SEMNALE SI SISTEME

CURS 7

1
SEMNALE IN TIMP DISCRET

ESANTIONAREA SEMNALELOR

2
 ESANTIONAREA SEMNALELOR

Eşantionarea este procesul prin care un semnal

electric continuu în timp este înlocuit prin impulsuri
echidistante în timp, a căror amplitudine este egală cu
amplitudinea semnalului continuu la momentele de timp
respective.

Numim aceste impulsuri eşantioane iar intervalul

de timp T dintre eşantioane perioadă de eşantionare.

Frecvenţa de eşantionare fT este egală cu inversul

perioadei de eşantionare.

3
 Teorema eşantionării arată că un semnal continuu,
cu spectrul de frecvenţă limitat la o frecvenţă maximă
fM, este complet definit de eşantioanele sale, dacă
frecvenţa de eşantionare este mai mare sau cel puţin
egală cu dublul frecvenţei fM.

 fT > 2* fM sau T < 1 / (2 fM)

 Dacă se respectă teorema eşantionării, este

totdeauna posibil ca din succesiunea de eşantioane să
refacem un semnal identic cu semnalul original.
 Spectrul semnalului eşantionat păstrează o
componentă de joasă frecvenţă de formă identică (dar
atenuată) cu cea a semnalului original, care poate fi
uşor separată printr-o filtrare cu filtru trece-jos

4
 Pentru separarea corectă a semnalului original este însă
necesar ca:
 fT - fM > fM => fT > 2 fM

 componenta spectrală de joasă frecvenţă şi prima bandă

laterală inferioară să nu se suprapună
A

t
fM

Ae

t
fM fT-fM fT fT+fM 2fT

5
 exemplu de circuit de eşantionare:
Filtru trece jos Comutator electronic

~
~

fe

 Comutatorul se închide la momentele t = n Te ‚ n∈N,

revenind în poziţia “deschis” după un interval de timp
infinit mic.
 După comutator se obţine semnalul eşantionat xe(t) =
{x(nTe)}.

6
 Valorile x(nTe) reprezintă eşantioanele prin care este
reprezentat semnalul x(t).
 Semnalul xe(t) din figura este idealizat, deoarece în
realitate comutatorul rămâne închis un interval mic, dar
finit, astfel încât eşantioanele au o durată finită.
 Dacă la un moment dat t = nTe, x(t) prezintă o
discontinuitate de tip treaptă (salt), se convine să se
considere:

1
x(nTe ) == lim [x(nTe − ε ) + x(nTe + ε )]
2 ε →∞

7
 Modelul matematic al acestui proces este următorul

xe (t ) = x(t ) ⋅ δ T (t ),
 unde
+∞
δ T (t ) = ∑ δ (t − nTe )
n = −∞

 reprezintă o succesiune periodică de impulsuri unitate,

numită funcţia delta periodică, definită astfel

1, nT = Te 
δ (t − nTe ) =  
0, in rest 
 Se poate scrie
+∞
xe (t ) = ∑ x(nT )δ (t − nTe )
−∞
8
 Un caz practic foarte important este eşantionarea cu
memorare, când eşantioanele, obtinute practic


instantaneu, sunt memorate temporar, un interval de

timp ∆t, sub formă analogică.

Dacă ∆t = Te se obţine aproximarea semnalului cu o

funcţie în trepte.


 Modelul matematic pentru semnalele eşantionate cu

memorare este:
∞ ∞
xe (t ) = ∑ x(nTe )S m = ∑ x(nTe )[u (t − nTe ) − u (t − nTe − ∆t )]
−∞ −∞

 unde s-a notat cu Sm funcţia de memorare definită de:

S m = u (t − nTe ) − u (t − nTe − ∆t )

9
 O funcţie periodică x(t) care satisface condiţiile
dezvoltării în serie Fourier şi conţine k componente
armonice, poate fi reconstituită fără erori pe baza a N
eşantioane prelevate uniform dintr-o perioadă, dacă
este satisfăcută condiţia:
 N > 2K+ 1.
 valoarea maximă a perioadei de eşantionare va fi dată
de relaţia:
T0
T0 T0 K
Te max = = =
N 2K + 1 2 + 1
K
 adică este mai mică decât jumătate din perioada T0/K a
componentei de cea mai înaltă frecvenţă din spectrul
semnalului (T0 este perioada funcţiei x(t))

10
11
 Erorile de decalaj si castig ale circuitului de eşantionare
si memorare in starea de eşantionare trebuie apreciate


in raport cu rezoluţia conversiei analog numerice,

exprimata in LSB
Timpul de apertură tap. reprezintă intervalul între frontul
de comanda a stării de memorare pentru CEM şi


comutarea efectivă a circuitului în stare de memorare.

 Rezultă că, în procesul de achiziţie, fronturile de
comandă a stării de memorare trebuie să fie decalate cu
tap înainte faţă de momentele impuse de prelevare a
eşantioanelor.
Instabilitatea timpului de apertură tiap, reprezintă limita
maximă a variaţiilor aleatoare ale timpului de apertură.


Rezultă că valorile memorate ale eşantioanelor sunt

afectate de erori cu limita maximă
 εmax = pmax tiap

 unde pmax reprezintă panta maximă a semnalului de

intrare ui.

12
 In procesul de achiziţie eroarea εmax trebuie să satisfacă
relaţia


 εmax = pmax tiap < ½ LSB

unde mărimea LSB este caracteristică convertorului analog

numeric conectat la ieşirea CEM
 Rezultă ca instabilitatea timpului de apertură limitează
superior domeniul de frecvenţe ale semnalului de intrare
ui la care circuitul de eşantionare şi memorare permite
utilizarea unui convertor analog numeric la rezoluţia
maximă.
 Pentru o apreciere cantitativă a acestei limitări se
consideră semnalul de intrare
ui = Umax sin(2πft)
 unde valorile +Umax corespund domeniilor de variaţie a
tensiunii de la intrarea şi ieşirea CEM, precum şi la
intrarea CAN. Rezultă
1 LSB = 2 Umax/2N = Umax / 2N-1
 unde N este numărul de biţi ai convertorului analog
numeric.
13
 Panta maximă a semnalului de intrare ui este
pmax = 2πf Umax
rezultând
f < 1 / (π 2N+1 tiap)
 Timpul de stabilizare la comutarea CEM în starea de
memorare t~, reprezintă intervalul între momentul de
sfârşit al timpului de apertură şi momentul reducerii
amplitudinii oscilaţiilor de la ieşirea CEM sub valoarea 1/2
LSB.
 Un proces de conversie analog numerică se declanşează
numai după stabilizarea ieşirii CEM în starea de memorare,
adică după sfârşitul timpului de stabilizare tS.
 Modificarea tensiunii ue de la ieşirea CEM în starea de
memorare este caracterizată prin panta de variaţie a
acesteia ∆u/∆t, numita viteză de alterare.
 Alterarea tensiunii de la ieşirea CEM în starea de memorare
până în momentul terminării conversiei analog numerice
trebuie să fie mai mică decât 1/2 LSB.
14
 Diafonia, caracterizează variaţiile tensiunii ue de la ieşirea CEM în
starea de memorare datorate variaţiilor tensiunii de intrare ui.


Diafonia se determină pentru o tensiune de intrare sinusoidală

de amplitudine şi frecvenţă maxime de funcţionare pentru CEM şi


trebuie să fie mai mică decât 1/2 LSB.

Timpul de achiziţie tac reprezintă intervalul de timp intre frontul

de comanda a stării de eşantionare si momentul când ieşirea


CEM urmareste intrarea cu o eroare mai mica de ½ LSB.

Timpul de achiziţie apare datorita întârzierii la comanda de

comutare in stare de eşantionare, datorita vitezei limitate de


variaţie a tensiunii de la ieşirea CEM, precum si datorita

procesului oscilatoriu premergător stabilizării tensiunii de la
ieşirea CEM.

Timpul de achiziţie reprezintă o caracteristica importanta a CEM

care limitează, in procesul de achiziţie, frecventa de eşantionare.


15
 Prelevarea uniformă a celor N eşantioane pe durata unei perioade T0
impune sincronizarea dispozitivului de eşantionare cu semnalul de
prelucrat. Din raţiuni legate de reconstituirea semnalului analogic,
frecvenţa efectivă de eşantionare se ia superioară limitei teoretice:
fe=(5÷2O)fmax.
 Este necesară cunoaşterea corectă a caracteristicilor spectrale ale
semnalelor analogice care urmează să fie eşantionate.

In numeroase cazuri întâlnite în practică, spectrul semnalului

eşantionat nu este perfect cunoscut, datorat prezenţei adiţionale a


zgomotului de fond generat de mediul de măsurare, de traductoare,

amplificatoare etc.

Este indispensabilă, introducerea unui pre-filtraj al semnalului

analogic înainte de eşantionare, pentru a nu impune o frecvenţă de


eşantionare exagerată. Filtrele respective se numesc filtre anti-aliere

(anti-aliasing).

 Se utilizează în mod curent filtre trece-jos de ordinul patru sau şase.

In practică se alege frecvenţa de tăiere a filtrului sensibil superioară
lui 2fmax pentru a evita distorsionarea în modul şi fază introdusă de
filtru în vecinătatea frecvenţei sale de tăiere.
16
 Schema unui circuit de eşantionare-memorare:

 Frontul crescător al semnalului de comandă E/M, determină

deschiderea comutatorului electronic CE şi memorarea valorii
tensiunii de intrare ui de la momentul corespunzător frontului.
 Această valoare a tensiunii de intrare este menţinută la ieşirea
circuitului de eşantionare-memorare în intervalul de timp
corespunzător stării de memorare, impusă prin nivelul logic “1” al
semnalului de comandă E/M.
 Acest interval trebuie să fie egal sau mai mare decât timpul de
conversie, dependent de tipul convertorului analog digital. De obicei
revenirea în starea “O” pentru prelevarea următorului eşantion se
face în urma primirii unui semnal de la convertorul A/D care indică
sfârşitul conversiei

17