1 − cos 2 x 1
6. =4⇒ 2
= 16 ⇒ cos 2 x = .
cos x cos x 17
Soluţie
1.a) m = 7
4m − 3 3m + 4 2m − 9 12 − m
1.b) M 1 (1,1) ; M 2 , ; M3 , , m∈ .
25 25 5 5
Considerăm m = 25k + 7, k ∈
1 1
1.c) S = ⋅ | ∆ |, ∆ = ( −m + 7 )(14 − 2m ) ; S = 1 ⇔ m ∈ {2,12}
2 25
2a) f ( −1) = 0
( )
2.b) f ( x ) = ( x + 1) 2 x 2 − ( a + 2 ) x + 2 ; Rădăcinile sunt reale pentru a ∈ (−∞, −6] ∪ [2, ∞)
1
2.c) x1 = −1; x3 = ;| x2 | + | x3 |= 2 ⇔| x2 |= 1 ⇔ a ∈ [−6, 2)
x2
Soluţie
l− x 2 − 1, x ∈ ( −∞,1] ∪ [1, ∞ )
1.a) Explicitând modulul, rezultă f ( x ) = , de unde rezultă
l− 1 − x 2 , x ∈ ( −1,1)
x
f ′( x) = , ∀x ∈ ( −1,1) .
x −1
2
f ( x)
b) Ecuaţia asimptotei spre +∞ la graficul funcţiei f este y = mx + n , unde m = lim şi
x →∞ x
n = lim ( f ( x ) − mx ) . Deci :
x →∞
f ( x) l− x 2 − 1 1 1
m = lim = lim = lim − 1 − = −1
x →∞ x x →∞ x
x →∞ x x
( )
n = lim ( f ( x ) − mx ) = lim x − x 2 − 1 + 1 = lim
1
+ 1 = 1 .
x →∞ x →∞ x →∞ x + x 2 − 1
Prin urmare, ecuaţia asimptotei spre +∞ la graficul funcţiei f este y = − x + 1 .
1 − 1 − x2
0≤
x2
≤ 1, ∀x ∈ ( )
2, ∞ . Deci −1 ≤ g ( x ) ≤ 1, ∀x ∈ ( 2, ∞ )
l− 1 − x 2 x2 1
Deoarece lim g ( x ) = lim = lim =
( )
2
, funcţia g poate fi
x →0 x →0 x →0 2 2
x >0
x x 1+ 1− x 2
1
prelungită prin continuitate în 0 punând g ( 0 ) = .
2
Cum g este continuă pe intervalul 0, 2 , rezultă că pe acest interval g este
Cum g ( x ) ≤ 1, ∀x ∈ ( )
2, ∞ rezultă g ( x ) ≤ max {1, M } , ∀x ∈ [ 0, ∞ ) .
Aceasta probează că g este mărginită.
3/ 4 2t + 1 3/ 4 2t + 1
2.a) ∫ dt = ∫ dt . Utilizăm schimbarea de variabilă 1 − t = u ⇔ t = 1 − u 2 , ∀t ∈ [ 0,1] .
0 f ( t) 0 l− 1 − t
3/ 4 2t + 1 3/ 4 2t + 1 1/ 2 3 − u2 1/ 2 3u − u 3
Deci ∫ dt = ∫ dt = − ∫ ⋅ 2udu = 2∫ ⋅ du =
0 f ( t) 0 l− 1 − t 1 l− u 0 l− u
3u − u 3 1/ 2 2 u3 u 2 1/ 2 55
− 2u + ln (1 − u )
1/ 2
= 2∫ ⋅ du =2 ∫ u 2 + u − 2 − du = + = − − ln 2
0 l− u 0 u −1
3 2 0 64
b) Utilizăm schimbarea de variabilă g ( x ) = t ⇔ x = f ( t ) .
3 1
Astfel rezultă ∫ g ( x )dx = ∫ tf ′ ( t )dt , apoi aplicăm integrarea prin părţi.
1 0
3 1
1 1 1 1
Deci ∫ g ( x )dx = ∫ tf ′ ( t )dt = tf ( t ) − ∫ f ( t )dt = f (1) − ∫ f ( x )dx = 3 − ∫ f ( x )dx .
1 0
0 0 0 0
Varianta 67 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
b
1. , b3 2
= 6 ⋅ 24 ⇒ b3 = 12 q = 3 = 2 ⇒ b1 = 3 .
b2
2. 3 − m2 > 0 ⇒ m ∈ − 3; 3 . ( )
3π 2π 3 3π 4π 3
3. sin =
,sin = ⇒ sin = 0,sin =− ,
2 3 3 2 3 3 2
π 2π 3π 4π 3
sin + sin + sin + sin = .
3 3 3 3 2
2
4. Numărul cazurilor posibile este: 33 . Numărul cazurilor favorabile este : 3! = 6 ⇒ p = .
9
GP 1 JJJG 1 JJJG 1
5. = , GP = AB ⇒ m = .
AB 3 3 3
−7
6. cos 2α = 2cos2 α − 1 ⇒ cos 2α = .
9
Soluţie
1.a) det A = ( m − 1)
2
Soluţie
1.a) într-adevăr, f este o funcţie de două ori derivabilă, f ′ ( x ) = e x ( sin x + cos x ) , deci f ′(0) = 1 . Evident
f (0) = 0 .
ln (1 + f ( x ) )
ln (1+ f ( x ) )
1 1
(
c) f n ( x) − x n = ( f ( x ) − x ) ⋅ f n −1 ( x ) + xf n −2 ( x ) + ... + x n − 2 f ( x ) + x n −1 . Apoi: )
f n −1
( x) xf n−2
( x) x n −2
f ( x) x n −1
lim = 1, lim = 1,...., lim = 1,lim = 1 şi
x →0 x n −1 x →0 x n −1 x →0 x n −1 x n −1
x →0
f ( x) − x f ′( x ) f ′′ ( x ) f ′′ ( 0 )
lim 2
= lim = lim = . Deci
x →0 x x →0 2x x →0 2 2
f n ( x) − x n f ( x ) − x f n −1 ( x ) xf n −2 ( x ) x n − 2 f ( x ) x n −1 nf ′′(0)
lim = lim ⋅ + + + n −1 =
x →0 x n +1 x →0 x2 x n −1 x n −1 x n −1 x 2
x x
1
2. a) g ( x ) = ∫ f ( t ) dt = ∫ dt = ln (1 + x ) .
0 0
1+ t
1 1 ln (1 + x )
b) ∫ f 2 ( x) g ( x)dx = ∫ dx . Apoi:
0 0
( x + 1)2
1 ln (1 + x ) 1 1 ′ 1 1
ln (1 + x ) dx = − ln 2 + ∫
1
∫0 ( x + 1)2 dx = − ∫
0 x +1 2 0
( x + 1)2
dx şi
1 1 1 ′ 1 1 1 2 1 − ln 2
∫0 ( x + 1)2 dx = − x + 1 0 = 2 . Rezultă ∫ 0 f ( x) g ( x)dx =
2
.
1 1 2 n
c) Notăm sn = f + f + ... + f .Rezultă
n n n n
1 2 3 n
f + f + f + ... f = nsn
n
n
n n
1
Pentru funcţia f : [ 0,1] → \ , f ( x ) = şi pentru fiecare n ≥ 1
1+ x
1 2 n
formăm diviziunea echidistantă ∆ n = x0 = 0 < x1 = < x2 = < ... < xn = = 1 ,
n n n
i
iar în fiecare interval [ xi −1 , xi ] alegem punctul intermediar ci = xi = .
n
Astfel se observă că suma sn este chiar suma Riemann asociată funcţiei f,
n
diviziuni ∆ n şi punctelor intermediare ci : σ n ( f , ci ) = ∑ f ( ci )( xi − xi −1 ) = sn .
i =1
Varianta 68 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
25 ( 4 − 3i ) 25 ( 4 + 3i )
1. + =8.
25 25
2. m 2 − 2 < 0 ⇒ m ∈ − 2; 2 . ( )
1 π x π
3. arctg = ⇒ arctg = ⇒ x = 3 .
3 6 3 6
4. Numărul cazurilor posibile este : 90 : 2 = 45 . Numărul cazurilor favorabile se obţine din
22
4 ⋅ 3, 4 ⋅ 4,..., 4 ⋅ 24 , adică 22 . p = .
45
JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJJG JJJG JJJJG JJJG
5. AN + NC = AC , AN = 3NC , AN = 3NC şi AM = 3MB ⇒ MN & BC .
π
1 − cos
11π π π 6 = 6− 2 .
6. sin = sin π − = sin =
12 12 12 2 4
.
Soluţie
1.a) B + B t = A − At + At − A = 03
1.b) det B = ( −1) det B ⇒ det B = 0
3
1.c) Dacă (
x + y = 0 ⇒ y = − x ⇒ B = x A − At ⇒ det B = 0 )
( )
2.a) x x 2 + 1 = 0 ⇒ x1 = 0, x2 = i, x3 = −i
2.b) i ( p + 2 ) + p + q − 2 = 0, p, q ∈ \ ⇒ p = −2, q = 4
Sn = x1n + x2n + x3n , n ∈ `. S n = − pS n − 2 − qSn −3 , ∀n ≥ 3
2.c) S0 = 3, S1 = 0, S2 = −2 p, S3 = −3q, S4 = 2 p 2 , S5 = 5 pq
S6 = −2 p3 + 3q 2 , S7 = −7 p 2 q
Soluţie
1 1 2 2
1. a) Pentru x > 0 rezultă f ( x ) = + ln ( 2 x + 1) − ln ( 2 x + 3) . Rezultă f ′ ( x ) = − + − ,
x +1 ( x + 1) 2 x + 1 2 x + 3
2
1
de unde f ′ ( x ) = .
( x + 1) ( 2 x + 1)( 2 x + 3)
2
b) Deoarece f ′ ( x ) > 0 rezultă că funcţia f este strict crescătoare. Din 0 < x < t rezultă f ( x ) < f ( t ) .
Cum lim f ( t ) = 0 , rezultă f ( x ) < 0, ∀x ∈ ( 0, ∞ ) .
t →∞
1 1 1 1 1 1 1
c) xn +1 − xn = 1 + + ... + + − ln n + 1 + − 1 + + ... + − ln n + .
2 n n +1 2 2 n 2
1 2n + 1
Rezultă xn+1 − xn = − ln = f ( n ) < 0 , iar din xn +1 − xn < 0 rezultă şirul ( xn )n≥1 este strict descrescător.
n +1 2n + 3
2. a) Funcţia f este o funcţie impară prin definiţie dacă. f ( − x ) = − f ( x ) , ∀x ∈ \ .
−x x x
Utilizăm schimbarea de variabilă t = −u . Rezultă f ( − x ) = et dt = − ∫ eu du = − ∫ et dt = f ( x ) .
2 2 2
∫
0 0 0
x x x
2 2 x3
b) Deoarece e x > x, ∀x ∈ \ , rezultă et > t 2 . Atunci ∫ et dt > ∫ t 2 dt , de unde ∫ et dt >
2
.
0 0 0
3
3 x
x 2
Cum lim = ∞ rezultă lim ∫ et dt = ∞ . Deci lim f ( x ) = ∞ .
x →∞ 3 x →∞ x →∞
0
c) et ≤ et , ∀t ∈ [ 0,1] .
2
Soluţie
1. z + 7i = 6 z , z = x + yi; x, y ∈ R , z = x − yi, x − yi + 7i = 6 ( x + yi ) ⇒ x = 0, y = 1 ⇒ z = i .
2. f (1) + f ( 2 ) + f ( 3) + ... + f ( 50 ) =
( 3 + 101) 50 = 2600 .
2
3. Dacă f ar fi surjectivă , atunci ar exista x0 ∈ N astfel încât f ( x0 ) = 0 .
1
3x0 + 1 = 0 ⇒ x0 = − ∉ N . Deci f nu e surjectivă ⇒ f nu este bijectivă ⇒ f nu este
3
inversabilă.
4. x !( x + 1 − 1) ≤ 100 ⇒ x !⋅ x ≤ 100 , 0!⋅ 0,1!⋅ 1, 2!⋅ 2,3!⋅ 3, 4!⋅ 4 ≤ 100 , x !⋅ x > 100, ∀x > 4 ,
5 1
p= = .
10 2
5.Punctul lor de intersecţie este M ( 0,1) ∈ Oy .Punctele A ( −1, −1) ∈ d1 , B (1, −1) ∈ d 2 sunt simetrice
faţă de Oy , deci dreptele sunt simetrice faţă de Oy .
7π π π 7π π π π π π π 7π 2− 6
6. cos = cos + , cos = cos + = cos cos − sin sin , cos = .
12 3 4 12 3 4 3 4 3 4 12 4
Soluţie
1 1 1 1 2 1
1.a) A2 = 0 1 0 ; A3 = 0 0 1 . Se verifică relaţia.
0 0 1 0
0 1
1.b) A3 − A = A2 − I 3 ; A5 − A3 = A4 − A2 ; A7 − A5 = A6 − A4 ;..., A2 n +1 − A2 n −1 = A2 n − A2 n −1
Prin însumare obţinem: A2 n +1 − A = A2 n − I 3 ; A2 n + 2 − A2 = A2 n +1 − A ⇒
A2 n − A2 = A2 n −1 − A ⇒ A2 n +1 − A2 n −1 = A2 − A = I 3 ; A2 n + 2 − A2 n = A2 − I 3
concluzia.
Soluţie
1
1. a) Funcţia f : \ → \ este derivabilă pe \ \ {0} şi f ′ ( x ) = 3
, ∀x ∈ \ \ {0} .
x
1
Deoarece lim f ′ ( x ) = lim = −∞ , dintr-o consecinţă a teoremei lui Lagrange, rezultă f s′ ( 0 ) = −∞ .
x /0 x x/ 0 3
1
1 1
1 x 4
x ln (1 + x ) − ∫ dx = ln 2 − ∫ 1 − dx = ln .
0 0 x +1 0
x +1 e
1
x 2 x3 x 4 1 4 5 4
Rezultă f ( x ) dx =
∫ − + − ln = − ln .
0 2 6 12 0 e 12 e
F ( x) F ′( x) f ( x)
b) Cum F ( 0 ) = 0 , aplicăm regula lui l´Hôspital: lim 5
= lim 4
= lim . Dar
x →0 x x →0 5x x →0 5x4
1
f ( x) 1 − x + x2 −
1 + x = lim x3 1
lim = lim = .
x →0 5x 4 x →0 20 x 3 x →0 20 x 3
(1 + x ) 20
1 x3
c) f ′ ( x ) = 1 − x + x 2 −= . Cum, pe ( −1,0 ) derivata f ′ este negativă, iar pe ( 0,∞ ) este pozitivă,
1+ x 1+ x
rezultă că 0 este punct de minim absolut, deci f ( x ) ≥ f ( 0 ) = 0 .
1
x 2 x3
1
x 2 x3
Rezultă x −
2
+
3
≥ ln (1 + x ) .din care se obţine ∫ 2 3 ∫ ln (1 + x )dx
x − + dx ≥
0 0
1
x 2 x3
1
5 5
Dar ∫ x − + dx = , deci ∫ ln (1 + x )dx ≤ .
2 3 12 12
0 0
Varianta 70 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
10
1. (1 + i ) = (1 + i ) = ( 2i )
20 2 10
= −1024 .
1
2. f ( f ( x ) ) = f = x , ( −10 ) + ( −9 ) + ... + ( −1) + 1 + ... + 10 = 0 .
x
3. f ( x1 ) = f ( x1 ) ⇒ x13 + 1 = x13 + 1 ⇒ x1 = x2 ⇒ f este injectivă .
5! 5!
4. −6⋅ = 0.
2! 3!2!
3m − 4 ( m + 1) − 1
5. = 1 ⇒ m ∈ {−10;0} .
32 + 42
2 1 2
6. cos 75D − cos15D = −2sin 45D sin 30D , sin 45D = ,sin 30D = ⇒ cos 75D − cos15D = − .
2 2 2
Soluţie
1.a) [ A, A2 ] = A3 − A3 = 02
a b ∗ d −b ∗ ∗
1.b) Fie A = ; A = . A⋅ A = A ⋅ A.
c d −c a
1.c) [ A, BC − CB ] = ABC − ACB − BCA + CBA .Prin permutări circulare se obţin celelalte două
relaţii.Adunând se obţine egalitatea.
Se verifică egalitatea.
1
( )
2.c) f (1) = ; ∃! y > 0, f ( y ) = x; f y 3 = x D x D x = f (1) ⇒ y 3 = 1 ⇒ y = 1 ⇒ x =
2
1
2
Soluţie
1. a) Prin inducţie demonstrăm că, pentru orice n ∈ `* , f n+1 ( x) = 2n+1 e2 x , ∀x ∈ \ .Într-adevăr
f1 ( x ) = f 0′ ( x ) = 2e2 x .Presupunem că f n ( x ) = 2n e2 x şi rezultă că f n +1 ( x ) = 2 n +1 e 2 x . Pentru n = 3 rezultă
f3 ( x) = 8e2 x , ∀x ∈ \ .
b) Deoarece lim f n ( x ) = lim 2n e 2 x = 0 rezultă că axa Ox este asimptotă orizontală
x →−∞ x →−∞
fn ( x ) 2n e 2 x
spre +∞ . Cum lim f n ( x ) = lim 2n e 2 x = ∞ şi lim = lim = ∞ rezultă că f n nu are alte asimptote.
x →∞ x →∞ x →∞ x x →∞ x
f1 ( a ) + f 2 ( a ) + ... + f n ( a ) 2e 2a + 22 e2a + ... + 2n e2 a
c) lim = lim , apoi
n→∞ f n +1 ( a ) n →∞ 2n+1 e2a
2e 2 a + 22 e 2 a + ... + 2n e 2 a 1 + 2 + 22 + ... + 2n −1
lim = lim şi
n→∞ 2n +1 e 2 a n→∞ 2n
1 + 2 + 22 + ... + 2n −1 2n − 1
1
lim = lim
= lim 1 − n = 1 .
n→∞ 2 n
2 n→∞
n →∞ 2 n
2. a) Funcţia f este continuă pe intervalul ( 0,∞ ) deoarece pe acest intervale f se obţine prin operaţii cu funcţii
continue. Continuitatea în 0:
2
2 2
lim f ( x ) = lim x 2 ln 2 x = lim x ln x = lim
ln x
= lim ( − x ) = 0 = f ( 0 ) .
x20 x2 0 x/ 0 x/0 1 x/0
x
Deci f este continuă şi în 0.
Rezultă f continuă pe [ 0,∞ ) şi prin urmare este integrabilă pe [ 0,1]
b) Se aplică succesiv integrarea prin părţi
1 1 1
x3 2 1 2 2 t3 2 1 21
∫ f ( x )dx = ∫ x 2 ln 2 xdx = ln x − ∫ x ln xdx = − ln 2 t − x3 ln x + ∫ x 2 dx =
t t
3 t 3t 3 9 t 9t
3
t 2 2 31 t3 2 2 2
=− ln 2 t + t 3 ln t + x = − ln 2 t + t 3 ln t − t 3 + =
3 9 27 t 3 9 27 27
t2 2t 2 2 2
=− ( t ln t )2 + ( t ln t ) − t 3 + .
3 9 27 27
1
2 2
Deoarece lim t ln t = 0 rezultă lim ∫ f ( x )dx =
1
, deci ∫ f ( x)dx =
x2 0 t 20 27 0 27
t
1 1 1 1 e 1 e
c) Deoarece f = ln 2 = ln 2 x, ∀x ≥ 1 rezultă ∫ f dx = ∫ ( ln x )′ ln 2 xdx = ln 3 x − 2∫ ln 2 xdx .
e e1
x x x x 1 x 1 1 1 x
Soluţie
2008
1. log 2 2008 − log 2 251 − 3 = log 2 − 3 = log 2 8 − 3 = 0
251
1 1 1
2. f ( − x ) = ( − x ) − , (−x) − , f ( − x ) = f ( x ) , ∀x ∈ R∗ ⇒ funcţia f este
2 2
= x2 −
(−x) 2
(−x) 2
x2
pară .
3. x ≠ 0 ⇒ x 4 > 0 ⇒ 3 − x 4 < 3, f ( 0 ) = 3 ⇒ f ( x ) ≤ f ( 0 ) , ∀x ∈ \ , deci valoarea maximă este f ( 0 ) .
n ( n − 1)
4. 3n + 2 =8⇒ n = 2.
2
A'C '
CB 1 B' A 3
5. '
= 2, '
= , ' = ,
AB C A 3 BC 2
A'C C ' B B ' A 1 3
'
⋅ ' ⋅ ' = 2 ⋅ ⋅ = 1 ⇒ AA′, BB ′ şi CC′ sunt concurente .
AB C A BC 3 2
2 x + y − 2 = 0 x = 0
6. ⇒ ,ecuaţia este y = 2 .
x − y + 2 = 0 y = 2
Soluţie
1.a) D2 = 3; D3 = 4
1.b) Se dezvoltă determinantul după prima linie.
1.c) Se demonstrează prin inducţie , varianta 2. Verificare n = 2, n = 3 .
Dacă este adevărată pentru 2 ≤ k ≤ n − 1, Dn = 2n − ( n − 1) = n + 1.
^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^
2.a) ] 2 × ] 2 = 0,0 , 0,1 , 1,0 , 1,1 .Se completează tabla operaţiei de adunare .
2.b) ( xy ) = e, x 2 y 2 = ee = e
2
−1
2.c) x = x −1 , ∀x ∈ G; ∀a, b ∈ G ⇒ ( ab ) = ab = b −1a −1 = ba
Soluţie
1 x
1.a) Succesiv rezultă f ′ ( x ) = x′ − ln ′ (1 + x ) , f ′ ( x ) = 1 − , f ′( x) = .
1+ x 1+ x
b) Deoarece f ′ ( x ) > 0, ∀x ∈ ( 0, ∞ ) rezultă că f este strict crescătoare pe ( 0,∞ ) .
Din x > 0 şi f este strict crescătoare pe ( 0,∞ ) , rezultă f ( x ) > f ( 0 ) = 0 .
ex
c) f ( x ) = x − ln (1 + x ) implică f ( x ) = ln e x − ln (1 + x ) . Rezultă f ( x ) = ln . Deci lim f ( x ) = ∞
1+ x x →∞
t x +1 2 2 x +1 − 1
2
2.a) F ( x ) = ∫ t x dt = =
1
x +1 1 x +1
2 2
Rezultă ( x + 1) ∫ t x dt = 2 x +1 − 1 , de unde: 1 + ( x + 1) ∫ t x dt = 2 x +1 , ∀x ∈ \ , deci 1 + ( x + 1) F ( x) = 2 x +1 , ∀x ∈ \ .
1 1
x +1
2 x +1 − 1
2 2
2 −1
b) Deoarece ∫ t x dt = rezultă lim ∫ t x dx = lim .Utilizăm regula lui l´ Hôspital se obţine că:
1
x +1 x →−1
1
x →−1 x + 1
x +1
2 −1
lim = lim 2 x +1 ln 2 . Dar
x →−1 x +1 x →−1
2
x +1
lim 2 ln 2 = ln 2 , deci lim ∫ t x dx = ln 2 .
x →−1 x→∞
1
c) Din teorema de existenţă a primitivelor unei funcţii continue,
rezultă că F este o primitivă a funcţiei f. Deci F ′ ( x ) = f ( x ) , ∀x ∈ ( −1, ∞ ) .
2 x +1 − 1 ′ ( x ln 2 + ln 2 − 1) 2 x +1 + 1
Rezultă f ( x ) = = .
x +1 ( x + 1)2
Varianta 72 - rezolvari mate MT1
inisterul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
2008
π π 2008π 2008π
1. cos + i sin = cos + i sin ⇒ cos502π + i sin 502π = cos 0 + i sin 0 = 1 .
4 4 4 4
1 1 1 1
2. f ( − x ) = ( − x ) − , (−x) − = − x3 + = − x3 − , f ( − x ) = − f ( x ) , ∀x ∈ R∗ ⇒
3 3
−x −x x x
⇒ f impară .
Soluţie
1
1.a) A = 3 A; x = −
2
9
1
1.b) B = A
3
1.c) Prin calcul direct
2.a) x1 = 2; x2,3 = −1 ± i 2
2.b) Sn = x1n + x2n + x3n , ∀n ≥ 0; S0 = 3, S1 = 0, S 2 = 2 , S3 = 18, S 4 = 2
2.c) Se scriu relaţiile lui Viète, se obţine m = 0
Soluţie
1. a) Ecuaţia asimptotei spre +∞ la graficul funcţiei f este y = mx + n , unde:
f ( x) x2 + x + 1
= 1 şi n = lim ( f ( x ) − mx ) = lim
1
m = lim = lim =0.
x →∞ x x →∞ x +x
2 x →∞ x →∞ x + 1
(x 2 ′
) (
+ x + 1 ⋅ ( x + 1) − x 2 + x + 1 ⋅ ( x + 1)′ )
b) f ′( x) =
( x + 1) 2 ( ′
. Deoarece x 2 + x + 1 = 2 x + 1 . )
x2 + 2 x
rezultă f ′ ( x ) = .
( x + 1)2
2
c) Cum f ′′ ( x ) = , rezultă f ′′ ( x ) < 0, ∀x ∈ ( −∞, −1) .
( x + 1)3
Deoarece f ′′ ( x ) < 0, ∀x ∈ ( −∞, −1) , funcţia f este concavă pe intervalul ( −∞, −1) .
π π π /2 π cos 2 x π / 2 cos 2 x π
2. a) ∫0 f2 ( x ) dx = ∫0 sin 2 x dx = ∫
0
sin 2 xdx − ∫
π /2
sin 2 xdx = −
2 0
+
2 π /2
=0
sin ( nx ) 1
2π sin ( nx ) 2π
1
b) Cum ≤ , ∀x ∈ [π , 2π ] , rezultă I n = ∫ dx ≤ ∫ dx .
x x π
x π
x
2π
1
Dar ∫ x
dx = ln 2 .
π
c) Utilizăm schimbarea de variabilă nx = t .
Atunci x = π implică t = nπ şi x = 2π implică t = 2 nπ , iar ndx = dt .
2 nπ 2 nπ
2π sin nx sin t 1 sin t
Rezultă I n = ∫ dx = ∫ dt = ∫ dt , ∀n ∈ `* .
π x t n t
nπ nπ
n
Varianta 73 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
3 π 3
6. cos 2α = 2cos 2 α − 1 , cos 2 α = ⇒ α ∈ ;π ⇒ cos α = − .
4 2 2
Soluţie
1.a) AM (1,1)
1.b) y ' = 2 x '
1.c) x1' = ax1 + by1 , y1' = cx1 + dy1 ; x2' = ax2 + by2 y2' = cx2 + dy2 ; x3' = ax3 + by3 , y3' = cx3 + dy3
Se utilizează proprietăţi ale determinanţilor.
( )
2.a) det X + X t = bcd − bcd = 0
^
2.b) b = c = d = 0, a 2 = a ⇒ 2 soluţii
^ ^
2.c) det X = a3 ≠ 0 pentru a = 1 .Cum b, c, d ∈ ] 2 sunt arbitrare, rezultă 8 soluţii.
Soluţie
x π
1.a) Deoarece lim g ( x ) = lim rezultă lim ( f ( x) g ( x) ) = 0 .
= 0 şi lim f ( x ) = lim arctgx =
x →∞ x x →∞ 1 + 2 x →∞
2 x →∞ x →∞
2 −π 1
este y − = − ( x − 1) .
4 2
c) Cum h ( x ) < 0, ∀x ∈ ( 0, ∞ ) , rezultă că funcţia h este strict descrescătoare pe ( 0,∞ ) .
′
Din x > 0 rezultă h ( x ) < h ( 0 ) = 0 , de unde concluzia f ( x) > g ( x), ∀x ∈ (0, ∞) .
x x x x
x2
2. a) f1 ( x ) = ∫ f 0 ( t ) dt = ∫ 1dt = x , iar f 2 ( x ) == ∫ f1 ( t ) dt = ∫ tdt = .
0 0 0 0
2
2
x
Deci f 2 : \ → \ , f 2 ( x ) = . Prin urmare rezultă f12 ( x) = 2 f 2 ( x), ∀x ∈ \
2
xn
b) Se demonstrează prin inducţie că f n ( x ) = . Prin urmare :
n!
xf n ( x) + 1 ( n + 1) x + ( n + 1)!
n +1
xf n ( x) + 1
= . Rezultă lim = n +1.
f n +1 ( x) + 2 x + 2 ( n + 1)!
n +1 x →∞ f n +1 ( x) + 2
c) Volumul corpului obţinut prin rotirea graficului funcţiei g :[0, π] → [0, π] este
( )
π π
vol C g = π ∫ g 2 ( x )dx = π ∫ x 2 sin 2 xdx . Apoi
0 0
π π
π 2 π π3 π
π ∫ x sin xdx = x (1 − cos 2 x )dx =
2∫ 2∫
2 2
− x 2
cos 2 xdx , iar
0 6
0 0
π π π
x ( sin 2 x )′ dx = − ∫ x sin 2 xdx .
1 2
∫ x cos 2 xdx = 2 ∫0
2
0 0
π π π
′ dx = π − 1 cos 2 xdx = π , rezultă vol C = π − π
3 2
Cum − ∫ x sin 2 xdx =
1
2 ∫0
x ( cos 2 x )
2 2 ∫0 2
g
6 4
( )
0
Varianta 74 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
−3 − 7i −3 + 7i
1. z1 = , z2 = .
2 2
2. f ( 0 ) = −2m + 2 ≥ 0 ⇒ m ∈ ( −∞;1] .
3. 2 − x ≥ 0 , 2 − x = 3 x − 2 ⇒ x − 2 ≥ 0 ⇒ x = 2 .
3
6. cos 2α = 1 − 2sin 2 α ⇒ sin α = .
2
Soluţie
3 1 1
1.a) B = 1 3 1
1 1 3
1.b) se verifică
1.c) Suma cerută este 3 ⋅ 510
2a) x1 = −1, x2 = i, x3 = −i
2.b) p (1) = 0, p ' (1) = 0 ⇒ a = −2, b = 0
2.c) Singurele rădăcini raţionale ale polinomului p ( x ) = x3 + ax 2 + x + 1 sunt x = ±1 ⇒ a ∈ {−3,1}
Soluţie
2+ x 2+ x
1.a) Deoarece lim f ( x ) = lim ln = −∞ şi lim f ( x ) = lim ln = ∞ , rezultă ecuaţiile asimptotelor:
x2−2 2− x
x2−2 x / 2 x / 2 2− x
x = −2 (asimptotă verticală la dreapta) şi x = 2 (asimptotă verticală la stânga).
2 − x 2 + x ′ 4
b) Deoarece f ′ ( x ) = = rezultă f ′ ( x ) > 0, ∀x ∈ ( −2, 2 ) , deci f este strict crescătoare pe
2 + x 2 − x 4 − x2
( −2, 2 ) .
1 1 1 f ( y)
c) Notăm = y . Atunci y → 0 când x → ∞ . Deci lim xf = lim f ( y ) .Cum lim = f ′( 0) = 1 ,
x x →∞ x y →0 y y →0 y
1
rezultă lim xf = 1 .
x →∞ x
2 2 2 2
1 ex e 2 x 2 e 4 − e2
2.a) f ( t ) = t 2 ∫ 2
dx − 2t ∫ dx + ∫ e 2 x dx . Rezultă f ( t ) = At 2 − 2 Bt + C , unde C = ∫ e2 x dx = = .
1 x 1
x 1 1
2 1 2
b)Prin urmare:
2 2
B AC − B 2 1 1
f (t ) = A t − + . Deoarece A = ∫ 2 dx = , rezultă
A A 1 x
2
( ) ( )
f ( t ) = A ( t − 2 B ) + 2 AC − B 2 , de unde f ( 2 B − t ) = At 2 + 2 AC − B 2 = f ( 2 B + t ) , ∀t ∈ \
2
Prin urmare f ( 2 B − t ) = At 2 + 2 ( AC − B 2 ) = f ( 2 B + t ) , ∀t ∈ \ .
c) Deoarece f ( t ) = At 2 − 2 Bt + C ≥ 0, ∀t ∈ \ , rezultă 4 B 2 − 4 AC ≤ 0 ,
2
2 ex 2 2 1
adică B ≤ AC din care rezultă ∫ dx ≤ ∫ e2 x dx ∫ 2 dx .
2
x x
1 1 1
Varianta 75 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
1. x + 2 y = 4, 2 x − y = 3 , x + 2 y = 4, 2 x − y = 3 ⇒ ( x; y ) = ( 2;1) .
6. AC = BC 2 − AB 2 = 12 , BM = AB 2 + AM 2 ⇒ BM = 61 .
Soluţie
1.a) AB = 03
1.b) A2 = 3 A, AB = BA = 03 , B 2 = 3B
Se verifică relaţia.
1.c) ∀x ∈ \∗ ⇒ M x este inversabilă.Deci det ( M x ) ≠ 0
Soluţie
α −1
1.a) f ′ ( x ) = α (1 + x ) −α .
α −1 α −1
Dacă x < 0 rezultă 1 + x < 1 , deci rezultă (1 + x ) < 1 , de unde α (1 + x ) < α şi în final f ′ ( x ) < 0 .
α −1 α −1
Dacă x > 0 rezultă 1 + x > 1 , deci rezultă (1 + x ) > 1 , de unde α (1 + x ) > α şi în final f ′ ( x ) > 0 .
Rezultă f strict descrescătoare pe ( −1,0 ) şi strict crescătoare pe ( 0,∞ ) .
b) f este strict descrescătoare pe ( −1,0 ) , deci x < 0 ⇒ f ( x ) > f ( 0 ) = 1 .
f este strict crescătoare pe ( 0,∞ ) , deci x > 0 ⇒ f ( x ) > f ( 0 ) = 1 .
Aşadar f ( x ) > 1, ∀x ∈ ( −1, ∞ ) \ {0} , de unde rezultă cea ce trebuia demonstrat.
α −1
c) f ′′ ( x ) = α (α − 1)(1 + x ) > 0, ∀x ∈ ( −1, ∞ ) . Rezultă f convexă pe [ 0,∞ ) .Prin urmare
a + b f ( a ) + f (b)
f ≤ , ∀a, b ∈ [ 0, ∞ ) . Pentru a = 2 x şi b = 2 y rezultă inegalitatea din enunţ.
2 2
1 1
1
dx = ( x − ln (1 + x ) ) = ln 2 .
1 x 1
2.a) ∫0 f ( x) dx = ∫
1+ x
dx = ∫ 1 −
1+ x
0
0
0
b) Deoarece
1, x ∈ [1, 2 )
2, x ∈ [ 2,3)
[ x ] =
4 2 3 4
3, x ∈ [3, 4 )
rezultă ∫1 f 2 ( x)[ x]dx = ∫ f 2 ( x) dx + 2 ∫ f 2 ( x) dx + 3∫ f 2 ( x) dx .
1 2 3
4, x = 4
2
b 1
2
b b 1 2
∫a f ( x)dx = ∫ 1 − = ∫ a 1 + x (1 + x )2 dx
− +
2
Prin urmare este suficient să calculăm
1 + x
dx 1
a
2
b
dx = x − 2ln (1 + x ) − 1 = b − 2ln (1 + b ) − 1 −
2 1 b
Dar ∫ 1 − +
a 1 + x (1 + x )2 1+ x a 1+ b
1 1+ a b−a
− a + 2ln (1 + a ) + = b − a + 2ln + .
1+ a 1 + b (1 + a )(1 + b )
n n
dt = ( x − ln (1 + x ) ) = ln (1 + n ) − n şi f ( k ) = 1 −
x n 1
c) Deoarece ∫ f ( x )dx = ∫ rezultă
0 0
1 + x 0 k + 1
n n
1 1 1 1
an = ∑ f ( k ) − n + ln (1 + n ) = ln (1 + n ) − ∑ . Prin urmare an = 1 − 1 + + + ... + − ln ( n + 1)
k =1 k =1 k + 1 2 3 n + 1
0 < an ≤ 1, ∀n ≥ 1 , deci şirul ( an )n≥1 este mărginit
Şirul ( an )n≥1 este crescător. Fiind crescător şi mărginit este convergent.
Observaţie. Şirul are limita 1 − γ unde γ = 0,57721... este constanta lui Euler.
Varianta 76 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Rezolvare
1. Avem 3 − 2 2 = 2 − 1∈{a + b 2 | a, b ∈Z}, pentru a = −1∈ ] şi b = 1∈ ].
= ( x1 + x2 ) − 2 x1 x2 = 32 − 2 = 7 ∈ `.
2
2. x12 + x22
1
3. .
3
4. C2nn = C2nn−1 + C2nn−−11 = 2 ⋅ C2nn−1.
G G G G G G
5. u + v = 3i + 3 j , deci u + v = 3 2.
4 α sin α
6. Avem cos α = − , deci tg = = 3.
5 2 1 + cos α
Soluţie
( )
Cum det A ≠ 0 ⇒ det A = ( det A) .* 2
a ab ac 2
c) Avem A − I 3 = ba b 2 bc şi se observă că orice minor de ordin 2 al matricei A este nul. Ca urmare,
ca cb c 2
rangul matricei A − I 3 este cel mult 1.
2.a) Dacă f ( x ) = f ( y ) ⇒ ax = ay ⇒ a −1 ( ax ) = a −1 ( ay ) ⇒ x = y , adică f este injectivă.
Pentru orice y ∈ G , considerând x = a −1 y ∈ G , rezultă f ( x ) = y, deci f este surjectivă.
b) ( f a D fb ) ( x ) = a· fb ( x ) = a ( bx ) = ( ab ) x = f ab ( x ) , ∀x ∈ G .
c) Compunerea funcţiilor este asociativă. Elementul neutru este 1G = f e ∈ F ( G ) , unde e este elementul
neutru din G. Dacă a −1 este simetricul lui a ∈ G , atunci f a −1 este simetricul elementului f a ∈ F ( G ) .
Soluţie
1.a lim f ( x) = 1
x →∞
y=1 asimptota orizontala spre + ∞
2x + 1 2x − 1
b f ′(x ) = −
2 x2 + x + 1 2 x2 − x + 1
f ′(x ) ≠ 0, f ′(0)>0 ⇒ f ′(x)>0, ∀x ∈ \
f strict crescatoare pe \
n n
c ∑ f (k ) = ∑( k (k + 1) + 1 − k (k − 1) + 1 ) = n 2 + n + 1 − 1
k =1 k =1
2 n lim ( n 2 +n +1 −n −1)
1
n + n + 1 − 1 −
lim = e n →∞ =e 2
n →∞ n
1 1 1 1
2.a I 1 = − ∫ (−2x ) 1 − x 2 dx = − (1 − x 2 ) 1 − x 2 |10 =
2 0 3 3
a
b I n = lim Ja ,n , unde Ja = ∫0 x n ( 1 − x 2 )dx
a →1
a <1
a x n − x n +2 a a
J a,n = ∫0 = ∫0 x n +1( 1 − x 2 )dx − ∫ x n −1( 1 − x 2 )dx
1− x2 0
Soluţie
(
1. a) Prin calcul direct rezultă det A = 3 1 − m 2 . )
b) Dacă m ∈ \ \ {−1,1} rezultă det A ≠ 0, deci rang ( A ) = 3.
Pentru m = 1 sau m = −1 , există cel puţin un minor de ordin doi nenul în A, deci rang ( A ) = 2.
c) Dacă m ∈ \ \ {−1,1} , sistemul este compatibil determinat.
1 −1 −1 1
Pentru m = 1 ⇒ A = 1 1 1 0 , care are rangul 2, egal cu rangul lui A, deci sistemul este
1 3 3 −1
compatibil (nedeterminat).
1 −1 1 1
Pentru m = −1 ⇒ A = −1 1 −1 2 , care are rangul 3, şi cum rang A = 2, rezultă sistemul este
−1 3 3 −1
incompatibil.
2. a) Se verifică prin calcul direct că x ∗ y ∈ G2 , ∀x, y ∈ G2 , adică operaţia „ ∗ ” este corect definită pe G2 .
7
Folosind definiţia se verifică şi asociativitatea şi comutativitatea operaţiei. Elementul neutru este e = ,
3
9 x − 16 1
iar simetricul oricărui element x ∈ G2 este x ' = =2+ ∈ ( 2, ∞ ) = G2 .
9 ( x − 2) 9 ( x − 2)
b) Se arată că ϕ este bijectivă şi că ϕ ( x ∗ y ) = ϕ ( x )·ϕ ( y ) , ∀x, y ∈ G2 .
c) Dacă x, y ∈ [α , ∞ ) şi α ≥ 2 , atunci x ∗ y = 3 ( x − 2 )( y − 2 ) + 6 (α − 2 ) + α ≥ α , deci Gα este parte
stabilă a lui R în raport cu operaţia „ ∗ ”.
Solutie
e −1
x
1. a) f ( x) = daca x ≠ 0 si f (0) = a ; f (1) = e − 1 , f ' (1) = 1 deci
x
y = x + e − 2 este ecuatia tangentei
b) lim f ( x ) = 1 , deci f este continua in x = 0 daca si numai daca f ( 0 ) = a = 1
x →0
Soluţie
f (x )
1.a) m = lim =1
x →∞ x
l = −2 n = lim ( f (x ) − x ) = 0
x →∞
y=x asimptota oblica spre ∞
x +1
b) f ′(x ) =
3 (x − 1)(x + 2)2
Soluţie
1.a) Sistemul are soluţie unică dacă determinatul matricei A a sistemului este nenul. Cum
det A = m 2 − 6m + 5, sistemul are soluţie unică pentru m ∈ \ \ {1,5}.
b) Pentru m ∈ \ \ {1,5} sistemul este compatibil determinat
Pentru m = 1, rang A = rang A = 2, adică sistemul este compatibil nedeterminat
Pentru m = 5 rezultă rang A = 2 şi rang A = 3, deci sistemul este incompatibil
c) Pentru m = 1 se obţine soluţia x = 1 − α , y = α , z = 0, unde α ∈ \ . Înlocuind în relaţia
2 x02 − y02 + 3z02 = 14, rezultă α ∈ {−2, 6}. Soluţiile căutate sunt ( 3, −2,0 ) şi ( −5,6, 0 ) .
2 3 2 3 5
2.a) ∗ = + = .
3 4 3 4 12
b) Comutativitatea este imediată. Asociativitatea: folosind relaţia { x + n} = { x} , ∀ x ∈ \, n ∈ ] , rezultă:
( x ∗ y ) ∗ z = { x ∗ y + z} = {{x + y} + z} = { x + y − [ x + y ] + z} = { x + y + z}
x ∗ ( y ∗ z ) = { x + y ∗ z} = { x + { y + z}} = { x + y + z − [ y + z ] } = { x + y + z}.
Elementul neutru este e = 0, simetricul lui 0 este 0, iar simetricul oricărui element x ∈ ( 0,1) este 1 − x.
1 1 3 5 1 1 5
c) Ecuaţia se poate scrie sub forma {3 x} = . Cum 0 ≤ 3 x < 3, rezultă 3x ∈ , , ⇔ x ∈ , , .
2 2 2 2 6 2 6
Soluţie
1.a)
f ′(x ) = 3e 3x + 2, f(0)=2, f ′(0)=5
y-2=5x
b) f ′(x)>0 ⇒ f strict crescãtoare ⇒ f injectivã
lim f (x ) = ∞, lim = −∞, f continua ⇒ f surjectiva
x →∞ x →−∞
f bijectiva ⇒ f inversabila
−3 n
1 −3 −6 −3 n −3 1 − e 1
c) Suma este egala cu e + e + ... + e = e −3
avand limita 3 .
e −1
3
1− e e −1
1
2.a) a1 = ∫ sin π xdx
0
2
a1 =
π
an
an
b) sin πx < 1 ⇒ an +1 = ∫ sin πtdt < ∫0 1dt = an
0
an
an +1 = ∫0 f (t )dt > 0
(an )n ≥0 descrescator si marginit inferior ⇒ (an )n ≥0 convergent
c) (an )n ≥0 convergent in x= lim an
n →∞
x
si obtinem, prin trecere la limita, x= ∫ sin πtdt
0
x
g : \ → \, g(x)=x- ∫ sinπtdt, g(0)=0
0
g ′(x ) = 1 − sin πx ≥ 0 ⇒ x = 0 solutie unica
Varianta 80 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Rezolvare
1. Al patrulea factor este 0, deci produsul este 0.
2. f ( g ( x ) ) = 1 − g ( x ) = −2 x + 2 este descrescătoare.
3. x ∈ [ −1,1].
4. A53 = 5 ⋅ 4 ⋅ 3 = 60.
5. x − 2 y − 6 = 0.
1 1 3
6. Ridicăm la pătrat sin x − cos x = ⇒ 1 − sin 2 x = ⇒ sin 2 x = .
2 4 4
Soluţie
1.a) m (σ ) = 4.
{ }
b) Prin calcul direct rezultă σ 5 = e, deci A = e,σ ,σ 2 ,σ 2 ,σ 3 ,σ 4 . A are 5 elemente.
c) m (σ ) = 4 ⇒ ε (σ ) = +1 ⇒ ε σ ( ) = ( +1)
n n
= +1 , pentru orice n ∈ ` .
2.a) Trebuie demonstrat că f ( x − T ) = f ( x ) , ∀ x ∈ \
Pentru orice x ∈ \ avem f ( x − T ) = f ( ( x − T ) + T ) = f ( x ) ⇒ −T ∈ H .
T2∈H T1∈H
b) Fie T1 , T2 ∈ H ⇒ f ( x + (T1 + T2 ) ) = f ( ( x + T1 ) + T2 ) = f ( x + T1 ) = f ( x ) , deci T1 + T2 ∈ H .
Dacă T ∈ H , atunci −T ∈ H , deci H este subgrup al lui ( \, + ) .
c) _ ⊂ H deoarece pentru orice T ∈ _ rezultă x + T ∈ _ dacă x ∈_ şi x + T ∈ \ \ _ dacă x ∈ \ \ _ , deci
f ( x + T ) = f ( x), ∀ x ∈ \.
Dacă T ∈ H , atunci presupunând T ∈ \ \ _ , rezultă x0 = 1 − T ∈ \ \ _ şi 0 = f ( x0 ) ≠ f ( x0 + T ) = 1 ,
contradicţie; aşadar T ∈ _ , deci H ⊂ _ .
În concluzie, H = _ .
Soluţie
x
1.a) f ′(x ) =
x2 + 1
f ′(x ) > 0, x>0, f ′(x)<0 pentru x<0
f strict descrescatoare pe (-∞;0] si strict crescatoare pe [0; ∞)
b) x 2 + 1f ′(x ) = x
x
f ′(x ) + x 2 + 1f ''(x ) = 1
2
x +1
(x 2 + 1)f '' (x ) + xf ′(x ) = x 2 + 1
f (x )
c) m = lim = −1
x →∞ x
n = lim (f (x ) + x ) = 0
x →−∞
y = −x asimptota oblica spre -∞
1 x 1 1
2.a) I1 = ∫ dx = ∫ (1 − )dx
0 x +1 0 x +1
= (x − ln(x + 1)) |10
= 1 − ln 2
1 nx n −1 1 ′
∫0 x x n + 1 dx = ∫0 x (ln (x + 1)) dx
n
b) In =
1
= ln 2 − ∫ ln (x n + 1)dx
0
c) ln(1 + t ) ≤ t, ∀t ≥ 0
1 1 1
0 ≤ ∫ ln (1 + x n )dx < ∫ x ndx =
0 0 n +1
1
∫ ln (1 + x )dx = 0,
n
deci lim de unde lim I n = ln 2
n →∞ 0 n →∞
1
∫0 ln (1 + x )dx = 0,
n
deci lim de unde lim I n = ln 2
n →∞ n →∞
Varianta 81 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Rezolvare
1. 8.
3
2. 1 = ( x1 + x2 ) − 4 x1 x2 = 4 − 4m ⇒ m = .
2
4
3. x = 0.
4. 215 .
5. a = −3.
π
6. sin 2a + sin 2b = 2sin ( a + b ) cos ( a − b ) = 2sin cos ( a − b ) = 2cos ( a − b ) .
2
Soluţie
1.a) Folosind regula lui Sarrus sau proprietăţile determinaţilor, rezultă det A = m + 1.
b) Se verifică pe rând cele 3 ecuaţii ale sistemului.
c) Dacă m = 6, ( )
atunci sistemul admite soluţiile 6 + 4α , α , 2 , unde α ∈ ] .
7
Solutie
1.a) Formula
1
− x2 + x −1
f (1) = 0
1
f ' (x ) =e x f ' (1) =
x2 e
1
y = ( x − 1)
e
−1± 5
b) f ' ( x) = 0 x1, 2 =
2
−1− 5
x= punct de maxim local
2
−1+ 5
x= punct de minim local
2
f ( x)
c) m = lim =1
x
1 1
− −
n = lim( f ( x) − x) = lim x(e x
− 1) − e x
= −2
x →∞ x →∞
∞ xn x2 +1 1
Cazul si aplicand L’Hopital, obtinem L = lim n +1
,L =
∞ x → ∞ (n + 2) x n+2
Varianta 82 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Rezolvare
1. (1 + i ) = ( 2i ) = −4, deci este rădăcină a ecuaţiei z 4 + 4 = 0.
4 2
2. xV = 2, yV = 5, deci x + y = 7.
3. f (1) , f ( 2 ) , f ( 3) sunt distincte, deci sunt 4,5,6 -- eventual permutate. Suma este 4 + 5 + 6 = 15.
25 5
4. M are 90 de elemente, cifre impare sunt 5, iar numere cu cifre impare 25. Probabilitatea e = .
90 18
JJJG G G JJJG G G JJJG JJJG
5. AB = i + 2 j , AC = −2i + 4 j ⇒ AB ⋅ AC = 6.
11
6. sin 3a = 3sin a − 4sin 3 a = .
16
Soluţie
1.a) Cu regula lui Sarrus sau prin aplicarea proprietăţilor determinaţilor rezultă det A = 0 .
b) Cum det A = 0 , sistemul admite soluţii nenule.
c) Scăzând prima ecuaţie a sistemului din a doua, rezultă ( b − a ) ( y0 − z0 ) = 0 , deci y0 = z0 . Rangul matricei
sistemului este egal cu 2; z este necunoscută secundară, z = λ , λ ∈ \ . Obţinem y = λ , x = − ( a + b + c ) λ .
Cum (1,1,1) soluţie implică a + b + c = −1 , soluţiile sistemului sunt ( λ , λ , λ ) λ ∈ \ .
x iy x1 x2 − y1 y2 i ( x1 y2 + x2 y1 )
2.a) Notând Ax, y = ⇒ Ax1 , y1 · Ax2 , y2 = . În plus,
iy x i (
1 2 x y + x y
2 1 ) x1 x2 − y1 y2
x1 iy1 x2 iy2
ϕ morfism: ϕ ( x1 + iy1 )·ϕ ( x2 + iy2 ) = · = Ax1 , y1 · Ax2 , y2 = Ax1x2 − y1 y2 , x1 y2 + x2 y1 . Concluzia
iy1 x 1 iy2 x2
rezultă din faptul că ( x1 + iy1 )·( x2 + iy2 ) = x1 x2 − y1 y2 + i ( x1 y2 + x2 y1 ) .
Soluţie
1.a) a1 > a 0
Presupunem ca a k+1 > ak ⇒ a k+2 > ak +1
(a n )n≥1 crescator
b) a 0 < 2, ak < 2 ⇒ ak +1 < 2
(an )n ≥1 marginit superior
(an )n ≥1 convergent
1 − cos π x π 2
c) l = lim =
x →0 x2 2
π
π 4 (tg 2t
2.a) f = ∫ + tgt )dt
4 0
π
= ∫ 0
4 ((tgt )′ + tgt − 1)dt
π 1
= 1− + ln 2
4 2
(sin x + cos x ) sin x π
b) f ′(x ) = , ∀x ∈ 0;
2
cos x 2
f ′(x ) > 0 ⇒ f crescatoare
0
c) α ≥ 0, cazul
0
(sin x + cos x ) sin x
Aplicand l'Hopital, l= lim
x 20 2x cos2 x
1
l=
2
Varianta 83 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Rezolvare
1. 2 < 3 3 ⇔ 8 < 9; 3 < 2 = log 2 4 < log 2 5.
3
9
2. ∆ = 9 − 4m ≤ 0 ⇒ m ≥ .
4
1 1 π
3. ± arccos + kπ = ± + kπ , k ∈ ].
2 2 6
7 1
4. Sunt 7 pătrate. Probabilitatea este = .
49 7
G G
5. u ⋅ v = 0 ⇔ 2m − 12 = 0 ⇔ m = 6.
6. P = tg1D ⋅ tg 2D ⋅ tg 3D ⋅ ... ⋅ tg89D = (tg1D ⋅ tg 89D ) ⋅ (tg 2D ⋅ tg 88D ) ⋅ ... ⋅ (tg 44D ⋅ tg 46D ) ⋅ tg 45D = 1 .
Soluţie
1.a) Notând cu A matricea sistemului, rezultă det A = m 2 ( m − 1) . Sistemul admite soluţie unică dacă şi
numai dacă det A ≠ 0, adică m ∈ \ \ {0,1}.
1 −1 1 1 −1 1 1
b) Dacă m = 0 rezultă A = 1 −1 1 , A = 1 −1 1 2 , rang A = 1 şi rang A = 2.
2 −2 2 2 −2 2 3
1 −1 1 1 −1 1 1
Pentru m = 1 rezultă A = 1 −1 2 , A = 1 −1 2 2 , rang A = 2 şi rang A = 3.
2 −2 4 2 −2 4 3
c) Fie ( x0 , y0 , z0 ) ∈ \ 3 o soluţie a sistemului; atunci m ∈ \ \ {0,1}. Scăzând a doua ecuaţie a sistemului din a
treia, rezultă că x0 − y0 + ( m + 1) z0 = 1. Din prima ecuaţie, conduce la mz0 = 0 deci z0 = 0. Rezultă
x0 − y0 = 1, deci x0 − y0 + 2008 z0 = 1.
{ 4
2,
2.a) H = 0,1, }
b) Din tabla adunării elementelor din H, rezultă că dacă x, y ∈ H astfel încât x + y = 0 atunci x = y = 0. l
c) Se verifică relaţia A·B ∈ G pentru orice A, B ∈ G . Asociativitatea este proprietate generală a înmulţirii
1 0 a −b
din M2 ( ] 7 ) . Elementul neutru este I 2 = , iar dacă A =
∈ G , condiţia a ≠ 0 sau b ≠ 0
0 1 b a
a −b −1 c − d −1
, cu c = ( det A ) ·a,
este echivalentă cu det A ≠ 0 . Inversa matricei A = ∈ G este A =
b a d c
−1
d = ( det A ) · ( −b ) .
Solutie
π
π cos4 x
1a). Cu x= − y obtinem I=∫ 2 dx = J lim f ( x ) = +∞ deci dreapta de ecuatie x = 1 este
2 0 sin4 x + cos4 x x →1
π
2
2a) ∫ (cos x + sin x ) dx = 2
0
b) F '(x ) = f4 (x )
F ''(x ) = 4 sin x cos x (cos2 x − sin2 x )f42 (x )
F ''(x ) = f42 (x ) sin 4x
π
π cos4 x
c) Cu x= − y obtinem I=∫ 2 dx = J
2 0 sin 4 x + cos 4 x
π
I +J =
2
π
I =J =
4
Varianta 84 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Rezolvare
( ) (
1. Avem 3 z + z ∈ \, ∀z ∈ \, deci z = 3 z + 3 z − 2 z + 3z ∈ \. )
9 3
2. f ( x ) = − x 2 − x + 4.
2 2
3− y
3. Ecuaţia f ( x ) = y, y ∈ (1,3) ⇒ x = ∈ ( 0, ∞ ) are soluţie unică.
y −1
4. n = 8.
JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG G
( ) ( )
5. AC + DB = AB + BC + DC + CB = AB + DC = 0.
Soluţie
Soluţie
e x ( x − 1)
1.a) f ' ( x) =
x2
f strict descrescatoare pe (−∞,0) si strict crescatoare pe (0, ∞)
f ( x)
b) lim f ( x) = ∞ lim = ∞ nu avem asimptota spre + ∞
x→∞ x →∞ x
lim f ( x) = 0 y=0 asimptota orizontala spre − ∞
x→∞
e c (c − 1)
c) f (n + 1) − f (n) = , c ∈ (n, n + 1)
c2
n 2 e n (n − 1)
< n 2 ( f (n + 1) − f (n)) < e n +1 n 2
(n + 1) 2
lim n 2 ( f (n) − f (n + 1) = −∞
1
2.a) f (1) = ∫ e −t (t 2 − 3t + 2)dt
0
1
1
L = −5 f (1) > ∫ e −t dt = 1 − > 0
0
e
b) f ' ( x) = e − x ( x 2 − 3x + 2)
Tabelul de variatie
x=1 punct de maxim local si x=2 punct de minim local
f ( x) + f (− x) 0
c) L = lim 2
=( )=
x →0 x 0
f '( x) − f '(− x)
L = lim
x→0 2x
L = −5
Varianta 85 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Rezolvare
( )
1. Fie z = a + bi, a, b ∈ \. Avem i z − z = i ( a + bi − a + bi ) = −2b ∈ \.
2. ∆ = (m − 1) = 0 ⇒ m = 1 .
2
Soluţie
1.a) lim f (x ) = 1, y=1 asimptota orizontala spre +∞
x →∞
lim f (x ) = 1, y=1 asimptota orizontala spre -∞
x →−∞
lim f (x ) = 0, lim f (x ) = +∞ x=0 asimptota verticala
x /0 x 20
b)
1
e x ( 2 x + 1)
f '' ( x ) = 4 ,deci x=-0,5 este punct de inflexiune
x
1 1 1 − 1
2
c) lim x 2 x
(e 1+ −e )
x = lim e x e x (x +1)
x
− 1
x →∞ x →∞
1
1 −
2 x (x +1)
−x e −1
= lim e x
1
= −1
x →∞ x (x + 1) −
x (x +1)
π
4 tg 2xdx
2.a) I1 = ∫ 0
π π
4 (1 + tg 2x )dx −
= ∫ 0 0 ∫
4 1dx
π π
π
= tgx |0 −x |04 = 1 −
4
4
π
b) x ∈ 0; ⇒ tgx ∈ [ 0;1] tg2nx > tg 2n +2x ⇒ I n +1 < I n
4
In > 0
(I n )n ≥1 marginit inferior ⇒ (I n ) convergent
π π
c) I n +1 = ∫
4 tg n +2
xdx = 4 tg n x (tg 2x
∫ + 1) − tg n x dx
0 0
π
tg n +1x 4 1
= |0 −I n ; I n +1 + I n =
n +1 n +1
Daca In → l ⇒ 2l = 0 ⇒ l = 0
Varianta 86 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Rezolvare
8
1. Prin calcul obţinem − .
5
a2 + b2 ( a + b )
2
21
2. Avem = −2= .
ab ab 2
π
3. + kπ | k ∈ ] .
4
4. Sunt 4 elemente în A şi 3 multiplii de 7.
JJJG JJJG JJJG JJJG
5. AB + AC + AD = 2 AC , deci modulul este 2 AC = 6 5.
6.
( ) ( ) ( )
cos1D + cos 2D + cos3D + ... + cos179D = cos1D + cos179D + cos 2D + cos178D + ... + cos89D + cos 91D + cos90D = 0
Soluţie
( )
2
2.a) f 2 = 2 X + 1 polinom care are gradul 0.
= 1,
f este element inversabil al inelului ( ] [ X ] , +, ⋅) şi f −1 = f .
b) Cum f · f = 1, 4
a 2 = 0
c) Fie g ∈ ] 4 [ X ] , g = ax + b, a ≠ 0, . Rezultă 2 ab = 0.
astfel încât g 2 = 1. Obţinem b = 1 sau b = 3 şi
2
b = 1
a = 2. Obţinem două polinoame cu proprietatea cerută în enunţ: g1 = 2 X + 1 şi g 2 = 2 X + 3.
Soluţie
6x 2
1.a) f ′(x ) = 2
f ′(0) = 0, f(0)=-1 y+1=0
(x 3 + 1)
b) lim f (x ) = 1, y=1 asimptota orizontala spre +∞
x →∞
lim f (x ) = 1, y=1 asimptota orizontala spre -∞
x →−∞
lim f (x ) = −∞, lim f (x ) = +∞, x=-1 asimptota verticala
x /−1 x 2− 1
k − 1 (k − 1) (k (k + 1) + 1)
3
c) =
k 3 + 1 (k + 1) (k (k − 1) + 1)
3 n2 + n + 1
f (2)f (3)...f (n ) =
2 n2 + n
2
n 2 + n + 1n
lim 2 = e
n →∞
n + n
π π π
2 1 − cos 2x x sin 2x 2
2.a) I2 = ∫ 0
2 sin xdx I2 = ∫ 0
2
2
dx = −
2 |
4 0
π
I2 =
4
π π π
b) In = ∫ 2 sinn −1 x (−cosx )′dx = − sinn −1 x cos x |02 +(n − 1)∫ 2 sinn −2 x cos2 xdx
0 0
π
= (n − 1)∫ 2 sinn −2 x (1 − cos2 x )dx = (n − 1)I n −2 − (n − 1)I n
0
de unde rezulta relatia
π π
3 3
π
c) sin x ≤ x, ∀x ≥ 0 ,de unde avem 0 ≤ ∫ sin n xdx ≤ ∫ x n dx = ,
0 0
3 ( n + 1)
deci limita cautata este 0.
Varianta 87 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Rezolvare
1 − z3 1 − 1
1. 1 + z + z 2 = = = 0.
1− z 1− z
2. x ∈{−3, −2, −1,0,1, 2}.
3. Observăm că ∀y ∈ ( 2, ∞ ) , ∃! x ∈ (1, ∞ ) , x = y + 1 astfel ca f ( x ) = y.
4. Avem 4 numere divizibile cu 24, anume 24, 48, 72, 96.
a a +1 3
5. = ⇒a= .
3 5 2
15 15 3 S 3
6. Semiperimetrul şi aria sunt p = , S = ⇒r= = .
2 4 p 2
b) 1 ⋅ 2 ⋅ ... ⋅ 20 ( )
1·2·4·5·6·8·...·20
l = 3·7· l = 0.
1 1
c) 21 = 3·7 ⇒ ϕ ( 21) = 21 1 − 1 − = 12 , deci numărul elementelor inversabile ale inelului Z 21 este 12.
3 7
Numărul elementelor neinversabile din Z 21 este 21 − 12 = 9.
Soluţie
1.a) f ′(x ) = a x ln a − ax a −1
f ′(1) = a(ln a − 1)
b) f ′(a ) = a a (ln a − 1)
f (a ) = 0
y = a a (ln a − 1)(x − a )
c) f (x ) ≥ 0 = f (a )
⇒ conform Fermat(f derivabila), f ′(a)=0 ⇒ a=e
g(x)=e x − x e ≥ 0, ∀x>0
e
2.a) I1 = ∫1 ln xdx
e
= x ln x |e1 −∫ 1dx
1
= e −e + 1 = 1
e e
b) In = ∫1 x ′ ln
n
xdx = x lnn x |e1 −n ∫ lnn −1 x
1
= e − nI n −1
c) ln x ∈ [0;1] ⇒ I n +1 ≤ I n
In > 0
(I n )n ≥1 descrescator si marginit ⇒ (I n )n ≥1 convergent
Varianta 88 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Rezolvare
1. i − i = 0.
2. [ −1,5] .
1 π 1
3. arcsin + arccos x = = arcsin x + arccos x ⇒ x = , care verifică.
2 2 2
5! 24
4. Probabilitatea este 5 = .
5 625
5. G ( 0, 2 ) .
3 a sin a 1
6. Avem cos a = şi tg = = .
5 2 1 + cos a 2
Soluţie
a b1 t a1 a2 t 2 a1 b1 + a2
1. a) Fie A = 1 ⇒ A = ⇒ A+ A = ⇒
a2 b2 1 2
b b b1 + a2 2b2
( )
Tr A + At = 2 ( a1 + b2 ) = 2Tr ( A )
a 2 + b12 a1a2 + b1b2
b) A· At = 1
a a +b b a22 + b22
1 2 1 2
( )
Tr A· At = a12 + a22 + b12 + b22 = 0 dacă şi numai dacă a1 = a2 = b1 = b2 = 0 ⇒ A = 02.
c) Suma elementelor matricei A ⋅ At este a12 + b12 + a22 + b22 + 2a1a2 + 2b1b2 = ( a1 + a2 ) + ( b1 + b2 ) .
2 2
a1 a2 a1 + a2 a2
S = 0 ⇒ a1 + a2 = b1 + b2 = 0, de unde obţinem că det A = = =0
b1 b2 b1 + b2 b2
7 0
2. a) A2 = = 7 I 2 , deci A ∈ K (pentru a = 7, b = 0)
2
0 7
b) Fie X = aI 2 + bA, Y = cI 2 + dA ; atunci XY = ( ac + 7bd ) I 2 + ( ad + bc ) A ⇒ XY ∈ K
c) Fie X = aI 2 + bA, Y = cI 2 + dA , X ≠ O2 , astfel încât XY = I 2 . Vom demonstra că det X = a 2 − 7b 2 ≠ 0 .
2
a
Presupunând contrariul, ar rezulta că există a, b ∈ _ astfel încât a 2 = 7b 2 . Dacă b ≠ 0, atunci = 7,
b
absurd, deoarece 7 nu este pătratul niciunui număr raţional. Ca urmare, b = 0, deci şi a = 0, adică X = O2 ,
contradicţie.
a
c= 2 ∈_
ac + 7bd = 1 a − 7b 2 1 a −b
Din XY = I 2 rezultă ⇒ , deci Y = 2 · ∈ K.
ad + bc = 0
BACALAUREAT 2008-MATEMATICĂ d- Proba D,b tipul subiectului MT1, − 7b −bM1 a
2
a programa
=− 2 ∈ _
a − 7b 2
Varianta 88 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Soluţie
π 1
1.a ) f (1) = , f ′(1)=
4 2
π 1
y- = (x − 1)
4 2
x − f ( x) 0 1− f ' ( x) 1
b) lim = = lim =
x3 0 x →0 3 x
x →0 2
3
c) g(1) = g (0), deci exista c ∈ (0;1) astfel incat g '(c) = 0
g ''(x ) > 0, g ' strict crescatoare, deci c este unic
c punct de extrem
1 2 1 1
2.a) I1 = ∫0 x sin x = x 2 (− cos x ) 0 + 2 ∫ x (sin x )′ dx
0
1
= − cos 1 + 2x sin x 10 − 2 ∫ sin x
0
= − cos 1 + 2 sin 1 + 2 cos 1 − 2 = 2 sin 1 + cos 1 − 2
b) x 2n > x 2n +2 ⇒ I n > I n +1
sin x > 0 ⇒ I n > 0
(I n )n ≥1 descrescator si marginit ⇒ (I n )n ≥1 convergent
1 2n 1
c) In = ∫0 x (− cos x )′dx = −x 2n cos x |10 +2n ∫ x 2n −1(sin x )′
0
2n −1
= − cos 1 + 2nx |10
sin x −2n(2n − 1)I n −1 =
= 2n sin 1 − cos 1 − 2n(2n − 1)I n −1
Varianta 89 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Rezolvare
3
1. z = − i.
7
2. x = 5 şi x = −1.
3. Ecuaţia f ( x ) = y ⇔ 4 yx 2 − x + y = 0 are soluţii reale dacă şi numai dacă
1 1 1 1
y ∈ − , ⇒ Im f = − , .
4 4 4 4
4. Sunt A43 = 24 de funcţii strict crescătoare şi tot 24 strict descrescătoare. În total sunt 48 de funcţii strict
monotone.
JJJG JJJJG JJJG JJJJG JJJG JJJG JJJJG JJJJG JJJG JJJG
5. MA + MC = MB + MD ⇔ MA − MB = − MC + MD ⇔ BA = CD, evident.
6. sin 2a − sin 2b = 2sin ( a − b ) cos ( a + b ) = sin ( a − b ) , de unde cerinţa
Soluţie
1 −1 0 0
1.a) Fie A matricea sistemului: A = 0 0 1 −1 ⇒ rangA = 3
1 1 1 1
Avem rang A = 3 = rangA , deci sistemul este compatibil
1 + a − b − 2λ 1 − a − b − 2λ
b) Rezolvând sistemul obţinem: x1 = , x2 = , x3 = b + λ , x4 = λ , λ ∈ \
2 2
1
Punând condiţiile ca x1 , x2 , x3 , x4 şi x1 + x2 să fie în progresie aritmetică, rezultă a = b = −
18
c) Din x4 > 0 ⇒ λ > 0 . Apoi, x2 > 0 ⇒ 1 − a − b − 2λ > 0 , deci 1 − a − b > 2λ > 0 ⇒ a + b < 1
2. a) (1 − x1 )(1 − x2 ) (1 − x3 ) = 1 − ( x1 + x2 + x3 ) + ( x1 x2 + x2 x3 + x3 x1 ) − x1 x2 x3 = 4.
b) Presupunând că f are o rădăcină întreagă a, atunci a este divizor al termenului liber al polinomului, adică
a ∈ {−1,1}. Cum nici 1, nici –1 nu este rădăcină a lui f, rezultă că f nu are rădăcini întregi.
( ) ( )
c) x12 x2 + x12 x3 + x22 x1 + x22 x3 + x32 x1 + x32 x2 = ( x1 + x2 + x3 ) x12 + x22 + x33 − x13 + x23 + x33 .
Avem x1 + x2 + x3 = 3 şi ( ) 2
+ + = x1 + x2 + x3 − 2 x1 x2 + x2 x3
x12 x22 x32 ( + x3 x1 ) = −1 .
Avem − 3 xk + 5 xk + 1 = 0, k = 1, 2,3 şi adunând, rezultă x13 + x23 + x33
xk3 2
= −21.
În concluzie, x12 x2 + x12 x3 + x22 x1 + x22 x3 + x32 x1 + x32 x2 = 18.
Soluţie
1 x+a
1.a f a' ( x) = ln 1 + −
x x( x + 1)
x(2a − 1) + a
b f a" ( x) =
x 2 ( x + 1)
2
Soluţie
() ()
2.a) Avem relaţiile f 0 = g 0 = 1, () () () ()
f 1 = g 1 = 0 şi f 2 = g 2 = 2, deci f ( x ) = g ( x ) , ∀x ∈ ] .
3
b) Singura rădăcină a lui f este 1.
( )( ) ( )(
c) Cum 1 este rădăcină, X − 1 divide pe f, deci f = X − 1 X 2 + X + 2 = X + 2 X 2 + X + 2 . Polinomul )
g = X + X + 2 nu are rădăcini în ] 3 , deci este ireductibil (presupunând că g s-ar descompune în produsul
2
Solutie
1a). lim ( x + ln x ) = −∞ ,deci x=0 este asimptota verticala;
x2 0
x x
t2 1 x2
2a) I2 = ∫ dt = ∫ t − 1 + dt = = − x + ln ( x + 1)
0
t +1 0
t +1 2
t + t n−1
x n x
tn xn
b) I n + I n−1 = ∫ dt = ∫ t n−1dt = x
0 =
0
t +1 0
n n
tn
c) < t n , ∀t ∈ [ 0; x ]
t +1
x n+1
x
0 < I n < ∫ t n dt = → 0, ∀x ∈ [ 0;1]
0
n +1
de unde rezulta lim I n = 0
n→∞
Varianta 91 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Rezolvare
( )
2
1. z = 2 −1+ i 2 +1 = 6.
Soluţie
1 + 2 x 10 5 10
1. a) A2 = 5 A ⇒ = ⇒ x = 2.
5 x 2 x + 16 5 x 20
b) Pentru x = 2 , conform punctului anterior, rezultă A2 = 5 A. Prin inducţie, rezultă An = 5n −1 A, pentru orice
n ∈ `* , de unde A2008 = 52007 A.
2
c) A + At =
x+2
x + 2
8 ( )
⇒ rang A + At = 1 dacă şi numai dacă det A + At = 0, adică x ∈ {−6, 2}. ( )
2.a) f ( −1) = a 2 − 2a + 7 = 10 ⇒ a ∈ {−1,3}.
a2 + 3
b) x12 + x22 + x32 + x42 = ( x1 + x2 + x3 + x4 ) − 2 ∑ ∑
2
xi x j . Cum x1 + x2 + x3 + x4 = 1 − a şi xi x j = ,
1≤ i < j ≤ 4 1≤i < j ≤ 4 2
rezultă x12 + x22 + x32 + x42 = −2a − 2
∑ (x − x ) ∑ ∑
2 2
c) Avem i j =3 xi − 2 xi x j = − a 2 − 6a − 9 . Dacă f are toate rădăcinile reale
1≤i < j ≤ 4 1≤ i < j ≤ 4 1≤i < j ≤ 4
∑ ( xi − x j )
2
⇒ ≥ 0 ⇒ − a 2 − 6a − 9 ≥ 0 ⇒ a = −3 .
1≤i < j ≤ 4
x1 + x2 + x3 + x4 1 − a
Egalitatea are loc dacă x1 = x2 = x3 = x4 = = = 1 . În final, a = −3, b = −8, c = 2 .
4 4
Solutie
f ( x)
1.a) lim f ( x ) = ∞ , lim =2=m
x →∞ x x →∞
lim ( f ( x ) − 2 x ) = 0 = n
x →∞
lim f ( e
lim
c) x x
=e x→∞ x
=e x
= 8e −2
x →∞
6 2 12 12 2 2 6 2
4. n = C10
0
− C10
2
+ C10
4
− C10
6
+ C10
8
= C10
0
+ C10
2
(
− C10
8 6
) (
− C10 − C10
4
)
= 1 − 0 − 0 = 1.
G G
5. 0 = u ⋅ v = a − 1 + 2a + 2 ⇒ a = 1.
2
2 2 1 2 2 4 2
6. sin α = − ⇒ sin 2α = 2 ⋅ − ⋅ − =
3 3 3 9
Soluţie
1.a) A ⋅ ( X + Y ) ⋅ A t = A· X · At + A·Y · At = 02 ⇒ X + Y ∈ G
a b 1 −1
b) Fie X = ∈ G ; atunci A· X · A = ( a + b + c + d )
t
c d −1 1
A· X · At = 02 ⇒ a + b + c + d = 0
c) det X = 0 ⇒ X 2 = tX , unde t = Tr ( A ) . Prin inducţie rezultă X n = t n−1 X , pentru orice n ∈ `, n ≥ 1
( )
Atunci A· X n · At = t n −1 A· X · At = 02 ⇒ X n ∈ G .
Solutie
1 1
1.a f '(x ) = f '(e) =
x ln x e
1
f (e ) = 0 , y = (x − e )
e
ln x + 1
b) f "( x ) = − < 0, ∀x > 1 ,deci f este concave
( x ln x )
2
1
c) Conform teoremei lui Lagrange exista cx ∈ ( x, x + 1) a.i. f ( x + 1) − f ( x ) = f ' ( cx ) =
cx ln cx
x ln x x ln x x ln x
avem de calculat lim dar cum < < 1 limita cautata este 1.
x →∞ c ln c
x x ( x + 1) ln ( x + 1) cx ln cx
π
π
2
π
2a) ∫ f ( x ) dx = arctg ( sin x ) |
0
2
0 =
4
b) Fie F o primitiva a lui f
cos x π
⇒ F '(x ) = 2
≥ 0,(∀ )x ∈ [0, ]
1 + sin x 2
⇒ F strict crescatoare pe [0, ∞)
2π 2π
c) cu substitutia x = 2π − y obtinem I = ∫ (2π − y ) f ( y ) dy = 2π
0
∫ f ( y ) dy − I
0
de unde I=0.
Varianta 93 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Rezolvare
1. z = 1 ± 3i ⇒ z = 2.
2. f ( x ) = ax + b, a > 0 ⇒ f ( f ( x ) ) = a 2 x + ab + b ⇒ a = 2, b = 1.
3. x = 2.
11
4. .
1000
1
5. Dreapta AB are ecuatia x − y + 1 = 0. Distanta este .
2
6. Avem sin α = 0 sau cos α = 1, deci x = π .
Soluţii
1 0
1.a) Prin calcul direct rezultă A3 = .
6 1
1 1 −2
1 2
b) A· At =
2 1
(
⇒ A· A )
t −1
= − · .
3 −2 1
a b a 0
c) Fie X = . Cum X = AX = XA, rezultă a = d şi b = 0. Înlocuind apoi X =
3
în ecuaţia
c d c a
1 0 −1 0
X 2 = A, rezultă a 2 = 1 şi ac = 1. Obţinem soluţiile X 1 = , X2 = .
1 1 −1 −1
2.a) Restul împărţirii polinomului f la X + 1 este f ( −1) = b − 5
b) Fie g = f − X ; atunci X 2 − X | g . Rezultă g ( 0 ) = g (1) = 0 , de unde a = 0, b = 0
c) ( X − 1) | f ⇒ f (1) = f ' (1) = 0 . Avem f (1) = 0 ⇒ 2a + b + 1 = 0 şi f ' (1) = 0 ⇒ 11a − 15 = 0 ; obţinem
2
15 41
a= ,b=−
11 11
Solutie
1a) ft ( x ) = 3x + t
' 2 2
1
f (1) = ∫ ( t 2 + 1) tdt =
20
2a)
0
21
2 x3 x 2x x
b) f ( x) = + , deci f ( − x ) = − f ( x ) , adica f este impara
7 3
c)
Conform teoremei luiLagrange exista cx ∈ ( x, x + 1) a.i. f ( x + 1) − f ( x ) = f ' ( cx ) = (cx2 + 1) cx
( x 2 + 1) x (cx + 1) cx ( ( x + 1) + 1) x + 1
2 2
1+ x 1− x
2. f (− x) = ln = − ln = − f ( x).
1− x 1+ x
( )
2
3. 5 x + 5− x = 2 ⇔ 5 x − 1 = 0 ⇒ x = 0.
2
4. Sunt 4 cifre prime, anume 2,3,5,7, deci sunt 400 de numere cu proprietatea cerută. Probabilitatea este .
5
5. Punctele B,C,O sunt coliniare şi O este mijlocul segmentului BC. Rezultă că BC este diametru
al cercului circumscris, deci A = 90D.
6. ( sin α + cos α )2 = 1 ⇒ sin 2α = 0 ⇒ tg 2α = 0.
Soluţie
1.a) X ( a ) X ( b ) = ( I 2 + aA )( I 2 + bA ) = I 2 + ( a + b ) A + abA2
Cum A2 = O2 , rezultă X ( a ) X ( b ) = I 2 + ( a + b ) A = X ( a + b ) .
b) X ( a ) ⋅ X ( e ) = X ( a ) ⇒ X ( a + e ) = X ( a ) ⇒ a + e = a ⇒ e = 0.
c) Prin inducţie avem X ( a1 )· X ( a2 )·...· X ( an ) = X ( a1 + a2 + ... + an ) , ∀ n ∈ `∗ .
Rezultă X ( 2 ) X ( 3) ... X ( 2008 ) = X (1005·2007 ) .
2.a) Pentru x = −1 rezultă f ( −1) = f 2 ( −1) + 3 f ( −1) + 1 , deci f ( −1) = −1
b) Restul împărţirii polinomului f la X − 5 este f ( 5 )
Pentru x = 0 rezultă f (1) = f 2 ( 0 ) + 3 f ( 0 ) + 1 = 1
Pentru x = 1 rezultă f ( 5 ) = f 2 (1) + 3 f (1) + 1 = 5
c) Fie şirul de numere reale ( an )n≥0 definit prin a0 = 0 şi an+1 = an2 + 3an + 1, ∀n ≥ 0
Prin inducţie rezultă f ( an ) = an şi an < an+1 pentru orice n ∈ `
Polinomul h = f − X se anulează de o infinitate de ori, deci f − X = 0, adică f = X
Soluţie
1.a) lim f (x ) = +∞
x →∞
f (x )
lim = +∞
x →∞ x
f nu admite asimptota spre +∞
b) f '(x ) = 0 (n + 1)x n − (n + 2) = 0
n +2
xn = n
n +1
n+2
c) lim xn = lim n =1
n →∞ n →∞ n +1
1 x2 +1−1 1 1
2.a) I1 = ∫0 1 + x2
dx = ∫0 1 − 1 + x 2 dx =
π
= x |10 −arctg (x ) |10 = 1 −
4
1 x 2n +2
+ x 2n
b) I n +1 + I n = ∫0 1 + x2
dx =
1 2n 1
= ∫0 x dx =
2n + 1
x 2n 1 1
c) 2
≤ x 2n , ( ∀ ) x ∈ [0,1] ⇒ 0 < I n ≤ ∫ x 2ndx = →0
1+x 0 2n + 1
lim I k = 0
n →∞
Varianta 95 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Rezolvare
1 1
1. 0 < 2 < 1 ⇒ 2 = 0.
x +1 x + 1
2. Ecuaţia se scrie 1 = (1 − x ) 1 + x . Obţinem x = 0 şi x = − 2.
3. Funcţiile g , h : ( 0, ∞ ) → \, f ( x ) = a x , g ( x ) = log a x, sunt strict monotone de aceeaşi monotonie, deci
funcţia f = g + h este strict monotonă.
4. Sunt cinci cifre impare, anume 1,3,5,7,9, şi A53 = 60 de numere cu proprietatea cerută. Probabilitatea este
60 1
= .
900 15
G G
5. u ⋅ v = 3 + 3a + a 2 > 0, ∀a ∈ \.
6. sin x + sin 5 x = 2cos 2 x ⋅ sin 3 x, de unde cerinţa
Soluţie
2 1 4 2
1.a) 2 A2 = 2· = .
1 2 2 4
2+ x 1 1
1 ⇒ det ( A + xI3 ) = ( x + 4 )( x + 1)
2
b) A3 + xI 3 = 1 2+ x
1 2 + x
1
det ( A + xI 3 ) = 0 ⇒ x ∈ {−4, −1}
4 −1 −1 −1
1 −1 4 −1 −1
c) det A4 = 5 ≠ 0, deci A4 este inversabilă. Fie B = . Prin calcul direct se arată că
5 −1 −1 4 −1
−1 −1 −1 4
AB = BA = I 4 , deci B = A−1.
Calculul inversei matricei A4 şi obţinerea formei cerută în enunţ
2.a) x2 = 1 + i ⇒ x3 = 1 − i . Obţinem a = 4, b = 6, c = 4
b) Presupunem că există a, b, c ∈ \ astfel ca resturile împărţirii polinomul f la ( X − 1)2 şi ( X − 2) 2 sunt
egale cu r ∈ \ [ X ] , grad r ≤ 1 . Fie g = f − r ; atunci grad g = 3 . Atunci ( X − 1) | g şi ( X − 2 ) | g
2 2
Soluţie
π
1.a lim f (x ) =
x →∞ 2
π
y= asimptota orizontala spre +∞
2
1 1 ′
g ′(x ) = f ′(x + 1) − f ′(x ) − f ′ 2 ⋅
x + x + 1 x 2 + x + 1
b
g ′(x ) = 0
g derivabila pe \ ⇒ g(const)=g(0)=0 ∀x
1
c arctg 2 = arctg (k + 1) − arctgk
k +k +1
n
1 π
∑ arctg k 2 + k + 1 = arctg(n + 1) − 4
k =1
π π
lim (arctg (n + 1) − ) =
n →∞ 4 2
1 −x
2.a I1 = ∫0 e xdx
1 1
= ∫0 x (e −x )′dx = −xe −x |10 +∫ e −x dx =
0
−1
= −e − e −x |10 = −2e−1 +1
1 1
∫0 (−e )′ x
−x
b In = dx = −x ne −x |10 +n ∫ e −x x n −1dx
n
0
−1
= −e + nI n −1
c sirul (In )n≥1 este descrescator
sirul (In )n≥1 marginit inferior de 0, deci convergent
Fie l= lim x n . Daca l>0, trecand la limita obtinem l=∞, absurd, deci l=0.
x →∞
Varianta 96 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Rezolvare
1. Avem b 2 = ac. Dacă prin absurd nu toate numerele sunt pare, din a + b + c par rezultă că un număr este
par şi două impare. Atunci unul din membrii relaţiei b 2 = ac este par şi celălalt par, fals.
2. f ( a ) + f ( a + 1) = 2 ( a + 2 ) ≥ 0.
2
3
3. log 2 x + log 4 x =
log 2 x > 3 ⇒ x > 4.
2
4. Cn + Cn = 120 ⇒ n ( n + 1) = 240 ⇒ n = 15.
1 2
G G
5. u ⋅ v = 2 − a < 0 ⇔ a > 2.
6. Avem B = 90D , A = 30D , deci BA = 4 3 şi aria triunghiului este 8 3.
Soluţii
a 2 + bc b ( a + d )
1. a) A2 = . Se verifică prin calcul direct că A2 − Tr ( A ) ⋅ A + det A ⋅ I 2 = 02.
c ( a + d ) d 2 + bc
b) Tr ( A ) = 0 ⇒ A2 = − det A·I 2 . Atunci A2 ⋅ B = B ⋅ A2 = − ( det A )·B
c) A2 − Tr ( A ) ⋅ A + det A ⋅ I 2 = 02 ⇒ A2 B − Tr ( A ) ⋅ AB + ( det A ) ⋅ B = 02
A2 − Tr ( A ) ⋅ A + det A ⋅ I 2 = 02 ⇒ BA2 − Tr ( A ) ⋅ BA + ( det A ) ⋅ B = 02
Scăzând relaţiile de mai sus rezultă Tr ( A ) ⋅ ( AB − BA ) = 02 ⇒ AB = BA
2. a) x12 + x22 + x32 + x42 = ( x1 + x2 + x3 + x4 ) − 2 ∑
2
xi x j = 10.
1≤i < j ≤ 4
Soluţie
Soluţie
( ) ( )
Dar f3 + 2 = X 9 − 1 + 2 X 2 − 4 X + 2 = ( X − 1) X 8 + X 7 + ... + X + 1 + 2 ( X − 1) , deci
2
g = X 8 + X 7 + ... + X + 1 + 2 ( X − 1) ⇒ g (1) = 9.
Alternativ: Fie g câtul împărţirii lui f3 la X − 1 ; suma coeficienţilor lui g este g (1)
Avem f3 = ( X − 1) g − 2 ⇒ f ′ = ( X − 1) g ′ + g , deci f ′ (1) = g (1) ⇒ g (1) = 9
( )
c) Aplicând teorema împărţirii cu rest, rezultă f n = X 2 + X + 1 q + r , r = aX + b ∈ \ [ X ]
Soluţie
1 −2 x
1.a f '( x) = f ''( x) = ≤ 0, ∀x ∈ [0; ∞)
1+ x 2
(1 + x 2 ) 2
b L= lim x 2 ( f ( x + 1) − f ( x)) = 1 utilizand l’Hopital sau aplicand teorema lui Lagrange
x →∞
x3 x4
c Fie g : \ → \, g ( x) = f ( x) − x + , g '( x) = ≥0
3 1 + x2
g (0) = 0, g crescatoare de unde x ∈ ( −∞; 0 )
1
1 1
∫ x(1 + x ) f ( x)dx = ln(1 + x 2 ) |10 = ln2
2
2.a
0
2 2
b F '( x) = x 4 f ( x) , F '( x) ≥ 0 ,deci F este strict crescatoare
a
1
c A = ∫ f ( x)dx, a < 1 ⇒ A < 0 <
0
4
a
x 1 1
a ≥ 1, A ≤ ∫ dx = −
1
(1 + x )
2 2
4 2(1 + a 2 )
1
A<
4
Varianta 98 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Rezolvare
1. Avem a + bi + 2a − 2bi = 3 + i ⇒ a = 1, b = −1 ⇒ z = 2.
2. x 2 − 3 = 0.
3. log x 2 + log x
2 = 9 ⇒ 3log x 2 = 9 ⇒ x = 3 2.
4. Sunt C53 = 10 submulţimi cu 3 elemente ale lui A, iar singura fără elemente pare este {1,3,5} ; rămân 9
submulţimi.
5. a = b = −1.
4 3
6. cos a = − ⇒ tg a = − .
5 4
Soluţii
1 −1
1.a) Matricea sistemului A conţine un minor nenul de ordin 2, spre exemplu =2
1 1
Dacă A are rangul 2, atunci det A = 0 (singurul minor de ordin 3). Avem det A = 2 ( m − 1) , deci
det A = 0 ⇒ m = 1
b) Dacă x0 + y0 + z0 = 4 , din a treia ecuaţie a sistemului rezultă x0 = 2, y0 + z0 = 2 . Folosind şi a doua
1
ecuaţie rezultă y0 = z0 = 1 . Atunci, din prima ecuaţie a sistemului rezultă m =
2
c) Sistemul are soluţie unică dacă det A ≠ 0 ⇒ m ≠ 1 .
1 m
Aplicând regula lui Cramer, rezultă x = − , y = 1, z = −
m −1 m −1
( x0 , y0 , z0 ) ∈ ]3 ⇒ m − 1|1 ⇒ m ∈ {0, 2}
2.a) X + 1| f ⇒ f ( −1) = 0 . Cum f ( −1) = 5 + p ⇒ p = −5.
b) Dacă α ∈ \ este rădăcină dublă, atunci f (α ) = f ' (α ) = 0
( )
Din f ' (α ) = 0 ⇒ 4 α 3 − 1 = 0 ⇒ α = 1 . Din f (α ) = 0 ⇒ p = 3.
Soluţie
1.a f ′(x ) = nx n −1 + n
f ′′(x ) = n(n − 1)x n −2 ≥ 0 ∀x ≥ 0
f convexa
b f ′(x ) > 0 ∀x>0 ⇒ f strict crescatoare, deci injectiva pe [0;∞)
f(0)=-1 si f(1)=n-2 ≥ 0, f continua ⇒ (∃) x n ∈ (0;1]
astfel incat f(x n ) = 0, x n unic
1 1 1
c f = n > 0 ⇒ x n ∈ 0;
n n n
lim xn = 0
n →∞
1
∫ f ( x)dx = ln (1 + e ) |
x 1
2.a 0
0
π
π cos t
g = I = ∫ 2
π dt
2 − 1 + et e +1
2 = ln
π 2
g = 1
2
b g ' ( x ) = f ( x ) cos x + f ( − x ) cos x
g ' ( x ) = cos x
π π
π cos t etcost
c g = I = ∫ 2
π dt Fie J=∫ 2
π dt
2 − 1 + et - 1+et
2 2
π π
Dar I=J si I+J=∫ 2
π cos tdt = 2 sin t |02 = 2
-
2
π
g = 1
2
Varianta 99 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Rezolvare
1. Avem n = 3 + 2 ∈ ( 3, 4 ) ⇒ [ n ] = 3.
2. f este funcţie strict monotonă, iar compunerea a două funcţii de aceeaşi monotonie este strict crescătoare.
3. x = 3.
2
4. Exact două valori ale funcţiei sunt 1, celelalte fiind 0, deci sunt C10 = 45 de funcţii.
JJJJG JJJG G G G G
( )( )
5. MN ⋅ MP = i + 3 j 2i + ( m − 2 ) j = 3m − 4 ⇒ m = 3.
6. Funcţia cos este descrescătoare pe intervalul [ 0, π ] , deci cel mai mare este cos 1.
Soluţii
a ba c a +b ac + bd
2 2
1.a) A· At = · = .
c d b d ac + bd c 2 + d 2
( ) ( ) ( )
b) f ( 0 ) = det A· At + 0·B = det A· At = det ( A )·det At = ( det A ) ≥ 0
2
a 2 + b 2 + x ac + bd + x
c) Fie f ( x ) =
ac + bd + x c 2 + d 2 + x
( )
= a 2 + b 2 + c 2 + d 2 − 2ac − 2bd x + ( ad − bc ) .
2
m = a 2 + b 2 + c 2 + d 2 − 2ac − 2bd , n = ( ad − bc )
2
1 π π 1 3
2.a) Pentru q = ⇒ cos + i sin = + i ∈ G.
3 3 3 2 2
b) Fie x = cos qπ + i sin qπ , y = cos rπ + i sin rπ , q, r ∈ _. Atunci xy = cos ( q + r ) π + i sin ( q + r ) π ∈ G.
c) Rădăcinile polinomului f sunt numerele complexe
2 kπ 2kπ kπ kπ k
zk = cos + i sin = cos + i sin , k = 0,1,...,5. Cum ∈ _, pentru orice k = 0,1,...,5, rezultă că f
6 6 3 3 3
are toate rădăcinile în G.
Soluţie
3x 2 + 6x + 2 3x 2 − 1
1.a f ′(x ) = −
3 3 x 3 + 3x 2 + 2x + 1 3
x3 −x +1
f (0) = 0, f ′(0)=3
y=3x
b lim f (x ) = 1
x →∞
y = 1 asimptota orizontala spre +∞
c f (k ) = 3 k (k + 1)(k + 2) + 1 − 3 (k − 1)k(k + 1) + 1
n
∑ f (k ) = 3 n 3 + 3n 2 + 2n + 1 − 1
k =1
1
lim ( 3 n 3 + 3n 2 +2n +1 −n −1) −
l =e n →∞ =e 3
e t 2 ′
t 2 ln t 1 e
2.a f1(e) = ∫ 1 2 ln tdt =
2
− ∫ 1 tdt
2 e
e
4
e 3
f1(e) = + 2
4 4e
n
b f ′(x ) = x ln x
x ∈ (0;1) ⇒ ln x ≤ 0 ⇒ f ′(x ) ≤ 0
f descrescatoare pe (0;1)
1
−1 ≤ ln t ≤ 0 ∀x ∈ ;1
e
c 1
−∫ 1 t n ≤ fn (1) ≤ 0
e
1 1
− + ≤ fn (1) ≤ 0
n + 1 (n + 1)e n +1
lim fn (1) = 0
n →∞
Varianta 100 - rezolvari mate MT1
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar
Rezolvare
1. a = 2; b = 1 .
2. x = 0.
3. | x − 1|= 3 − x ⇒ x = 2.
4. k ⋅ C7k = 7 ⋅ C6k −1.
5. C ( 3,9 ) .
tg 2 a 4 2
6. sin 2 a = = ⇒ sin a = .
1 + tg a
2 29 29
Soluţie
4 −1 2 4 −1
1.a) I 2 + A = ⇒ ( I 2 + A) = = I 2 + A.
7 −3 7 −3
n −1
b) A2 = − A , A3 = A2 · A = − A· A = − A2 = A . Prin inducţie matematică rezultă că An = ( −1) A, ∀ n ∈ `* ,
{ }
deci An n ∈ `* = {− A, A} .
c) Fie B = 2008 I 2 − A + A2 − A3 + ... + A2008 = 2008I 2 − 2008 A = 2008 ( I 2 − A ) .
−2 2
Cum I 2 − A = ⇒ det B = 2·2008 .
2
−6 5
(
2.a) f (1) + f ( −1) = an 1 + ( −1)
n
) + a (1 + ( −1) ) + ... + a (1 + ( −1)) + 2a
n −1
n −1
1 0
1 + ( −1) ∈ {0, 2} , pentru orice k ∈ {1, 2,..., n} , deci f (1) + f ( −1) este număr par
k
Solutie
f −1 ( x ) y 1
c) cu substitutia x = f ( y ) obtinem lim = lim =
x →∞ ln x y →∞ ln(e3 y + y 3 − y 2 + y ) 3
2 1
1 1
x
2a) I1 = ∫ dx = ∫ − dx = 2 ln 3 − 3ln 2
0
x + 3x + 2
2
0 x + 2 x + 1
1
1
b) I n + 2 + 3I n +1 + 2 I n = ∫ x n dx =
0
n +1
2 1
1 1 1
2 x( x n ) ' x( x n ) '
c) nI n = ∫ nx n
− dx = ∫0 x + 2 dx − ∫0 x + 1 dx =
0 x + 2 x +1
1 1
1 xn xn 1
= − 4∫ dx + ∫ dx , de unde rezulta lim nI n =
6 0
( x + 2) 2
0
( x + 1) 2
n→∞ 6