Neculce Letopisetul Manuscrisul Mihail - 1980

Recenzii: Alexandru Duţu, Un nou Neculce, în „România Literară'', nr. 47 din 20 noiembrie 1980,p.
8;
Liviu Onu, O prestigioasă ediţie a Cronicii lui Neculce, în „Revista de istorie şi tebrie literară'', Bucureşti, tom
30, nr. 2/1981, p. 293 - 296; N. Stoicescu, Cronica lui Ion Neculce copiată de Joasa/ Luca. Manuscrisul
„Mihail", Bucureşti, 1980, în „Revista de Istorie", tom. 34, nr. 7, iulie 1981, p. 1381-1385; Ştefan Ştefănescu,
La chronique de Ion Neculce copiee par Joasa/ Luca. Le manuscript „ Mihail", în „Livres Rournains" nr. 2/1981,
p. 5; Iorgu Iordan, Cronica lui Ion Neculce copiată de Joasa/ Luca. Manuscrisul „ Mihail", Bucureşti, 1980, în
„Limba Română'', tom 30, nr. 4/ 1981, p. 343; Mircea Anghelescu, Cronica lui Neculce şi spiritul veacului, în
„ Transilvania", Sibiu, nr. 1/1981, p. 44-45; Ştefan S. Gorovei, De ce aşa de târziu? (O altă versiune a Cronicii
lui Neculce), în „Cronica'',laşi, nr. 5 din 30 ianuarie 1981,p. 2; Aura Soare-Georgescu, Cronica lui fon Neculce,
copiată de Joasa/ Luca. Manuscrisul „Mihail", Bucureşti, I 980, în „Revue des Etudes Sud-Est Europeennes",
Bucureşti, XX, nr. 1/1982, p. 173-175; Ştefan Gorovei, Cronica lui Ion Neculce copiată de Joasa/ Luca,
Manuscrisul „Mihail", Bucureşti, 1980, în „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie „A. D. Xenopol",
XVIII, Iaşi, 1981, p. 705-708; Gh. Chivu, Cronica lui Ion Neculce copiată de Joasa/ Luca. Manuscrisul
„Mihail", în „Limbă şi Literatură", voi. III, 1981, Bucureşti, p. 482-485; Ioan Alexandru, Cronica lui Neculce,
în „Flacăra", Bucureşti, nr. 31 din 30 iulie 1981, p. 7; Cătălina Velculescu, Via,ta cărţilor. Manuscrisul
„Mihail", în „Luceafărul", anul XXVI, nr. 7, din 19 februarie 1983, p. 2: Gheorghe Cunescu, Cronica lui Ion
Neculce, copiată de Joasa/ Luca, în „Mitropolia Olteniei'', nr. 7-9/1981,p. 492-494; Al. Zub, Contribuţii ieşene
la istoria culturii naţionale, în „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie „A. D. Xenopol", XIX, 1982, Iaşi,
p. 15; Ioan Loghin-Ţurcanu, Anton Frunză, Cronica lui Ion Neculce, copiată de Joasa/ Luca. Manuscrisul
„Mihail", în „Mitropolia Moldovei şi Sucevei", anul LVIII,nr. 1-211982,p. 166- 168; Bibliografia românească
de lingvistică, în „Limba Română", XXX, nr.4/1981, nr. 397, p. 387; XXXI, nr. 4-5/1982, nr. 964, p. 355; nr.
976, p. 356; nr. 982, p. 356; nr. 1OOO, p. 357,nr. 101O, p. 358, nr. 1O11, p. 358; XXXII,nr. 4/1983, nr. 1245,p.
322,nr. 1268,p. 323, nr. 1316, p. 326; XXXIII,nr. 4/1984,nr. 939,p. 285; XXXIV,nr.4/1985,nr. 931,p. 301;
Ştefan Lernny, în „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie „A. D. Xenopol", XIX, 1982, laşi, p. 770;
Bibliographie d'Etudes Balkaniques, voi. XVl-1981, Sofia, 1983, nr. 351 p. 38; Bibliografia Istorică a
României, VI, 1979-1984, Bucureşti, 1985, nr. I 061, p. 54; Ştefan S. Gorovei, Tradiţie cărturărească, în
„Luceafărul'', Bucureşti,27 iunie 1987,p. I şi 3; Pavlina Bojceva,în „Etudes Balkaniques", Sofia,1993,nr. 3,p.
32; Eugen Lozovan, în „Dorul", Copenhaga, nr. 51 din iulie 1994,p. I 5; Sud-Est Europa - Bibliographie, VI/I,
Milnchen, 1992,nr. 655,p. 59.
https://biblioteca-digitala.ro
CRON ICA LUI ION NECULCE
COPIATA DE IOASAF LUCA
l\'fANUSCR ISUL «MIHAIL»
ln amintirea mamei Elena
şi în cinstirea mamei Eugenia
Coperta:
Reproducere de portal al unui monument istoric din Moldova (17 62)
CRONICA
LUI
ION NECULCE
COPIATĂ DE IOASAF LUCA
MANUSCRISUL «MIHAIL»
EDIŢIE DE ZAMFIRA :\III-L\IL ŞI PAl1J, JIIHAJL

CUVÎNT ÎNAINTE DE ŞTEFAN ŞTEFĂNESCU
Redactor extern: TELL\ :\'"ICOL.\L
CUPRINS
Cuvint înainte de prof. dr. doc . Şlefan Ştefănescu. membru corespondrn t al

Academiei R.S. Rom ânia VII
Nota editorilor IX
Cronica lui Ion Neculce copiată de Joasa{ Luca

D om nia Dabij ii-vodă, ln anul 7170: 1662 1
II D omnia din t f1i a Ducăi-vodă celui bătrîn , în anul 7174 5
III D omnia lui I l iaş-vodă, ficior lui Alexandru-vodă 6
IV D omnia a doa a Duciti- vodă celui bătrîn, în anul 7177 7
V D omnia lui S tefan Pet rireico-vodă , in anul 7180 11
\'I D omnia lu i Dumi traşco-vodă Cant acozino. ln anul 7182 1&
VII Domnia lui ..\n tonii-vodă Rusăt, ln anul 7184 2(}
VIII D omnia a triia a Ducăi-vodă celu i bătrîn î n Ţara Moldovii, în anul 7187 25
IX D om nia a doa a lui Petriceico-vodă de l a leşi, cap. 81 34
X Domnia a doa a lui D11mitraşco-vodă Cantacozino, în anul 7192 35
XI D omnia a lu i Costantin Cantemir-vodă, ln anul 7193, iunie 10 41
XII D omnia lui Costantin D uca-vodă, ficior Ducăi-vodă celui bătrîn, în anul 7199,
mart 17 56
XI I I Domnia în tăi a lui _· \ ntioh-voevoda, ficior lui Costantin Can temir-vodă, anul
7204 66
XIV Domnia a doa a lui Costan lin Duca-vodă, anul 7209, septemvrie 14 zile 79
xv <D omnia în l f1iu a lui l\fihai Răcoviţă-vodă, lea t 7211> 90
XV I D omnia a doa a lui Antioh-vodă, ficior lui Costantin Can lem ir-vodă, anul
?213 93
XVII D omnia a doa a lui :\Iihai Racoviţă-vodă, anul 7215 97
XVII I D omnia în lăi a lui Nicolae-vodă Mavrocordat, ficior lui Alexandru Exapo-
ritul terzimanul, anul 7218 104
X I X Domnia lui Dumitraşco-vodă Cantemir, anul 7219 113.
XX D omnia a doa a lui '.'l"icolai-vodă �Iavrocordat, fiiul lui Alexandru Exaporitul
terzimanul. în anul 7220 154
XXI D omnia a triia a lui Mihai-vodă Racoviţă. anul 7224 164
XXII D omnia lui Grigorii-vodă Ghica, nepot de fiiu lui Grigorii-vodă domnul mun
tenesc, strănepot lui Gheorghii Ghica-vodă celui bătrîn ce au fost Ia noi
in Moldova , anul ?235 181
X X I I I Domnia dintăi a lui Costantin-vodă Mavrocordat, în anii 7241. mai 7 193
X X IV Domnia a doa a lui Grigorii Ghica-vodă, anul 724(1, dechemvrie 1 5 202
XXV Domnia a doa a lui Costantin-vodă Mavrocordat, în anii 7250, octomvrie 1 238
Indice de nume 247
Indice de locuri 257
Cuvînt înainte
Dacă dezvoltarea ştiinţei istorice de/n"ntle în mare măsură de lărgirea bazei

dornmentare, modul în care sînt realizate ediţiile de izvoare probează valoarea
unei şcoli istorice. Numai o temeinică pregătire de specialitate, deopotrivă isto
rică şi filologică, poate stabili dimensiunile reale a/,e unor noi descoperiri de
izvoare pentru progresul istoriografic.
Văzută ca o necesitate stringentă, publicarea de izvoare istorice a consti
tuit o preocupare susţinută a istoriografiei româneşti de după cel de al doilea
război mondial şi s-a impus ca una din realizările ei cele mai însemnate.
Colecţii mai vechi de documente au fost continuate în spiritul cîştigurilor ştiin
ţifice ale vremii şi s-au pus, totodată, bazele unor noi colecţii naţionale de izvoare.
Documentele diplomatice, cronicile, inscripţiile, monumentele juridice, însemnă
rile de călătorii etc., publicate în colecţii - unele dintre acestea numărînd deja
zeci de volume - alcătuiesc marele Corpus naţional de izvoare, temelia pe
care se înalţă istoriografia românească de azi şi în perspectivă.
Scoaterea la fomină a unor surse inedite, care completează sau rectifică
informaţia istorică existentă,, este în acelaşi timp act ştiinţific şi patriotic. El
se impune remarcat şi apreciat.
Se ştie că printre cele mai însemnate realizări ale istoriografiei româ
neşti din secolul al XVIII-Zea este creaţia cronicarului Ion Neculce, considerat
de Mihail Sadoveanu „cel dintîi povestitor artist al nostru". Letopiseţul Ţării
�Ioldovei de la Dabija-Vodă pînă la a doua domnie a lui Constantin �Iavro
cordat , scris de el, de mare interes istoriografic şi mai ales literar, s-a păstrat
în mai multe copii, unele ett totul fragmentare. Chiar şi copia, aflată în manu
scrisul nr. 253 de la Biblioteca Academiei R. S. România si care a stat la baza
ediţiilor din 1955 şi 1959, îngrijite de academicianul !org� Iordan, considerată
această copie de domnia sa, datorită adaosurilor făcute de mîna lui I. Neculce,
ca avînd „o valoare incomparabil superioară tuturor celorlalte", are mari lacune.
li lipsesc 58 foi (116 pag.). De aceea, editorul s-a văzut nevoit să completeze
textul cu ajutorul manuscrisului nr. 53 şi parţial a manuscrisului nr. 254,
aflate şi ele la Biblioteca Academiei R. S. România.
Una dintre cele mai importante, poate cea mai importantă dintre copide
păstrate ale cronicii lui I. Neculce, rămasă inedită pînă acum, este cea reali
zată de Ioasaf Luca, nepotul direct al cronicarului. Copia, aflată în posesia lui
Paul Mihail, a fost semnalată în 1948 şi a făcut obiectul unei comunicări a
domniei sale, publicată sub egida Institutului de istorie naţională „A. D. Xe
nopol" din laşi. lmprejurările au privat mult timp, nu numai pe istorici,
ci şi pe istoricii literaturii şi publicul larg de cunoaşterea celei mai complete
dintre versiunile cronicii lui I. Neculce. Ea vede azi lumina tipar-ului într-o
VII
excelentă ediţie, îngrijită de descoperitorul ei. Paul 1'.1ihail, cunoscător profund
al cronisticii româneşti, şi de fiica sa. Zarnfira Mihail, ce se impune pri 1 1 !r o -
teme ini c ă formaţ ie filologică

.
C o mparaţia atentă a manuscrisului pe care-l deţin cu ,ediţiile cronicii

lui Necu lce, apărute pînă acum, face ca cei doi editori să c o nsidere pc drept ,
rnvînt, că această copie inedită a lui Joasa/ Luca este făcută dire c t de pe manu
scri sul original. 1nsemnarea din 1781 este ulterioară cu mult datei reale a
c opierii
.
1'.1anu scrisul cuprinde pasaje în plus faţă de textele cunoscute pînă acum,
c o mpletări de date şi comentarea unor af irmaţ ii deosebit de valoroase Îll sine,
,
cît şi ca reflectare a unei optici diferite asupra unor eveni mente . Considerâm
că d iferenţele din corpul cronicii sînt datorate, în parte, copistulu i I oasaf Luca,
dar pot fi şi mărturie a existenţei unui original cu form ulări diferit e de manu
scrisul nr. 25.3, folosit de ceilalţi eduori. Valoarea istorică a informaţiilor noi
cuprinse în versiunea lui Joasa{ Luca a cronicii lui I. N ecu lce este în afarâ
de orice îndoială şi ea probează că ne aflăm în faţa unei descoperiri ştiinţifi ce
de mare importanţă.
1 n pregăt irea pentru tipar a ediţiei de faţă, îngrij itorii acesteia au pornit
de la cele mai noi cuceriri arheografice; ei man ifestă o aleasă acurateţă în tran
scriffra filologică a textului, ţinînd seama de normele ortografice actuale. Sin t
alăturate note ştiinţifice comparative cu ediţia din 1959 a academ ician ulu i
Iorgu Iordan precum ş i comentari i în N ota editorilor.
Pregătirea de specialitate a editorilor - care ne-au obişnu it cu reali::;âri
exemplare ca probitate ştiinţifică - alături de valoarea în sin e a descop er irii
recomandă o operă de restituire de mare însemnătate şi onorează n um ele celor
care i-au consacrat o îndelungată şi istov itoare muncă, p e care numai o înaltă
conştiinţă profeswnală şi patriotică o generează şi întreţine.
Prin pu blicarea cronicii lui Neculce, în ediţia îngrij ită de Paul şi
Zamfira Jlihail, Editura Litera îşi leagă numele de un eveniment editorial
în anul în care România găzduieşte cel de al XV-lea Congres Internaţional
de Ştiinţe Istorice ş i şcoala istorică românească îşi confruntă producţia ştiin
ţifică cu cele mai de seamă realizări istoriografice pe p lan mondial. Apariţia
în asemenea împrej urări a unei opere de aleasă ţ inută ştiinţifică înseamnă nu
n umai înţelegere ci şi o înaltă for mă de participare.
ŞTEFAN ŞTEFA.1\'ESCU
MEMBRU CORESPQ,\'DE1\'T
AL ACADEJ!IEJ R.S. ROJLL\"JA
VIII
NOTA EDIT ORIL OR
Alegerea t<;>xtului de bazr1 pentru o ediţie ştiin\ifit·i"1 a oricrtreia dintre operele lite
raturii vechi ro:nane�ti, care cuprind în toate cazurile mai mult decît dou[1 manuscrise
este Lestul de control al competenţei editorului. La aceasta se aclaugr1 necesitatea unui
stadiu introductiv care să analizeze, printre alte probleme, ,,rel'onstituirea istoriei textului
şi [.„] clasificarea manuscriselor" 1.
Opera lui Ion l\eculce înregistrează faptul că inră de la elaborarea ei au fost atraşi
un număr mare ele copişti, care au contribuit la constituirea miscelaneului nr. :253, păstrat
astăzi Ia Biblioteca Academiei R. S. România, singmul manuscris care conţine pagini auto
grafe, precum şi corecturi şi adausuri autografe ale autorului. Acest manuscris a fost folosit
drept text de bază pentru ediţia operei lui Ion :\eculee întocmitr1 ele acael. Iorgu Iordan2
şi considerăm c[1 pină la descoperirea altui manuscris care să conţină autografe ale auto
rnlni 3 acesta este singurul text care permite aprecieri asupra limbii lui Ion l\eculce.
De asemenea, datorită faptului că a fost revr1zut de autor, ms. :253 reprezintă, în ceea
t·e priveşte cronica lui I. Neculce în întregime, o versiune ele autor, adieri reflecti"t o anu
mită etapă în procesul de elaborare a operei. Se poate presupune totuşi că această
redac\ie (ms. 253) nu reprezintft varianta ultimă, definitiv{1, a autorului şi niei singura
variantă revizuită ele 1.1\ieculee. După 1745 croniea lui Ion l\eculce a fost ropiatr1, de
mai multe ori, în lii de către membri ai familiei sale, la comanda expresa a unor descen
denţi, apoi transmisă de alţi copişti în cercuri mai largi. Interesul pentru copierea
literal urii istoriografice în sec. al XVII l-lea, vădit şi prin numărul mare de mss. ale
cronicii lui I. Xeculce păstrate pînă astăzi (12 mss. .J... 6 copii din sec. al XIX-iea) �.indică
faptul că a existat o cerere a multiplicării lor determinată de setea ele informaţie mereu
sporiti\.. "\"evoia de a avea la îndemînă cronicile nu numai pentru lectura evenimentelor,
ci ca dofumente ('are înregistrau listele de boieri, oscilaţiile drtrilor, care consemnau ali
anţele ţării şi conţinutul tratatel. or internaţionale, precum şi relaţiile dintre istoria pro
vinciilor româneşti şi cea a altor ţări din Europa, şi care toate confereau scrierii istorice
1 Liviu Onn, Critica textuală şi editarea literaturii române vechi, Bucureşti, 1973,
p. 20 şi nota 2.
2 Ion Neculce, Letopiseţul Ţării ivloldovei şi O samă de cu�·inte, ed. Iorgu Iordan,
ed. I, Bucureşti, 1955, ed. a II-a, 1959. În continuare vom cita numai ed. a II-a a acestei
lucrări şi vom folosi abrevierea: ed. Iordan. Alte abrevieri: ms.= manuscrisul; mss.= ma
nuscrisele.
3 Luînd în consideraţie scrisul totdeauna nervos al cronicarului şi vîrsta înaintată
la care a revizuit ms. 253, e3te puţin probabil ca I. :;\leculce sC1 fi realizat un ms. autograf
în întregime, dar con5iderăm posibil ca şi o altă versiune a cronicii să fi fost revizuită
de el.
4 I. Crăciun, Aurora Ilieş, Repertoriul manuscriselor de cronici interne sec. X V
XV II 1 privind istoria României, Bucureşti, 1963, p. 1 10- 115. La areslea se adaugă ms.
păstrat la Biblioteca Naţională din Paris, cf. Liviu Onu, Critica textuală ..., p. 218-226.
IX
statut de „bancă de informaţii" ar putea fi raţiunea a tenţiei scrupuloasr. mereu reîn
noită, pentru exactitatea datelor, a numelor, aglomerarea informaţiilor de amănu nt.
Î nmul ţirea exemplarelor de cronici numai prin copiere şi în a doua ju m ătate a sec.
al XVI I I - iea ar pu tea fi explicată şi prin luarea în consideraţie a atitudinii copiştilor
faţă de opera istoriografică. În timp ce al te categorii de scrieri erau considera t e opel'e
finite, şi, deci, pu teau fi şi tipărite tale quale, pu tem bănui, din analiza modulu i în care
au fost transmise cronicile, că ele erau socotite opere perfectibile, la care copiştii au consi
derat cu dezinvoltură, în acea epocă, că au dreptul să intervină. În genere la nivelul „uni
tăţilor epice" & istoriografia românească din a doua jumătate a sec. al XVIII-iea a ope
rat remodelări, schimbări de perspectivă, adausuri şi omisiu n i pentru că copistul a ajuns
să se simtă solidar cu autorul sau , în caz contrar, a putut să-şi permită să intervină în
însăşi substanţa operei. Această atitudine a fost facilitată în cazul operei lui Neculce de
faptul că scrierea sa era de istorie „contemp orană". Manifestare directă a intenţiei de
a alcătui o istorie a ţării „totală" este întocmirea de către Neculce a miscelaneului care
adăuga cronica sa la cele elaborate în sec. al XVII- iea, aducînd istoria „la z i". Tocmai
datorită faptului că numeroase persoane evocate de Neculce au trăit mul t timp şi după
moartea sa explică de ce o lungă perioadă circulaţia cronicii s-a limitat !lumai la un cerc
mai restrîns de cititori.
Unul dintre copiştii cei mai harrlici ai operei lui Neculce este nepotul său, Ioasaf
(după numele călugăresc) Luca, fiu al vistiernicului Ştefan Luca care era căsătorit cu
Maria, sora cronicarului, şi cu care acesta a fos t totdeauna în cele mai bune raporturi.
Ioasaf ajunge pînă la treapta de ieromonah (după cum reiese dintr- o însemnare a sa din
1 7 7 5) 6, dar al te date b iografice despre el nu se cunosc. Iorgu Iordan menţionează c ă
Ioasaf a fost înrudit cu fam iliile Hurmuzachi şi Cantacuzino „aşadar b oier sau m ăcar
b oiernaş, şi om, desigur, instruit, cum rezultă, între altele, şi din scrisul lui extrem de
îngrijit" 7• El s-a dedicat răspindirii literaturii istorice şi cronicii lui Neculce cu devo
ţiune, dacă judecăm fie şi numai după manuscrisele copiate de el care însu
mează peste 2 OOO de foi 8 • Ioasaf Luca a scris de şase ori textul cronicii; în m ss . 53,
252, 2 5 3 cronica este i nserată în corpusul u nor miscelanee. Ms. 112 cuprinde numai textul
cron icii şi O samă de cuvinte iar ms. 3416 şi cel aflat în p ăstrarea noastră reproduc numai
textul cronicii. Se poate presupune un program deliberat al lui Ioasaf de difuz are a tex
tului cronicii lui Neculce.
Unele copii pe care le-a realizat Ioasaf Luca au avut o destinaţie precisă, fuseseră
comandate de membrii familiei (mss. 53 şi 25 4), iar un alt m iscelaneu (ms. 2 52) a fost
dăruit, probabil spre bătrîneţe, de însuşi copistul Ioasaf unui nepot al său; destinatarii
celorlalte copii, care conţin numai cronica, p o t fi numai presupuşi.
În ceea ce priveşte cele două copii, databile, ale textelor datorate lui Ioasaf,
observăm că însemnările de pe ele, din 1766, sînt la intervale prea mici pentru ca ambele s ă
indice încheierea lucrărilor de copiere (ms. 5 3 din 2 7 mart iar ms. 254 din 7 aprilie). Este
& Cătălina Velculescu, Continuitate şi salt în tran smiterea variantelor Letop iseţului
cantacuzin esc, în „Revista de istorie şi teorie literară", tom 25, 197 6, 1, p. 5 2 .
6 �Is. 2 5 2 de la Biblioteca Academiei R. S. România, f. 19. D eoarece toate cele
lalte manuscrise copiate de Ioasaf Luca sînt păstrate la această b ibliotecă, în afară de
cel care este în posesia noastră, în continuare vom indica numai numărul ms.
7 Ed. Iordan, p . L XIV. Cf. şi I. Velciu, Ion Neculce, Bucureşti, 1968, p. 64 .
8 G . Ştrempel, Cop işti de manu scrise romaneşti pină la 1800, voi. I, Bucureşti, 1959.
Pe lingă copiile cronicii lui Neculce şi a u nor miscelanee de cronici, Ioasaf a mai copiat
Floarea darurilor, ms. de la mijlocul sec. al XVIII-iea, 122 f„ păstrat la Bibliotec a Aca
demiei la cota ms. 5476.
mai puţin probabil <'ă loasar si"t fi scris în aceeaşi perioadă la două misC'elanee 9, cu atit
mai mult cu <'it duetul scrisului ms. :254 are C'araderistici distinete. .:\oi presupunem că
însemnarea din -; apr. 1766 indic[t inceperea eopierii unui nou exemplar.
Manuscrisele 53., 252, 254 ale <'ronicii lui Xeculce, fiind induse în miscelanee, au
fost cercetate odată cu copiile celorlalte cronici (Gr. Ureche, i\I. Costin) 1 0• Comparînd
toate textele copiate de l oasar eu ms. 253 (ed. Iordan) am ajuns la conrluzia eă ms. 112
este mai apropiat de ms. 253, in timp ce eelelaltc 5 mss. prezinti'.'1 dislocări la cap. X X11-
XXIV, care le îndepărtează de ms. 253.
De asemenea, cercetind ms. 112 am remarcat ră numerotarea veche, or1gmară, cu

chirilice a ms. începe eu f. 191. Or, în cele Lrei miscelanee (53, 252, 254) croniea lui
Ion Neculce este inserată aproximativ la aceeaşi paginaţie (numerotare nouă): ms. 53
1186-426 ) , ms. 252 (202-476 ), ms. 254 (177-414). Am presupus deci eă şi ms.112
va fi făcut parte dintr-un corpus de cronici. Cercetind mai îndeaproape ms. :.Ui:2 am obser
vat că paginaţia originară se întrerupe la f. 190 duprt care urmează o foaie introdusă
ulterior şi textul cronicii lui Neculce('li paginaţia originară f. 2. Alăturind însă textul
ms. 112 după această f. 190 a ms. 252 observăm că el formează de fapt continuarea
firească a acestuia şi că, probabil. i-a şi aparţinut; nu numai paginaţia ci şi duetul scrisului
conduc spre această concluzie. Hîrtia este identică, pe cind partea aclual[t din mss. 252,
care conţine cronica lui Neculce, este scrisă pe o hirtie groasă, îngălbenită. de cu totul
altă provenienţă decit restul ms. 252. Bănuim, deci, ci'i ceea ce rormează astăzi ms. 112
a aparţinut întii miscelaneului 252. De asemenea, la „Pinax sau seari'i" de Ia f. 11 (număr
nou) a ms. 252 se observă că de Ia Domnia Dabijii-vodă nu mai apare indicată f. din ms.
Cele citeva cifre chirilice aruncate, 1, 7 , 7 sînt adausuri ulterioare, făcute neglijent cu o
cerneală decolorată. Pentru o corectă apreciere a suecesiunii mss. copiate de loasaf con
siderăm că ms. 112 trebuie să înlocuiască eroniea lui Xeculce din ms. 2.52. Se mai poate
adăug<l că toate miscelaneele (52, 253, 254) conţin cronica lui Neculee <'li completarea
iniţială O samă de cuvinte şi numai 252 nu o are, in timp ce, in comparaţie cu celelalte
două manuscrise copiate de Ioasaf (3416 şi «Mihail») care conţin numai l'ronica, ms. 112
are şi O samă de cuvinte, care se potriveşte miscelaneelor.
Această reaşezare mentală a ms. 112 în cuprinsul misrelaneului 252 nu aduce însă
dovezi pentru o datare exactă a copierii cronicii ci numai informaţii relative la faptul
că Ioasaf (sau altcineva) a detaşat cronica lui Neculce, copiată iniţial cu întreg corpu
sul 252 şi că, atunci cînd a donat, în 177.5, ms. 252 Ioasaf nu mai avea rv-pia ms. 11:!
pentru a înlregi miscelaneul şi de aceea a adăugal atunci, sau adăugase pînă 3tunci, o
variantă copiată intre timp, căreia îi lipsea O samă de cuvinte şi f. 1. Este mai puţin pro
babil ca înlocuirea să se fi făcut după donarea miscelaneului, adică după anul 1775.
Presupunem că actuala variantă 112 a fost înlocuită din miscelaneul 252 atunci cînd,
existind o altă redacţie a evenimentelor din cap. XXII- XXIV, actuala redacţie din ms.
252, aceasta a fost considerată superioară.
Reaşezarea mentală a ms. 112 a cronicii lui Neculce în miscelaneul 25:2 ar proba
însă că întregul sbornic astfel constituit (190 f. ms. :252 + ms. 112), cu paginaţia chiri
lică continuativă, a fost copiat de Ioasaf de pe ms. 25a sau de pe o copie a lui, în tim11
ce partea cu cronica lui Neculce din miscelaneul 2.52 (ea şi mss. 53 şi 254) au fost copiate
de pe un alt prototip, deoarece aceste mss. prezintă redacţia cap. XXII-XXIV cu
adausuri, renunţări şi dislocări esenţiale.
9 Iorgu Iordan, Studiul manuscriselor şi problema transcrierii cronicii lui Ion

Neculce, în „�tudii şi cercetări de istorie literară :;;i rolelor'' li, 195a, p. :!38.
10 Liviu Onu, Critica text uală .. . , p. 249-:!81.
XI
Am mai menţ iona u n amănunt rPferilor la ms. 252 . Însemnarea lui Ioasaf dt� Ia
f . 1 4 - 1 9 (numerotarea originară 2-:-·1 es t P: „Srrisoarea anilor I-am dăruit dumisali rwpo
tului :\IatPi H urnrnzache, vei pah arnic, în anul de Ia facerea lumii 72�3. iar de la naş
terea Domnului I<isu)s H(ris to/s 1/i.5, luna ghenarie 5 zile. Şi am scris l'a să s<r, �li•·.
Joasa!' Lura ieromonahul''. Or. deoarece f. 1 lipseşte, presu punem că ini\ial insemnan,a lu i
Ioasaf va fi început de pe o foaie anlerioară, Pventual două (de pe f . de titlu nenumero
tată). ÎnsemnarPa t rPbnia să conţină obligatoriu un substantiv neutru , probabil (leto
piseţ) sau <cronograf), cu rare se l'acP acord ul verbulu i ,,l-am dăruit". Formula dedi
ca torie a pu tu t cvenlual să reia formularea lillului ms. 53 „acest hronograf care moldo
veneşte să chiamă" sau a ms. 254 „Hronograf care se chiamă sloveneşte lealopisăţu, iar
pre limba româneasc[t „." Deci, ceea ce nu s-a avut în vedere pînă acum Pste dt rc>pro
ducerea dedicaţiei lui Ioasaf trebu ie încep u tă cu [„.] care să marcheze cuvintele ce l ipsesc.
Ul tima dintre copiile l oasaf care se p ăstrează la Bibi. Acad. es t P ms. 3416 de
170 f. cu numerotare originară, şi conţine numai o parte din cronică (de la domnia lui
�icolae Ylavrocordat şi urmează pină la sfirşit). ;\'Js . 3416 ar putea fi denumit „cronica
Neculce a dom niilor din l\Ioldova a '.\Iavrocordaţilor" deoarece începe de la cap . XVIII
(Domnia întăi a lui :\icolae-vodă l\Iavrocordat). Considerăm că deliberat a fos t copiată
numai o parte din cronica lui :\"ecuicc. D eal tfel numerotarea originară a ms. 53 reîn
cepea şi ea cu f . 1 (ac tuala f. 299) de la dom nia lui Mihai Racoviţă (Cap . 87). Urmărirea
paginaţiei originare a d iferitelor părţi de miscelanee p o t da indicaţii preţioase relative
a etapele de cons tituire a lor , ca şi asupra existenţei unor copii parţiale.
Singura copie a lui Ioasaf Luca păstra tă într-o colecţie particulară, manuscrisul
«'.\lihail» al cronicii lui Ion ::\eculce 11, este un in-folio de 269 foi, avînd mărimea
29 x 20 c m . Este păstrat bine . La sfirşi t are l ipsă ultima foaie, după cum reiese din
textul ed. Iordan (care la rîndul lui reproduce ms. 254) ce conţinea numai cî teva
rînduri. Considerăm că ms. '.\I nu are lipsuri la incep u t, după cum afirmă I. Crăciun,
A. Ilieş, op . cit., p. 1 1 4, deoarece începe cu f. 1, ci îi lipseşte, eventual, foaia de t i tlu.
Dup ă cum am arătat mai sus şi alte mss. cuprind numai c� nica lui Neculce fără O samă
de c uvinte. La mijloc, foile 97, 98, 99 şi 1 0 0 lipsesc din ca\i t şi foaia 1 0 8 a fost înlocuită
cu u na albă. Foile p oartă numerota ţie chirilică u-c/ia mărimea literei-cifre variind de la
2 mm pînă la 8 mm şi 10 mm (f. 261).
Primele patru foi sint uzate la margini, cu foarte multe pete, colţurile de j os şi de
a cotor sînt rupte şi în tărite cu hîr tie de a l t ă factură. Foile de la 54-56, 69-71, 82 - 87,
90 - 96 sîn t u zate, marginile fărîmiţate şi cîmpul foii este pătat. Foile 1 01 - 1 02 au mar
ginile fărîmiţate şi hîrtia poar tă urme de umezeală. Foaia 1 09 are marginea de jos
ruptă şi în tărită cu al tă hirtie. De la f. 265-269v hîrtia p oartă urme de degete, de ceară
şi marginile sîn t lipite şi întărite. Manuscrisul este scris pe hîrtie albă vărgată, mătă
soasă dar groasă, de provenienţă italiană de la mijlocul sec. al XVIII-iea. Filigranele
foilor au rozeta cu stele şi blazon 12• Cele 269 foi sînt distribuite în caiete a cite 8 foi, care
au fost legate iniţial cu aţă de cinepă şi urechile prinse de carton învelit în piele. Ulte
rior volumul a ajuns într-un loc u nde a fost u mezeală, legătura prinsă de cînepă s-a rupt,
oile au ieşit de la cotor. Mai tirziu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, întregul
ms. a fost întărit în aceeaşi legătură de carton şi piele cu d ou ă fragmente de pînz ă
lată de 3 cm, tăindu-se marginile. Prin tăierea marginilor de aprox. 5 mm a fost atinsă
numerotarea foilor 8 8, 89, 90, 91, 1 1 1 .
1 1 Vom denumi în continuare manuscrisul « M ihail», ms. M. Toate indicaţiile d e

pagină se referă la e d . Iordan iar indica ţiile de foi la m s . M .
12
Filigranul a: Lombardia, 1 743, cf. Georg Eineder, The Ancient Pap er-Mills of the
Former Austro-Hungarian Empire and their Waterma rks, Hilversum-Holland, 1960, Plate
194, n° 723.
XII
a)
A b)
Filiirrane de pe hirtia manuscrisului «'lihnii» a) f. 154-J.1;-) şi b) f. 34
Ser ierea cursivă caligrafic;t a unei mii ni arP li lerele ele t rPi m;irim i: miri de 5 mm,
mijlocii de 10 mm şi titlurile mari, toate S('rise l'U cerneal:t nPagrit de aceeaşi intensi
tate. Se pă3trează cu regularitate alinierea la marginea rinclului, ullimele litere fiind supra
scrise. Literele inrepătoare şi capitolele fier:u·ei domnii sinl toatP cu infloriluri lucrate in
manieră siguril. Păstrarea proporţiilor lilerelor şi spatiile dinlre rinduri şi cuvinte dau
impresia de text aerisit. Structura iniţialei şi paragrafele ele margine numerotate chirilic
complt>lează ansamblul arlislic al paginii. Sint insemnate punde in mijlocul rindului,
iar cuvin lul care încheie rindul esle insoţit cu punct şi liniu\it curbă.
XIII
'lanuscrisul copiat de loas·1r Luca estP un mon 11111enL l'a!igrafic din a doua jumă
tate a sernlului al XVIII-iea, arrs tr caracteristici drrinindu-1 ca un exemplar de lux, desti
nat probabil rnrţii sau unri biblio trl'i. EslP cel mai !'aligrafic dinlre mss. lui Ioasaf,
deşi în gene1·e IoJsal' are lin scris frllmo::;, cileţ şi l'oarle regulai.. Im presia de rleganţi't
tn cazul de raţă esle dată atît de dimensiunile literelor cit şi de grosirr.ea ductului. Pagi
n;le de 27 (f. 1-1 17) şi 28 de r i nduri (f. 221-242) aller1waz[1 <'.11 cele de 24-25 rinduri
(f. 215-23 1) iar spre srirşit se scrie l'll 19 rinduri (f. 268) şi :21 rinduri (l'. :.!69) pe pagin[1. Pe
baza unor mss. ca aces ta se pol l'al'e eonsiderenle asupra mediului care cerea şi cultiva
astrei de prezentr1ri artislil't>, odaltt l'll l'on\i nlllul lor istoric şi patriotie.
Vignelele de pe ,·operta manuscrisului «'Iihail»
.'.\Ianusl'risul nu are ş tersături iar cele citeva adausuri (la f. 13 m arginal, 8

cuvinte, la r. 22 1 un cuvin t) reprezintă scăpări pe rare copistul le-a corectat imediat. La
L 228 v, 229 şi 248 v apare accidental cite o pată de cerneală. Spaţiul liber, în afara
textului, la marginea de jos este între 3-4 cm (f. 188), la cea de sus 2,5 cm, iar lateral
şi la cotor de 2 em. Toate foile au in dreapta jos începutul primului cuvint de pe pagina
următoare. Legătura in piele de culoare maronie esle groasă, bine prelucrată, netedă,
lucioasă, prezintă Ul'me de folosinţă pe faţă şi la cotor. În mijlocul tartajului din faţă
este presat prin procedeul „fer au chaud" un medalion cu un cerc care inchide patru
segmente de cerc şi patru puncte mai mari din rare se prelungesc în afară patru triun
ghiuri ornamentate cu rozete şi steluţe. Pe Yerso acelaşi cerc central (vezi reproducerile)_
Marginile legăturii in piele sînt in chenar de linii, iar cotornl are 8 locuri tăiate de cite
la linii dreple.
'Ianuscrisul nu are nici o insem nare marginală textului, ceea ce esle un argument
în plus să considerăm eă va fi fost păstral pînă spre sfirşitul sec. al XIX-iea i n tr-o bibli<>
tecă. La sfirşitul manuscrisului este lipită o foaie albă subţire avînd dimensiunile de
26 x 18 rm, şi filigranul P.S. cu litere laline. Foaia are însemnarea cu caractere chirilice:
„Acestu letopisăţ este scris scris (sic!) de Luca ermonahu = 1781 =".Această. însemnare a fost
interprelată de Paul "Jihail în broşura Cronica lui Ioan Neculce în co p i e din 1781, publicată
!XIV
în t9ft8, ca fiind a copistului şi indicind data copierii. Or, compararea ductului scrisului,
analiza hirtiei, care este de altă provenienţă decit restul ms., ca şi formularea însem
narii ne determină la o reconsiderare a acestei opinii. Pe baza mai multor considerente
acum socotim că însemnarea este mult ulterioară datei la oare a fost scris ms. Însem
narea a fost făcută de altă mină, ea nu a fost scrisă de loasaf, ci probabil de im biblio
tecar care a consemnat în anul li81 (scris cu cifre arabe, or loasaf notează anii tot
deauna cu chirilice) numele copistului, din necesitatea unei identiridi.ri sau evidenţe a
Dascălul Iustin şi soţia sa Elena, păstrătorii manu

scrisului « �Iihail » ( fotograrie din anul 1895)
Yolumului. Este o consemnare eonslatativă, făcul[t dr o allă persoanţt care avea info!'maţii
despre copist. Încercările de condei de pe această pagină adăugali"t arată că ea a fost
considerată de minimă importanţă, in timp ce paginile cu text au fost păstrate foarle
curate. In jurul acestei însemnări, alta cu caractere latine: „Acesle Letopisiţii au devinil
proprietatea mea Scoala Inst<itutului) Acad<emic) 1878, 15 luni cind am avut egsamen
de germană şi istorie secl. II sup. Joi soarele 51/2• \'. C. Cosmovici".
Pe aceeaşi foaie încercări de condei în chirilică de trei ori, diferite ca grafie: „Acest
letopiseţ", apoi „Acel rugăciunile" şi cu o grafie groasă: „Ca să să scrie la B". În josul
foii „Stăvărache a dat piatra pentru biserica nouă, '1905" şi în fine socoteli de numere
„220, 20, 30, 600, 20, 15, 13, 28". Şi pe foaia albă 108 s-au făcut însemnări într-o
�V
epocă mai Lirzie: F. 108 sus „P1·e<�nm ca să s(i\) şlie că toamna a fost ploioasă �i toală
roada s-o slrieal pe cimp. .\m snis Ion Şoimaru din salu Cornova 1899".
F. 108 jos „Am !'elit aicea Vas i l e Darie. .\nul 1901".
F. 108v :\ceas tă eopie ma nusc risă de cronică a lui Ioan I\er.uke am a flat o în casa
,, -
părinţilor mei : dascălul Iustin şi Elena ..\Iihail din comuna Cornova jurl. Orhei. Dasd'ilul
I u slin la anul 1895 a adus manuscrisul la Cornova din casa familiei sale, a preoţilor
:Mihail din salul Ciuci ul ea \inului laşi. .\m scris aceasta la anul 1933 iunie 1, cînd am
,
slujit pentru inlăia dal[t in biserica Cil hramul sr. Gheorghe din Cornova clilorie şi a
-
părinţilor mei. Diacon Paul Mihail cu soţ.ia Eugenia".
Casa dasl'itlului Iustin :\Ii hai I din satul CornoYa unde s-a p�1strat manuscrisul« :\Iihail »
:\Ianuserisul-copie p<"1slral iri casa dascălului Iustin din Cornova proYine cir la Ciu
ciulea, ţinutul Iaşi, uncie a a j u n s la bunicul său iereul Dumitru după anul 1878, dalil
consemnat<'i de un alt proprietar al lui, V. C. Cosmovici. De la icreul Dumitrn ol Ciuciulea
au rf1mas şi a lt e manuscrise vechi şi tipă1·itmi româneşti, ca şi c ăr ţi de cult. D in eftrţile
sale. Trioiion-ul Lipări t la Iaşi, 17 4 7, se pitslrează astăzi l a Biblioteca CentralcI l-niver
sitar:1 din Iaşi, sub cota YI-9.
:\l'potul sr1u Iustin, C'ilSălorindu-se la Cornova şi deYenind dascăl al bisericii �i inY<"t
ţător al S<tlul11i, odată cu alte căr\i ale bunicului a adus şi manuscrisul-copie al rrnnicii
lui ::\'eculce. În s atu l Cornova, cu tradi(ii vechi româneşti, in care a slujit din 1f;95 pini\
la moar tea sa din 1909, el a celit această carte şi la şcoala la care in văţ a copiii salului.
Din această perioadă au ritmas :?i cele l iteYa insemnări pe f. 108 şi p e r. ullimit.
'
În 1 93 1 echipa monogi·aficţt a Institutului Social Român a făcut in satul Cornova

ce1·cetări sociale şi a publi cat unele rezultate in Yolumul „ArhiYa pentru Ştiinţă şi Hdormft
Socială", vol. X, nr. l-4, Bueureşli, 193:.! . .\neheta referitoare Ja cărţile �i manusrrisele
aflate in sat a consemnat. existenţa manuscrisului in casa dascălului Iustin ?llihail :;;i pro
venienţa lui, dar studiul nu a mai fost tipi"1rit.
În 1 9 3:.!, fiind student la Faeultalea de Litere din Iaşi, Paul Mihail a p re zentat un
referat asupra manuscrisului, in cadrul seminarului de i storia românilor, apreciat de pro-
XVI
fesorul Ilie �Iinea. Profesorul Ilie Jlinea, după ce a văzut originalul, şi-a luat obligaţia de
a edita manuscrisul in revista sa „Cercetări istorice'', în cadrul rronicilor pe care le stu
dia. Datorită împrejurărilor războiului şi a morţii profesorului I. Minea în 1943, mam1-
scrisul nu s-a publicat.
Sub auspiciile Institutului de Istorie l\aţională „"\. D. Xenopol" din Iaşi, Paul
�fihail a ţinut o comunicare publică despre acest manusrris la 19 februarie 1948. După
discuţiile ce au avut lor, la care a luat ruvinlul şi prof. Mihai Coslăchescu, posesor al
unei alle copii manuscrise :\"eculee, comunicarea a fost tipărită. Tipărirea s-a făcut de
către Institutul de Istorie :\aţională din Iaşi in broşura cu ti ll u l Cronica lui loan lYtculce,
tn cop ie din 1781, l aşi , Întreprinderea de stat „Lupta )foldowi", 1%8. H ec enz iile ţi
notele bibliografice asupra acestei lucrări sint din eele mai elcgioase şi ea a fost
inserată in bibliografia unor luerări fundamentale prernm trat a t u.I de lsloria lile
raturii ronâne, edilat de ..\.cademia R. S. România (în edi!iile 1959 şi 196-'t) şi Biblio
grafia istorică a României, Bucureşli, 19i0, la „Bibliografia S<'led iY[1".
Iorgu Iordan în studiul introductiv al Pdiţiei operei lui Ion ::\ecul1·P: LetopiM;ţul
Ţării llloldoCJei (ed. I, 1955, ed. a II-a 1959) a denumit manuscrisul cu numele wchil or
posesori: «Jlihail» (p. 92 şi, respectiv, CXV I ll) .
Încurajati de directorul Institulului de istorie,.�. Iorga", profesornl dr. d oc . �tefan·
Ştefăneseu, căruia aducem şi pe această cale respectuoase mul\11miri �i rP1·unoşlin\f1, �i

pentru cinstirea cronicarului Ion ::\Peulce. la comemorarra a :135 ani ele la moarlra sa,
am reînnoit efortul pentru publicarea manuscrisului-copie a lui Ioasar Luca.
Am pornit de Ia premisa c[1 dinl re mss. :\eculce singurul care se mai arlft în cole1·\ie
par1iculară trebuie integrat circuitului şliin!ific !;'i pus, a s lfel , la indemina cercetătorilor.
Se concret�zează astfel iniţiativa din 1948 a lui Paul :\Iihail de a ](1q.d p erspec liwh'
asupra moştenirii �eeuke in tradiţia copiştilor din sec. al .X\"! 11-!Pa.
De asemenea, ne-am însuşit opinia spe1·ialişlilor după care „e rH'cesar ca dileri
tele redacţii să fie publicate ca «obierte aulonome»"13. Înlr-o e di ţ ie lTitidi. ?\erulre sr va
întreprinde crilira internă a tuturor manusnist'lor. Sco\ind Ia lu m ină numai o rcpie a
lui Ioasaf Luca am deplasat renlrul de greutalr al ecli\i<'i spre pr obl em a I ica de difuzare
a operei <le către copişli.
Prestigiul ms. 253 a <l el rrmina L ca p i n <\ arum să nu se a kr1 tu iaff [t . ra pentru
opera celorlalţi cronicari, o stem[t a tuturor manusniselor ran• au transmis cron ica lui
:\erulce. Aceste manuscrise u!Lerioare au fost studiate numai par\ial l'Olllparaliv. Droa
rec.e tradiţja manuscrisă a 1: ronicii lui ::\" er ulce se dalore � te rn µrecăd ere rcpiilor lui Icarnr
în nota de faţ[t ne vom ocupa num ai <le ms . �I în l'omparaţic <·.u al te l'opii I c a rnr şi
cu ms. 253.
Am comparat inlegral textul ms. �I rn ms. :!53 l!upi't ed. Ior d an J�:;-,9. Dikrcn
ţele sînt indicate astf el in ed. noastrr1: formulftrilt• l " ar <' se µ-ăsrsl" numai i11 ms. l\I sint
subliniate î n tex t , cuvinlcle şi pasajele care se găs<'se n um a i in cd. Iordan s in t îmegistrale
în note. Am indicat numai Yariantele ldxicale şi lefrrenţl'le mo rfo logi ce , srparnle p r in lr- o
linie, prima reproduce forma din ms. \I, iar a doua pe 1·Pa clin Pd. Iordan. Lateral am indicat
c u cifre insoţite ele f. = foaia ms. :\I,rn cifrr î nso \ite cir p. p ag- ina rd. Ionian, iar rifrele
=
singure reproduc mmwrotatia zacealc lor I paragraklor) din ms. \I. Î nc e pu l ul fier[1rri file
a ms. \I a fost marl'al prin// iar lreeerea dr la recto la wrso p rin/.
În broşura lipr1ritr1 în 1948 Paul �Iihail a t·xpus, sistematizate pe l'atq,;orii, rxl·m
p!Ple lipire de diferen\e inlre redaqia ms. �I �i rdi(iile t'xislrntc pină Ia aGra dală. I>in
economie de spaţiu n u putem relua obser\·aţiill' de arolo pe <"are le considerCtm în Lola-
13 Livi11 Onu,. C'rilica te.rtrwlâ ... , p. :3�.
XVII
lila te valabile şi după re am făcu t compara ţia in legrală1 în tre ms. M şi ms. 253 din ed .
Iordan. Yom face doar completările necesare pentru perspectiva în care poate fi apre
ciată acum contribuţia lu i I oasaf Luca .
I oasaf d e l a început are o atitudine conştien tă, d e istoriograf ş i nu d e simplu
copist. Transeriind cronica după moartea lu i Neculce , el a fosl obligat să transpună textul
din stilul direc t, al au torulu i, în stilul indirec t , cu verbele la pers. I I I sg. Î n acţiunea de
d ifuzare pe care o în treprindea, şi pen tru care înţelegea să-şi asume riscurile u nor even
tuale greşeli ce se pu teau strecura în textul pe care-l considera şi ca producţie a sa, el
lasă în Predoslovie şi formulări la pers. I („deci vă p oftescu , cetitorilor, pre unde ar
fi greşi t con deiul m ieu, să priimiţi" ) . D eşi sînt considerate de unii exege ţi drept greşeli,
aceste pasaje contamina te reflect;i., credem , mai degrabă, participarea afectivă la opera
de copiere.
D i feren\ele de redacţie în tre ms. 1\1 şi ms. 253 pot fi clasificate în mai multe rate
p;orii : 1) completări care pot fi a tribui te lui Neculce însuşi (posibilitatea să le fi introdus
I oasaf e mai m ică) ; 2) corectări de date, nume de locuri sau de oameni, cifre privind
efective mili tare etc. care au putut f i efectuate, la o revedere a ten tă, atî t de Neculce
oi t şi de I oasaf: 3) formulări care privesc pe Neculce i n t roduse d upă m oartea acestuia
sau rela ţii despre evenimente de după 1 745 care se datoresc sigur lui I oasar. Aceste in ter
Yen\ ii se detaşează singure, de aceea nu le vom mai comenta.
1) Comparaţia pe care a întreprins-o L. O nu între ms. 253 ş i „cele trei cop ii cunos
cuL!', ms . rom. 53, 252, 254, toa te realizate de I oasaf Luca, ne dovedeşte că majori
tatea absolnlrt a lipsurilor d i n ms. 253 datează după 1 7 66 cînd şi-a terminat I oasaf copi ile
salp'', concluzie valabilă numai în si tuaţia în care I oasaf ar fi copiat în tr-adevăr cele
t rei mss . (sau u nul din tre acestea) de pe ms. 253 .
Am început prin a u rmări m odul în care sîn t reproduse completările au tografe ale
lu i l. ?\eculce din ms. 253 în ms. M (am urmat ind icaţiile din subsolul ed. I ordan ) . S i tuaţia
se prPzin t<\ astfel : completările Neculce de la p. 54, 1 08, 330, 331 sînt reproduse întocmai;
lipsesc însă completările referitoare la fiii lui D . Cantem ir ( p. 2 6 6 ) , la cei trei fii ai lui
Nicolae Mavrocordat ( p . 309), la încercarea de înlăturare a lu i Mihai-vodă de către Cons
tan ti n .M:avrocordat ( p. 314 ) , la războiul cazîlbaşilor (p. 333), la devastarea Bucureştilor
în noiem brie 173 7 ( p . 354); completarea Neculce de la p. 1 70 face parte din textul care
lipseşte în ms. �I.
Alte au tografe Neculce apar amplificate în ms. :M (p .117 = f. 60) iar cel de la p . 1 82
( f . 106) este reprodus cu precizări care aj ută la stabilirea perioadei în care I oasaf cop ia
prima dată cronica lu i Neculce. Astfel se relatează că la acea dată fiii lui Antioh Can
temir, D u mi traşco, care trăise la moscali, era mort, I on , care trăise în Moldova era, de
asemenea, mor t , iar Constantin era „gheneral la m oscali", situaţie valabilă după 1 758 14 .
Alte completări Neculce slnt reproduse parţial; în cea de la p . 335 = f. 227 lipsesc
aprecierile la adresa lu i Grigoraşco vei postelnic, la p . 3 3 7 =f. 228 lipseşte precizarea „care
fusese şi mai în trecuţ ani", la aceeaşi L 228, adausul Neculce de la p . 3 3 7-338 este par
ţ ial, lipseşte „şi zlotaşii ave dispre domnu m a r i scîrbă de zapciilîc. Ce să m ira b ieţii oameni
ce ş- or face capetele, că să fugă n-ave încotro, năm a i în codri, de răul zlotaşilor'·.
T ranspare parcă o altă optică, cea de după perioada cînd fusese el însuşi zlo taş, şi despre
care există dealtfel o completare în ms. M {f. 263 ) : „(pe oamenii> fără de peceţi îi trii
m i tea la I aşi şi pe vornicei şi pe vătămani şi avea certare. Şi oamenii, văzîndu aşe,
ieşi ia de bună voia lor la zlotaşi de lua peceţi".
H Sever Zotta, Despre neamul Cantemireştilor, în „ I o an Neculce", fasc, 9, 1,

1 94 1 , p. 39.
XVIII
Textul autograf �eculce reprodus la p. 3 3 8 - 3 39 se găseşte în ms. :.\I (f. :.: 2 8) cu
unde srhimbitri de topică şi imbunătăţire a formulărilor. Lipsesc numai propozi ţ iile : „Aşe
sînt prieteşugurile turcilor. Cine dă mai mult, acela-i mai prietin şi mai bun". Adausul
lui �eculce de la p. 344 „.-\dăle-Gherii l"el rău" a devenit ... „Medli- G hcri cel rău". T extul
scris de .\"eculce (p. 3 7 8 - 379) apare amplificat şi transformat la f. 259 § 92 - 93. Deoa
rece succesiunea datelor nu era cronologiră : „Iară de vară, la văletul 7 2 4 8 . . " ; „Şi au .
trecut sol mare la văletul 7 249 octomvrie în 26" ; apoi se reintorcea: „ î ntr-acestu an
„.
72'18 ... ", in ms. :.\I . se constată o reaşezare a paragrafelor § 9 2 - 94 , apoi la f. 2 6 1 a rost
introdus paragraful (".11 solii, mult îmbogăţit cu date.
D intre corecturile ulterioare la rompletările autografe ni se pare semni ficativ faptul
3 3 7 ) probabil dupft l"e ::'\eeulce indepl i n P a
că s-a renunţat la (:araclerizarea zlotaşilor ( p.
_
el insuşi această funcţie. Pasajul imediat următor din ms. l\I este mult amplifieat fa ţ ă
d e ms. 253 ( f . 2 2 8 = p. 338) cu nume d e localităţ i (Xeamţu, Băl ţăteşti, Grumăzeşti, B acău,
Comăneşti ) unde Grigore Ghica a trimis să se adune ostaşi şi considerăm l"ft modil"id \
rile, c a ş i la pasajul anterior autograf, s e da toresc lot l u i Neculce.
D iversele forme in care s-au transmis pasajele autografe ale lui ::\ecukr din ms. 2 53
�i unele corecturi, făcute ulterior , ne determină să presupunem că cel l"are le Ya
fi operat va fi fost chiar Xeculce. Revizuirea tex tului o va fi făcut intr-o allft cop i e,
ullerioară ms. 253. Dar „aducerea la zi", după 1745, a informaţiei <lin unele autografe se
datoreşte sigur lui Ioasar.
Printre completările existen te în ms. :.\I ("are se datoresc, după loale probabilităţile,
unui martor ocular (care ar fi, deri, :;\eculce ) ronsiderăm că este şi aprecierea pozitivă a
reformelor lui Const. M avrocordat ( f . 2 6 '1 § 6). �eculce a rost numit pentru o perioadă
j udecător la Iaşi dar, adaugă probabil cronicarul in redacţia intermediarrt şi loasaf tran
scrie in ms. :.\I, „au fost aşe vreo doao-trii luni pănă ce au vinil boier ii cei mari rn boierii
de pre la ţinuturi", explicindu-se apoi mecanismul de judecată �i al înserierii în docu
mente a hotăririlor care nu aveau anexată, in acest raz, pecetea ; n u mai eind judeca
domnul alunei se punea pecete domnească. Precizările privind impozitele ( f . 263 ) denotă,
iarăşi, un cunoscător direct al realităţilor şi ne indoim că ar putea aparţine lui loasaf
pasajul : „doaozăci de parali da tot holteiul cu părin ţi, iar triizăci şi cinl"i de parali le
cisluia în sat, iar carii holtei era de capelile lor cu casă da c a şi eei căsari, pece\ i cite
de o sută şi cinci parali". Răzbate in textul ms. :.\I înl"ă amărăeiunea pentrn t ra ta menlui
ce se aplică boierilor pribegi pe care ceilalţi „vor să-l istovască de tot şi să-i ia n10�iile"
( f . 1 93 ) ca şi observaţia că, în ceea ce priveşte moşiile lui Vasile Ceaurnl stolnicul, mort
în pribegie, care au fost date altor boieri „preeum să va mai alege, vremea viitoare
va arăta" (f. 200 ) .
Considerăm că s e datoreşte lot lui :;\ ernl<"e interven ţ ia rn ex presia in limba lurcă,
care s-ar fi pronunţat la înmormîntarea mufliului omorit la detronarea lui :\Iehmed ( f . 96),
care nu este î n ms. 253 ; este mai puţin probabil s ă o f i introdus Ioasar, e are trăise in
mediul monahal şi mai credibil să aparţină lui :;\ecuke ( sau ms. intermediar ) , care repro
dusese şi cuvintele lui D. Cantemir din convorbirea <"li un tinăr dial" pe care ii pusese la
încercare (p. 222 ) .
De asemenea, corectarea tillului „prea luminate" din limba polonă (f. 1 2 8, notele
7 1 şi 7 2 ) de la forma coruptă la una mai apropiată de pronun ţarea reală denotă un cunos
eător al l imbii polone. Or, 1\erulce eunoştea limba polonă de vreme ce locuise ; ani
acolo, în timp ce este mai greu de presupus că loasar Lura ar fi făcut această corer
tură. De asemenea, este greu de presupus că Ioasar este cel <"are a omis formula în sla
vonă, ce se găseşte în ms. 253, dar lipseşte în ms. :\I . R enunţarea la un întreg pasaj
( f . 1 32v nota 1 3 2 ) in care se invocă citate din S criptură nu-şi găseşte explieaţie în felul
de a proceda al lui Ioasaf, formaţia sa recomandîndu-l ca pe un conservator al tradiţiei.
XIX
O reverificare a a m i n l iri l or l u i \"erulce d i n a n i i de pri begie, ca şi o con rruntare,
probabilă, ('li u ne l e izvoare a d e t ermina t c orec tarea form ulării c ă u n i i b o ier i ce au mers
cu D. C an t e m ir ar fi s t a l u n a n la Ch iov înainte de a se î n t oarce în l\loldova şi se pre
cizeaz[1 î n ms. )I că, d e fa p l , au rămas , , m a i vreo doi ani" ( L 1 63, n o t a 52 1 ) şi recti
ficarC'a, c ored <"1 , c [1 u n dC'mers s-a înrerc a l l a „comendalul de l a ceta l e de la Pecersca"
(I'. 1 6 2 n o t a 5 0 6 ) care fire� l e c<'i e l o t la Ch ioY, cum se in dica în ms. 2 5 3 , dar e folosită
denum irea e x a c t ă. A m ăn u n t e despre reali tăţile cunoscu t e d i rect î n anii p ri begiei se în lil
nes c î n mai m ul le rind uri n u ma i i n ms. )f . As t fe l arJăm c ă l a B i l a Ţerc v i era ceta te
„ de p ă m i n t · (L 1 62 ) , că T o m a Can t a c o z i n o a t răi t „ î n tirg în Periaslav" ( L 1 60v), că
'
după ce au fost spînzu ra \ i n i ş t e t ă t a r i „au m ărsu singur îm păratul de le da cu biciu l

la o c h i ş i - i suduia" ( L 1 5 8 1 - 1 5 9 ) . l'aragrarele n o i d i n m s . 3 1 despre descoperirea complo
'
lului lui ..\lexei Pe lrovici şi pedepsirea l u i , despre perioada de la m oartea lui Petru
cel Mare ( no t a t ă corec t la 7233, nu 7230 ca î n ms. 2 5 3 ) p i n[1 l a dom n iile Annei hanovna
( f . 1 9 5 - 1 9 9 \ apoi a Elisa w l e i Pe l rovna sint pline d e date auten t ice, relatate î n lr- u n s l i l
care nu d ifer;1 cu n i m ic de a l î n t re gi i cronici. Plăcerea l u i :\'eculce de a i n t ercala şi cite o
„ p ovestire" se vădeşte î n reYenirea asupra personajulu i feminin p en t ru care cron icarul a
ară t a t realr1 simpatie : h ă t m ăneasa S i n avsc h i 15 ; î n ms. ?II e s t e i n t rodus u n pasaj despre
a c \ iunea hătm<'"tnesei, cind soţ ul ei a fost la u n m oment dat înch is, ele a cere eliberarea
lui ( !'. 1 9 2 1 .
Î n sfl1·şi l , am pl i f i c a r e a pasaj ului c u descrierea c ă l ă t orie i l u i Gri gor<'- vodă ( L 2 1 4 )
se d a t oreş te, c onsiderăm n o i , t o l l u i l\ e cul c e . D eşi relatarea este ·rncu l ă l a pers. I I I - a
ş i î n ed . I ordan ( p . 3 1 4 : „ îndemnatu-s- a u G rigorii-vodă anume c r1 m erge l a plimbare l a
Prigoreni, la vornicul I o n l\eculce şi l a Rugi noasa . .. " ) i t inerarul este mult m a i amăn u n
ţit descris în m s . M, fiind citaţ i şi alţi b oieri la care domnitorul a făcut p opas, ca Şerban
Cantacuzino vei s t o l nic l a H orodniceni, Solomon B otez l a F orăşti şi sînt însemna te aşe
zările pe rare l e - a v i z i t a t : reta tea Keam ţului, m ăn ăstirea sve tii I l i e de l ingă Suceava,
T irgul Fru mos, iar dura t a c ălătoriei este considerată a fi fost mai lungă. F i reşte, ne dăm
seam a c ă a a t ri b u i lui '.\eculce in tervenţ iile de m a i sus, est e t otuşi relat iv, ca t ot ceea
ce n n se bazează pe d oe u m en L au t ogra f .
2) Î n m s . l\ I apar c orec t a t e evi den t e exag er;tri , d e exemplu c ă turc i i ar fi dat l u i
I osif R a koczi I I 5 O O O ele pu ngi ele b a n i , i n m s . i\ I f i i n d c onsemnat ă însă o cifr ă ma i
a p ropiată p robabil de real i t a t e : 1 5 0 ele pungi ( f . 2 4 4 ) . I oasaf înregistrea z ă ( L 2 4 2 § 4 8 ) 5 0 0 -
6 0 0 tu rc i prin�i i n ca pca n ă l a Yozia faţ i1 de 4000 - 5000 ( ms. 2 5 3 ) , e l c onsideră că efec ti vul
hmarilor era ele 3000. faţ ă de 10 OOO c ă t a ne c i t se înregis t ra în ms. 253 (f. 2 3 4 § 29 ) ş.a.
Sint e orertate u nele date care apar greş i t e î n ms. 2 5 3 : anul începerii domniei l u i
G r . G hica e:ote corect, i n ms. )l, 7235 (f. 205) faţi1 ele 7 2 3 4 ( p. 3 0 3 ) ; anul cînd a murit Petru
cel )fare apare corec t in ms. )f ( f . 1 9 9 ) ; l a fel a n ul 7 1 9 1 ( r . 3 0 ) spre deosebire de 7 190,
(ms. 253), dupi"t cum e 3 t e sc ris corec t î n ms. l\I c ă Ş t efan Can tacozino a domnit doi ani
( f. 1 8 4 ) ş i , î n t r-adevăr, domnia sa a d urat intre 2 5 m a r t ie 1 ; 1 4 - 2 5 dec . 1 7 1 5 , şi n u u n
an ca î n ms. 2 5 3 . Deoarece ele l a o neme nu s - a mai ş t iu t de soarta fiilor l u i Şt efan
C a n t a c o z i n o . i n ms. l\I e.sle omis;1 fraza c a r e se referea la e i ( f. ·1 8 4 n ota 1 9 3 ) . Fap tul că se
evită cons t a n t denumirea „ Balica" pen tru ansamblul ele cons t r u c ţ i i domneş t i ele l ingă I aşi ,
care se n u meşte şi asli"t zi „ F rum oasa" ca i n versiunea l u i I oasaf ( f . 1 2 8 nota 7 8 ; f . ·1 / 0
n o t a 639 : L 1 8 8 , nota 5 9 , f. 2 0 8 ) , poate f i u n i n d iciu că p ri m a denumire ieşise cl i n u z .
Este corec t a t ă o rel'eri n \ tl greş i t <\ privi n d genealogi ile b o i e ri l or Moldovei d i n m s . 2 5 3 ,
1 5 Î n t i m p u l e x i l u l u i in Polonia :\'eculce fusese ajutat de hatma nul Adam Sie

n iaw.ski, d . I . C. C h i ţ i mia . Probleme de ba:;ă ale literaturii române 1•ech i, Buc m e � t i , 1972,
p. 3 1 9 .
XX
p. 1 9 6 u nde este notat că „ Gavril Cos t ache sulgerul sîn Gavri liţă " 16, eînd de fap t , a�a
după cum apare în ms. :\I, f. 1 1 5 v, „ Gavril Coslach i sulgeriul ficior lui Yasilii Costachi
vornicul".
Verificarea informaţiilor din versiunea ms. 253 este evidentă, pen t ru că şi mulle
omisiuni din ms. :'.\-1 reprezin tă, de fap t , corec tări de afirmaţ ii. Astfel este nota 560 de
la f. 1 65 , afirmaţiile de la f. 1 8 i c ă turcii s t ăpineau la u n moment dat numai H o tinul
(nu şi Cernăuţii, p. 2 8 4 ) , că :'.\Iihai Racov i ţ ă s l ăpinea, pe lingă Orhei şi Soroca, Lăpuşna,
Fălciiu şi Covurluiul (f. 1 8 7 ) , că, atunci cind i s-a p orunci t de către Poartă să dărîme
Cetatea :'.'ieamţului şi mai multe mănăstiri, acelaşi :Mihai R acoviţă a stricat numai „zi
diurile".
)lu de mai mică importanţă ni se pare grija pentru redarea corec t ă a numelor de
oameni şi locuri : un inexis tent .Veopolt (p. 1 4 3 ) este de fapt Leopold, Stoian ( p . 3 7 3 ) nu e
localitate ci nume de persoană, în ms. :'.\I apar numele (după linie este indicată forma
din ed. I ordan ) : Halit / Halep ; Lavrentii / A vrinte, Jfejiboje / Jlejiboje, Ruşa�·a / Rusova ;
Sneatin / Şletin, Stoica / Sta icu, ţăranii / Ţrtrcanii, Tiuchil / Tiuch iun ( Turnl sa u Tiupil)
Ucraina / Ocraina, Ddriiu / Odrei, Vejbah / Vesubadschii ş.a.
Alte in tervenţii reflectă însă şi modificări ale schemei de r.oncepte şi imagini men
tale. E talonul nostru de raportare este, de asemenea, ms. 253, deşi el nu a fost analizat
pînă acu m în această perspectivă. Î ncercăm deci o comparaţie la acest nivel referindu- ne
deocamdată numai la ceea ce textul ms. �I omite sau conţine în plus ; implicaţiile pe
care le presupune suita de comentarii referitoare la diferi te domnii şi, mai ales, ponderea
şi capacitatea euristică a noilor informaţii vor consti tui obiec tul u nor studii speciale.
Caracteristic pen tru manuscrisele I oasaf este fap tul că omisiunile indică mai ales
atenuări ale atacurilor, o aducere spre pozitiv a cronicii în genere, ceea ce nu se în tîmplă
in cronicele munteneş ti din aceeaşi perioadă 17. În acelaşi timp completările conţin un
surplus de informaţie, aducerea la zi, in teres pen tru cursul evenimen telor externe. Ele
denotă o eliberare de sub tirania „parti pris"-ului.
A titudinea faţă de boierime este var iabilă, în funcţie directă de persoana descrisă,
toaalitatea generală fiind însă neu tră.
Se poate observa că referirile la I ordache Cantacozino sint selectate incit să rămînrt
RUmai cele favorabile . D e exemplu, la f. 2 1 1 nu mai sînt enumeraţi boierii care erau pe
punctul de a-l trăda pe Grigore Ghica, prin tre care şi I ordache Cantacozino spătariul
( p . 3 1 1 ) , de asemenea din pasaj ul adaus de Neculce, care conţinea caracterizarea lui Grigo
raşco vel postelnic de la p. 3 3 5 , care a fost omis în ms. �l (f. 2 2 i ) , a fost reprodusă numai
propoziţia, scrisă tot de mina lui �eculce „pus-au pe I ordachi Păşcanul Catacozino vei
spătar" . De asemenea, la f. 259 § 9 1 ( identic şi în ms. 2 5 2 ) este în plus un pasaj în
care este deplinsă soarta vornicului I ordache Cantacozino D eleanul „care au căzut în
grea urgie" pentru că i-a murit fiul cel mai mare şi pentru că domnitorul Gr. Ghica
s-a răzbunat pentru unele nereguli din perioada cind fusese fugit la Galaţ i, fixîndu-i
domiciliu obligatoriu la D eleni şi vrînd să-i dărime casele din Iaşi.
S-a renunţat la lauda lui Constantin Costachi ( G avriliţă) (f. 326, nota 66) dar
este atenuat şi atacul la adresa boierilor Sandu Sturze şi Toader Paladii, care urmăreau
să readucă pe tron pe Mihai Racoviţă. Pare nejustificată doar omisiunea pasajului
în care este menţionată schimbarea funcţiei lui G heorghiţă Mitre, datorită morţii lui I lie
Can tacuzino (f. 1 1 5 ) .
18
C. A . Stoide, Cronica lui Ion Neculce, î n „Luceafărul d e ziuă" , I I , 1957, Braşov,
p. 108.
17 Cătălina Velculescu, Continuitate şi salt . . . , p . 60.
XXI
D i n ma nuscrisele lu i I oasaf au dispăru t în general apostrofele la ad resa grecilor. Dac<"t
ataC"urile d irecte la adresa unor domni în viaţă încă ar fi pulu l fi epurate din raţ iuni
de m oment - fireşte pen tru c·araclerizarea unor conce tăţeni de a l l ă naţionalitate Joasa!"
n- avea a se leme de pu nerea sub urm ărire . Cu a t î t mai evoluată este a t i tudinea lui (sau
a persoanei care a revizu i t t extul dintr-o versiune intermediară ) . 8-ar p u tea lua în eon
sideraţie cf1 , fiind cleric·, I oasaf n ici n-ar fi pu l u l avea resen timen te faţă de neşlini
de aceeaşi rel igie. Totuşi la D u m i traşrn Cantacozino (I". :2 0 § 6 ) I oasaf menţine caracteri
zarea defavorabilă, deoare1·e „nu avea ni<'i o milă de ţară" ceea ce ara tă că atunri cînd
i nt enţ ionează să eri tice J oasa!" nu ţine cont de originea celu i pe care îl cri t ic ă . El m en
ţ ine ep i t e t e nega tive şi pen tru a lreia domnie a l u i l\I ihai Racoviţă ( f . 202 § n, 7 4 ) .
Consta tăm c ă s e renu n ţ ă masiv l a consideraţiile critice l a adresa l u i Grigore Ghiea
( f. 2 3 8 nota :298, r. 243v nota 468, f. 259 nota 2 5 2 ) . şi se înregistrează o schim bare totală
de optică privind domnia sa (f. 2 1 3 n o ta 1 4 1 , r. :262 § 1 0 0 şi n o ta 3 4 8 ) , nu mai es t e
t ranscrisă afirma ţia c ă G r . Ghica şi-ar fi însuşi t 50 de p ungi trimise de v izir pen tru oaste,
fiind soco t i tă inexac t ă ( I". 236 nota 2 4 3 ) , din contra, finalul § 33 f. 236 est e astfel
formula t înc il are rezonanţa u nei laude : „Şi da bucate de agiunsu t u t uror şi la mazili
şi Ia sluj i tori pîine, c·arne, orzu de cai. tot de agiunsu" . I oasaf nu mai perpe tuează afir
maţia că Grigore G h ica ar fi in trodus ob iceiul de a bale b oierii la talpe, considerînd
cazul rela tal ca o întîmplare izola tă. Se renunţă chiar la pasaj ul ( p . 3 7 7 nota 2 7 3 )
î n care :'li"eculce poves teş te e u m a fost închis d e Grigore G h ica.
Cu toate a tenuările, în ms. M nu răzba t însă laude d irec te la adresa lui Gr. Ghica,
de ex. exclamaţia lui l\ernlce că G rigore G hica a iertat pe n işte boieri : „un domnu s lrein
şi cită milă au arăta t'' ( p . 3 1 1 n o ta 1 0 1 ) nu este copiată în ms. M. În schimb la f. 220
este adăuga t un foarte lung pasaj (§ 10) despre încercarea l u i Grigore-vodă la a doua
domnie a lui în :'lloldova, după schimbarea lui din domnia Ţării Rom âneşti de către
Constantin :\Iavrocorda t, de a determi na pe b oieri să-l pîrască pe fostul domn, care totuşi
nu i-a reuşi t .
A.C'eeaşi a tenţie l a obiec tivita tea afirmaţiilor s e observă ş i d i n omiterea unor pasa j e
refer i t oare la Const. :\Iavrocordat . O circumspecţie marcată faţă de informaţ ii care nn
au p u t u t fi verifica te : la r . 237v nota 2 8 6 în care se face afirmaţia c ă Const. l\Ianocord a t
ar fi p i r i t p e :\Ianolachi Psăolus chiu rci-başe începe cu „aşe dzk" ; prădarea Buc ureştilor
în vremea lui Cons t . :\lavroeorda t es te relatată c u aceeaşi prudenţă : „şi aşe să auziia că
au făr n l mul lă s tricăciune" ( t". 239v nota 3 5 2 ) , după ce se formulase o explicaţie a ieşirii
sale din B urn reşti : „socotindu să nu- i fac ă mun teni i vreun virleşug, precum făcusă tătîne
său, lui l\ ieolae-vodă" (L 2 3 6 § 3 4 ) . Ati tudinea de evidenţ iere a calităţilor lui Const. l\Iavro
c ordat reiese mai ales din omisiunile pasajelor care conţin afirmaţii critice decî t din elo
gi i di rec te ( p . 322 nota 1 9, p. 323 notele 39 şi par ţial 40 ) .
Î n lexlul relatării primei domn i i a l u i Constantin l\I avrocordat s-a renunţat l a o parte
înli nsi"'t din textul ms. 253, iar prin completarea de l a f. 219 - 221 se relevă faptu J
că la d ivanuri Const. Mavrocordat „judeca foarte bine şi drep t", că a l ăsat „ toate l ucrurile
pe voia boierilor" pentru a- i de termina să n u fugă din ţară ( pasajul de la § 5 reluat în
§ 8 ) , ceea ce este în consens cu pasaj ul din ms. 2 53 (p. 322 nota 2 3 ) . În ms. :\I, f . 2 20 - 22 1
se vorbeşte mai mul t de relaţiile noulu i domn c u Gr. G hica decit de evenimente ale pri
mei sale domnii. Se renun ţă şi la descrierea fizică a lui Const . l\Iavrocordat, portre tul
său fiind abia schiţa t în cîteva caracteristici generale : „era bun, bllnd, pre boieri foarle
îi c instiia iar ciocoii n-au avu t trecere în dzilele lui." Rela tarea aces tei domnii apare la
fel in ms. 5 3 , 252, deci reprezintă o variantă I oai:>ar. Este greu de presupus cine 1i realizat
această varian tă prescurtată, golită de tot pa tosul compasiun i i pentru ţară a lui Neculce
(p. 3 2 4 - 3 :2 5 ) , toa tă substan ţa relatării fiind înlocu i t ă cu descrierea u nei intrigi pe care
n ici turcii nu o iau în consideraţie. F ireşte sînt ci tate fap te noi ( trimi t erea u nei solii la
XXII
H otin cu Cons lan lin Silion medeln icer) dar care aparţin deja domniei a doua a lui
Grigore Ghica, in troduse aici pentru a completa deliberat o omisiune masivă.
Bogate sînt în schimb completările aduse la cea de a doua domnie a lui Const . Ma
vrocordat, la care ms. M nu prezintă n ici o omisiu ne faţă de ms. 253, ci doar prezi n tă
în ordine inversată două pasaj e . D e fapt şi relatarea acestei domnii de că t re Neculce
fusese scrisă cu înţelegere pentru reformele iniţiate, mai ales pen tru ridicarea la
învăţătură a ţării, pentru boierirea tinerilor „celor căzu ţ i din cins te", pen tru reducerea
u nor dări, pentru acel serviciu pe care-l in trodusese că „al esese vreo cinc i-şese logofe! i
de taină de s ta de le făcea oamenilor răspunsuri la jalbe ce avea " . Foar le importa n t i"t
este informaţia (f. 2 6 5 § 1 1 ) despre obligaţia d e a lucra boieresc nu mai oamenii d e pe
pămînturile boierilor şi mazililor, „iar carii oameni vor fi răzeşi şi vor şidea pre moşiile
sale, sau pre moşiile altor răzeşi, pre aceia să nu să întifldă boierii a-i stăpin i".
Sfirşitul relatării despre această domnie în aureola aju toarelor pe care ţările rom âne
le acordau popoarelor vecine şi Locurilor Sfinte vorbeşte de la sine despre perioada calmi"\
a anilor 1 7 4 2 - 1 7 4 4 ( 1 7 4 5 ) pe care o traversa ţ ara şi I on Neculce. Descrierea a t i t de senin;\
a domniei a doua a lui Cons tantin Mavrocord a t apare consemnată astfel şi în ms. 253,
net deosebi tă de t ensiunea din descrierea primei domnii . Ar fi l ogir , deci, sft ne înch ipuim
că după a doua domnie a lui Constant i n Mavrocorda t , cind ?\eculce şi-a schimba t opi
niile despre el , ar fi trebui t să opereze şi o corectare a afirmaţiilor referitoare la prima
domnie. Dar în ms. 253 această modificare a părerilor lui Neculce nu apare şi, de airi.
diferenţa intre imprecaţiile din prima domnie ( p . 325) şi prima frază cu care începe rela
tarea domniei a doua ( p . 3 80 ) : „ieşi tu-i-au toată boierimea înainte cu multă bucurie, ş tiin
du-l din domnia dintăi că este om blind şi bun" . Probabil deci că într- o variantă a cronicii
Neculce şi-a pus de acord părerile iniţiale cu constatările din timpul domniei a doua a
lui Cons t . Mavrocorda t (care se poate să se fi perpetuat în ms. I oasaf, în care se înlll
neşte calificativul bun şi blind, ms. l\I, f. 2 1 9 § 6 ) , ceea ce ar explica referinţa lui Neculce
de la incepu lul cap . X XV . Pină acum nu s-a observa t aceas tă lipsă de consecvenţă din
ms. 253 în aprecierea lui Constantin l\Iavrocordat , care ar deveni explicabilă prin exis
tenţa unei variante Neculce a descrierii primei domnii.
Sub pana lui I oasaf, cu toate modificările în ceea ce priveş te domniile lui Grigore
G h ica şi Constan tin :'\lavrocorda t , pe care nu ş t im cu siguranţă deplină cui să le a tribuim,
cronica lui Neculce nu capătă alură de „scriere de parlidă", favorabilă unei grupări în
daum al t eia. Î n primul rind pen tru că nu au fost introduse acuzaţ ii la adresa nimănui ;
apoi, pen tru d1 nu se urmărea căpătarea vreunui avan taj de pe urma aces tei „îmbună
t ăţiri" a cronicii. Erau constatate obiectiv realizările şi trecute sub tăcere faptele repro
babile nu pentru a- i absolvi de ele pe făptaşi ci pentru că educat ive şi demne ele a rămînP
în memoria urmaşilor sint mai ales faptele pozit ive şi nu greşelile.
Schimbarea t o lală de opt ică în ceea ce priveşte domnia intii a lui Const. :'.\lavrocord a t
şi atenuarea mul t or critici l a ad resa lui G r . Ghica-vodă s e p o t da tora ş i l u i Ioasaf, ca
ecou al constatărilor pe care le făcea generaţia ridicată în anii 1 7 50 - 1 760 care aprecia
rezul tatele pozit ive ale domniilor succesive ale l u i Ccnstant in �Iavrccord a t şi, mai ales
efectele reformelor pe care acesta le întreprinsese.
A invoca considerentul unei cenzurări a t extului de teama unei represiuni din partea
domni torului nu are o fundamentare reală deoarece nu au existat cazuri de măsuri
în acest sens în acea perioadă în ţările române.
D e asemenea, deoarece relatarea domniei lui Grigore Ghica este iden t ică în toa te
manuscrisele I oasaf, ipoteza că „omisiunea pasajelor negative la adresa lui Grigore Ghica
se datoreşte faptului că ms. 254 a fost făcut pentru Iordachi Cantacozino, mare vornic
al Ţării de J os, cel care avusese aceeaşi funcţie în timpul domniei lui Gr. Ghica" nu pare
probabilă.
XXIII
A exis l a l ins<i. o r onsona n ţ ă î n t rr men lalitalPa d i n Loa l e prov inciile rom ânrş l i î n
arc•as l ft rwrioad;l rare rPprPz i n l i"1 t urnan t a sel' olulu i. Î n \ elegerea rolu l u i fac· torulu i cul tural
în evoh1pa sol'ie l ăţ i i parP si\. d o m i nr rărtmar· i i aerlri nrm i. indifPrPn t dr capaci t a t ea lor
de crra \ ie, chiar da('.ft nu p om rst· singuri la dru m , l'i îşi asu mf1 m uri c·a adesea ingrată
dL' pu nere în Ya loarr a operei u n u i erea l or. D u p i"1 rum reiese d i n analiza m anuscriselor l e
i se d a l orea z i"1 . pen t ru l oasal' Luca I r ansl l ierea n u era o a c l ivi t a t e formai<'i, meranici"1 ,
' '
ci o modal i t a t e de par t ic i pare la 11n a r t de cul t u ră 1 8 • Î n copiile d a l orate lu i I oasaf

Lu ca se ref!Pl' lă. prin t oa t e aces l e i n lerven \ i i, î n t r- o mare m i"1 sură, şi mentali tatea epoc ii,
nu numai a sa 19. Dară aprreierile asupra m u n c i i sale de eopisl se nuanţează prin Iua1 e
în c onsideraţ ie a nwdiului din c are provenea, ind iscutabil <"i"t ele nu Lrebuie să se limi
teze nu m a i Ia stabil irea rapor l u rilor î n t re copiile sale ş i opera lui 1\eculce c i să privească
c ompara t iv şi spre i n lerven \ i i i e al lor căr l urari d i n aceeaşi epoci"t î n lucrările p e care le
c op iau. Henu n \ area la pasajele în L uş ă groasă ale m s . 2 5 3 p oa le reflecta şi o încercare
d i n partea l u i :i\eruke însuşi dr echil ibrare a relatării care să fie ,,sine ira el stu d i o" ,
e t apă spre relat area de taşa t i"t a evenimentelor. Credem că acestor considerente se şi dato
r eş t e tonul raid din cap. X .\Y a m s . 2 5 3 după atacul furibund din cap. X X I I I . Neculce
.
realizase deja varia n t a „expurga tă" şi se ridiea la treapta su perioară de înţelegere a valorii
reformelor in i ţ ia t e de Constan tin Manocorda t .
Libert a t ea p e care ş i - a perm is- o la rindul său I oasar Luca dr a reformula u n ele
pasaje, de a folosi sinonime, dr a î n t regi ş i corecta da tele de la o copie la a l la se p o t
d a t ora şi sen t imen l u l u i r :1 opera u nc hiului său este o lucrare de fam i l ie. D e asemenea,
mul tele c o p i i pe carr le-a real i z a t l - au familiarizat într-atît c u tex tul înd l a ajuns să
reproduci"t !"raza în în t regi m e din m em orie, după c e o c i tea, ş i nu u rm ărea textul cuvin t
cu cuvint. De aceea, considerăm c ă succesiunea de „ î m bu nă t ăţiri" d i n cop i i ne i n d ică
e tape ale „d esi"t Yirşirii" operei, copia ultimă f i i n d , ca şi în cazul unei redactări originale,
formula ultimă cea mai şlefu ită, m a i completă şi nu ca în cazul stemei obişnuite a mss . .
a căror lehnit· :t de copiere presupunea reproducerea automată absolu t exac t ă , î n care rea
mai reuşi t ă eopie era „ m ina întii" . Fireşte, în această afir m a ţ i e avem î n vedere d ifu
zarea cro n i c i i l u i ::\eculre prin scrisul lui I oasaf Luca (dec i formularea lui Luca ) şi nu
au lentir itatea t extului nernlrean.
A t i t ud inea lui I oasa f faţă de t e x t u l p e care-l t ranscrie are o incăref1 t ur[t e tică şi
ş t ii nţifică care o d iferenţiaz:t net de cea a u nor i n t erpolator i . I oasar Luca este u n eărturar
foarte ordon a t şi exact în scrisul său care, p e u n text ce fusese, probabil, reverificat şi
de ::\"eculce, îşi propune o redare sobră, fără resentimente, a evenimentelor evocate şi o
exac titate spori tă.
Acesta ar fi sensul cupri n zător al termenului istorie din ms. l\I care înlocu ieş te peste
tot p e poveste din ms. 253 ş i care tinde să reflec te obiec t i v izarea relatării evenimentelor
în versiunea I oasa f. Renunţarea la tot c e nu poate fi probat prin dată, nume, l or, Ia
pasaj ele de i n voca ţ i i patetice, la calificativele generalizatoare privind p e greci , l a „ bîrfă"
în genere, confer[1 redacţiilor l u i l oasaf t răsă turi de operă i s toriografică m odernă. Î n ceea
ce s-a adăuga t e prea p u ţ ină „ p oves t ire" şi ea se referă m a i ales la istoria altor ţări ( p oves
tirea cu ameninţ.area h ă t m ănesei Sinavschi, cu j udecarea lui Alexei P e t rovici ş.a. ) şi,
deal tfel, se poa t e ca pasajele respective s ă f i fost i n trod use de Keruk e .
Î n evolu ţ ia is t or i ografiei rom âneşti spre rela tarea s tric t ştii n ţ i rică, e tapa elabo
ratelor I oasaf marchează u n momen t asupra căruia se cuvine să s t [tru i m mai mul t şi
18
Cătălina Velculescu, Con t inui t ate şi sal t ... , p. 5 2 .
1 9 Cf. .\lexandru D u ţ u , Umaniştii români ş i cultura europ ea nă, Bucureş ti, 1 9 i 4 ,
p. 9 4 - 1 02 ; i d . , ),]odele, imagini, priveliş ti, Cluj - :\'apoca, 1 9 7 9 , p. 1 8 .
XXIV
asupra c ăruia vom reveni cu alt prilej . Pen lru s tudiul mentalităţilor aces te copii prezin tă
o importanţă excepţională.
Redac larea cronicii lui Keculce s-a terminat, după opinia l u i L. Onu „nu mai de
vreme de iulie 1 7 4 4 , deci în 1 7 4 4 - 1 7 4 5" dar nu determinată de m oar tea cronicarulu i .
U l t ima completare autografă a lui :\" eculce es te databilă din aceeaşi perioadă 1 7 4 3 - 1 7 4 5 .
Acelaşi exeget a l operei neculceene afirmă, pe bună drep t a te, că m s . 2 5 3 a fost executat
„la cererea ş i pent ru uzul personal al lui Neculce" 2 0 •
Pe baza comparaţiei ms. 1\1 cu ms. 2 5 3 se poa te presupune că Neculce însuşi va
fi comandat o copie de pe cronica sa, copie pe care o va fi lmbunătăţit în con tinuare '!
Răspunsul nostru es te afirma t iv, ms. 253 se poate sfi fi fos t recopi a t şi adnota t de
:\eculce într-o varian tă îmbunătăţi tă. Aceas tă copie intermediară nU; va fi fos t srrisi\
îns[1 de I oasaf, deoarece în acest caz el ar fi trebu i t să se afle şi prin tre copiş tii din ul ti ma
perioadă ai ms. :2 5 3 . Ea a fost t ranscrisă ( poale numai cap. X X I I - X X IV ) înai n t ea
elaborării cap . X XV. Dealtfel nu ne pu tem explica absenţa nepo tului I oasaf di n t re co
p iş tii ms. 253 ded t invocînd vlrs ta sa şi fap tul că se va f i afl a t în ::\Iuntenia sau în
vreo mănăstire depar te de u nchiul său . Î nsf1 cînd a realiza t cele şase copii ale sale e
probabil să fi locu i t la Iaşi, deoarece un secol at:es te mss. s-au păs trat t o t acol o. _\l'irmăm
aceas ta bazindu-ne şi pe discu ţia de mai sus despre pri mul pasaj al domniei a doua a lui
Constan tin l\Iavrocordat (ms. 253 ) şi pe următorul pasaj din ms. l\I : ln comparaţ ie cu
datarea evenimentelor în in tervalul noiembrie 7 :1'1 6 - noiembrie 7 2 4 7 (ms. 2 5 3 , p. 3 6 6 ) ,
în ms. "\I L 2 4 8v este consemna t ,,anul 7 2 4 6 de primăvară pănă ln toam nă la noiemvrie.
Iară acum am incepu t a scrie „.". Cuvlntul acum nu are eviden t legf1tură cu data serierii
ms. ::\I l'i presupunem că reprezintă formularea din redacţ ia care a servi t apoi de pro
t otip printre al tele şi ms. 1\1 . În i p o teza că au existat dou [1 versiuni ale operei, re\·ăzute
d � au tor, s tema mss. copiate de I oasaf Luca ar fi următoarea :
2 5 3 ---- ( x )
I I
11 2 celelalle copii I oasaf
Considerăm că aceasu·1 versiune i n termediari"i ( x ) făcea par te dintr- u n m iscela ne u ,

l n situaţia l n care ms. 53, 2 5 :2 , 2 5 4 sînt cop i i ale e i . L . Onu a considerat s tema astrei :
253
/I"'
254 5 3 252
dar ul terior a avansa t şi <l-sa ipo teza ( după ce a s tudia t şi ms. 1 1 2 ) ci"1 : „s tud iul tradiţ iei
manuscrise a cronicii lui Neculce ne arată că ms. 253 nu es te prototipul tutu ror copiilor
mss- păs trate. Comparaţia ne conduce la consta tarea, a cărei demons t raţie o pregi"t
tim, că au exis tat cel puţin două versiuni-prot o tip în tradiţia manuscrisă a cronicii lui
I . !\eculce" 2 1 • Concluzia analizei noastre a fost aceeaşi şi sperf1m c[1 argumen tele noas tre
vor servi acestei demons tra ţ i i , pe care o aşteptăm.
Analiza ms. j{ ne conduce şi spre deducţia că cel care a corecta t o redac \ ie, al ta
dec l t a ms. 253, Neculce sau I oasaf. era deja la o virs tă înaintată de neme ce simte nevoia să
20
Liviu Onu, Critica textuală „„ p. 2 7 3 , 2 5 7 .
�1
Liviu Onu, Accident fonetic sa u evoluţie normală ? (Jn legăturci c u n umele de
persoană Răcoviţă ), în „ S tudii şi cercelii. r i lingvistice", X XV I , 1 9 7 5 , nr. 5, p . 536, no ta 1 5 .
:xxv
transforme invoraţia „Rugăm pre dumneavoastră iubit c etitori tin eri" în „R ugăm pre dum
neavoastră boieri, pre cei bătrîni ca pe nişte fraţi, pre cei tineri ca pre nişte fii, cetindu
acest pontu" ( f. 1 5 1 ms. M ) , după cum şi adresarea „ rraţilor" ( p . 66) devine „fraţi
bo ieri".
Această adresare mai conţine un element preţios, ea p oate conslilui un indiciu privind
destinaţia ms. :'.\I : cronica era h ărăzită să fie citită de boieri, deci , aşa după cum am mai
arătat, era destinată curţii sau unei biblioteci. Cercul de cititori fiind delimitat, putem
deduce că textul a fost şlefuit astfel incit să-l pună şi p e :\eculce într- o lumină cit mai
favorabilă. S-a renunţat la lamentaţiile referitoare la nedrep tăţile ce i se făf'useră pen tru
că el fusese reintegrat în drepturi şi fiii lui erau în cinste la domni. Rela t area s-a de ta
şat de confesarea directă.
În ceea ce priveşte data la care a fost scris ms. :'.\I, putem avansa numai presupu
neri, fără a avea argu mente definitive. Analiza hîrtiei arată că u nele tipuri de foi au
fos t folosite şi în ms. 53, 2 5 4 şi parţial în ms. 2 5 2 , iar filigranele sînt de la mijlocul
sec. a l XV I I I -iea . În genere pen tru datarea ms. M se poate porni de la anul 1 i58 ( dată
l a care numai ul timul fiu al lui An tioh Cantemir trăia încă) ; şi pentru copierea ms. 2 5 2
s-a propus perioada 1 7 60 - 1 i 7 5 . L a domnia a doua a l u i Ş tefan Pe triceico î n ms. 1\1 apare
notat în titlu cap . 81 şi singurele mss. care conţin această indicaţie sînt 53 şi 254, de
care ms. :'.\I este mai îndepărta t din punct de vedere a l textului, nu însă şi ms. 252, de
care e mai apropia t ca redacţie. Această indicaţie de cap . ar pu tea pleda pentru o copiere
directă a ms. M de pe versiunea intermediară care va fi avu t numerotate capitolele şi ar
constitui încă un argument că acea versiune a fost un miscelaneu .
I novaţiile l u i I oasaf sînt independente în fiecare dintre versiunile sal e . D i n compa
raţia ms. 53, 254, 252 şi ms. M n u reiese c ă unul dintre acestea ar putea fi cu siguranţă
prototip pen tru ms. ::\I ; cel mai apropiat este ms. 2 5 2 . Pentru a expune rezultatele com
paraţiei în tre toate manuscrisele 'opiate de I oasaf e necesară o lucrare separată. Ea va
demonstra, ceea ce aici am afirma t fără o argumen tare corespunzătoare, că de la mijlocul
sec. al XVI I 1-lea aproape nu mai e p osibilă alcătu irea u nei steme a manuscriselor deoa
rece copiştii, şi printre ei cu st rălucire I oasaf, înţelegeau prin reelab or<'.'t rile l or să
transmită într-un mod original tex tele is toriografice rom âneş ti.
Dar pe l ingă interesul stirnit de noutatea „unităţilor epice" I oasaf Luca oferă
cercetătorului u n prilej rar de a putea urmări treptele de „şlefuire" a unui text care
se recopiază, altfel spus de a putea aprecia în ce m ăsură copistul a urm ărit deliberat apli
carea u nor norme pe care le consideră literare. Acest mijloc de verificare, după cum apre
ciaz ă specialiştii, a datării inovaţiilor şi a procesului de fixare a normelor constă în „a
urm ări evoluţia limbii unui singur autor şi, mai precis, schimbările operate de au tor în
22•
aceleaşi pasaje în ediţii ( în cazul nostru c opii) succesive"
D eoarece în economia acestei note ne-a preocupat analiza valorii is toriografice a
variantei « Mihail », studiul lingvistic in extenso al textului transmis de l oasaf va fi pu
blicat într- o revis tă de specialitate.
Aici ne-am limitat la d iscutarea situaţiilor strict necesare p entru just ificarea prin
cipiilor de transcriere fone tică interpretativă pe care le-am aplica t, încercind să stabilim
22
I . Fischer, Aspecte ale morfologiei romaneşti literare în variantele poeziilor lui
Grigore Alexandrescu , în Omagiu lui Iorgu Iordan, Bucureşti, 1 9 58, p. 2 8 2 .
XXVI
limba t extului . . \m ţ i n u t seama de da lele isl oriei şi ale dialec tologiei is lorice a limbii
rom âne 23•
Ci teva elemen te facilitează ares t demers :
- copistul a scris de şase ori ar.elaşi tex t , cu un scris îngri j i t , reea re permi te
compararea m oduri lor de notare ale acelu iaşi cuvin t ;
- graria din ms. 5 3 , deja i n terpretalrt de I orgu I ordan, oferă elemen te de referinţăH ;
- da tele biografice cunoscu te (crt a loc u i t mulţi ani în Mun tenia, că provenea
din t r-o familie din zona cent rală a Moldovei, r ă fiind cleric a putut fi inriuenţat de l imba
tipărit urilor b isericeşti din epocă, caracterizate prin folosirea unor norme suprad ialrrtale)
pot sugera explicaţii pentru anu mi te fenomene de l imbă.
În analiza lingvistică a textului transmis de I oasaf nu ne-am JJropus să u rmărim
raport.urile din tre limba sa şi l imba lui Neculce, pentru c ă există cel puţin un s lrat i n t er
mediar intre ms. 253 şi ms. M. D i n com paraţia ms. �I cu ms. 253 (ed . I orda n ) se obser
vă eă l oasaf a respectat in mare m ăsură particularităţile fonetice şi grafice ale eopi� L i
lor an teriori, dar se şi d iferenţiază prin t răsături propri i . Vom da cî teva exemple de
aces t fel (din pasaje copia te de copiştii A şi B a i ms. 253 ) : ( L 7 - 1 0, p . 3 7 - 4 2 : prima
esle forma din ms. M ) grije / grijă, prinză să-l închiză / prindză, să-l inchidză , cine ar fi
fost / cine- r hi fostu, caftan / căftan, fire / hire, striga / striga, carii / care, jecuind / jăcuind,
tătari / tătari, pre aceea / pe acie, inţăpat / înţepat, Obluciţă / Obluciţe, nemică / nem ic,
părăele / pireile, privi / pră,•i, durerii şi stricării / durerei şi stricărei ; ( f . 1 7 1 - 1 7 4 ; p . 267 -
2 7 1 ) vinil / venit, triia zi / tree dzi, moldoveanului / moldo,•anului, să ia/să iei, acum/acmu ,
văzind / '•ădzind, miniat / miniei, i-aţi / i-aţ, inţăles / înţeles, triimis / trimis, aşe:;,at /aşăd::.at, să
p urcează / să purceadză, să purceadă / să purceadză, să p urceadă / să purceagă, aceli / acele,
Varniţă / Varneţă, să miera paşe / să mira paşa, nu să miară / n u să miră, poate să piară /
poatp să pieie, arzindu casăle / ardzind casele.
I orgu I ordan, analizînd limba cronicii l u i I . Neculce, s-a referi t d irec t şi Ia l imba
ms. 53, iar a tunci cind au fost semnalate unele „mun tenisme" d-sa a a l ras a tenţia asupra
par t iculari tăţilor l ingvistice ale scrisului lu i I oasa f. Şi in ms. �I se păst rează forme fone
t ice existente în texte din epoca precedentă,de exemplu : menţinerea vocalei ă in euYin t e
c a rădica, răsipi, lăcui, păhar ; trecerea l u i i la i în : sini, văzind. Î n schi m b forme ca
îmbia, impie au fost înlocuite de umbla, umple ş . a .
Î n text se observă oscilaţi i la notarea labialelor: apar alături fieră - hieră, dar,
proporţional, în ms. M predomină forma l i terară. O osc ilaţie asemănătoare inregistr[tm
între g şi j (cu predomi narea primei forme) ş i în tre dz şi z (cu pred ominarea celei de a
23 I on Gheţie, AI. Mareş, Introducere în filologia românească, Bucureşti, 1 9 7 4 , p . 1 7 4 .

f ndrumări preţioase in acest sens s e găsesc î n lucrările l u i I . Gheţie, Baza dialectală a
românei literare, Bucureşt i , 1 9 7 5 şi I sloria limbii române literare, B ucureş ti, 1 9 7 4, în s t 11-
diul in troduc tiv al lui Liviu Onu la volumul Miron Costin, Opere alese, Bucureş ti, 1 9 6 7 ,
în nota asupra ediţiei D osoftei, Opere, de N . A . Ursu, Bucureşti, ·1 9 7 8 .
24 Pent ru c a cei i n teresaţi să poată face şi singuri compara ţia, indicăm paginile
din ed. I ordan în care este reprodus ms. 53 (indicaţia lor în ed . I ordan, p. 453 ) : p. 31 -
p. 32 (Şi el era de locul lui din ţ inutul ) ; p . 4 7 (ei în de e i ) - p . 54 (şi s-au bucura t ) ;
p. 74 ( la D omneşti, să nu să teamă de leşi) - p . 78 (Şi dacă au mărsu l\Ianolachi la
doamna ) ; p. 86 ( Aşijderea ficiorii lui) - p . 94 (şi n-au pu tu t) ; p . 1 4 4 (piste N istrn in
gura Smotricului) - p . 1 52 ( lu i Gavriliţă vornicul ) ; p . 2 1 5 (cu acel agă de au împă
cat) - p . 2 1 6 (cei ce-i giurasă. Şi mai) ; p. 383 ( în ţară, î n Moldova ) - p . 388 ( toa tă
creştinăta tea ) .
XXVII
reea ce poate consli lu i şi o lrăsălură „ m u n lencasciI" a scrisului său . De asem „nea,
d ou a ) ,
reducerea lui ea la e în poziţie neaccentuală ( d e lipul oaste lui M iha i ) apare in ms. l\I
numai la final<>le suprascrise .
Ca şi la alţi cronicari se observă trecerea lui i la i : ţării, tăta rii. Î nc h iderea
lui e neaccen tuat a t i t în poziţie finală c i t şi in interiorul cuvin lului apare des în scri
sul l u i l oasa f : aproap i , să v inim . �Iai ales in C'azul cuvintelor <·u finala supras
c risă, l oasaf notează conslan l - i . A lunei cînd am comple t a t n o i l i t era am folosi t
c- roşe lele < ) .
Esle generală folosirea lui ă < e în poziţie nearcen lua lă, după consoane ca s, ţ :
forma să a pronumelui reflexiv, vesăl ş.a.
Referitor la - u , notat foar te frerven t de I oasaf a l i t după grupuri C'onsonan tice cit
şi în cuvin tele care se termină într-o consoană : acestu, văzindu, dar şi am avutu, simăţu,
considerăm că se datoreşte suportului real din rost irea populară din �Ioldova din acel
t imp, rostire care dealtfel se perpe tuează şi astăzi în su dul :Moldovei. Totuşi nu putem
preciza dacă în rostire aceas tă vocală finală reprezenta un -u plension sau u n ii asilabic. -
Este, dealtfel, m otivul pentru care am considerat că şi - io marr.hează nu numai înmu ierea
l u i r în sufixele - tor, -ar, ci conţine şi sunetul - u , de aceea am transcris agiutoriu, Beciu,
Fălciiu, feliu, haznatariu, p ustiiu, războ iu, slujiloriu.
O serie de fonetisme care reprezen tau inovaţi i in acea epocă în l imba română l i te
rară se intîlnesc şi în scrisul l u i I oasaf Luca, astfel e ) i : c iti, din, dintre, nimeri ;
ia ) ie : boier, grăieşte, cheltuiele 25 .
Trăsăturile mun teneşti a l e scrisului lu i I oasaf relevate în analiza m s . 53 26 apar
cu regularitate şi în ms. �I . După consoane şuierătoare ă > e şi i > i şi, în consecinţă , apar
formele aşe, Dabije, grije, jecui, paşe, Sl'.lrdze. Formele crezind, văd::.ind, sint, sirb
sînt datorate i nfluenţei munteneş li. Tot d intre deprinderile munteneşti ale limbii
lui I oasaf considerăm faptul că notează durificarea I ui ş, j: deşarte, grijaşte, păşaşte, v ite
jaşte . Am păstrat în transcriere şi pronunţarea dură a consoanelor finale, aşa după
cum reiese din scrisul lui I oasaf : să-m, să-ş. În privinţa notării numeralelor şase, şapte,
mult mai frecve n te sînt formele şese, şepte. Reducerea lui -ea- la -a- se întîlneşte d upă
u nele consoane : margă, o bosască ş.a. Alte particularităţi fonetice mun teneş ti d i n ms. M :
dupre, dipe, mîine, p îine . Apar destul de frecvent şi forme iotacizate : încrează,
p uind, şază, vază, trimiţă.
D ar, aşa după cum reiese d i n analiza textului ms. l\I, I oasaf Luca menţine cu pre
ponderenţă fonetisme ale graiului moldovenesc.
D eoarece pînă astăzi continuă să se pronu nţe în zona cen trală şi nordică a Moldovei
tntăi, pănă, părău, tălhar, am i n terpretat în acest sens cuvintele scrise de I oasaf în forma :
;f\HT11.ii, n"hH"h, n"hp"hV', Tu�4p. D ealtfel, I oasaf Luca foloseşte pentru sunetele ă şi î numai
semnul i. . El a fost i nterpretat ca î în cuvinte cum sîn t : 11:4AM"hwH, 11:pi.M, ni.HH1, Ti.MnA•T
- calmîşi, Crrm, p î ine, tîmplat iar în cuvinte cum sîn t : ljl11.pi.M1, ljlnMi.H3H, ni.pi.1111, c T i.ni.H
a fost interpretat atît ca ă cit şi ca î, deci am transcris fărîme, flămînzi, pirăşte,
stăpin.
Î n privinţa grafiei trebuie s ă arătăm că dintr e l iterele alfabetului chirilic I oasaf
Luca nu foloseşte pe N.. iar i.. nu mai are valoare fonetică ( dacă în ms. 53 acest semn
este folosit încă destul de des, în m:>. M i.. apare accidental numai de cîteva ori ) .
25 C f . Ş t . Mun teanu, V . Ţ âra, Istoria limbii române literare, Bucu reşti, 197 8 , p. 'i 8 .
26 E d . I ordan, p . L X IV - LVI .
XXVIII
St abi lirea valorii fone tice se face cu dificul lfiţi în cazul slovel o r ia, M, -k ,
care au valoare a t i t de d iftong c i t şi val oare de vocală ş i anume <" sau chiar e.
Slova 1i1 reprezi n tă în genere d i ftongul ia, dar a fos t i n terp retată î n u nele cazuri
şi ca i{!. î n altele chiar ca <" · În sprij inul aces tei interp re tări stau grafiile fluctuante d i n
Cupri nsul m s . şi anume 1i1cT1 - MC T I , so1i1pH27 - ;;;o MpH şi :io1pH, nplll TH:-1-nplE T H H , sau c e l e d in ms. d i fe
rite: ms. 1\1 . f. 25v iJ>lwi., ms. 252, f. 225 X"T w i. ms. 254, f. 211 X"lrapi.. Grafi i l e de t i p ul
.
ra c n sau MC T 1 credem că se p erpetuează şi la I oasaf Luca datori tă t rad i ţ ie i grafice.
Slova M are valoare de dif tong în c u v i n te ca : 4'1-kM (pl . m . ) , 4'1-k111M, ci. M, BM, pe
care le-am transcr is conform normelor ortografice a c tuale : aceia, aceştia, să ia, voia ; în
cuvi n l P ca : 44-kM ( fem. sg. ), KH.11a:v A , M am i n terpre tat pe M ca ea , dec i : aceea, cneaj1tl,
ea ( pronu me) .
Î n formele de i mperfec t l oasaf Luca foloseşte aproape exclusiv pe M, care rPpre
zin lă, dec i , d if tong ul ia. De aceea grafi i ca : ljlv1,1l.11 , X"i.pi.14! .11 , AWPIM, oKi. pi.M, ni.pi.M, noij;TIM,
CKplM, H ! Hl.11 au fos t transcrise fugiia, hărăţiia, muriia, ocărîia, pîrîia, poftiia, scriia
veniw şi al lele. În celelalte p ă r ţ i de vorbire (subs tan tiv, adverb} am t ranscris grupul i .11
cu i a , conform ort ografiei ac tuale . de exemplu : 4oîM, so1p i M , A1owl.11 , H4CT4CIM, powîM, c4sl.11.
B1H114l.11 : abia, boieria, moşia, J.Y astasia, roşia, sabia, Veneţia.
Slova .11 reprezin tă, de asemenea, atî t vocala � c i t şi diftongul i(?. .11 oscilează
în grafie cu 1 sau t î n cazuri ca : 4Wm - 4W-k - 4 W !, n4w.11 - n4w1 ; ms. J\I , f . 105 M l .l. I A H H'IMp,
ms. :!52, f. 3 10 şi ms. 254, f. 27 7 A11 .l.1AHH<r t p , ms. M , f. 38, 7 l Me.l,1AHH'l!p. In toate ac este
cazu ri am considerat că .11 = <" şi , dec i , am t ranscris aşe, p aşe, medelnicer. O grafie de
tipul ni.Hi. <r.11, în care nu poate fi vorba de un <: ci d e e, sprij ină i p o t eza că .11 are
valoarP vocal ică .
O grafie consecvent;i p rezintă cuvin tele .11 p n , -J\ HMIJI!, K1ATl'<11 M . Pe acestea
le-am transcris : ierte, înnoieşte, cheltuiele.
Slova tn otează d iftongul ea. În poziţia accen tua tă t are şi val oare de <;28 şi a fost
transcrisă e în cuvinte c a : 4'1-kA! ( dar şi 4'1!AH ) , &HctpHKi., ljltAro, ci. A i> 1,1 1 , AIOA.l.OH°frnH, noBt c n ,
npHHctc.11 , wtc1, BHCT-kpHHK8A - acele, biserică, felin, să lege, moldoven i, poveste, prinsese,
şese, 1·istern ic1tl, d u p ă cum t o t e a fost t ranscris t d i n finalul subs t a n tivelor articulate
cu arl irol neholftrî t sau near ticula t e : 4'l d C T i. MHW. AO'lHpt , ral' ijnK l' T 111Hpt - această mijloc ire,
i-au făcnl şt ire, ms. l\l, f . 10 ; v (Jliha i-vodă) are ma i multe X°HpH, n u n11mai o 41Hpt ;
ms. 2 :i 2 şi ms. 254 . . . X°HpH . . . X°Hpt . Î n cuvintele A-kw1c K , stKro, BHKA -kwvr, t redă un e obişnu i t
deci a m transcris: leşesc, vech iu, CJicleşug. Aşa după cum s e observă, în transcriere nu am
d i feren ţ ia t pe e de e.
Am interpre t at d i f t ong, deşi e posib ilă ş i valoarea de (', pe t in
ca
finalnl verbelor Ia imperfPct şi î n finalul altor p ărţi d e vorbire (substan tiv. pronume
demonstrativ) deci, 4 s i\ , K�npHH,\ t , 3H<Jt , 4AllTl'p t , 4'1-k, au fost transcrise avea, cuprindea,
zicea, alăturea , acea.
Deşi în ms. M apare consecvent grafia o:;;H 'l4H, l-am transcris obicei considerind
că forma real ă p rezintă un <" ş i că grafia menţ.io nată reflec tă i n fluen ţa graf ie
e timonul u i slav corespunzător.
2 7 C n v i n l u l ;;oraPH es t e scris astfel ele I oasaf şi în ms. 53, rPprodus în ed. Iordan,
p. 75, i6 in forma boieri.
28
Liviu Onu, Aspecte din tradiţia manuscrisă a cronicii lu i Ion lYeculce, Contri
buţia căpitan ul11 i Gavril Gherghel, in „Revista de istorie şi teorie I iterar;:-i '', tom 2 5 ,
1 9 7 6 , 1 , p . 90 - 9 1 .
XXIX
Evoluţia mentali tăţii se refleclă, la nivelul limbii. în m odificările lexirale. î n
acPsl srns sînL d e menţ.ionaL precizările terminologice. ca cea mai sus discutată, a înlocui
rii termenului poPeste cu istorie sau a formulelor s- a spus, s-a pomeni t prin s-a scris
( f. 5, 1 7, 89 ele.).
Cele mai multe sinon ime la I oasaf înlocuiesc cuvin te mai vechi (de obicei de ori
ginP slavonă) care probabil nu mai erau în u z : anul / leat, cociuie / cuhne, ficior / sin,
iarăşi / tij i . Al tele sînt termeni „ tehnici" mai noi, testament / carte, războiu / bătaie,
giudecăţi / giudeţe, pra" de sineţufiarbă. Pentru a in troduce neologisme în limba rom ână,
I oasaf le explică prin perifrază : mediiaturi. adecă cu aşezăminturi de pace ( I'. 1 80 ) ; stoliţă,
unde este scaunul ' împărătescu ( f . 1 6 7 ) ; jalovanie, adică m ilă ( L 1 68 ) ; harmate, puşci
ma ri ( f. 30) ; cataroi ce să zice dambla ( f . 3 7 ) .
Varie tatea term inologică d i n m s . :'.\T dă o coloratură nou ă tex tului. Vom înşira d teva
din tre sinonimele intilnite în copia I oasaf în comparaţie cu ms. 2 53 : gîndind / socotind,
grabd / sirgu, isprăvască / istovească, meşterşugurile / mestecă/urile, muncit / căznit, să pri
ciia / să ciortie, triimis / răpedzit, veşmintele / ha inele, za ire / zaharu, zimbit / jimbit ş.a.
În situaţiile în care ms. 253 prezintă cuvinte o rtografiate sau folosi te greşit şi
îndreptate în note în ed, I ordan ( p . 1 60, p . 1 62 , p. 1 69 ) , în ms. ;\I apar formele
corect e . D e exemplu. în ms. ;\I termenul rătui este explicat prin "apăra" cînd se rela
t ează că la un moment dat pe Sobe ţchii „n işte husari l-au mai rătuit apărîndu -1"
.„
( f . 3 1 = p . 73), glosare care concordă cu cea din ed. I ordan „a scăpa pe cineva din tr- o
si l uaţ iP grea" . De aceea, considerăm că termenul rătăi . poate fi considerat variantă a
l u i rătu i, şi nu este „cuvînt neexis tent în limba noastră" ( p . 129 nota 1 ). Data de 13
(octombrie) care nu este consemnată în mss. 253 şi 53, dar care figurează în textul lui
M. Kogălniceanu (ed . I ordan, p. 374 nota 1 ) nu apare consemnată n ici în ms. M (f. 256 v ) .
U n alt pasaj din ed . Kogălniceanu [pre altul] se găseşte ş i în ms. M, în timp ce ms _
253 este lacunar ( p . 361 nota 1 = f. 244v ). De asemenea, lecţiunea lui M. Kogălni
ceanu : „tuturor le erau uşile deschise" (ap. ed. I ordan, p. C XV I ) este susţinută d e
formularea d i n ms. M „ tuturor le era uşile deşchisă" ( f. 1 2 3 ) . Î n cuprinsul cronicii
referirea la „uşile deschise" sau „închise" ale unor domnitori revine de mai mul te
ori. Fiind vorba tot de D i m i trie Cantemir, Neculce notează în perioada din Rusia
că „uşe îi era închisă" (f. 1 63 v ) , după cum şi lui N. :'.\Iavrocordat „uşe încă îi era
înch isă tare" (f. 1 1 6 ) , iar Constantin l\favrocordat în prima domnie „uşile ş-au încuiet
şi hirea şi D ivanurile ş-au schimbat" (p. 325), în timp ce domni torului :'.\Iihai Racoviţă
„uşe îi era deşchisă" (f. 1 84v), dar apoi „numeli cel bun de uşă deşchisă ce-l avea de
cătră toţi, de în tra şi copiii, l-au stricat" ( f . 202 v ) .
Î n ceea c e priveşte topica, constatăm că î n m s . M. spre deosebire de m s . 2 5 3 (p. 7 6,
80, 8 2 , 99 etc. ) , fraza este totdeauna corectă, D e aceea separarea frazelor s-a făc u t în
conrordan ţ ă cu textul ms. nos tru , care nu co! ncide, de mul te ori, cu punctua ţ ia frazelor
din ed. I ordan . Am respectat indicaţiile de paragrafe din ms. }I.
Economia acestei note ne-a permis să consemnăm numai u nele dintre coneluziile
meditaţiilor noastre, nu şi răspunsuri la toate problemele pe care scoaterea la lumină a
unei variante a cronicii lui :r\eculce le implică.
Pentru is toria culturii rom âneşti din sec. al XV I I i-lea considerăm insă că acest
act de restituire înseam n ă nu numai încă un fascicul de lumină asupra labora torulu i crea
ţiei l u i Neculce, care poate fi apreciat astfel că va fi fost mai laborios, cu reveniri şi
reformulări a j udecăţilor de valoare asupra personalităţilor şi evenimentelor, cu supli-
XXX
men tarea şi revizuirea propriei in formaţii, cu o preocupare sporită in ceea ce priveşte
judecata u rmaşilor asupra paginilor sale.
Dar această dare la lumină înseamnă şi „descoperirea" unui căr turar de inlinsă
cul t ură, care se asociază au torului în împlinirea şi şlefuirea operei dar care consideră,
smeri t, scrierea a mii de pagini din opera lui :\eculce ca o îndatorire de cinste şi
nu spre cins tirea propriului său nume. Lipsa u nor însemnări relative la efor tul său
ne relevă înălţimea de spirit a omului l oasaf. Concepţia sa de is toriograf şi nu de
simplu copist, datorită căreia a îmbunătăţ i t textul pe care-l copia, ii aşază printre
cărt urarii epocii. Graţie muncii sale neobosi te, cronica lui I on Neculce a s trăbătut timpul
in variante comple te, Predoslovia cronicarului fiind cunoscu tă nu mai din c opiile sale .
Personalităţii lui Joasa( Luca ii aducem omagiul nostru.
27 martie 1980
Iaşi
XXXI
* D OMNIA DABIJII-V ODĂ, ]N A N UL 7 7 70: 1 6 6 2 f. 1
p . 31
După moartea lui Stefăniţă-vodă, ficiorul lui Yasilie-vod ă 1 , au triimis 1

boierii la Poartă pre Chiriţe Drace cu rugăminte de la boieri şi de la ţară,
pre cine or \Tea ei să le dea domnu de ţară. Şi le-au ieşit răspunsu de la
împărăţie să margă boierii toţi la Poartă şi acolo, pre cine vor alege ei, pre
voia lor vor face.
După aceea mers-au toţi boierii la Ţarigrad după poronca veziriului şi 2
cu <linşii era şi Entratie Dabij e vornicul ; şi, dintru acei boieri, mulţi 2 trăgea
nedejde domniii. Numai Toma vornicul şi cu frate-său lordachi vistiernicul,
Cantacozineştii cei bătrîni, s-au agiunsu w nepotu-său, cu cupariul Rusăt cel
bătrin, avîndu cupariul trecere şi cinste la Poartă, au isprăvit 3 de domnie
pentru Dabije vornicul. Şi ieşindu boierii înaintea veziriului să ţinea cela de
cela să-i aleagă de 4 domnie. Iar Dabije vornicul nemică nu ştiia, nici în gîndu
nu-i era. Ce cum au întrat 5 boierii în casă la veziriul, fiindu lucrul 6 aşezat de 7
8
l'.Upariul, au şi întrebat veziriul care este Dabije. Şi arătîndu-1 boierii, l-au şi
îmbrăcat cu caftan de domnie. Iar alţi boieri ce trăgea nedejde domniii, au p . 32
rămas numai cu nedejde./
Venit-au Evstratie Dabije-vodă ln scaonul domniii 9 în I aşi, tuturor cu 3
bucurie de bună părere pentru domnu bun, din 1 0 boieriu de ţară. Şi era tuturor
cu bine şi nu era nici un boieriu în prepus sau în minciuni la acest domnu,
nici ţara nu era împresurată cu dările pre aceea vreme.
Acest domnu avea obiceiu, cîndu şidea la masă şi videa niscaiva oamen i 4
săraci dvorindu pin ogradă, învăţa de lua cîte doao, trii blide de bucate din
masa lui şi pline şi vin şi le trimitea 1 1 acolo ln ogradă de mînca acei oameni.
Şi dzicea cătră boieri : „De mult or fi dvorindu ei şi or fi flămînzi, neavîndu
de cheltuială". Şi făcea divanuri de multe ori, totdeauna 12 ca să nu zăbăvască
oamenii mult dacă or vini la Iaşi pentru nevoile lor. Şi multe divanuri făcea
şi din amiazăzi în desară, care aceli divanuri de 13 amiazăzi în desară nu era 14
toate prea de laudă. Aşijderea acest domnu el bea vin mai mult din oală roşie
<lecit din păhar de cristal, dzicindu că-i mai dulce vinul din oală roşie <lecit
din păhar de cristal. Şi el era de locul lui din ţinutul Putnii şi ştiindu el încă
din boierie că au oamenii săraci dobîndă bună din vii 1 5, din toate cele răle au
18
scornit şi el un 16 obicei rău 17 : de pogonul de vie să dea tot omul cîte un leu 19 ,
care s-au tras 2 0 de au fost acel obicei rău în m ultă vrem e şi in mulţi ani 2 1 •
"' L'O'topiseţul Ţării :\Ioldovei de la D ab i j a- v oclă pină la a doua domnie a l u i Cons tan t i n
l\Iavrocord a t . Cap. I 1 i n anul 7 1 i' O 2 c a r i i 3 lurrul 4 d e / l a 5 au i n t ra t / i n trară 0 tocm i t
!-! i 7 de / c u 8 a u ş i în treba t / ş i î n trebă 9 d om ni i i / d om nescu 1 0 d i n / d e 1 1 a!'elor oameni
1 2 de m u l t e ori . t o tdeauna / d ese 1 3 d e / el en H era / ct1de 15 v i i / v i e 18 un / aces t u 1 7 de v i i
18
pogonul / p ogon 1 9 s ă d e 20 s-au t ras / să t ra ge 2 1 in mul ţ i a n i / p i n �1 a s t ă z i
('
ma nu scr is u l u i ,, l\Ii ha il ,,
Evstratic Dabijc-vodă avind un fiastru a l său pre anume Lupaşco, făcut 5
de doamna Dabijoaie cu Buhuş, că 22 doam na Dabijoaie au mai avut şi pre
alţi 11 bărbaţi mai înainte pănă a n u o lua Dabije, făcut-au mare şi frumoasă f.2
nuntă în curţile domneşti cu acel fiastru al său , cu Lupaşco, care acel Lupaşco
au agiunsu mai pre urm ă şi spătar m are în Tara Muntenească. Şi au luat o
fată a lui I ordachi vistiernicul Cantacozino 23 şi, încuscrindu-să Dabije-vod ă
cu I ordachi v istiernicul, l-au pus p c lordach i spătar mare şi n -au zăbăvit 24
neme mult(ă) şi au murit lordachi spătariul, care cu multă pohvală 25 şi
cu mare cinste şi jele despre toţi pămintenii l- au dus şi l-au îngropat în mănă-
tirea lu i Br.rnovschii-vodă în laşi, că, măcară că era grec, om strein , dar era p . 33
om bun şi să punea tare pentru păm inteni la domni 26•
Intru aceea vreme tîmplatu-s-au de avea oştire turcii . cu nemţii 27 • 6
Şi au vinit poroncă la Dabij e-vodă de s-au gătit de oaste de au mărsu la
l'ivar în Ţara :'\emţască. Şi au trecut Dunărea pre la Ruşava 28 împreună
cu Grigorii-v(odă), ficiorul Ghicăi-vodă, domnul 1 ării l\lunteneşti. Şi împreu
nîndu-s(ă) cu veziriul au bătut cetatea l'. ivarul si au dobindit-o de la nemti 29
şi s-au întorsu inapoi cu multă dobînd ă mold�venii şi muntenii, aduci�du
cară încărcate de haine si de multe lucruri.
Iară la anul după 'această oştire, iar au vinit fOroncă de la Poartă la 7
Dabije-vodă şi la Grigorii 3 0-vodă de s-au gătit de oştire, de au mărsu în Ţara
I �emţască la Leva împreună cu oştile turceşti, cu veziriul. Şi au lăsat vezi
riul la Leva pre un sarascheriu cu oaste turcească şi pre un sultan cu triizăci de
mii de tătari si cu domnii acestor tări la cetate la Leva să o dobîndească.
I ar veziriul să ' dusese la altă cetate.' mai înlăuntru, şi l-au bătut pe veziriul
nemţii de la acea 3 1 cetate. Şi după ce l-au bătut pe veziriul nemţii, s-au
dat veziriul cu oastea sa în laturi şi au răpezit cum mai în 3 2 grab(ă) să margă
şi oştile care le lăsasă la Leva, să margă la veziriul să-i dea agiutoriu . Ce
n-au apucat să margă la veziriul, că i-au �i lovit nemţii şi pe acea oaste de la
Leva de i -au bătut nemţii şi i-au răsipit. Că li să şi supăras(ă) turcilor a mai
oşti, fiindu vreme de toamnă, pre la svetii Dimitrii 23 şi trăgîndu şi nedejde
ca doar îi vor slobozi să margă pe la casăle lor. Şi Dabij e-vodă şi cu Gri
gorii 34-vodă să sf ătuisă să fugă în Ţara Leşască. Şi cum au lovit nemţii acolo
la Leva, fugindu oastea turcească înapoi spre Dunăre, domnii 35 au şi trecut
Dunărea cu oştile lor fără de ştirea veziriului şi au vinit pin Ţara Munte
nească. Iar Stamatie, ce era postelnic mare la Dabije-vodă, au dzis Dabijii
vodă : „ Să nu fugi, măria-ta, ce să te întorci înapoi la veziriul, că apoi poate
să vie din urmă poroncă la ţară să te prinză ; ce să laşi pre Grigorii 36-vodă p.M
să facă el ce ştie" . Decii Dabije-vodă s-au întorsu şi ş-au aşezat 37 lucrul despre
veziriul şi li iarăş au v in il domn u în Moldova. f.3
Grigorii 38-vodă, neştiindu nemică de întorsul Dabijii-vodă la veziriul, s
ş-au pornit doamna cu toată casa lui de au trecut în Ţara l'ngurească, iar el
au vinit pin Ţara Moldovii ca să afle pre Dabije-vodă în ţară. Şi au mărsu
pănă la Suceavă şi, neaflîndu-1 pe Dabije-vodă, i s-au răzleţit şi oastea sa,
ce avea, de dînsul, şi au rămas numai cu cinzăci de oameni. Şi ternîndu-s(ă)
22 c ă / r ă c i 2 3 Can taco z i n o / C a t a c o z i n o 2� zt1băv i t / s p ă l ă r i t 25 pohva][1 / p of<i l f1 2 6 d o m n i.
/ d o m n i e 27 Lurc i i cu n e m ţ i i / T u rcul ('.I! :\"eamţul 28 R uşava / Rusava 29 şi i m preu
n i ndu-se cu vez iriul a u bătu t c e ta tea l' iYarul ş i au d ob î n d i t - o de la n e m ţ i ( te x t rep e t at
i n m s nostru şi tăiat c 1 1 o l i n i e ) 30 G rigorii / Gligorie 3 1 acea / acea s t f1 3 2 i n / d e 33 swtii
D i m i t r i i / Simedru 3� Grigorii / G l igorii 35 d o m n i i / e i 36 Grigorii / Gl igorie 37 a�t>z a t / t oc m i t
38 G rigorii / Gl igorie
să nu saie ţara după dînsul să-l prinză, au purces noaptea de la tîrgul Sucevii
spre Botăşeni şi de acolo au lovit la Prut la Bogd ăneşti şi de la Bogdăneşti
au lovit 39 asupra Nistrului şi au trecut tocma la l\1 ovil ău N istrul în ceea
parte. I ar 4 0 cîndu au fost trecut întru o dimineaţă, pe o negură, pe lîngă
Botăşeni, i s-au rătăcit un cămăraş a lui pre anume I ştoc şi cu o păreche de
desagi cu 4 1 galbeni, şi căzindu pre mîna J or ăi, ce era atuncea vornic în Botă
şeni, au luat banii şi I-au trimis pre Iştoc la Dabije-vodă şi cu bani. Numai
pănă a-l trimite, au despecetluit banii Jora şi au luat cîţiva galben i şi au dat
samă cătră Dabije-vodă că aşe despecetluiţi i-au găsit.
9 I ară Grigorii 4 2-vodă n-au zăbăvit mult în Ţara Leşască şi au trecut pin
Ţara Ungurească de ş-au luat doamna şi au trecut cu toată casa lui la Beciu,
la împăratul nemţăscu, şi au zăbăvit acolo cîţiva ani la Beciu./
10 Decii pre aceea 43 vreme auzind stolnicul Costantin Cantacozino 44, fra-
teli lui Şerban-vodă, indată s-au dus şi el din Ţara Muntenească Ia Beciu
de au făcut j alobă la împăratul nemţăscu pe Grigorii 45-vodă precum cindu era
Grigorii 45-vodă domnu în Ţara Muntenească au închis pe tată-său, pe Costantin
postelnicul, la mănăstire Ia Sneagov 46 şi i-au făcut acolo multe munci 4 7
de l-au muncit şi i-au luat mulţi bani şi mai pe urmă I-au şi ornorît. Şi el
n-au fost vinovat lui Grigorii 48-vodă cu nemică. Iar Grigorii 48-vodă tăgăduia
dzicîndu că-l năpăstuieşte înaintea d ivanului împărătescu. Iar Costantin
p.35 stolnicul s-au agiunsu cu o slugă a lui Grigorii 48-vodă, pre anume I onaşco
Cap-de-ghind ă, şi l-au scos martur înaintea d ivanului împărătescu de au măr
turisit precum 49 l-au ornorît pre rostantin stoln icul stăpînu-său Grigorii 5 0-
vodă fără de nici o vină 51•
11 Decii Grigorii 5 2-vod ă, dacă au văzut că mărturiseşte aşe sluga lui.
n-au avut ce mai răspunde, că să apucasă pe cap înaintea divanului că-i estu
năpaste ; şi au rămas vinovat şi au căzut la închisoare şi în mare grije. Sfă
tuitu-s-au atuncea Grigorii-vodă cu un prietin al său ca să să 53 facă catolic,
că într-alt chip nu va putea scăpa de moarte ; şi aşe, priimindu Grigorii-vodă
de s-au făcut catolic, ş-au dat şi un copil la împăratul de l-au botezat şi i-au
pus şi nume copilului Leopold, pre numele împăratului.
f . 4' Căutatu-ş-au vreme Grigorii-vodă şi au fugit // de Ia Beciu la Veneţia
12 şi aşe i s-au tîmplat 54 vreme de au zăbăv it în streinătati şepti ani pănă ş-au
făcut pace la turci. Şi s-au dus pre taină iar la Ţarigrad şi şidea în Ţarigrad
pre taină, de nu-l ştie n ime .
13 I ară boierii munteneşti rădicas(ă) cap pre u n domnu, î n locul lui Gri-
gorii 55-vodă, pre un om prost anume Antonie, şi-i da nafaca lui pe zi de
c heltuială cite zece potronici, adecă cîte o sută de ban i. Iar veziriul au triimi ..;
de au chiemat pre acel domnu la Poartă cu boierii dimpreună, dzicînd să le
înnoiască domnia. Şi îndată s-au rădicat boierii pe poronca veziriului cu Antonii
vodă domnul lor si' au mersu la Poartă nestiindu nemică de venirea lui Gri
gorii 55-vodă, că-i ţinea veziriul tăinuit. '
14 Decii împreunîndu-s(ă) boierii cu veziriul, rugatu-s-au bo ierii veziriului
să le puie un domnu dintre dînşii, pre care ş-ar alege ei, că acel domnu ce l-au
fost rădicat 56 ei este un om pre prost. Atuncea i-au întrebat veziriul pre boieri
39 de la B ogdăne:;; t i au lovit / de acolo au lua t 40 iar / şi H cu / de 42 Grigorii / Gligorie
43 aceea / această ·14 Cantacozino / Ca tacozono 45 Grigorii / Gligorie .J6 Sneagov / Sinagovu
47 munci / cazne 48 Grigorii / G ligorie 49 p recum / cum că 50 Grigorii / Gligorie 5 1 pe Costantin
pos telnicul 52 Grigorii / Gligorie 53 să să / să-l 54 t im plat / t răgănat 55 Grigorii / Gligorie
56 ce l-au fost rădicat / ce-I rădicas[t
pentru Grigorii 57 -vodă unde să află şi, de i-ar scrie, oari n-ari vini ? Iară boierii
munteneşti 58 îl suduia şi d::;icea că este om rău şi nici a mai vini de unde este
dus. Dzisu-le-au atuncea veziriul : „Alegeţi-vă darâ un domnu dintre voi, pe
cine v-a plăcea, şi vini ţi mîini dimineaţă să vi-l fac". Iar Grigorii 59-vodă de
după perdeaoa veziriu/lui asculta toate. 1 ară ducîndu-s<ă) boierii la gazdă, p . 36
sf ătuitu-s-au şi au ales dintre din ş ii pe un frate mai mare a lui Şerban-vodă,
anume Drăghiciu 6 0 • Şi cum au purces cu <linsul a daoa zi la Poartă să îmbrace
caftan şi au intrat în cas<ă) la veziriul,
iară veziriul au şi scos pe Grigorii 6 1-vodă şi l-au îmbrăcat cu 62 caftan '1 5
de dom n ie. Iar boierii munteneşti dacă l-au văzut, numai ce au încremenit.
Şi i-au dat pe toţi de grumazi pe mina lui Grigorii 63-vodă. Numai ce au scăpat
Şerban-vodă dintre dînşii, că vrîndu şi el să între în cas < ă) la veziriul după
ceialalţi boieri, iar un prietin i-au spus în taină că Grigorii 63-vodă este în
casă la veziriul. Şi el n-au mai apucat să spuie celoralalţi fraţi şi îndată au
fugit şi s-au ascunsu. Iar pe Drăghiciu Cantacozino 04 şi pe frate-său l\lihai
şi pe frate-său Costantin, carii îl pîrîs < ă ) pe Grigorii 65-vodă la Beciu, şi pe
frate-său l\Jatei şi pe lordachi i-au luat pre aceştia pre toţi de grumazi de i-au
dus în Ţara Muntenească. Decii pe Drăghici l-au omorit iar pre ceialalţi
fraţi i-au închis în curţile domneşti la siimeni. Şi au răpezit Grigorii 65-vodă
oamenii săi înainte cu schimni-aga, de au prinsu pe giupîneasa lui Şerban şi
pre celelalte a celoralalţi boieri de le-au inchis la siimeni. Şi după ce au rnărsu
Grigorii 65-vodă în Bucureşti îi tot b ătea şi-i munciia 66 pre acei boieri şi pe
giupînesili lor 67 • Care l ăsăm acmu istorie 68 lui Grigorii 69 -vodă, de om scrie
mai înainte cinelu // i-a vini rîndul, şi începem iar a Dabijii-vodă istorie la f.5
rîndul nostru pentru dom n ie Jlloldov ii.
Dabije-vodă, aicea în ţRră domnind cu pace şi cu domnia aşezată şi cu 16
ţară, întemeiată, era om bun şi blindu fără d e nici o răutate. Şi neplinindu bine
patru ani a domniii lui, fiindu şi om bătrin au plătit şi el datoria aceştii lum i,
cea de obştie, de au murit. Şi l-au du s cu toată boierimea, cu mare cinste,
de l-au îngropat în m ănăstirea lui, în Bîrnova, ccire este de <linsul isprăvită
iar din temelia 7 0 ei aceastâ sf(î ) ntă mănâstirc au fost inc Pputu-o M iron Bar
novschii- H. 1dă a o ;:,idi şi n-au apucat să o isprăvasc ă, că au perit la Poartă
precum mai sus s-au scris 7 1 •
* D Ol\INIA DnV TĂJ A DUCĂI-V ODĂ CELl'I 1 BĂTR ÎN, p . 37
ÎN ANUL 2 7 1 74
Duca-vod ă cel Mtrîn era de moşia lu i din Ţara Grecească, de la Rumele, 1

Şi viindu aicea în tară 3 au sluJ'it la Vasilie-vodă de cop il în casă si la alti domni
, ' , '
pănă au agiunsu la boierie mare. Şi s-au şi însurat aicea în ţară şi 4 au luat o
fată a doamnii Dabijoaie, pre anume Nastasia, ce era făcută cu Buhu ş. Şi au
&7 Grigorii / Gligorie 68 boierii munteneş t i / mun tenii 50 Grigorii / Gligorie 90 DrăO'hieiu
/ D răgiciu 61 Grigorii / Gligorie 62 cu / în 63 Grigorii / Gligorie 64 Canlacozino / Catac�zono
65 Grigorii / Gligorie 86 munciia / tot căznie 67 giu p înesili lor / giu pinese 68 istorie / povestea
eg q. rigorii / Gligorie 70 temelia / temeiul 7 1 precum mai sus s-au scris / cum să p omeneşte
m a i sus.
• Cap. I I 1 celui / celU. 2 în anul / lea t 3 de copil 4 şi / de
agiunsu de au fost şi vistiernic mare în dzileli Dabij ii-vodă. Şi 5 după / ce au
murit Dabije-vodă, au mărsu doamna Dabijoaie in 'farigrad cu Duca vistier
nicul, ginere-său, avîndu pre Cupăreştii cei bătrîni în Tarigrad purtători de
grije de trebile domniii la veziriul şi la alte căpitenii a Porţii împărăteşti.
Scris-au şi Toma vornicul Cantacozino 6 la nepoţii lui, Ia Cu păre şti, ca să fie
nevoitori pentru Duca vistiernicul şi aşe i-au isprăvit de l-au îmbrăeat cu caftan
de domnie, să fie în 'fara Moldovii domn u în locul Dabij ii-vod ă.
2 Decii viind Duca-vodă în scaonul domniii în I aşi, le era tuturor cu bine,
fiindu şi el din boierii ţării Moldavii domnit, cit nu să plîngea nime nici de o
strimbătati. Dar numai giumătate de an au domnit şi i-au şi vinit mazilie,
pentru pricina 7 unii cărţi ce au scris el la hanul tătărăscu.
3 Zicu că atuncea acel han să cerea să să închine la împărăţia !\loscului
şi să lipsască de supt ascultarea împărăţiii 8 Turcului. Şi înţălegînd 9 împărăţia
Turcului de poveste(a) aceasta n-au crezut, ce au scris veziriul la Duca-vod ă
aicea in Moldova 1 0 să caute numai să adeverească acestu lucru si să-i facă stirP.
4 Şi veziriul după aceea 1 1 au purces la oaste. Iar Duca-�odă vrînd� să
ispitească pre hanul, să afle adevărul 1 2, au scris şi el la hanul precum 13 şi
f.6 el este robu şi plecat supt puterea hanului şi alteli multe ca aceste. // Şi mer-
p . 38 gind omul Ducăi-vodă pre lingă 1 4 cetate<a) Vozia la trecătoarea N iprului l-au
prinsu paşe de Yozia şi, fiindu paşe neprietin Ducăi-vodă, i-au şi triimis cărţile
la Ţarigrad la caimacamul. Şi caimacamul, neştiindu poveste(a), îndată au arătat
cărţile impărăţiii şi împărăţia îndată au trimis de l-au mazilit pe Duca-vodă :
şi era să-ş puie 15 capul să piară. Atuncea in grabă au pus împăratul pre
I liaş-vodă să fie domnu în Moldova, ficiorul lui Alexandru-vodâ, în locul
IJ u că i-vodă 16 •
5 A tuncea numai nărocul Ducăi-vodă ce au fost de nu ş-au pus capu l de
n-au perit, că caimacamul au triimis aceli cărţi a Ducăi-vodă la oaste la vezi
riul. de le-au văzut. Decii veziriul au scris la împărăţie eum că Duca-vocl ă
cu poronca lui au scris la hanul aceli cărţi, ca să-l ispitească, şi nu-i vinovat
Duca-vodă. Şi aşe au scăpat Duca-vodă cu zile 17 , iar mazil tot au rămas,
că apucas ( ă ) împărăţia de pusese pre lliaş-1Jodă domnu. Şi au domnit Duca
vodă numai sese luni î ntru această domnie dintăi 18 .
6 Şi cînd� i-au vinit mazilie D ucăi-vodă, era Duca-vodă ieşit la primblare
cu toată casa şi boierii lui pe Prut în sus, la B erihoieşti, de-ş lua sama oilor
ce avea din boierie. Şi acolo, fără de nedejde, i-au vinit mazilie şi de acolo
luundu-1 aga împărătescu cu toată casa lui de l-au dus la Ţarigrad ./
* D OMNIA LUI ILIAŞ1-V ODĂ, FICI OR LUI ALEXANDRU- V ODĂ
t La acea vreme ce au vinit cărţile Duc ăi-vodă la Poartă, care li scrisese

Duca-vodă la hanul şi le prinsese paşe de Vozia, precum mai sus s-au scris ia,
s-au turburat tare împărăţia şi au întrebat împăratul ce domni să află aicea
la Ţarigrad mazili. Şi tîmplîndu-s ( ă ) de muris(ă ) Alexandru-vodă, tatul lui
Iliaş-vodă, rămîindu sărac şi la mare l ipsă şi cu datorii multe, de precum este
5ş i / ce 6 Canbc o z i no / Catac ozono 7 p r i c i na / poves t e a 8 î m păr[1ţ i i i / i m păr;:q ia 9 Ia 10 in
Moldova / i n ţar<'i 11 după acee a / din Ţarigrad 1 2 p e poronca v i z i r i n l u i 13 p rernm / c u m
H l i n g ă / l a 1 5 :; i 1 6 d o mnu 1 7 d e n-au p e r i l ii 18 d i n t ă i / î n t ăiu .
* C:a p . I I I 1 l l i a ş / I l i rş\1 i a Vo z i a . precum m a i sus s - a u scris / V u z i i a . prrcum ara t ă mai sns
obiceiul domnilor mazili de rămin săraci, după ce să mazilescu, din blăstămul
cel mult al oamenilor.
A tuncea dară mergea şi I liaş-vodă după oasăle tătîne-său la îngro pare 2
la biserică, cu multă grij e şi frică de datornicii tătîne-său să nu-l prinză să-l p . 39
închiză. Şi tîmplindu-s(ă) întru acel ceas de l-au întimpinat cu oasăle tătîne-
său ducîndu-li la îngropare să le îngroape 2 un om împărătescu, şi tîmplîndu-să
la acea întrebare a împăratului de domnii mazili de Moldova iar acel om împă
rătescu, cine ar fi fost, au dat samă la împăratul că au văzut acum pre I liaş
beizade mergîndu după oasăle tătîne-său. Şi aşe îndată au triimis 3 împăratul
pre un ceauş de l-au luat de la îngroparea tătîne-său şi l-au dus Ia saraiul
împărătescu, de l-au îmbrăcat împăratul cu caftan de domnie şi 4 l-au pus să
fie domnu în l\foldova în locul Ducăi-vodă, precum mai sus s-_au scris 5 • Iar
pănă a-l îmbrăca cu caftan, foarte rău să spăriasă, că nu li ştia la ce îl ducea f.7
şi pentru 6 ce. Ce mila dumnezeiască este mare, de bucură pre om cîndu nu
gindeşte.
Şi după ce au vinit Iliaş-vodă domnu în Moldova 7 , pre aceea ueme era 3
pace. Şi acest domnu Ilia.ş-vodă au fost 8 bun ţării şi boierilor, îi avea în cinste
pre boieri. Numai fiindu născut, crescut în Ţarigrad nu ştiia limba moldove
nească 9, ce grăiia cu tălmaci la divan şi multe giudecăţi 1 0 a lui fiindu cu
tălmaciu nu să giudeca bine şi cîteva ispisoaci de a lui au ieşit mai pe urmă
răle. Aşijderea pre o samă de boieri, ce era de casa Ducăi-vodă, i-au pus cîţiva
bani de au dat împrumutare şi pre carii boieri îi aflasă că au fost sfetnici la
rădicarea ţării asupra tătîne-său, lui Alexandru-vodă, încă nu le căuta pre cu bine.
Tîmplatu-s-au pre acea vreme de au fost vinit şi un ficior a lui Batişte r.
vistiernicul cu domnie cu Ilia.ş A lexandru-vodă din Ţarigrad. Şi aflîndu pre un
orheian anume Bosie, carele au fost ucis pre tată-său, Batişte vistiernicul, şi
l-au fost închis în vartă fără de ştirea domniii. Iar după ce au văzut alţii că
l-au închis, au început pe afară a striga şi a gîlcevi, d:icîndu ce poate să fie
acest lucru. becii domnia, înţălegînd, îndată au poroncit de l-au slobozit pre
Bosie şi au poroncit 11 să nu să teamă nime de nemică, că aceli lucruri toate
le-au iertat. Şi încă au ţinut şi pre I ficiorul lui Batişte 1 2 rău. Şi ţara era împre
surată cu dările că să făcea cheltuiele mari la visterie si era Ilias-vodă si darnic : p . 40
bacşişuri da mari şi 13 era om bun. Şi aşe să pomeneşt� că, după ce s-a'u mazilit
şi au trecut Dunărea, n-au fost avind de cheltuială şi s-au fost îndatorind la
boierenaşii lu i de bani de au fostu cheltuindu pe drum. Şi puţin n-au plinit
trii ani cu domnia si s-au mazilit. Si fiindu Duca-vodă domnu de Moldova
mazil la Poartă, au Îuat domnia 1 4 aÎ doile rîndu 15•
* D OMNIA A D OA A DUCĂI-V ODĂ CELUI BĂTRÎN, lN AN UL 7177
Viind Duca-vodă domnu în ţară cu a doa domnie, să arătă la fire mai 1

aspru decît cum era cu domnie dintăi. Şi au şi început 1 a zidi m ănăstirea
Cetăţuie, că era ţara plină de oameni şi cu hrană şi cu agonisită bună.
2 îngropare să le îngroape / gropniţă 3 triimis / răped ?.it 4 şi / de & mai sus s-au scris / să
pomeneşte mai sus 6 pen lru / la 7 �Ioldova / ţară 8 au fost / era 9 moldovencasci't / ţăr î i
10
giude�ăţi / giudeţe 1 1 au p oroncit / poroncindu 12 de 13 şi / că 14 lua l domnia / ieşi t
domnu 10 la velet 7 1 7 7 .
* Cap. IV 1 a u şi început / ş i începu
2 Iară în al triile an a domniii 2 Ducăi-vodă celui bătrîn , în a doa domn ie ,
în anul 3 7 180, rădicatu-s-au H înceştii cu toţi orheienii şi l ăpuşnenii cu oaste
asupra Ducăi-vod ă 4, pentru uriciunea grecilor ce adu sese pre mulţ.i de la
Tarigrad.
3 Şi mai ales pentru Cupăreşti ce era aicea în ţară. Dec ii viind M ihalcea
H incul ce fusese sărdariu şi cu Durac sărdariul aicea în I aşi cu toati oştile lor
f.8 striga să prinză pre // greci să-i omoară. Fugit-au atuncea toată boierimea carii
încătro au putut. Iară Duca-vodă văzindu că s-au rădicat atîta ţară asupra
lui, au ieşit din curtea domnească cu toată casa lui şi au purces în gios pre
iaz. Iar H inceştii au întrat în curtea dom nească şi pin casăle boiereşti şi neguţi
toreşti pin tîrgu, strigîndu şi jecuindu şi prinzindu pre greci ; şi pre cîţi i-au
găsit pre toţi i-au omorît.
l.t Duca-vodă au trecut deodată piste Dunăre şi cu o samă de boieri. l ară
p . 41 o samă de boieri trecus ( ă ) în Tara ;\luntenească. Şi isprăvindu-şi Duca-vod ă
de la Poartă si s-au luat tătari citi i-au trebuit de i-au triimis cu Alexandru
Buhuş, ce era' p;·e aceea vreme să'.rdar, de au lovit pe oastea H înceştilor la
lepureni şi i-au bătut pre Hinceşti şi i-au împrăştiiat.
5 I ară tătarii, după ce au bătut pre Hînceşti, pre mulţi oameni au robit
dintr-aceli ţinuturi şi pe mulţi 5 căpitani şi hotnogi i-au spîndzurat, prin
dzindu-i, şi pe unii i-au înţăpat. Iar Duca-vodă după ce s-au întorsu de piste
Dunăre si iarna încă au fost 6 mare atuncea. I ar Hincestii atuncea 7 cîndu au
mărsu td laşi, n u să ştie, n-au vrut au n-au îndrăznit să facă vreun rău dom
nului Ducăi-vodă. Atuncea 8 pentru doi, trii vinovaţi au perit mulţi nevinovaţi /
şi s-au potolit toţi. i\umai numeli Hînceştilor au rămas întru 9 pomenirea
oamenilor, de atuncea pănă în :::, ioa dr' astăzi.
6 lară după aceste zarve, cit s-au făcut vară, s-au şi gătit împărăţia
Turcului şi au şi purces cu oşti să vie asupra Ţării Leşeşti. să dobîndească
vestita cetate Cameniţa. Şi au triimis poroncă la Duca-vodă să-i trimiţă chipul
şi starea cetăţii Cameniţii, să vază ce loc şi ce tărie ari avea. lară Duca-vodă
au triimis pe un nemiş din ţinutul Hotinului, pre anume Grigorie 1 ° Cornescul,
ce era foarte meşter de scrisori şi de săpături la pietri şi la alte lucruri, de au
făcut chipul cetăţii Cameniţii de ceară, cu toate tocmelili ei dinlăuntru şi den
afară. Şi o au triimis la împărăţie de o au văzut şi mult s-au mirat împăratul
de mărirea ei, ce era din singură starea locului, cu apă şi cu stînci de piatră
împregiur, minunat locu. Şi mai mult aceasta q.u î ndemnat pre împărăţie de
au vinit la cetatea Cameniţa.
7 Veziriul era atuncea cu împăratul 1 1 şi nu-i era cu voie ve::.iriului să vie
împărăţie la Cameniţă şi au scris şi la Duca-vodă c ît ari putea să puie piedică
arătîndu c ă-i pre tare 12 cetatea Cameniţa şi nu o va putea luoa. Dar nemică
n-au putut isprăvi. Ş i numai ce s-au pornit împărăţia la Obluciţă şi sosind au
f.9 găsit podul gata piste Dunăre şi au 13 // trecut cu oştile sale. Leşii, neştiind
nemică, nici avîndu veste, nu să gătisă nemică de. oaste.
8 Duca-vodă, gătindu conace şi poduri presti toate părăiele, cu multă
p . 42 grij e, să nu-i afle împărăţie vreo pricină, să nu-ş 1 4 puie capul, vinit-au şi
Grigorii 1 5-vodă Ghica, domn ul m untenescu, din 16 poronca împărăţiii cu oastea
sa de era de agiutoriu împreună cu Duca-vodă.
.
2 lui 3 în anul / la vleato 4 D ucăi-vodă / l u i 5 din căpetenii 6 au fost / era 7 nu ş t im

8 atuncea / ce 9 întrn / în 10 Grigorie / Gligorie 1 1 cu împăratul / Chiop[trăliolu 12 tare /
mare 13 şi 14 să nu-ş / să-şu 15 Grigorie / Gligorie 16 din / după
Intru acest an f ăcutu-s-au şi o minune mare, arătare la H otin. Intr-o 9
mănăstioară mică ce era 17 supt cetate au lăcrămat icoana Maicii Preciste,
cit să răntuna lacrămile pe chipul icoanii, de le videa toţi oamenii, şi pica
tntr-o tipsie ce era pusă suptu icoană, de era de mirare a privi, fiindu arătare
şi sămnu ca acela carele au fost adevărat sămnu de peire a mulţi creştini î n
Ţara Leşască ş i începătura durerii ş i stricării ţării noastre. C ă de atuncea din
an în an tot rău şi amar de creştini şi pustii 18 au rămas locurile pe acolo.
Trecut-au împărăţia Dunărea şi de acolo au purces 19 pe Prut cu multă 10
oaste şi cu multe tunuri greii şi mari. Şi la un tun di celi mari punea cite
optzăci de bivoli. Era uneli şi mai mici, feliuri de feliuri de harmate, puşci
mari. Şi sosindu împărăţia la Ţuţora, au şezut cu toată oastea sa de s-au
odihlnit opt zile. Ţara era bejenită atun cea numai din şleahul oştii, iar in laturi
sta 2 0 cineş pre la casăle lor ; nu avea nime nici o nevoie, nici la· mărsu, n ici la
intorsu.
Vinit-au împărăţia în primblare de la Ţuţora în Iaşi şi s-au coborit pe 11
lingă 2 1 mănăstirea N icoriţă în părăul Căcaina şi s-au suit pin tirgul boilor 22 ;
şi Duca-vodă mergea cu toţi boierii pre gios pen lingă împărăţie. Şi s-au tinsu
cîteva bucăţi de atlazuri şi de tăfţi pre de amindoao 23 părţili de uliţă pre unde
mergea împărăţia. Şi au descălecat suptu saivan în cimpu de la deal de tîrgul
boilor.
Iară dacă au descălecat împăratul supt saivan, Duca-vodă i-au închinat 12
m ulte daruri : cîţiva cai turceşti c u podoabe scumpe ş i leghin c u ibric de
argint şi alte lucruri scumpe. Şi decii 2 4 iar s-au întorsu împăratul la urdie la
Ţuţora. Şi iar după aceea au mai vinit împăratul în primblare şi s-au suit in
deal la m ănăstire la Cetăţuia de au văzut m ănăstirea 25 şi prăvindu locul în P · 43
toate părţile. Şi iar s-au intorsu la urdie la Ţuţora. Dzic atuncea să fie strigat
şi _ h? gea în clopotniţă la svetii 26 Nicolae şi au stătut biserica pecetluită pănă la
v m1rea cu domnia lui Antoni i-vodă Rusăt. li f. 1 0
Decii boierii atuncea aflînd vreme au jeluit pe Duca-vodă la împărăţie 13
foarte tare ş i mai cu deadinsu Ursachi cel bătrin. Şi era atuncea să-l mazilească
p� Duca-vodă la Ţuţora, numai veziriul au grăit împăratului d::.icîndu că nu-i
bme să-l mazilească pe cale, ca să nu facă sminteală pentru cele ce trebuiescu
să grijască : conace şi poduri şi de alte ce trebuiescu pentru treaba împărăţiii
p � nă la Nistru. Şi aşe _ l-au îngăduit împăratul, precum au dzis veziriul, pănă la
Nistru ; nu l-au mazilit pănă acolo. Purces-au împărăţ.ia după aceea de la
Ţ �ţora pe Prut în sus, fiindu boierii orinduiţi de purta de grije ce era de treabă,
pîme, orzu, iarbă de cai, lemne, tărusi de bătut la corturi, ialovite, ' berbeci, unt,
miere şi de alte multe ce trebui� la ' conace.
Acest împărat era foarte călăret bun si vînătoriu bun, mergea tot pe cîmpu H
cu puţintei oameni de curtea lui pănă l � conac. Şi întru acest an au fost 27
mare bişu g în ţară de toate şi ducea oamenii la urdie de vindea fără de nici
o grije : ialoviţe, miere, unt, poame de tot feliul, cine di ce avea, de să umplusă
oa.menii de bani. Şi cîndu au sosit la Nistru împărăţia, era podul gata piste
� 1stru din gios de Hotin, la un sat anume Vîrnoviţa. Şi au trecut 28 împărăţia,
iar / Duca-vodă sta la capul podului, di ceea parte de Nistru, aştepta pentru
slujba să-l imbrace cu caftan. Iar împăratul, avind pre <linsul mărazu şi gîndu
1 7 era z este 18 pustii / p ustiire 19 au purces / purceasr1. 20 toţi 21 l ingă / la 22 ş-au descă
Ie�at m cîmpu, sup t saivan, de la deal de tirgnl boilor 23 de amlndoao / îmbe 24decii /
d-1ce u mănăstirea / -o 28 svetii / sfe te 27 au fos t / era 28 au t recu t / trecîndu
ca să-l m azilească, cum au trecut au şi făcut sămr.u de luară i:: e Duca-vod ă,
de l-au dus de l-au închis la ba s-ceaus.' Atuncea s-au văzut lJ u ca-rcdă că eHte
m a zil. Şi i-au scris, tot ce au � vut, i a împărăţie şi din pîra lui l'r�achi l-au
bătut împărăţia pe lJu ca- z: o dă . Şi au ch eltuit rr,ulţi bani şi ua să 29 pia ie.
15 l'\umai norocul lui a u fost că s-au tîrr.plat de a u awt o blană de hulpe
de moscu neagră, prea bună şi scurr.ră şi &cHa i-au scos ci:: pul. (ă ducîndu-o la
viziriul, veziriul au a rătat-o î rn ţ ăratulu i , cae s-& u m irat şi îrr. p ăratul de acea
p. 4 4 b lană. Şi atun cea au găsit Yrf me � i v e zi ri ul, fiir.d � 0 priEtin L u (o i-r cdă, d e au
grăit împăratulu i : de n-a fi apucat a p ri, să fie mila îrr.părăţiii s ă-l ierte.
Şi atuncea îrr.păratul l-au iertat de cap şi l-au dat pe mîna unui a gă de l-au
dus 31 pin I aşi de l-au rădicat cu tot ce au avut şi l-au dus la Tarigrad . ln
locu de milă şi d e cinste ce aştepta Duca-vodă să aibă, ei l-au mazilit .
16 l eşit-au răspunsu boieri Jur : pre cine îş v or alege d intre <linşii, �ă rn::;rgă
să-l îmbrace cu caftnn de domnie. Sfătuitu-s-au 3 2 loierii cu tot i i si au ales
dintre d înşii pre Stefan Petriceico cliuC:Eriul şi l-au dus la cGrtul �'eziriului.
f. 1 1 neavîndu el nici un cuget al �ău � ă ia să la // domnie. Şi l-au îrr.1răcat veziriul
cu caftan de domnie. Apoi şi Pet riceico-vod ă, ce l-au ales boiuii. vi dea-veţi
la c îtă stingere şi robie au adus 33 ţara cu faptele lui , precum 34 o m scrie pre
rîndu mai înainte35•
17 Leşii, neavîndu grij e de vinirea turcilor3 6 la cetatea Cameniţa aşe fără de
veste, nici o oaste n-au gătit împotriva turcilor 36 , nici cetatea Cameniţa n-au
întărit-o cu niscaiva 37 oşti să să sprejenească de turci, că pre acrn ' n:me avea
gîlceavă 38 leşii cu şwd zii, n i c i ţara lor nu să bejenisă pin pălănci ş1: p in :.cm ci,
neştiind nemică.
18 Crai lesescu era atuncea :Mihail Visnovetchii 39 si hatman corunn ii era
Ian Sobeţchii, care mai pre urm ă au fost şi crai leşilor. $'i sta sateli pe marginea
Ţării Leşeşti pline de oameni şi le spunea moldovenii de le dzicea : ,. Fugiţi,
fugiţi, că vin turcii în ţara voastră", şi ei nu credea, sta pe locu. Jar turc..: ii
cum au trecut Nistru!, cum au ş i început a prăda şi a robi şi a da foc cît au
putut agiunge pin Ţara Leşască, fără de nici o grije de leşi.
19 ln cetate în Cameniţă era numa i vreo şese m i i de draguni 4 0, de paza
porţilor, şi tîrgoveţii. Şi cum au agiunsu turcii supt Cameniţă, trii-patru zile
şi au bătut d in puşci şi s-au şi închinat cei din cetatea Cameniţii, adenrindu-li
turcii m ilă dacă să vor închina. Şi deşchizindu porţili, au întrat turcii şi au
făcut dova, strigindu în limba lor, şi veselie mare de izbîndă ce au făcut,
c ă au luat cetate ca aceea vesti/tă Cameniţa aşe prelesne, fără de nici o scă
p. 4 5 dere de oşti şi vărsări de sînge şi aşe da din tunuri, cît să cutremura locul.
Şi au ieşit toţi oamenii, lăcuitorii Cameniţii, pe porţi afară cu tot ce au avut
şi i-au aşezat pre toţi pre denafară, pre lingă cetate, să lăcuiască.
20 Iară Volodiovschii, starosteli de Cameniţă, dacă au văzut că să închină
cetatea, el au întrat în ierbărie, unde era pravul cel de p uşcă, de au dat foc, de
au arsu şi el împreună cu pravul cel de sineţu 4 1 , socotindu mai bine să-ş facă
moarte cu mînule sale, decît să încapă în mîin ile 42 păgînilor robu.
21 Dec ii turcii, întărind cetatea Camen iţa cu puşci şi cu zaire 43 şi cu oaste,
au aşezat şi paşe şi, prădîndu cît au putut agiunge oştile turceşti în sus pin
29 şi 3 0 -i 3 1 dus / adus 32 sfătu itu-s-au / sfătui L-au 33 adus / dus 34 precum / cu m 35 mai îna
i nte / mai gios 36 t u rcilor / Turcului 37 niscaiva / neşticavai 38 gîlceavă / gîlcevi 39 Vişno
veţchii / Vişnoveschie 40 dragu ni / drăgani 41 impreun ă cu pravul cel de sineţu / cu iarba
'2 mîinile / ru inule 43 zaire / zahara
10
Tard Leşaseă, au purces împărăţie în gios iar pre acel şleah ce au fost vinit
şi au trecut Dunărea la Obluciţă 44 cu multu plian de robi şi de duium .
Iară pe Petriceico-vodă l-au lăsat cu oastea sa, cu moldovenii, în cetate 22
in H otin, ca să fie de paza ţării şi a şleahului Cameniţii, ca să nu închidă leşii
drumul neguţitorilor, să nu flămîndzască oastea din cetatr din Cameniţă.
Triimis-au veziriul la Petriceico-vodă, cind er.1 î :npărăţia la Nistru, 2 3
şi au d;:,is să aleagă un boieriu care este mai de trwbă şi să-l trimată la cortul
lui, că-i trebuieşte. Ales-au Petricei//co-vodă din toţi boierii ţărîi mai de treabă f. 1 2
la v orJavă pre MirJn Costin, care mai pre urmă au fost şi logofăt mare. Şi
mergindu Miron la cortul viziriului pusu-I-au nziriul de au şezut înaintea lui .
Şi i-au dzis veziriul să-i spuie drept : pari-le lor bine că a u �uat î mpărăţie
cetatea Cameniţ1, au ba ? Iar Miron au răspunsu că să teme a spune drept.
Jar veziriul s-au zimbit 4 5 a ride şi i-au dzis să grăiască, să nu-s(ă) teamă.
Atuncea Miron au dzis că „sîntem noi moldovenii bucuroşi să să lăţ1scă împă-
răţia în toate părţi(le), cît de mult, iar piste ţ1ra noastră nu ne p 1r2 bine să să
lăţqscă''. Atuncea veziriul iară au ris şi i-au dzis : „ Drept ai grăit" şi apoi l-au
intrt>bat cum socoteste : lăsa-va 01ste 46 turcească la Hotin cu Petriceico-vodă
să fie de paza ţării şi' a cetăţii Cameniţii pănă în pri :n (ă >vară şi nu va avea vreo
pri nwjdie de leşi ? Iar Miron au ră'3punsu că nu-i bine să lasă oaste 47 tur- p . 46
ceai-;eă. că este vreme de iarnă, şi să Ş3.Ză oastea de iarnă la un locu, nu o
va putea birui ţ·ua de fîn şi de grăunţă şi de alte bucate, că este ţ1ra săracă
şi a flă'llinzi ; să o răşchire pin s1te, satele sint rari 48 şi or lovi poghiazuri
lr"irşti din ceea parte, astăzi într-un sat, mîine într-altul, şi pănă în prim(ă)-
. vară a peri oastea împărătească toată şi pen tru oastea turGească or strica
poshiazurili şi ţ1ra. /
'.'iumai oastea turcească este bine să s(ă) ducă în gios. );umqi să le dea 24
vo iP impărăţi1 să scrie moldovenii la leşi, cu rugăminte şi cu îmbunături
şi fiindu tot de o lege or crede leşii şi să vor 49 l ăsa de n-or face stricăciune
�loldovei şi or chivernisi şi cetatea de bucate pănă în prim(ă)rnră.
Şi aşe au lăsat veziriul după sfatul lui Miron, iar unii din boieri, după ce 25
le-au spus Miron sfatul, îi dzicea că-i mai bine să lasă veziriul oaste turcească 5 0 ,
că poate pe <linşii să-i prade leşii 5 1 şi ţ1ra, iar Miron le-au dzis 52 că ţara n-or
prăda-o iar de or şi prăda-o nemică n-a fi, decit să le ia inicerii muierile şi
copiii şi să ră"Tl iie şi aşezători, să nu să mai ducă din ţară.
* D OJINIA LUI STEFAN PETRICEIC O-Y ODĂ, ]N A N UL 7 1 80
Stătut -au 1 domnu Stefan Petriceicu-vodă şi dacă s-au aşezat domnu 2 1

au ră nas cu oastea s1 la Hotin pentru grije podului şi a cetăţii Cameniţii pănă
in postul Crăciunului, apoi au vinit la Iaşi in scaonul 3 domnescu.
Iară în 4 prim(ă)vară au vinit î mpărăţia pănă la Obluciţă 5 şi au trimis 2
pre Husain-paşe cu oşti la Hotin. Mărs-au şi Petriceico-vodă cu oaste şi c u
H Obl uri ţă/Oblu ş i ţ ii 4 :; zi m b i t / ,i i m b i l 46 l iisa - va oas l P / l iisa - o - a oas t ea 4; oas t e / oas tea 48 sîn l
rari I inşira l i -19 ş i să vor / ş - o r •o v e z i r i u l oas le I u n·rasc[\ / l 1 1 n · i i 5 1 l c � i i / l eşi 32 le- a u d z is /
(17. i f ' e .
* Ca p . V 1 s l <l l u l - a u / s t ă t u 2 la vlca l o / l 8 0 :i s!'a onu l / scaon 4 i n / d e 5 0 b l u c i \ <l / Obluşi\.ă
11
f. 1 3 toţi boierii săi şi domnul muntenes//cu Grigorii 6-vodă iarăş cu oastea sa la
1-Iotin, iară la Tuţora au stătut caplan-paşe cu oastea turcească.
3 Atuncea leşii gătindu-şi oa stea au vinit asupra turcilor la Hotin, Jan
p . 47 Sobeţchii cr era hatman corunnii 7 , careli mai pre urm ă au fost şi craiu leşilor,
şi cu A dam Sinavschii, ce era hatman polnii corunni18 , cu frumoas<ă) oaste ;
iar Mihail Vişnoveţch ii, craiul leşescu , era cu toată puterea sa la Liov 9 • Jar
turcii, văzind că vine oaste asupra lor, făcut-au şanţuri pre lingă cet�tea
H otinului si au întrat în santuri, iar moldoveni i si cu muntenii osăhiţi într-alte
şanţuri, în �ungiuraţi. Ce �i, �a ceia cu nevoia, s- � u sfătuit ei în de ei, Grigorii
vodă cu Petriceico-vodă, să să închine la leşi, să stea cu toţii să bată pre
turci, ca să nu să apuce a să aşeza în cetatea Hotinului paşe, pecum să aşezasă
î n Cameniţă. Că aşezindu-s<ă) în Hotin paşe, decii în Moldova n-are di c e
m a i domni domnu. Şi agiungincl u-s(ă) c u leşii, ei î i chiema s ă vie m a i curund,
că ei încă vor ţinea cu dînşii asupra turcilor. Decii leşii au priimit cu bucurie
şi îndată s-au pornit asupra l l otinului.
Husain-paşe ce Era sa1 aschriu şi cu alţi paşi, ce era în cetate î n Ho
tin, înţălegîndu că vine oaste leşască arnpra lor, să sfătuia cum ari tocmi
oastea acolo în şanţuri, pedestrimea, şi cum ari tocmi călărimea afară din
şanţuri să să bată cu / leşii. Ş i a u ch iern at şi pre domnii 1 0 acestor ţări, pre
Grigorii-vodă, dom nul m un ten escu �i pe Petriceico-vodă, do m n ul Moldavii, la
sfaturi, să vază cum ari socoti şi ei. Decii Grigorii-vodă şi cu Petriceico
vodă ruga pre Dumnezeu şi aştei;ta să vază cum mai degrab(ă) izbînda
leşilor asupra turcilor, ca să nu să poată aşeza turcii în cetate în H otin .
5 Zis-au paşe acestor domni, după c e a u vinit la dînsul : ,.ri.'larele ş i puter
nicul împărat n e-a.u trimis cu oaste la această cetate, la Hotin, cu puterea sa
cea nebiruită, să ţinem locul şi cetatea aceasta şi să purtăm de grije şi să fim
de apărare şi 11 cetăţii Cameniţii carea este de curundu luată din nărocită
primblarea împăratului nostru ce s-au primblat pănă aicea, ca să fie raialii
ţărîi lVl oldovii ce este supt ascultarea împărăţiii, să fim 12 de apărare despre
p . 48 leşi, aflîndu-să neprietin i împărăţiii despre această margine. Acum, cum soco
tiţ i să tocmim oaste(a), pedestrimea şi călărimea, să putem lua izbînda asupra
neprietinilor celor ce vin acum asupra noastră cu oşti ?"
6 Iară Grigorii-vodă au răspunsu paşii şi au dzis : „ E u 1 2a de aceasta nu pociu
sfătui într-alt chip fără numai oastea puternicului împărat , fiindu deprinsă la
locu largu, călăreşte a da războiu foarte este tare şi cu nedejde de izhindă,
fără de n ici o sminteală, iar din şanţuri este cu grij e a să lupta cu neprietinii
f. H cei denafară. Că de multe ori să întîm//plează 13 cei denafară de încungiură
pre cei dinlăuntru şi-i ţin închişi şi-i flămînzăscu şi pre urm ă de nevoie să
închină şi cad în mînuli vrăjmaşilor săi fără de nici un războiu. Ce eu socotescu
să ieşim de aicea cu oastea, să l ăsăm cetatea H otinului şi să ne pogorîm în
gios pre Prut, u nde vom alege loc largu şi bun de războiu 1 4 • Şi de vom videa
că nu putem sta împrotiva neprietinilor, vii trimite măria-ta de a vini şi
caplan-paşe cu oastea de la Ţuţora şi-i vom bate pre n epri<e)tin i".
7 I ară sarascheriu-paşe dacă <au) auzit pre Grigorii-vodă dzicîndu-i să
lasă cetatea ş i să iasă la loc largu cu oştili, s-au mîniiat pre tare pre Grigorii
vodă, cit au scos hamgeriul să-l lovască să-l omoară ; şi au răcnit asupra lu i
6 Grigorii / Gligorie 7 hatman corunnii / hatmanul coronie 8 hatman p olnii c orunnii /

hatmanul p olnie 9 Liov / Leovi 10domnii / domni 11 să fim de apărare şi / de are t să fim
12 de aret m eu / în 13 să întîmplează / să prilejaşte H războiu / bătălie
12
şi 1 5 i-au zis c ă pentru cetatea aceasta l-au triimis pre dînsul împăratul. Iar
Grigorii-vodă cu Petriceico-vodă s-au îngrozit şi de sîrgu au ieşit de supt cort
afară. Şi cum s-au dus la otacul lor, îndată au triimis la leşi să vie mai curund,
să nu zăbăvască. Vinit-au oastea leşască aproape de Hotin tăbărîndu-s<ă>
şi au tocmit oaste(a) pre orînduiala lor de războiu. Ieşit-au şi turcii oaste aleasă,
călărimea , din santuri si Petriceico-vodă cu moldovenii si Grigorii-vodă cu
muntenii. Şi înc'e pî�d ră'z boiu, mergea turcii cu năvală asu pra polcurilor leşeşti
iar leşii încet păşindu sprejeniia n ăvala turcilor, pănă au vin il aproape de şan
ţurili turcilor. Şi stînd Ieşii vitejaşte s-au şi închinat Petriceico-vodă şi cu
Grigorii-vodă împreună cu oştile lor la leşi şi 16 / au şi început cu toţii asupra
turcilor a-i tăia. -
Decii călărimea turcilor, văzind aşe, n-au mai avut vreme- să facă năvală 8
asupra leşilor, ce numai cc le-au c ăutat de au întrat în şanţuri la ceealaltă 17 p . 49
pedestrime a lor, ca să-s<ă> apere. Iar steagurile husăreşti, păşindu înainte,
au intrat în şanţurile turceşti şi după dînşii ceealaltă oaste şi au şi început
a-i tăia pre turci, cit n-au mai putut să să mai îndrepteze 18 turcii. Şi au şi
purces turcii î n răsipă, unii au apucat pre pod ce era preste 19 Nistru supt
cetatea Hotinului, alţii pin N istru da, de să î neca, alţii pre suptu cetatea de
stincă da, de să zdrobiia. Şi podul încă s-au rumptu de năvala turcilor la mij-
locul N istrului, de s-au înecat mulţime de turci şi numai cîţi au apucat cu
paşe înainte de au trecut asupra Cameniţii, atiţia au hălăduit de au scăpat.
Perit-au atuncea optsprăzece mii de turci ; umplutu-s-au leşii şi moldovenii
si munteni i de cai bun i turcesti si ' de haine si
' de arme si ' de bani si
' de alte
Îucruri bune. '
Iară după ce au făcut leşii această izbîndă, chiemat-au pre aceşti do i 9
domni de s-au sfătuit cu dînşii să purcează în gios, să treacă Dunărea în Tara
Turcească. Şi au orinduit pre moldoveni şi pre munteni să margă înainte pre
Prut, să le fie de straje, şi să stringă oştii zaire şi cu acea socoteală au 20
purces domnii în gios pre Prut. I ar leşii aşteptind să le mai vie oaste, mai
pre urmă au luat de la Hotin, pre supt codru, asupra Toporăuţilor întru întim
pinarea ceealalte oşti ce // viniia despre Sneatin, ca să să împreune cu toată f. 15
oastea la un locu, să purcează în gios, precum le era sfatul.
Decii domni i au trecut Prutul pre la Zalucia în ceasta parte şi de acolo 10
i;-au despărţit. Petriceico-vodă au mărsu la satul lui la Tătărăşeni şi de la
Tătărăşeni au luat pre supt codru asupra Iubăneştilor întru întimpinarea
leşilor, iar Grigorii-vodă au luat în gios, că nu avea într-alt chip cum face,
c ă-i era doamna şi coconii în Ţarigrad în mînuli 21 turcilor. Decii hatmanii
leşeşti, văzindu-1 pre Grigorii-vodă că au luat î n gios şi calea nu-i era î ntr-a-
c olo, au triimis pre un ficior de 22 domnu leşescu să-l î ntrebe pre Grigorii-vodă p . 50
d i ce merge pe acolo, că calea oştii nu este î ntr-acolo. Iar Grigorii-vodă au
dat samă cătră acel ficior de domnu leşescu că merge să dea ştire ţării să nu
fugă, nici să să bejenească şi să orînduiască conace pentru treaba oştii, c ă
într-alt chip n-are pre unde merge, că s ă vor spăriia oamenii ş i să vor bejeni
şi nemică nu vor găsi hrană de treaba oştii. Şi acest răspunsu au luat acel
ficior de domnu leşescu şi s-au întorsu înapoi la hatmani.
lară Grigorii-vodă, după ce au purces acel ficior de domnu leşescu 1 1
inapoi la hatmani cu acel răspunsu, scris-au o carte l a hatmanii leşeşti şi
13 :;; i / de 16 s-au amesteca t. cu leşi i şi 17 reealal l[t / r r e 18 i ndrep trze / îndrep te 19 p reste / pre
20 zaire / za h a re z i mînuli / mina 22 de / u n
13
au tri im is-o pre de alt ă parte scriindu-li hatman ilor leşeşti UŞC' : să-l if'rte şi
să priimască de la dinsul acea slujbă cu izbindă ce au făcut, că atîta au putut
iar mai mult / nu poate, fiindu-i doam na şi coconii 23 în Tarigrad în mîuuli 24
păgînilor. Şi au purces cum mai degrab(ă) în gios Grigorii-vodă şi 25 au tr·P
cut Dunărea pre la C ăiaţi şi au triim is de au dat ştire veziriului la Obluciţ ă
c ă şi el au scăpat cum au putut şi vine la poala împărăţiii.
12 Decii veziriul, dacă au au zit că vine Grigorii-vodă, s-au mierat ştiindu-l
că au fost închinat 26 la leşi, avîndu veziriul veste de la Husain-paşe pe cum '.!.7
s-au închinat Grigorii-i:odă la lesi. Si nu credea viziriul că vine si' tot trimi
tea ni pre unul ni pre altul în�inte(a) lui, să vie mai curund . Şi sosind Gri
gorii-vod ă la Obluciţă, au m ărsu la veziriul şi l-au întrebat cum au fost
lucrul lui Husain-paşe sarascheriul la cetatea H otinului, de au pră p ădit
oastea.
13 Atuncea avîndu Gale Grigorii-vod ă cuvintelor sale, au spus veziriului
precum 28 au sfătuit pre llusain-paşe să iasă din şanţu cu oastea împăra
tulu i, pentru 29 că oaste(a) împăratului este deprinsă a da războiu neprietinilor
la locu largu, iar nu la strimtoare, şi ll usain-paşe s-au m iniat şi au scos ham
geriu l să-l omoară şi i-au făcut de au întrat în şanţuri şi pre moldovPni şi
pre munteni. Şi viindu oastea leşască i-au încungiurat den toate părţile , şi
numai paşe au scăpat pre pod piste N istru, iar pre dînşii pre toţi i-au cu
prinsu leşii. Ce pre urmă el au făcutu cum au putut şi ş-au adus capul la
p . 51 poala împărăţiii.
1 lt Decii veziriul, dacă au auzit aşe, au zis că „bine ai fost sfătuindu 3 0
si nu te-au ascultat". De care lucru ase s-au tocmit lucrul că au adus si mar
f.16 tur i Grigorii-vod ă înain // tea veziriuiui de au arătat. Decii veziriul �u trii
mis de au tăiat capul lui H usain-paşe.
15 Iară veziriul de bucurie mare ce avea pentru Grigorii-vod ă 3 1 • c ă a u
v init de s-au închinat de la lesi la dînsul, i-au dat iară domnia în Tara �Iunte
nească să fie domnu .. Că înţâlegînd că este hain, au fost pus 32 · domnu pre
Duca-vodă în locul lui, fiindu Duca-vod ă mazil la Ţarigrad. Şi luasă şi pre
d oam n a lui Grigorii-vodă cu coconii la saraiul împărătescu, să-i turcească.
Decii veziriul îndată au triim is 33 la Ţarigrad de au slobozit pre doamna lui
Grigorii-vodă şi pre coconi. Şi au poprit şi pre Duca-vodă să nu m argă în
Tara l\ Iuntenească.
16 ' Decii Grigorii-vodă s-au rugat veziriului să-l lasă să margă pre la Ţari
grad să-ş vază pre doamna şi coconii 34, că i să şi supărasă cu oastea . Şi
m ergînd la Ţarigrad, apucatu-l-au muntenii cu multe pîri şi mai vîrtos Pos
telniceştii, fiindu şi cu a Ducăi-vodă îndemnătură, temîndu-să Duca-vodă
să nu-i smintească domnia ce-i didese.
Şi Postelniceştii au fost ieşit 35 de la închisoarea lui Grigorii-vodă mai
denainte vreme. Că, după ce au vinit Duca-vod ă mazil de la Moldova în
Ţarigrad , şi Şerban logofătul , careli m a i pre urmă au fostu şi domnu în ]'ara
lll u ntenească, au scăpat de nu l-au 3 6 prinsu la mînă să-l ia, precum au fost
prinsu pre ceialalţi fraţi ai lui, precum 37 mai sus s-au scris la ceealaltă isto
rie 38 a lui, au fost isprăvit Şerban logofătul cu mijlocirea 39 Du căi-vodă de
23 coconii / c op iii 2 � minuli / mina 25 şi / de 2 6 a u fos l închinat / s-au închinat 27 pe c11 m I că
28 p r ecu m / rum 29 răci 30 sfătuindu / sfălu i t 31 iară Yeziriul de bucurie m a r e 1·p avea p en
tru Grigorii-voclă / şi pre G rigorie-vodă, de bucurie mare ce ave viziriul 32 au fost pus /
p usese 33 lrii mis / răped zil 3� pre doamna �i coconii / casa şi cop ii i 35 au fost ie� i t / fust'St' ie
şi\ i 36 fost 37 să pomeneş le 38 istorie / p oveste 39 mijlocirea / mijl ocul
14
au fost m ărsu un / capegi-başe de au luat pre toţi fraţii lui Şerban şi pre
alţii din neamul lui din închisoarea lui Grigorii-vodă din Bucureşti. Şi mer- p . 52
gîndu Grigorii-vodă la Ţarigrad s-au tîmplat şi ei acolo şi ş-au aflat vreme
a-l pîri, feliuri de feliuri de pîri, pentru cazne şi munci şi răutăţi ce le-au
făcut.
lară 4 0 Grigorii-vodă era un om harnic cheşchin şi tare şi sămăţu şi 18
gata la răspunsu şi la toate socotelile lui. Şi să pîriia faţă la faţă înaintea
divanului împărătescu cu Postelniceştii 4 1 cărora le dzicu şi Cantacozineştii.
Şi mai virtos giupînesili lor îl pîrîia pre Grigorii-vodă înaintea divanului împă
rătescu d::.icindu că le-au fost puind pre giupînese de au fost cărîndu 4 2 var
şi piatră, impreună cu ţiganii cei de dirvală, la curţile dom neşti.
lară 43 Grigorii-vodă au mijlocit cu prietenii lui şi iar i�au dovedit şi 19
i-au pus iară pre toţi la popreală. Şi Şerban logofătul iară prinsese de veste
şi să ascunsese, ca şi întăi. Ce ceauşii împărăteşti l-au găsit ascunsu in casă
la Duca-vodă in pod, şi de acolo l-au luat şi l-au făcut surgun la Crit. Şi
mult mustra Grigorii-vodă şi să priciia 44 cu Duca-vodă şi- i ::.icea Grigorii-vodă
Ducăi-vodă ce să pune pentru nişte oameni răi ca aceia. Şi Grigorii-vodă să
gătiia să purceadă cu mare vîlfă şi alai de al triile rind cu domnia in Ţara
Muntenească.
'.'-l'umai Dumnezeu este mult milostiv şi 4 5 de sirgu întoarce mila sa, 20
că îndată s-au războlit Grigorii-vodă şi au // murit. l\ărocul Cantacozineştilor ! f.1 7
Dzic'.U unii să să fie agiunsu Cantacozineştii cu un doftor şi să-l fie otrăvit.
Şi apoi. murindu Grigorii-vodă, au purces Duca-vodă cu domnia in 2 1
Ţara l\4mtenească. Ş i mai c u vreme, după c e au mărsu Duca-vodă în Ţara
"'.\Iuntenească, au stătut şi cu mare cheltuială de au scos şi pre Şerban 46 din
surgunie de la Crit şi l-au adus în Ţara Muntenească şi l-au făcut logofăt
mare.
De aicea înainte lăsăm pentru Ţara �Iuntenească să scrie muntenii 2 2
si noi iarăs 47 ne întoarcem la urmă să scriem pentru ţara noastră, pentru
:uotdova. '
Petriceico-vodă era om bun şi slabu, prost, n-au cutezat să facă ca 23
Grigorii-vodă. să margă la turci, şi de la Tătărăşeni s-au dus la lubăneşti p . 53
aşteptîndu pre leşi să să scoboare în gios şi gindind că să vor mai strînge
moldoveni, să să inmulţască oastea, să stringă zaire 48 ca să fie de treaba
oştii leşeşti.
lară boierii moldoveni carii era cu Petriceico-vodă 49• văzindu că Gri- 2�
gorii-vodă s-au despărţit şi s-au dus la turci. sfătuitu-s-au şi ei în de ei şi
s-au agiunsu şi cu toate capetile, căpitanii slujitorilor, să fie 5 0 la un cuvîntu ,
să ţie. Şi s-au dus cu toţii la Petriceico-vodă şi au început a să ruga lui Petri
ceico-vodă să-i' lasă pe acasă să-ş ia fimeile şi copiii să-i dea în laturi, să
nu-i ia tătarii, şi iar 5 1 or vini întru întimpinarea lui Petriceico-vodă. Ce Petri
ceico-vodă, neştiindu că şi slujitorii sîntu cu <linşii la un cuvîntu, oarecum
cu simeţie le / grăiia şi nu-i credea 5 2 să-i sloboază, zicind că şi oaste leşască
vine multă.
lară \Iiron logofătul au răspunsu ::.icind : „Ori să fie voia mării tal i , 25
ori să nu fie, noi nu ne vom lăsa casăle să le ia tătarii ' · şi s-au închinat luzm -
�0 iară I ce H cu Şaitan iceş tii 42 cărindu / căra t �3 iară / ce H să priciia / să ciortie 45 ş i /

iar apoi 46 - vodă n iarăş / iară �8 zaire / zahare �9 Petriceico-voM1 / d insul 50 să fie / să
ţ ie � 1 iar f iarăşi 52 şi nu Y!'e
15
du-şi ::.ioa bună şi dzicîndu 53 : „Să fii măria-ta sănătos" şi au ieşit afară. Şi
aşe toţi boierii şi căpitanii au purces unul după altul 64 pre rîndu a să închina
şi a ieşi 55 afară. Şi cum au ieşit afară îndată au început a încăl eca pre cai şi
au purces cu toţii în gios.
26 Iară Petriceico-vodă au rămas sîngur numai şi 513 cu hatmanul H ăbă
şescul şi cu casa lui şi au început a plînge şi a blăstăma pe Miron şi pe alţii
şi a dzice la ce l-au adus. Şi au trecut codrul întru întimpinarea leşilor, de la
Iubăneşti spre Cernăuţi.
27 l ară boierii, după ce au purces şi au mărsu pănă la Căcăceni, s-au sf ă
tuit cu toţii şi au scris cărţi la boierii cei de Ţara de Gios, la Gavriliţă şi la
Buhuş şi la alţii, precum ei şi cu toată oastea s-au despărţit de Petriceico
vodă şi vin în gios la <linşii. Ce să facă ştire veziriului să poftească domnu
dintre <linşii, să-ş puie să-ş aleagă pre cine vor socoti şi, fără zăbavă, şi ei
îş vor alege domnu şi vor merge cu toţii la veziriul. Şi au dat cărţile la Gheor
ghiţă Mitre să le ducă la boierii carii mai sus s-au scris5;.
28 Decii cîndu au m ărsu Gheorghiţă 111 itre au găsit pre toţi boierii ln
f. 1 8 Gălaţi şi pe Dumitraşco-vodă Canta//cozino pus domnu de la împărăţie.
p . 5 .J Şi cum au v ăzut Dumitraşco-vodă pre Gheorghiţă M itre că au vinit cu căr
ţile, l-au şi chiemat de i-au spus de toate şi s-au bucurat Dumitraşco-vodă
şi l-au boierit pre Gheorghiţă .M itre, l-au pus postelnic al doilea. Şi au şi păzit
de au scris, de au făcut ştire veziriului, cum că toţi boierii şi toată slujitorimea
şi ţara s-au lăsat de Petriceico-vodă şi au vinit şi ş-au adus capetile suptu
m ila împărăţiii.
* D OMNIA LUI DUl\HTRAŞCO-VODĂ CANTACOZINO 1,

ÎN ANUL 2 7 1 8 2
1 Auzind veziriul, fiind la Obluciţă, de lucruri li ce s-au făcut la cetate

la H otin şi cum s-au hainit Petriceico-vodă de s-au închinat la leşi, acolo
în grabă n ici un domnu m a::. il sau vreun f icior de domnu m azil nu era nime.
i\ umai ce s-au aflat Dumitraşco-vodă Cantacozino careli era 3 capichihaia
lui Petriceico-vod ă şi au fost 4 mai înainte vreme şi visternic mare în Ţara
:\I untenească, la Grigori i 5-vodă. Şi era grec ţărigrădean de feliul lui, neam de
împărat creştinescu de Cantacozineşti 6, şi şti ia rîndul acestor ţări. Şi neaflin
du-să nime atuncea din domn ii m a::.ili sau din ficiorii de domn i mazili, precum
mai sus s-au scris 7, l-au pus pre <linsul veziriul să fie domnu în �Ioldova în
locul lui Petriceico-vodă. Şi luund caftan de domnie au m ărsu J în tîrgu î n
Gălaţi . Şi s-au strînsu toată boierimea pre lingă 8 <linsul ş i oastea , ca puii
d e potîrniche, după cum mai sus s-au scris. Şi au orînduit veziriul şi un paşe
cu cîtăva oaste turcească şi pre un soltan cu doaozăci de mii de tătari, ca să-l
ducă la scaonul domnescu 9 în I asi si să să bată si cu acei lesi ce or vini asu-
' ' '
pra lui. '
53 dzicindu / i-au d zis 54 u nul după altul / cela după cela 55 a ieşi / au ieşit 56 singur n u
m a i şi / numai singur, numai 57 m a i sus s-au scris / s i n t pomeniţ i m a i sus.
* Cap. VI 1 Canlacozino / Catacoz ino 2 în anul / leat 3 ca 4 au fost / fusesă 5 Grigorii /
Gligorie 6 Can tacozineşti / Catacozoneşti 7 p recum mai sus s-au scris / cum să p omene:;; l e
mai sus 8 pe l ingă / la 9 la scaonul domnescu / în scaon
16
Decii leşii, dacă s-au tilnit cu Petriceico-vodă spre Cernăuţi, au purces 2
în gios 1 0 tot dimpreună, apoi s-au despărţit şi au trecut obuzul leşescu în p . 55
gios pănă lingă J\.fovila Răbiii. Iar Dumitraşco-vodă din Gălaţi au pornit pre
acel paşe cu turcii şi pre sultanul cu doaozăci de mii de tătarî şi cu oaste
moldovenească si cu o samă de boieri moldoveni anume Alexandru Buhus
hatmanul şi c � Costantin Cantemir sărdariul careli mai pre urm ă au fost
şi domnu şi cu Stefan Cerchez comisul şi cu Mitre vornicul şi cu frate-său
Gheorghiţă Mitre şi cu alţii mulţi şi au purces întru întimpinarea leşilor.
Şi era în obuzul leşescu cap A dam Sinavschii hatman 11 polnii corunnii. Şi după
ce s-au tilnit acolo la Răbîia le-au dat războiu leşilor pre tare şi s-au bătut
toată zioa. Iar cind au fost noaptea au făcut leşii mulţime de focuri, un om
cite cinci-şase focuri. Decii paşe au chiemat pre Buhuş hatmanul şi pre Can-
temir sărdariul şi i-au triimis să ia limbă. Şi cîndu au mărsu ei au găsit num ai
locul şi focurile, iar obuzul leşescu să întorsese î napoi, că au fost 1 2 de toţi
şese-şepte // mii de leşi. Decii spuind hatmanul Buhuş paşii, s-au bucurat I. 1 9
ş i au m a i mărsu o samă de 13 dînşii, turci ş i tătarî şi din oastea moldovenească
pănă au trecut de 1 4 Iaşi în sus leşii.
15 Turcii şi cu tătarii s-au întorsu înapoi, că era în postul Crăciunului, 3
vreme de iarnă, şi Ieşii s-au tot dus în ţara lor. Şi Petriceico-vodă încă s-au
dus cu dînşii şi hatmanul H ăbăşescu) împreună cu dînsul. Numai ce au lăsat
o sam ă de nemti în cetatea Sucevii si în cetatea Neamtului carii s-au tim 16
plat de au şezut acei nemţi 17 mai bi�e de un an. Şi er� aceli cetăţi pline de
odoară şi de haine a toată ţara, boiereşti şi neguţitoreşti, după cum este
obiceiul la vreme de răscoale, de-ş pun oamenii cine ce are mai bun prin cetăţi
şi prin mănăstiri. Iară în cetate în Hotin , după ce au bătut leşii pre turci,
n-au mai lăsat nici oaste, ce 1 8 au lăsat cetatea Hotinului pustie 19 •
Dumitraşco-vodă, după ce au văzut că s-au curăţit de Ieşi, rădica- 4
tu-s-au cu toată boierimea din Gălaţi şi au vinit Ja scaonuJ domnescu 2 0 în
Iaşi şi s-au aşezat la scaon. Decii Dumitraşco-vodă temîndu-s< ă) de leşi p. 56
să nu sloboad ă niscaiva podghiazuri cu îndemnarea lui Petriceico-vodă,
să-l ia, scris-au la veziriul de au făcut ştire de toate de aceste precum 2 1 s-au
timplat. Decii veziriul au poroncit să ierneze tă,tarî în ţară 22, să apere şi pe
Dumitraşco-vodă 23 şi / raiaoa, iar mai mult au fost socoteala turcilor pentru
ca să slăbască raiaoa, să nu să poată haini lesne. Dzicu că aşe să fie dzis nzi-
riul lui Dumitraşc o-vodă cînd l-au pus domnu la Obluciţă 24 :
„ De să vor apuca boierii să fac ă zapis la mina veziriului cum că nu vor 5
vini podghiazuri leşeşti să strice ţara şi domnia va trăi cu pace în Iaşi, vor
rădica să nu ierneze tătarii în ţară": Decii o samă de boieri s-au fost apu
cîndu să facă zapis, dar l\,I iron logofătul dzicu să nu fie priimit la acel sfat,
dzicîndu că s-au făcut multă najbă cu leşii şi ştiindu 25 şi pe Petriceico-vodă
că este dus cu leşii 26, nu să vor putea răbda să nu să sloboază podghiazuri 27
leşeşti să strice ţara şi pe urmă a cădea greul în capetili lor. Iar aşe de or
ierna tătarîi în ţară mai bine va fi, că vor apăra şi ţara de poghiazuri, că şi
in Ţara Leşască văzu că iernează joimirii şi nu mai este nemică. Şi aşe au
socotit şi n-au vrut să facă zapis şi au lăsat de au iernat tătarii în ţară.
1 0 p ăn ' la
„. (nota Iordan : loc gol în mss. ) 11 Si navschii hatman / ha tmanul Sina\'sc h i i
1 2 au fost / fusesă 13 de / după u de / din 15 şi 16 Sucevi i şi in ceta tea Neamţului / Neam
ţului şi-n Suceavă 17 în tr-acele c e l Ct\ i 18 ce / 1- 19 pustie / pustiiu 20 au vini l 1a scaonul
domnescu / s-au dus i n scaon 2 1 precum / cum 22 pen tru 23 Dumi traşeo-vodă / d insul
24 Obluci\{1 / Obluşi\e 25 cuvint repetat în ms. 110,;Lru 28 leşii / <linşii 27 p odgh iazu ri / poghiaz
17
6 Dar aceste voroave n u sînt nemică fără de cit Dumitrasco-vodă fiindu
grec telpiz şi fricos 28 şi neavînd nici o milă de ţară, punea pricini ca aceste
asupra boierilor şi lui Miron logofătul că sfătuiescu ei şi-i bine să ierneze tătarii
în ţară şi boierii 29 n -au priimit să facă zapis. Dar lui îi era voia şi siliia spre
f. '.W acela lucru , că să temea să şază în l aşi să nu vie niscai/ /va podghiazuri leşeşti
să-l ia din I asi.
7 Decii au Întrat tătarii în ţară ca lupii întru o turmă de oi, de s-au aşe
zat la iernatec pin sate, pe oameni, din Prut pănă în Nistru şi mai sus pănă
în apa J ij iii, nemărui nefiindu nici o milă de săraca de ţară, cum ar fi fost
ţara fără de domnu. Aşe era jacu într-însa, cum ar fi fost ei, sărăcii, pricina
p Jil răutăţii, cum ar fi fost ei, săracii, sfătuit să vie leşii cu oastea la H otin. Cum
s-au îndurat a da ţara în pradă fără de nici o nevoie, numai pentru frica
cea blăstămătască si chivernisala lui au socotit de au iernat tătarii în tară
pănă în pri�ăvară. Joimirii în Ţara Leşască ce m ănîncă gospodarii �asii
m ănîncă şi ei şi au frică şi strînsoare de rohmistrii lor, de nu pot face oamenilor
răutăti.
8 iară tătarii sînt lupi apucători, pradă, robăscu, bat şi c ăznescu pre
creştini neavîndu grije, nici strînsoare de m îrzacii lor. Şi t ătarii nu mă
nîncă 30, ca j oimirii, ce mînca gospodarii casii, ce mînca tot carne de ,·acă
şi de oaie, de nu-i putea bieţii oamen i să-i biruiască cu hrana pre dînşii şi pre
caiii lor. Că un sac de orzu da în doao-trii zile 3 1 unui cal şi cit nu putea
să mănînce un cal într-o zi, îl deşerta tătarul din traistă şi-l stringe osăbit32 •
Şi dacă îş 33 fîrşiia b ietul om orzul din groapă iar tătarul î l făcea pre om de
cumpăra orzul cela ce-l strînge el din 34 traiste. Mîncat-au tot / şi pîine şi
dobitoc şi au j ecuit tot pănă la un cap de aţă. Pre m ulţi au şi robit 35 furiş,
fimei. fete, copii. Rămas-au bieţii oameni numai cu sufletile, b ătuţi , stîlciţ i
şi strănc inaţi. precum 36 era mai rău şi mai amar, cum nu să poate nici a
să scrie nici a să povesti cazneli şi ucisăturili 37 lor ce au avut de la tătari .
Oecii viind primăvara s-au rădicat tătarii din ţ·uă.
9 Iară nemţii tot şidea prin cetăţi, în cetate<a> Neamţului 38 şi în cetatea
Sucevii 39 şi j ecuia ce putea pin pregiurul cetăţilor pentru mîncare. Şi mol
dovenii sta cu oaste prin pregiurul cetăţilor ca să-i scoată şi nu-i putea scoati
şi sta prin pregiurul cetăţilor şi totdeauna a\·ea c u dînşii bătaie. Şi boierimea
de prin pregiur era bejeniţi de răul lor.
10 Purces-au la al doilea an a domniii Zili D u mitrasco-vodă Cantaco::ino
veziriul cu oaste în Ţara Leşască pre N istru, pre d i 'ceea parte, tot stri
cîndu şi arzind prin Podolia cetăţile şi tîrgurile, m ergîndu cu balimezurile,
cu puşcilc, cu harmateli celi mari şi hanul cu tătarii prădîndu şi robindu toată
Podolia in sus pănă au agiunsu la J eravna 40 •
11 Iară aicea î n Moldova au orinduit v e::iriul pre caplanlan-paşe cu oaste
turcească şi cu moldovenii, de au stătut prin pregiurul cetăţii Sucevii cîtăva
p . 58 vreme şi nu putea scoate pre nemţii cc era în cetate pînă i-au flămînzit şi s-au
închinat ei de bună voia lor şi, viindu-le poroncă şi de la leşi să iasă din cetate,
f. 2 1 au ieşit.//
12 I ară n emtii cei din cetatea Neamtului neavînd bucati n-au zăbăvit
m ult ce au ieşit şi legîndu tabără 4 1 au �ărsu la Suceavă la ceialalţi nemţi
28 cu piele de iepure la spate 29 boierii / ei 30 mănîncă / m lnca 31 în doao- t ri i zile / pe dzi
32 osăbit / deuseghii 33 îş / îl şi 3� din / de pen 35 c u 36 precum / cu m 37 ucisăturile / uci
surile 38 Neamţului / Neamţ.u 39 Sucevii / Suceavă 40 J eravna / Zăravna 41 de
18
ce era în cetatea Sucev ii. S i atuncea era A lexandru Buhus hatman si cum i-au
întimpinat hatmanul BulÎuş prr nemţi Ia Podişoare, apro�pe de tirgul Sucevii,
şi dindu-le năvală şi ră::,boiu vitejaşte acolo la Podişoare cu slujitorii săi.
au rumptu tabăra nemţilor in doao. Atuncea au lovit dintr-o puşcă nemţii 42
ealul de supt hatm anu l Buhuş şi c ăzusă hatmanul de prr cal f!,ios, intr-un
răzor cu faţa in sus, de nu să putea îndată să să scoale şi nemţii năvăliin
să-l apuce. Iar un căpitan moldovan orhrian anum e Decusară au grăbit cu
calul asupra nem ţilor 4 3 şi s-au apucat hatmanul de coada calului căpita
nului 4-t Decusară şi ţiindu-s(ă) bine, l-au scos din ră:or şi din nfisala nem
ţ ilor. Decii hatmanul Buh uş incălecindu şi pre alt cal le-au mai dat năvală
n emţ ilor în cîteva rinduri şi mulţi din nem ţi au perit iar pre unii i-au prinsu
Yii. l ară o sam ă s-au tot apărat pănă au întrat in cetatea Sucevii 15 la ceia
lalţi nrmţi . Triimis-au hatmanul Buhuş prr nemţii cei vii ce i-au prinsu in
războiu şi capetile celor m orţi în I aşi la Dumitraşco-vodă şi Dumitraşco-vodă
i-au tri imis la impărăţie la Ţariţ:frad. Şi oastea moldovenească şidea împre
giurul cetăţii Sucevii 46 şi nu-i putea scoate pre n emţi. Şi doi ani tot au ţinut
nemţii cetatea Sucevii şi nu-i putea 47 scoate pănă de la o vrrmr i-au f!ămînzit
şz' s-au închinat ri de bună voia lor. Şi v iindu-li şi poroncâ de la lrşi nrmţ i/or
să iasă din crtatea Sucrv ii au / ieşit precum mai sus s-au scris.
Timplatu-s-au atuncra de au murit şi craiul leşescu pre an um r Mihail 13
Yişnoveţchii 48 şi era multă amestecătură intre leşi că nu-ş putea alege crai.
Şi din sus cu şvezii încă nu era bine aşezaţi, din gios ii bătea t urcii şi cu
tătarîi, precum mai sus s-au scris 49•
Decii leşii au agiunsu la toată creştinătatea c i ţ i slnt in Evropa, şi 1 4
50
l a Neamţu şi 5oa Moscu şi l a franţozi 5 1 şi l a veneţiani 5i a şi l a papa dr Rîm şi la

toate crăiile cite sint creştineşti şi au scris cu toţii cărţi la impăratul turcescu
şi la veziriul 52 scriindu aşr : să dea pace leşilor să nu să mai atingă de dînşii.
că apoi ei cu toţii să vor scula asupra lor. 3
Decii veziriul atuncea era la Jeravna 5 şi era hanul pre de altă parte 1 5
ş i alţi paşi pre alte locuri d e tot strica zidiurile cetăţilor şi ardea tîrţ:furili ş i p . 59
sateli şi prăda. Decii atuncea la .J uavna cum au vinit aceli cărţi de la creşti
53",
nătate, au şi stătut veziriul cu leşii la pace, că acolo la .J eravna 5 3 era strinsă

şi oastea leşască. Şi aşe s-au aşezat : !'ă dea leşii toată Podolia olat cetăţii
Cameniţii, din Nistru de la Buceci, pe la Satanova şi pănă la �lej iboje 54 şi
pe la Lăticiova cît cuprinde Pod ol ia toată şi l' craina c5 şi să iasă şi nemţii
de pin cetăţile din Moldova şi podghiazuri leşii in �loldova să nu mai facă
şi cetatea Cameniţa să ajbă pace de pC'ughiazuri.
Şi să coronească şi pre hatmanul Jan Sobeţchii să le // rie craiu, pentru 1 6
c ă hatmanul Sobeţchii avea prieteşug bun c u hanul . Şi a u stătut hanul f ·) ·)
56
la mij loc cătră veziriul de au aşezat cu lrşii să-l puie pre hatmanul Sobeţchii
să le fie 57 craiu şi aşe aşezindu-s(ă) de arnîndoao 58 părţile s-au întorsu
wziriul inapoi pre '." istru pre la Tighine, de s-au dus la Poartă.
Scris-au atuncea veziriul la Dumitraşco-vodă, ieşind nemţii din cetă- 1 7
ţile Ţării Moldavii, s ă trimiţă să l e strice t oate, c a altă dată f'ă nu mai vie
42 au l oYit dintr-o p 11Ş!'ă nrm ţ i i / an 11eis 43 asu pra nPm\ i l o r / as11 prr1-ll'4 � cf1pila n11l11i /lui
45 :::i u cevii/Sucea vă 46 oastea moldovenraseă :;; i rlea imprr!?;in rul !'e l ă \ ii �ll !'evii/şăde
pregiur rela te oastea 47 nu-i pu tea / 11 1 1 i-au pu t u t 46 \' i:;; noveţ!'hii / \' i�novrsr· hie 49 mai
_
sus s-au srris / s-au pomeni tu mai sus 00 riţi / c i t 5oa la 01 fran ţozi / Frantuz 5 1 a venetiani/
Ve1wţiian " 2 Lurresc11 "3 J rravna / J ăravina 53a Jeravna/Jăravna 54 �fej iboje / :\rj ibojr 5" l' crai
na /Orraina 56 penlm 61 / răce 57 halmanul Sobr \ c h i i să le fie/ <l insul leş i i "8 am indoao / imbe
19
oşti să între într-însăli. Ş i aşe să voroveşte că mai mult sfatul şi îndemnătura
lui Dumitraşco-vodă au fost decît voia veziriului.
18 Triimis-au Dumitraşco-vodă pre Panaiotachi 59 Morona vel uşer şi cu
un agă turcu, pentru să strice cetăţii�, şi cu alţi boieri. Şi atuncea, ieşind
nemţii din cetatea Sucevii 0 0 , au întrat acel Panaiotachi 61 111orona uşeriul
şi cu acel agă turcu, fiind tălmaci Panaiotach i acelui agă turcu, şi au spart
săcriele şi lăzile oamenilor a unora şi a altora carii au fost pus acolo şi multe
lucruri scumpe şi odoară au luat, de s-au umplut de avere. I ar mai pre
urmă 62 au av ut numai un ficior Panaiotachi Marona uşeriul şi au agiunsu la
m are lipsă şi sărăcie cît muriia de foame, agiungînd osîndă din blăstămul oamenilor.
19 Decii atuncea au stricat şi au răsip it cetatea Sucevii şi 63 cetatea l\eam-
tului
' si 63 cetatea Hotinului .
20 Dumitraşco-vodă pre hatmanul Buhuş î l ţinea la mare cinsti pentru
vitejiile ce f ăcusă acolo la cetăţi. Cînd au vinit de la oaste la I aşi, f ăcutu-i-au
mare cinste şi alaiu cu toţi / slujitorii curţii domneşti, cu surle şi cu dobe,
ca unui hatman ce era vestit de sluj iia domniii 64 cu dreptate şi ţării.
21 Făcut-au acest domnu Dumitraşco-vod ă un obiceiu rău şi spurcat 65
p . 60 care n-au mai fost pănă atuncea, de au scos 66 hîrtii de au dat oam en ilor de au
scris 67 feţeli oamenilor de la m icu pănă la mare care i-au rămas pomană lui
de nu o au mai lăsat-o nici alţi domni 68 să să uite acea pedeapsă a săracilor
în multi an i.
22 Decii la acea vreme fiindu m itropolit kir Theodosie Barbovschii au luat
2, trii hîrtii si au mărsu la Dumitrasco-vodă si arătînd hîrtiile au dzis : .. Ce
sînt aceste, mdria-ta, a u sămneli lui A �tihrist ?': Decii Dumitraşco-vodă mîn iin
du-s(ă) au scos pe m itropolitul Theodosie din cas(ă) afară cu necinste.
23 S-au scornit atuncea si o ciumă mare în toată tara în dzileli acestui domnu
în anul 69 7 1 83, de Ia Iun� lui iunie şi au ţinut până în luna lui 7 0 ghenar. Şi
au murit mulţi oameni, cît 71 nu-i putea îngropa cei v ii pre cei morţi şi-i
arunca pin gropi, de-i n ăruia.
24 l ar ă Dumitrasco-vodă văzind atîta omor au iesit î n deal la Gălata c u
boierii ş i acolo şid � a. Ş i atuncea s-au timplat u n p � şe, anume caplan-paşe,
fiindu la Tuţora cu oaste, pitrecîndu haznelili împărăteşti ce mergea la cetate
la Cameniţă, i-au vinit ferman de la Poartă să mazilească pe Dumitraşco-vodă.
25 Decii caplan-paşe cum i-au sosit fermanul au şi triimis la Dumitraşco-
vodă de l-au chiemat la Tutora si i-au arătat fermanul cel de mazilie. Si de
acolo nu l-au mai l ăsat s'ă �ă m�i întoarcă la I aşi, ce l-au şi pornit în ' gios
f.23 Ia Tarigrad, numai ce au triimis Ia I aşi de ş-au luat agărlîcul, că doamna lui //
era Ia Ţarigrad. I ar în locul lui Dum itraşco-vodă au pus împărăţie domnu pre
Antonii-vodă Rusăt.
* D OMNIA LUI ANT ONIP-VODl RUSIT, ÎN ANUL ta 7 1 84

1 D upă ce au 2 mazilit caplan-paşe pe Dumitraşco-vod ă Cantacozino la
Ţuţora, au vinit domnu Antonii-vodă Rusăt, iar grec ţarigrădean, rudă cu
Dumitrasco-vodă. Acesta, dacă au vinit î n scaonul domniii, fiindu om bun
I
��' -
59 Panaiotachi / Panai tachii 60 Sucevi i / Suceavă 61 Panaiotachi / Panaite, tălmaciu agăi

62 i-au rămas ficiorul de murie de foame, a lui Panaitachie 63 a 6 � d omniii / domnului
65 în ţară 66 scos / dat 67 au scris / scriu 68 nu o au mai lăsat-o nici alţi d om n i / n-o mai
lasă nice un domnu 69 în anul / la vleato 70 lui / la 7 1 c i t / că.
* Cap. V I I 1 An tonii/Anton ia în anul / vleato 2 după ce au / dac-au
20
i
.,
l .
i·
i
I
f ·
F. 23 a manuscrisului «Mihail»
21
şi m ilm;ti,· s-au apu<.;at a face lucruri dumnezeeşt i, a dire{!c biserici să-i rărniiP
pomană. Au dires clopotniţa h sfîntul 3 i'\icolae cel Marc din Iaşi şi o au
p . GJ şindilit piste tot şi au făcut zidiul împregiur şi o au zugrăvit 4 p iste tot şi dea
supra prestolulu i cerdăcel poleit p iste tot, precum 5 să vede şi pănă astăzi. Aş1j
drrra o au îngrădit ş i cu ::.idiu î mpregiur această sfintă biserică şi au adus şi
apă pe oale pin 6 zidiul aGeştii sfinte biserici de au făcut fintînă cişmea in col
ţul ::.idiulu i pc cum să cunoaşte pănr1 astăzi unde au fost, care pre urmă s-au
astupat cu neme, nedregindu-o 7 nime. Aşijderea au zidit şi la m ănăstirea
sl'întului 8 Savvei zidiul împregiur, ce n-au apucat să-l isprăvască 9 • Iar in
al doilea an a dom niii lui A n ion ii-vodă Rusăt au vinit poroncă de au mărsu
la oaste cu veziriul la Ceahrin in Tara Că::.ăcească .
., Mers-au şi Duca-vodă, domn�l muntenescu, şi bătînd cetatea Ceahri-
nului dteva săptămini şi viindu oaste moschicească cu un cneazu anume
Ramadanovschii 1 0 au bătut / pre turGi şi mulţi turci s-au înecat în apa Tes
rnenul. lară la Antonii-vodă Rusă! era hatman Gavrilită Costach i. Iar dacă
au mărsu oastea turcească la Ceahrin fiindu şi ştiindu H � lil 1 1-paşe pre Buhuş
hatmanul, carele mersese cu zaireaoa 12 la Cameniţă, şi Buhuş hatmanul făcea
pod piste :'\ istru şi viind oastea leşască ţinea calea să nu lasă zaireaoa 13
să o treacă in ceea parte de N istru să o ducă la Cameniţă ; şi s-au făcut un răz
boiu mar2 unde st:l hatman ul Buhuş vitejaşte. Ş i acel Halii-paşe întrebîndu
pre Antonii-rndă Rusăt unde este Buhuş hatmanul iar Antonii-vod ă au dat
samă d::.icînd11 că au bolnăvit şi n-au putut să vie 1 4 în oaste. Şi au făcut pre
."\ ntoni i-vodă de au triimis cum mai de grabă 1 5 de 1-au adus pre Buhuş
tocma acolo la Ceahrin. Şi mergînd Buhuş cu slujitorii ce avea cu dînsul
pre cimpu pustiu au dat preste nişte căzaci ce ţinea şleavul turcilor la nişte
stînci de piatră şi nime nu li putea strica nemică. Iar lovindu-i Buhuş i-au
luatu pre toţi de grumazi pănă a apuca 16 ei să între ei în stîncă. Şi mergînd
Buh uş la adunare i-au închinat la paşe pre că::.aci, pentru care slujbă au dobîn
dit cins_ţe şi nume bun de la paşe. Şi îndată au poroncit paşe lui Antonii-voclă
de au 1 1 pus hatman pre Bulwş şi dzicîndu să nu afle că-l mai schi :n bă din
hăt!llănie. Decii pentru Buhuş era şi Duca-vodă, domnul muntenescu, îndem -
f.:! 4 nător la paşe ca să-l puie hatman, fiindu-i cumnat. Dar // şi hărnici1 lui i i
arăta l a stăpîni vredn ic, cum şi atuncea n-au m ărsu cu mînule goale la paşe.
3 I ar la anul după aceasta au mărsu turcii cu oastea şi cu domnii acestor
p. G2 ţări la Ceahrin şi au dobîndit Ceahrinul cu vicleşugul lui Ramadanovschii 18•
D zicu să fie agiunsu 1 9 în robie la turci un ficior a lui Ramadanovschii 2 0, din
tr-un podghiaz ce au m ărsu moscalii spre Crîm mai înainte de oştirea turcilor
la Ceahrin, şi l-au fost şi turcit pre acel ficior a lui Ramadanovschii. Şi auzind 21
el că este tată-său cu oştili moschiceşti acolo la Ceahrin au spus turcilor 22
să-l ducă şi pre dînsul acolo, că, dacă îl va şti tată-său, el va închina cetatea.
4 Decii mergînd turcii a doa oară cu oşti la Ceahrin au dus şi pre ficiorul
lui Ramadanonchii 23 si au scris la tată-său să silească să-l scoată din robie.
Şi agiungindu turcii ş'i cu bani la Ramadanonchii 23 el au făcut vicleşug
scoţindu-şi ficiorul din robie. Au îmbătat cu horilcă pre căzacii cei din cetate
'
si dormindu că::.acii beti au dat stire turcilor si au întrat turcii în cetate si au
, ' , ,
3 sfintul / sre l l• i � p r i s Lolul 5 prec u m / c u m 6 oale pi n / vale p rm - î n 7 nedregindn-o / n e t ol '

m i n cl - o 8 s ri n t u l u i / sl'e t ei 9 isprftvască / istovască 10 Ramacla novsc h i i / Ramadan 1 1 H a l i i I
! I alep 12 mersesl' ru zaireaoa / au mărsu ru o 13 zaireaoa/zaharaoa H să vie / vin i 15 grabă / s i rgu
1 6 a a p uca / 11-aplll'a 17 au / l - a u 18 Ramaclano vsc h i i / H.amadan 19 aginnsu /ritd z n l 20 H ama
d a novst: h i i / H a maclan 2 1 a n z i nd/in\ elegi nd u 2 2 � i 23 R a m d a n ovsc h i i / H a m a d a n
22
prinsu pre toţi căzacii şi au arsu cetatea pănă în pămint, că era de lemnu şi
de pămînt. Iară Ramadanovschii s-au făcut a fugi şi întimpinindu-s<ă> cu
oastea moschicească ce viniia asupra turcilor la Ceahrin, dacă au înţăles că
au luat turcii Ceahrinul, s-au întorsu oastea mosch icească înapoi în deşert.
Pe urmă înţălegîndu moscalii de vicleşugu l lui / Ramadanovschii, l-au 5
prinsu împăratul moschicescu şi au topit banii ce au luat de la turci şi i-au
turnat în gura lui Ramadanovschii şi aşe ş-au luat plata după fapta lui.
l ară la Poarta irnpărăţiii turceşti pre aceea vreme umbla Dum itraşco- G
vodă Cantacozino 24 să mazilească pre Antoni i-vodă Rusăt de aici din Mol
dova. Şi Şerban Cantacozino 24 logofătul din Ţara Jlluntcnească umbla pentru
domnia Ţării �Iunteneşti, să mazilească pre Duca-vodă, domnul muntenescu.
Că pre Şerban logofătu l îl lăsasă Duca-vodă caimacam în Bucureşti şi isprav
nic, să facă curţile domneşti acolo în Bucureşti. Şi dacă au gătit curţile, el
n-au mai aşteptat pre Duca-vodă să vie de la Ceahrin, că atuncea au găsit
vreme bună de fugă, şi s-au dus cu toată casa lui şi cu tot neamul lui Can
tacozineştii 25, că avea mulţi şi mari neprietini la Duca-vodă , de sta în tot
ceasul să-i mănînce capul, pe toţi Cupăreştii şi pe alţi boieri de Ţara Munte
nească, tovarăşi cu Cupăreştii. Şi sta tot de-l pîrîia 26 şi în doao rînduri l-au
adus 27 Duca-vodă pe gurili lor la Bucureşti , să-i taie capul. Numai să punea p. 63
doamna şi cu fratele doamnii, Lupaşco spătariul 28, cumnat lui Şerban logo-
fătul de-i scotea capul. Iar m a i pe urmă timplîndu-s<ă> de au murit Lupaşco
spătariul, au văzut Şerban logofătul că n-are cine să mai pune pentru <linsul
şi numai ce i-au căutat de au fugit.// f. �:J
Decii Duca-vodă, dacă au înţăles de la Ceahrin că au fugit Şerban logo- 7

fătul la Udriiu şi cu tot neamul s ău 29 , s-au mîhnit. Chiemat-au atuncea Duca
vodă pre Costantin stolnicul, frateli lui Şerban logofătul, şi pre nepotu-său
Costantin Brâncoveanu! postelnicu l de le-au giurat Duca-vod ă p entru Şerban
logofătul cum că nu va avea nici o nevoie, să să întoarcă iară înapoi. Că pe
stolnicul Costantin îl credea Duca-vodă, că-i era cumnat, şi să apuca 3 1 el
că va întoarce pe frate-său de la Udriiu înapoi. Şi aşe au am ăgit şi ei pre
Duca-vod ă, de i-au triimis şi pre <linşii de la oaste tocma la Udriiu, la ceia
lalţi. Dec ii Şerban logofătul 3 2, după ce au văzut şi pre frate-său scăpat de la
Duca-vodă, n-au căutat să să mai întoarcă înapoi ce, avîndu prietini la
Poarta împărăţiii, au făcut cum au putut, cu cheltuială, şi au ieşit domnu
în Ţara Muntenească. Insă pre Duca-vod ă nu l-au putut mazili, ce au mazilit
pre Antoni i-vodă. Şi au vinit Duca-vodă din scaonul muntenescu aicea în
Moldova, în locul lui A ntonii-vod ă. Decii întorcîndu-s<ă> Antonii-vod ă de la
Ceahrin au vinit pănă la Soroca. Şi-l pîrîs<ă> o samă de boieri pre Antonii
vodă şi Antonii-vodă cheltuisă o sut ă de pungi de bani şi mai bine atuncea
la veziriul şi ştiia că ş-au aşezat 33 lucrul . Şi au mărsu de ş-au luat zioa bună
de la veziriul şi au îmbrăcat caftan să margă la Iaşi cu domnia în Moldova.
Iar Buhuş şi alţi boieri carii îl pîrisă, dacă au văzut că au îmbrăcat caftan
de la veziriul , au început a-ş prinde caii să fugă carii încătro or putea . M ăr
s-au An tonii-vodă şi J la chihaiaoa veziriului să-ş ia zioa bună. 1 ar atuncea
au şi nemerit un agă de la împărăţie cu mazilia şi acolea, de la chihaiaoa vezi
riului, i-au luat caftanul din spate şi l-au pus în fieră şi l-au dus la împărăţie
la Udriiu. Şi au pus caimacam 34 pănă a socoti împărăţie să puie domnu. p . 64
u Cantacozino I Catacozono 25 Ca n tacozineş tii / Ca tacozoneşti 28 pirîia / piră 27 a u adus/adu

es ă 28 fiindu-i 29 său / lui 31 să ap uca / s-a apuca 32 logofătul/vodă 33 aşeza t / tocm i t 34 pe . . .
23
Atuncea, auzind boierii cei ce era să fugă, s-au bucurat şi au dat laudă lui
Dumnezeu.
8 lară pe Duca-vodă atuncea nu l-au mazilit. Şi au mărsu de la Ceahrin
la Bucureşti şi în Bucureşti dacă au mărsu au triimis împărăţia de l-au mazi
lit. Şi au vinit cu mazilia Costantin Brâncoveanu! postelnicul în Bucureşti,
cu cealma în cap, fără de veste, şi 35 nemică nu şti ia Duca-vodă, şi împreună
cu schimni 36-aga, să-l ducă în Ţara Moldovii şi în locul lui să v ie să fie domnu
Şerban Cantacozino logofătul.
9 Vrut-au 37 atuncea Costant in Brâncoveanu! postelnicul, nepotul lui
Şerban-vod ă, ca să prinză pre toţi neprietinii lui Şerban-vodă, să-i ţie la î nchi
soare pănă. a vini Şerban-vodă cu domnia de la Ţarigrad . Decii pe Cupă
reşti, fiindu greci, nu i-au putut lua de la mîna Ducăi-vodă. Iar pre boierii
munteneşti carii era duşmani neprietini lui Şerban-vodă, Stoica 38 păharnicul
şi cu alţii, dacă au prinsu de veste, au făcut cum au putut şi au fugit şi
aceia în Moldova . Iar pre Hrize şi pre alţii mulţi boieri munteneşti i-au prinsu39
şi, după ce au vinit Şerban-vodă, pre toţi i-au omorît cu greii şi cumplite
morţi. Iar Duca-vodă au purces la scaonul său î n Moldova în postul Cră
f . 26 ciu nului.//
10 Iară la neme(a) lui Antonii-vodă Rusăt, după ce s-au î ntorsu de la J e
ravna 4 0 veziriul şi cu hanul, coronit-au leşii pre hatman ul corunnii anume pre
al triile lan Sobeţchii să fie craiu 4 1 in Ţara Leşească. Şi după ce l-au coronit,
stătut-au cu toată răcepof.polita şi 4 2 au ales pre un domnu m are leşescu şi 42
l-au triim is sol la Poartă pentru întemeierea şi aşezămîntul păcii ce au fostu
făcut la J eravna 43• Şi au trecut pin Moldova 44 pin Iaşi cu mare pohvală.
p . G5 Şi i-au ieşit Antonii-vodă înainte şi i-au făcut mare cinste şi pohvală cu alai.
Şi au făcut multă zăbavă la Ţarigrad şi tîrziu s-au întorsu la ţara lui, în Ţara
Leşească.
11 Antoni i-vodă m ăcară că era grec şi strein ţarigrădean, dar era mai bun
domnu <lecit u n pămintean, că nici un obiceiu rău î n ţară în dzilele lui n-au
făcut, ce încă şi citi au găsit de alţii obiceie rele, multe au lăsat. :\umai la toţi
domnii să află cite u n musaip, om rău , aşe şi la A ntonii-vodă era o rudă a
lui anume Alexandru Ramandii, postelnic mare, grec, simăţu, mîndru, nebun,
lacom, trecea preste toţi, nu cunoştea pre nime, avîndu trecere şi cinste de
la Antonii-vodă. Dară încă şi precum văd acum m usaipii la domni, nu numai
streini ce şi de ai n oştri 46 au întrecut cu zece părţi cu răutatea şi cu neome
nie pe Ramandii. Că Ramandii nici un obiceiu rău n-au î ndemnat pre domnu
să facă, nici au făcut, iară aceştia de pre acmu cîte ciume şi răutăţi toate
le-au scornit şi le-au făcut, precum li-ţi videa la rîndul lor îna/inte, că s-au
însemn at tot anume la ce domnu s-au făcut şi cine au fost musaipi.
12 Fost-au şi ficiorii lui An toni i-vodă dezmierdaţi, fără de frică umbla prin
ţară cu mulţi ficiori de m azili, nebuni, strînşi cu <linşii, de făcea m ulte giocuri
şi beţii şi nebunii prin tîrguri şi prin sate boiereşti, de lua fimeile şi fetile
oamenilor cu de-a sila de-ş rîdea de dînsăle şi 4 7 nu numai a oameni proşti
ce şi a oameni de frunti şi de cinste. Şi 47 deşi obliciia tată-său Antonii-vodă,
încă nu le zicea nemică şi nu-i certa cu cuvîntul, ca un părinte ce le era,
şi pentru aceea poate fi în osîndă mai pe urmă Antonii-vodă au agiunsu 48•
35 şi / de 36 schimni / schimi 37 vrut-au / îmblat-au 38 Stoica / S taico 39 i-au prinsu / au '
prinsu- i 40 J eravna / J ăravina 4 1 la vlea to 42 şi / de 43 J eravna / J ăravina 4� Moldova/
. . .
tirgu 46 moldoveni carei au cins te şi sînt aproape la domni 47 şi / ce �8 agiunsu / cădzu t
24
Că au m ărsu boieri la Poartă la Ţarigrad de l-au pîrît prea tare 49 cu 13
multe năpăşti, în loc de bine ce au făcut Antonii-vodă ţării, de n-au scos
nici un obiceiu rău , cu acest fel de mulţămită boierii i-au mulţămit ,
că l-au î nchis turcii si l -au bătut si l-au muncit 5 0 cu fel de fel de
munci 5 1 • Pănă şi tulpa � uri supţiri ii fă � ea de înghiţiia şi apoi le trăgea înapoi
de-i scotea maţile pe gură. Şi l-au făcut de au dat o mie de pungi de bani p . 66
şi mai bine. Şi după ce l-au slobozit 52 turcii să margă la casă-ş şi apropiin
du-s(ă) de casă-ş numai ce au văzut că-i ardu şi casăli 53 şi puţinteii odoară
ce-i mai scăpas(ă), m istuite în casă au arsu şi acele.
Vedeţi, păcatul şi osînda la ce aduce pre om la vreme de bătrîneţe, 14
sărăcie şi munci 54 • Ş i cit a u m a i trăit A n ton ii-vodă c u m ilostenie î ş chiver-
nisi ia 55 viaţa lui. Şi ficiorii lui la mare lipsă a;;iunsese cît să hrăniia cu păs-
cărie în Ţarigrad.// f.27
Dar şi boierii cei ce l-au pirit, încă nemică nu s-au mai ales de casăli 15
lor. La Alexandru Buhus' hatmanul nemică n u 5 6 s-au ales d e casa lui s i d e ficiorii
lui, care să vede şi păn ă astăzi. '
Aşijderea şi Miron Costin logofătul, cînd au pus Costantin Cantemir- 1fi
vodă de i-au tăiat capul în Roman, ce-i este istorie 57 scrisă la rîndu înainte,
zicea şi striga în gura mare că nu este vinovat cu nemică lui Cantemir-vodă şi
piere pe dreptate, numai osînda lui Antonii-vodă îl goneşte şi pentru aceea
piere, c ă l-au pîrît cu 58 strîmbătate. Şi alţii mulţi ca acesta.
Decii bine ar fi fraţilor boieri să nu vă îndemnaţi 59 a pîri pre domni, că 17
sînt stăpîni ş i pomazanici a lui Dumnezeu, măcară d e v-ar ş i poronci domnul
careli va fi atuncea în scaon eo stăpînitor ca să pîrîţi. l ncă din cele drepte să
le mai împuţinaţi iar năpăşti să nu puneţi, că osinda nu să iartă, nici trece
pe om 61• Că pe mulţi am văzut îndesindu-s(ă) , pentru cinste să dobindească,
de pîrăscu pre domni şi să laudă între <linşii, că să tem domnii de <linşii, că
ştiu bine a pîrî. I ar pre urmă cu acel 6 2 feliu de hărnicie nici pre unul din tru
aceia n-am văzut viind la vreo procopsală . '
* D OlINIA A TRIIA A DUCĂI-V ODĂ CELUI BĂTR ÎN 1 ÎN TARA

.
M OLD OVII, ]N AN UL 7187
Yenit-au domnu Duca-vodă cu a triia domnie în tara ?\Ioldovii din

Ţara l\luntenească 2 şi au întrat în laşi la scaonul domn�scu dechemvrii în
şese zile, în zioa sfîntului 3 / Nicolai. Venit-au şi ciţiva boieri munteneşti p . 67
aicea în ţară în Moldova cu Duca-vodă de frica lui Şerban-vodă, precum mai
sus s-au scris. Atuncea era greu în ţară pentru zairele 4 şi meziluri la drumul
Cameniţii şi cheltuială cu schimbatul paşilor din Cameniţă. Şi din Iaşi pănă
in Cameniţă era locul pustiiu încă d in iernatul tătarilor, din zilele lui Dumi
traşco-vodă. Şi aşezind slujitori în Tabără şi in Stefăneşti, Antonii-vodă
ţinea mezilul din Stefăneşti pănă în Cameniţă. Iar mai pe urmă au aşezat
49la Poartă 5 0 muncit / căzni tu 5 1 munci / cazne 52 slobozi t / slobozitu-I 53 ardu şi casăli I
arde şi casa 54 munci / caznă 65 chivernisiia / ţine 56 i 57 istorie / poveste 58 cu / pe 5 9 îndemnaţi/
îndesaţi 60 careli va fi atuncea în scaon / atunce, care-i 6 1 om / mulţi 62 cu acel / de-cel.
• Cap. V I I I 1 a triia a Ducăi-vodă celui Bătrîn / Ducăi-vodă celui Bă trîn a tria 2 cu a
trie domnie la vleato 7 1 87 3 dechemvrii in şese zile în zioa sfin tului / in f'esă ' dzile a lui
dechevri, la �fetei 4 zairele / zaharate
25
oameni rn Hotin şi în Pererita. A tun era nnua poghiazuri din Ţara Leşafică
la drumul Cameniţii, de loviia pe turci şi pe neguţitorii ce m ergea la Cameniţă
şi le făcea multe pagube şi stricăciuni.
l ară după ce 5 s-au întorsu solul leşescu de la Poartă 6 ce trecusă i n
:.ilcli lui 7 Antonii-vodă, au ales locu cetăţii Cameniţii şi au hotărît toată Podo
lia să fie olat Cameniţii, din :\' istru de la Buceci pănă în Vcraina 8 şi cu
Ucraina 8 cu tot pănă î n Ceahrin şi pănă în Yozia în gios au rămas să fie
tot supt ascultarea turcilor. Şi au ieşit mulţime de rusi dinlăuntru , din
Tara Lesască, si 9 s-au asezat în olatul cctătii Camenitii si 9 s-au făcut sate
Şi raia şi 9 au pus turcii ;ubaşi după obiceiu'! lor pin sate. 'şi umbla de mergea
turcii la leşi şi leşii la turci fără de nici o grije. Atuncea şi î n :Moldova s-au
aşezat slujitori pe la meziluri şi pe la margine şi au începui a i-:ă face şi
slobozii pre la Cernăuţi şi pre la H otin .
3 I ară în al doilea an a domniii lu i au tăiat Du ca-vodă pe tri i boieri, anume
f. 28 pre Vasilie Gheuca vel vistiernic şi // pre Gheorghii Bogdan vel j icnicer şi
pre Lupul sulgeriul, carii au fost făcut cărţi viclene cu iscălitura 1 0
lui Dumitraşco-vodă la orheieni şi la lăpuşneni să să rădice cu oaste , să margă
să prinză pre Duca-vodă cu toată c asa lui şi pre o samă de boieri a lui 11
cu izvod şi cu 12 ce morţi să-i omoare pre toţi, şi triimiţind cartea aceea cu
Lupul sulgeriul ca cum ar 1 3 fi fost de la sîngur Dumitraşco-vodă la căpitanii
de la aceli ţinuturi. Iar un căpitan, anume Decusară, dacă au înţăles ce �crie
p . 68 întru acea carte, s-au făcut a trimite poronca la alţi căpitani iar pre de altă
parte au 1 4 vinit cum mai degrab(ă) 1 5 la I aşi şi 16 au mărsu la Buhuş hatmanul
de l-au întrebat, cu a lui ştire este. I ar 1 7 Buhuş, neştiind nemică de aceste,
îndată au m ărsu la curtea dom nească şi 18 au spus Ducăi-vodă. Şi Duca-vodă
au triimis pre Gheorghiţă Ciudin sărdariul şi 18 au prinsu pre Lupul sulge
riul cu acea carte vicleană. Iar Gheuca v istiernicul şi Bogdan jicn iceriul nu
ştia nemică. Ce cum l-au adus pre Lupul sulgeriul la Duca-vodă, l-au întrebat
Duca-vodă 1 9 cu a cui învăţătură au făcut aceste, iar el au spus că l-au trimis
G heuca şi Bogdan. Şi îndată Duca-vodă au triimis nişte hulubaşi cu siimeni
de i-au luat de pre la gazdeli lor şi i-au închis 2 0 • Şi a doa zi i-au scos la d ivan
între toată boierimea şi 2 1 nemică n-au mai putut să tăgăduiasc.:'.. fapteli lor.
Şi i-au 22 spus drept lJ u căi-vodă că-i 23 sînt vinovaţi. Decii Duca-\vi ă mult
i-au mustrat şi au orînduit pre Toader Fliondor vel armaş de le-au tăiat
capetile a tustrii zioa amiazăzi mare la fîntînă denaintea porţii curţilor dom
neşti . Şi în locul Gheucăi au pus / vistiernic mare pe Toderaşco Cantaco
zino 24, ficiorul lui Iordachi Cantacozino celui b ătrîn. Fost-au giupîneasa Gheu
căi vistiern icului vară primare cu doamna N astasia a Ducăi-vodă, dar nemică
nu i au putut folosi.
I ară după ce s-au plinit doi ani de domnia Ducăi-vodă, au m ărsu Duca
vodă la Ţarigrad la împărăţie avîndu pîră cu Stefan beizade 2 5, ficior Radului
vodă, pentru logodna ce au fost făcut 26 cu fiică-sa Catrina. Că fiindu ficioru]
Radului-vodă grozav la faţă, punea pricină Duca-vodă şi nu vrea să i-o dea.
Decii au rămas ficiorul Rad ului-vodă pre Duca-vod ă de la divanul împărătescu.
5 Atuncea au cheltuit Duca-vod ă mulţi bani la Poartă, aproape de o mie
de pungi de bani. Şi i-au dat turcii şi hătmănie Ucrainii 27 , osăbit caftan şi
5 după ce / dacă 8 cel leşescu 7 lui / la 8 U craina / Ocraina 9 şi / de 1 0 iscălitura / iscăliturile
11
şi 1 2 cu / de 1 3 ar / vre 14 şi 15 grab / sîrgu 16 şi / de 17 iar / ce 1 8 şi / de 19 pe Lupul
sulgerul 20 închis / închisu-i 21 ei 22 i-au / au 23 că-i / că ei 24 Cantacozino / Catacozono
25 beizade / vodă 26 au fos t făcu t / făcusă 27 Ucrainii / Ocrainei
26
şlic şi buzdugan şi un tuiu. Şi au purces din Tarigrad dimpreună cu ficiorul
Radului-vndă, ginere-său, cu trii tuiuri şi cu buzdugan, de-I ducea înainte(a)
l u i , cu mare alai intrîndu în Iasi.
Şi îndată şi s-au apucat d � au făcut mare şi frumoasă nuntă dom - G
n eascâ. Triimis-au în toată ţara de au poftit pe toată boierimea şi mazilimea p . fi9
de la mic pănă la mare şi de alte căpitenii. ce nu cu poroncă, ce 28 cu poftă.
Şi după ce s-au strînsu cu toţii la Iaşi făcutu-le-au nafacali 29 tuturor de la
dom nie de le da de toate ce le trebuia, de nu cheltuia nime nici un ban 3 0 .
Aşijderea mai adus-au opt soli, doi din Tara Muntenească şi doi din 7
Tara lingurească şi doi din Ţara Leşască şi doi din Ţara Căzăcească cea mare
de preste '.\ipru şi 3 1 // au adus solii multe daruri şi frumoas(ă), de au închi- f. 29
na t. Ducăi-vodă. Şi s-au nselit doao săptămîni cu feliuri de feliuri de muzic i
şi d e giocuri şi peilivani şi cu 3 2 puşci. Şi giuca doao danţuri pin ograda curţii
domneşti şi pe uliţe cu toţi boierii şi giupînese împodobiţi şi toţi neguţitorii
şi tot. t.î rgul. Şi un vornic mare purta un cap de danţu şi alt vornic mare alt
cap de danţu îmbrăcaţi cu cabaniţe 33 domneşti. Numai mireli şi mireasa,
fiindu ficiori de domni, nu giuca în danţu pe afară. numai ce giuca boierii.
cit nu era nunt ă şi era minune. Şi după ce au nuntit , au mulţămit solilor şi
i-au dăruit bine şi s-au dus fieştecarii la ţările lor.
Pe urmă s-au gătit Duca-vodă şi au purces la Ccraina 34 la Nemiro\·a. 8
Şi s-au strînsu toată căzăcimea acolo la Duca-vodă la Nemirova şi au ales
din capete dintre <linşii şi au pus giudecători şi polcovnici şi sotnici şi le-au
pus şi în locul lui namestnic, în loc de hatman, să li poarte de grije lor pre
anume Eni Gredinevici, om slujit, ştiindu şi limbă căzăcească, de neamul
lui grec fiindu. Şi au făcut şi curţi lingă i\emirova, in marginea Bu hului ,
şi c.u făcut şi alte curţi în marginea '.\ istrului, la Ţicanovca, împotriva Sorocii.
Şi d e acolo s-au întorsu de toamnă la Iaşi. Şi stăpîniia Duca - vodă şi Ucraina 3 4
şi Ţara Moldovii, domnu fiind cu trii tuiuri. Şi acolo cindu au fost la Ccraina 34 ·
multă cinste au făcut căzacilor.

lară după aceea mers-au în primblare la un sat a lui ce este in ţinutu l 9
l\"eamţului. anume Prăjeştii, avindu şi curţi / acolo, cu toată casa lui, cu ginerii p . 70
si c11 ficiorii lui si cu toată boierimea si curtea lui. Si au zăbăvit acolo vreo
d oao-trii săptărr{ îni umblîndu pe la vî � aturi şi pe l � alte sate a lui. Chem a
tu-I-au în cinste şi un boieriu pre anume Costantin postelnicul Ciobanul , la un
sat a lui, anume la Sălişte, de l-au cinstit doao zile. Şi aşe iară s-au întorsu
la l asi la scaon .
' nuca-vodă vrîndu să scoată banii ce au fost cheltuit 35 la Poartă pen- 1 0
tru hătm ănie Ccrainii 36 şi avîndu şi casă grea, cu mare cheltuială, şi nu chel
tuia ca un domnu după putinţa ţării şi vrea să cheltuiască ca un craiu, şi
văzindu şi vicleşugul boierilor celora ce i-au tăiat 37 , de cum era rău de feliu,
încă mai rău s-au făcut şi mai groznic as11pra boierimii şi asupra ţărîi. Scos-au
nişte hîrtii pe ţară, mari cite de şese galben i şi altele mai mari cîtr de opt gal
beni 38 , şi cîte n-au îmbrăcat pe feţe le-au dat năpăşLi pin sate. Şi după ce au
dat ;:,[otaşii tablele în vistierie, au ieşit 39 orinduiele pe hirtii, de un galbăn.
şesesprăzeci galbeni şi carii luas(ă) hîrtie de şese galbeni ii făcea noat:ăc i
şi opt de galbeni 4 0 şi dacă nu găsiia cu ce plini de la omu loa a altuia pentru
28
ce / �i 2n fătu Lu- le-au n a fal" a l i / rncu t. 1 1 - l e - s - a 1 1 ob oroacr 30 n i c i u n ban / nPmic
3 1 �i / de 3� cu / de 3 3 caba n i ţ e / ş a r v a n a l f' 3 4 Ucra i n a / Ocra i na 3 • a u fos t c h rl l u i t / c h l' l
t u is;1 3 8 CCTai n i i / Ocrarnei 3 7 t ;1 i a t / l ;"ti e l 11 - i 3 8 g-a l be n i / u g h i 3 9 irş i t / a r u n c a i. 4 0 n oaoz ;k i
� i o p t d e g-a l lw n i / m a i b i n e d e o :011 1 :1
27
acela. Ş i p e unde era pustiiu făcea pre zlotaşi de plăti i a d e l a ca săli lor, Şi-i
bătea pre zlotaşi cu buzduganul de au omorît vreo doi-trii. Decii văzindu că
m or :zlotaşii de buzdugan, au făcut un hăţu în optu muchi de hătea pe bo
f. 30 ieri 4 1 , pe zlotaşi cu băţul. Şi-i punea pe // boieri dăjdi şi împrumute 4 2 piste
putinţa lor, cît nu s(ă) mai putea plăti, că era boul doi galbeni şi vaca un
galbăn 43 şi istoviia zlotaşii tot şi nici cu odoarăle ce le zălojiia pe la neguţi
tori nu să p utea plăti. Ce era pline închisorile de boieri şi grosurile di cei săraci,
de-i bătea şi-i munciia 44 cu capetili pin garduri şi leşinaţi de foame, şi băr
baţi şi fimei şi muriia pin grosuri. Aşijdereq şi giupînese sărace încă le lega
la puşci şi le închidea la siimeni pentru hani. Pentru acea vrăjmăşie şi groază
ce-i umplusă inima diavolul de lăcomie ce avea urîtu-1-au 45 toţi pre Duca
p. 71 vodă şi să ruga toţi lui Dumnezeu să-i m întuiască din mîinili 46 lui, şi-l blAs
tăma de la mic pănă la mare, de auziia slugile lui cu urechile. Atuncea fugit-au
mulţi boieri şi mazili de groaza lui pintr-alte ţări de ş-au 47 pustiit casăle,
pre anume Tudosie Duhău vei spătar au fugit într-o noapti din tîrgu din Iaşi
în Ţara . Leşască. Aşij derea şi Savin Zmucilă 'ml medelnicer şi cu frate-său
Gheorghiţă postelnicul. Şi i-au agiunsu gonaşii lipcanii în codrul H erţii şi
s-au bătut cu dînşii şi nu le-au putut strica nemică. Şi Mo ţoc şi alţii mulţi.
11 lară în anul 7 1 91 48 venit-au poroncă şi la Duca-vodă să margă în oaste
găt indu-s(ă ) veziriul de oaste să margă asupra nemţilor. Făcut-au şi Duca-vodă
mare gătil'e de oaste şi au 49 adus şi cîteva polcuri de căzaci de la Ucraina 5 0
şi călărime* şi lefecii şi curteni şi hînsari / şi pe ţară au orînduit oameni de oaste
şi pre boieri şi mazili cîte cu zece-doaosprăzeci slugi. Şi au pus şi pe un Brahă
căpitan de au făcut un steag de oameni tot din vătajii boierilor şi a giupîne
selor celor sărace. Şi au purces Duca-vodă cu toată oastea sa de aicea din
Iaşi în doaozaci de zile a lui april. Boierii şi ţara, toţi era bucuroşi să pm
cează Duca-vodă in oaste, să hălăduiască de vrăjm ăşia lui. Şi-l blăstăma
toţi să nu să mai înto&rcă de unde merge, c ă şi atuncea la purces multă strîn.
soare făcea pentru rărn ăşiţa banilor birului să istov ască boierii şi nu putPa
istovi, că bani nu era nicăiri, vînzare în vite nu era. Ce şi pre cale pănă la
Focşani mergindu cu oastea tot zapciituri era. l\'lergea încet şi făcea oturace,
cite cinci-şe�e zile şi rn& i n.ult la un locu, per. �ru lătarî, t recind hanul cu
tătărîmea pre la Fălciiu . Atuncea multe j acuri au făcut pin ţară, slohozin
du-s(ă) tătarii prin sate şi pre la casăle boiereşti, pănă au trecut în Ţara
�Juntenească, mergindu la oaste. Şi dacă s-au strecurat tătărimea de l1rin
ţară şi apoi au trecut şi Duca-vodă pre la Focşani cu toată oasLea lui. Şi n-ar
fi făcut Uitarîi atîta stricăciune pin ţară trecînd, de ar fi dat Duca-vodă
P· "
'-9
poclon deplin precum cerea, numai Duca-vodă n-au vrut să 5 1 dea.
12 Rămas-au caimacami în I aşi Neculai Racoviţă logofătul şi Paladie
spătariul şi Toderaşco vistiernicul, carii la purcesul Ducăi-vodă s-au sfătuit
cu o samă de boieri de aceia ce au m ărsu cu domnia în oaste ca, de s-ari mai
f, 3 1 întoarce // Duca-vodă, ei să nu vie cu dînsul, că nici ei nu-l vor aştepta in
Iaşi, ce se vor duce să-ş prinză capetile printr-alte ţări, că nu-l mai pot sătura.
Iar mergîndu Duca-vodă cu oastea prin Ţara Muntenească au trecut piste
munte şi au mărsu alăturea cu Ţara Ungurească pre la Sibiiu, pre la Logoj ,
pre la Tim işvar, pre l a Sarvaş, pre la Sonnoc ce este la apa ce se cheamă Tisa
şi de acolo la Dunăre, la cetate(a) Buda. Şi au trecut Dunărea pe pod din gios
4 1 ş i 42 împrumute / împrumuta 43 galbăn / ughiu 44 m u nciia / căznie 45 url tu-1-au I urît-au
46 din miinile / de mînule 47 ş-au / s-au 48 în anul 7 1 9 1 / la anul l a vleato 7 1 90 gătitu-s-au vizirul
de oaste să margă asupra nemţilor 49 şi au / c-au 50 Ucraina / Ocraina* călărime/călărăşime 5 1-i
28
de Buda şi într-un cîmpu au agiunsu pre Şerban-vodă cu oastea şi au vinit
Şerban-vodă de s-au împreunat 52 cu Duca-vodă. Iar veziriul cu oastea şi
tătărimea era înainte la Stonbiliigrad, iar veziriul Cara Mustafa-paşe atunce
cu aceea gătire mergea anume să dobîndească cetatea Enicul, ce este in mar
ginea Ţărîi Nemţăşti, cu îndemnarea lui Tiuchil 53-grof şi a altor domni ungu
reşti ce îndemnasă pe veziriul să margă. Decii nemţii, avîndu veste de vinirea
oştilor turceşti la Enic, au grijit cetate(a) cu oaste şi cu bucate. Iar sosind
veziriul cu oastea la Enic au prinsu limbă care au spus că cetatea Enicul
este grijită foarte bine şi cu tărie mare ; nu o va putea dobîndi Iar cetate(a) .
Beciul este fără de nici o grije, nici oaste nici bucate nu au şi sînt 54 numai
cei de locu in cetate şi, de va merge, prelesne o va dobindi. Şi luundu acectstă
veste viziriul nemică lingă Enic n-au zăbăvit, ce au şi purces ctţ oastea în sus
pre lingă Dunăre la Beciu şi au tăbărît lingă Beciu. Şi in cinci zile a lun ii lui P· 73
iulie au început a bate cetate(a) Beciul din tunuri./
I ară împăratul nemţăscu era atuncea cu oşti într-altă parte de să bătea 13
cu alţi megieşi ai săi, iară în Beciu era numai un gheneral pre anume Sterim
bergu 55 cu doaozăci şi cinci de mii de nemţi. Şi au zăbăvit turcii impregiurul
cetăţii Beciului din cinci zile a lui iulie pănă în doao zile a lui septemvrii şi
nepărăsit da din tunuri cum şi cei din cetate să apăra bărbăteşte. Şi era in
mare strînsoare cei din cetate 56 , în cumpănă de peire, neviindu-li agiutoriu
nici de o parte, pănă ce au vinit al triilc Ioan Sobeţchii, craiul leşescu, cu oaste
şi au bătut pre turci şi au mîntuit cetatea Beciului de năvala tur<..: i lor. Şi
întorcîndu-s(ă) veziriul fără de nici o izbîndă, l-au zugrumat în Biliigrad
şi i-au dus capul la împărăţie. Că el să apucas(ă) că va aduce cheile cetăţii
Enicului 57 la împărăţie, apoi şi a Beciului, iar Dumnezeu nu i-au agiutat
după sim eţia lui. Ce au rămas Ţara Nemţască prădată şi arsă, cit numai
pămîntul au rămas pe urma lor. Dacă s-au întorsu oastea tu rc easc ă de la Beciu,
au vinit la Buda, şi pogorînd şi oastea leşască pe Dunăre în gios la Ostrogon 58,
iar turcii s-au simeţit şi s-au întorsu înapoi şi au lovit pre leşi, şi leşii, fiindu
negătiţi 59 de războiu, nu i-au putut sprejeni şi au îndărăptat 6 0 i na poi a fugi.
At uncea au perit ficiorul hatmanului polnii corunn ii şi alţii m ul ţ i ficiori de
domni leşeşti, şi nu era mult 61 să piară şi craiul Sobeţchii. :\ umai nărocirea
lui au fost că l-au întimpinat n işte polcuri de husari de l-au mai rătuit apă
rîndu-l pănă au agiunsu şi pedestrimea. l'emţii decii iar i-au înfrîntu pe turci
şi ;:iu rămas izbînda la creştini iar cu mare scădere oştiilor 62 leşe şti şi nemţăşti.
Şi pănă a vini peire veziriului // şi zăbăvind la Buda, nici pre domnii acestor f . 32
H1rî
' nu vrea n ziriul să-i lase să vie înainte.
Pîrîtu-s-au atuncea Duca-vodă cu Şerban-vodă la veziriul pentru o 14
somă de bani, ce au rămas la Duca-vodă, a Ţărîi :l\Iunteneşti cînd au fost
domnu Duca-vodă în Ţara Muntenească. Şi l-au rămas Şerban-vodă pre
Duca-vodă să plătească toţi banii la visterie împărătească. Decii luundu-şi
zioa bună Duca-vodă atuncea de la veziriul, să vie în ţară, au lăsat zălog la p. 74
veziriul pentru acei bani pre Apostol Catargiu! ve i comis şi pe Tănasie de
Soroca pănă a triimite 63 • Şi Duca-vodă au purces în gios de au vinit la ţinutul
Putnii la sat la Domneşti. Iar pre doamna cu casa lui au lăsat-o în Focşani,
că fugisă doamna din I aşi mai înainte, de leşi, la Brăila şi i-au ieşit Duc a 64-
vodă înainte la Focşani. Veziriul încă, dacă au purces Duca-vodă, încă i-au
52împreunat / adunat 5 3 Tiuchil / Tiuchiun 5� sînl / sosit 55 S terimbergu / S terimbeg 56 e i l era
57 Enicului / lanicului 58 Ostrogon / H ostrohon 59 negătiţi / netoc mi ţ i 80 incJărăp t a l / în
dreptat 8 1 nu era mult / aproape era 82 oş tiilor / oştii 63 bani i 6� Duc a / Ducăi
29
v1111t concenie pe cum mai sus s-au scris 65, de au perit. Iar boieri i carii era
Z<1. log atuncea, perind veziriul 66 , au fugit, ce n-au vinit la Duca-vod ă, ce s - a n
<lu s în Tara Ungurească, că le-au fost casăli acolo cu alţi boieri ce pribegis(ă)
din '.Vl oldova.
1 ;, De la Domneşti, Duca-vodă scriia la caimacam i, la '.\ icolai Racoviţ ă
vei logofăt şi la Toderaşco vei vistiernic.: şi la altă boierim e , să iasă din
l l angu din bejenii, să margă la dînsu la Domneşti , să nu s(ă) team ă de leşi,
că leşii sînt nişte tălhari. J ar boierii, cum i-au văzut cartea, îndată au făcut
pătăşci şi au fugit pe potică în Tara l 'ngurească, în Giurgev ei, cu toate casăli
lor, ca să nu mai dea întru ochi cu Duca-vodă./
l f1 Iară cind şi-au luat zioa bună Duca-vodă şi cu Şerban-vodă <le la vizi-
riul şi i-au îmbrăcat veziriul cu caftane pre amîndoi domn ii, au fost dzicîn<lu
Şerban -vodă Ducăi-vodă : „Iacă, în ţara Moldavii să aude că au ieşit leşi.
Blem pe la mine, că îţi este şi doamna la Brăila, şi-i şidea cîtăva nem e
acolo şi te voiu grij i de conace. Şi de acolo te vii putea chivernisi şi pănă vii
vedea cum a mai fi 68 şi vii m erge cu temeiu". l ară Duca-vodă 69 n-au vrut
să facă aşe pe cum îi dzicea Şerban-vodă. Şi au trecut Dunărea în ceasta
parte de au vinit drrpt pin Ţara Ungurească de au mărsu pe la Apafi Mihai,
<.:raiul ungurescu, Ia B iligrad . Şi i-au făcut craiul masă frumoas(ă) Ducăi-vodă
si l-au cinstit tare si au giucat amîndoi si cu toti boierii. Si craiul 70 încă îi
p. 7 5 � punea Ducăi-vodă � ă nu vie în Ţara Mol davii că � u vinit în ' ţară alt dnmnu
d e la leşi, ce să aştepte acolo la dînsul şi-i va da de toate ce i-a trebui sau ,
de a nea, � să-i dea cîteva m i i d e cătane să-l pitreacă pănă l a scaon. Ş i
Duca-vodă 1 1 nici aşe n-au priimit. Ş i purcegind d e acolo ş i agiungîndn la
Cotele, lîngă Braşov, o samă de boieri a Ducăi-vodă, cărora le era giupine
sile in Tara Muntenească cu doamna şi era la u n sfat cu ceialalţ i boieri din
\J oldova, cu caimacamii, sfătuia pe Duca-vodă să treacă de la Braşov în Ţara
.\luntenească gîndind c ă-ş vor apuca giupînesile şi să vor închina Ia le�i c u
ceialalţ,i boieri ce era caimacami.
1; I ară M iron logofătul şi 72 Buhuş hatmanul ş i 7 2 Costantin postelnicul
Ciobanul, fiind mai aproape de casa Ducăi-vodă, n-au priimit acel sfat să
f.33 treacă de la Braşov în Tara // Muntenească zicînd : „Dacă n-am mărsu pin
Ţara l\fontenească cînd ne îmbiia Şerban-vodă, iar de a icea ce să căutăm ?
Ce mai bine este să mergem drept pe Oituz şi dacă om videa că n-om putea
merge la laşi de răul leşilor, noi om lua pe Trotuş în gios şi om merge la
Focşani " . Şi pe acel sfat au purces şi au ieşit pe Oituz. Decii oa_stea Ducăi
vodă, fiindu supărată de la sfîntul 73 Gheorghii pănă la svetii '.\ icolae , s-au
şi răsipit carii încătro au putut, pre la casăli lor, şi au rămas numai doao
steaguri de lipcani şi puţinei siimeni. Decii la I aşi n-au avut cu cine merge
şi au luat în gios la Domneşti de s-au dus.
18 I ară boierii carii sfătuia p e Duca-vodă de l a Braşov să margă p i n Tara
:\tuntenească, dacă au văzut c ă nu li să ascultă sfatul lor, ei s-au răzleţ it d e
Duca-vodă de la B raşov şi s-au coborît în Ţara Muntenească de ş-au găsit
giupînesile acolo di pe cum le era sfatul cu ceialalţi boieri, cinel au purces
din Iaşi Ia oaste, ca să-l părăsască pre Duca-vodă, să nu-l mai vază în ochi,
anume Gavriliţă Costachi vei vornic şi I o n Răcoviţă vel păharnic şi Gheor-
6;s-au S!'ris / scrie 66 a tu nce 67 Giurgev / Giurged(1 68 d e _ac?l � l e v i i p u tea c_�ivemisi ::; i
pănă
.
?
v i i vedea c u m a m a i fi / pănă v i i v ide c u m a mai fi_ �· e acolo t.� v 1 1 p u le d 1 1-
vemisi 69 Duca-vodă / el 70 u ngurescu 71 Dut:a-vodă / el 72 c u '3 sl m l ul / svet11
30
ghiţă tr�tii-logofăt şi alţii. Şi s-au dus în Ţara '.\1untenească, pre cum mai sus p.76
s-au scris.
Viind veste în Ţara Leşască precum craiul Sobeţchii şi cu nemţii au 19
bătut pre turci la Beciu, au şi început a să slobozi podghiazuri în Podolia,
în raiaoa turcească, a tăia şi a robi pre turci. Decii turcii, cîţi au putut prinde
de veste, au fugit şi s-au î nchis în cetate în Cameniţă iar prostimea, rusii,
satele s-au răsipit carii încătro au putut şi / au început a să slobozi tălhărit
şi in l\I oldova şi Brăneştii de la Cernăuţi şi au început oamenii de la cîmpu
a să bejeni spre munte.
Atuncea şi boierii caimacami îş făcea spaimă, mai mult ei <lecit alţii. 20
Îşi găsis(ă) vreme de au speriiat pre doamna Ducăi-vodă de au fugit în
gios la Brăila . Şi au fugit şi boierii la munte, să nu mai dea ochi cu Duca
vodă, să-şi mai dea sama de atîta mulţime de rămăşiţă ce le era asupră,
precum mai sus s-au scris. Atuncea şi oamenii carii era închişi cite de un an
şi mai bine pe la tîrguri pin 74 grosuri s-au slobozit şi au dat laudă lui Dum
nezeu.
Rădicatu-s-au Petriceico-vodă din Ţara Leşască cu boierii carii era 21
pribegi acolo 75 şi au vinit cu oaste în Moldova şi s-au scoborît Petriceico-
vod ă la Suceavă cu Demideţchii şi cu Coneţchii şi cu puţinte oaste c ăzăcească
s ă ia '.\Ioldova şi să margă să bată Bugeacul, fiindu tătarii duşi în oaste la
75 a
B eciu . Si de la Suceavă s-au scoborît Petriceico-vodă la Iasi' si au triimis
pe Savi � medelniceriul Zmucilă, careli mai pre urmă au fost şi ' banu marc
la alţi domn i, şi pre alţii prin bejenii, de scotea oamenii la oaste, pe moldo
veni, pre unii de voie iară pre alţii ş i ele nevoie. Şi s-au dus împreună cu
căzacii şi cu Coneţchii în Bugeac iar Petriceico-voclă au rămas în laşi. Decii
dacâ au măr.m în Bugcac tot tăia şi ardea prin Bugeac, tătarcele cele burdu
hoas(ă) le spinteca şi punea copiii pin pari �i sloboziia robii de pin obezi şi-i
lua cu bucateli cele tătărăşti şi aducea duiumuri // multe cit nu mai putea f.:l'i
să IP ia sama, c ă nu avea cine să le stea împotrivă. Şi aşe au umblat cîtă,·a p.77
neme arzindu şi stricîndu Bugeacul.
Duca-vodă, dacă s-au aşezat în Domneşti, au triimis pc Buhuş hatma- 22
nul de au bătut pre nişte adunători 76 ce era cu Yasilie H ăbăşescu!, să strîn-
s e se multe căpitenii de 77 oameni de ţară la JloYileni în malul Siretiului despre
Tecnci. Şi era şi aceia mergători la Bugeacu. Şi i-au răsăpit hatmanul Buhuş
cit nu s-au putut apuca de nemică.
Petriceico-vodă, dacă au sosit în Iaşi. îndată au slobozit podghiaz, 23
căzaci şi leşi, cu Demideţchii şi cu Costantin Turculeţ polcovnicul şi cu Bain
schii sărdariul, să margă să lovască pe Duca-vodă la Domneşti. Şi mărgîndu7s
podghiazul din Iaşi, au mărsu pre Siretiu în gios şi luundu mazili şi căpitani
şi sluj itori şi pre cine afla pin ţară, să să înglotească cît de mulţi.
Duca-vodă, înţălegind că vine podghiazu pe Siretiu, s-au sfătuit cu 2 t,
boierii cum YOr face. Buhus hatmanul sfătuia să să scoboare78a Duca-vodă din
Domneşti la Focşani, la m �rgine, că este mai fără de grije şi să vor găsi şi
sluj it.ori în lefe, dacă ari trebui, că in Domneşti este cu grije. Doamna Ducăi
vodă încă vinis(ă) de la Brăila în Focşani. Iar Miron logofătul au sfătuit
să nu s(ă) clintească nicăiri din Domnesti, că aceia ce vin sînt niste tălhari.
„Ce putere / au ei să vie asupra măriii ' tale : Să nu dăm locul, că pămîntul
74 pin / şi 75 acolo / cu dînsul ;; a scobori l / cobor i t 76 adună tori / adunături 77 de / şi 78măraindu/
0
purcegindu 78a scoboare / coboare
31
aGesta este frămîntat cu sîngeli moşilor şi a strămoşilor noştri". Şi cu acest
sfat înşelătoriu nu s-au clătit Duca-vodă din Domneşti, ce au făcut căutarea 79
siimenilor şi s-au aflat numai şesezăci de siimeni. Şi i-au băgat in curte, că
pănă atuncea era den afară. Era şi lipcani optzăci de oameni la doao steaguri.
Acea sta au fost luni în zioa de agiunul de Crăciun . Şi au triimis 8 11 doisprăzPci
lipcani cu �Juhareciro, căpitanul lor, în sus spre Răcăciuni, de straje. Şi a
doa zi în zioa de Crăciun era să m argă şi hatmanul cu ceialalţi lipcani să
p .78 iasă întru întimpinarea podghiazului. Iar sosind podghiazul la Răcăciuni întru
acea sară, au prinsu pre lipcani acolo în Răcăciun i şi i-au tăiat pre toţi.
:'\umai unul au scăpat şi, viindu noaptea să dea ştire, au dat piste nişte oameni
la Copăceşti, pe apa Trotuşului, şi dindu-i un om să-l ducă la Domneşti. el
l-au dus pintr-o dumbravă rătăcindu-l pănă în zuă. Şi cîndu au sosit lipcanul
drept Domneşti pin dumbravă, atuncea şi podghiazul au fost agiungînd
la curte in Domneşti fără de veste. Şi încungiurîndu curtea, era să între pe
poartă un rohmistru ce vinia înainte. Ce întimplîndu-să în poartă 8 1 Cerchez
bulu başe au văzut că sînt leşi şi au dat cu puşca şi au lovit pre acel rohmistru,
de nu s-au mai clătit. Şi au apucat poarta de o au închis siimenii cu m are
greu, că n ăvălis(ă) leşii la poartă să între. Duca-vodă atuncea şezusă la masă.
Lipcanii, luund banii de lefe, era toţi la gazda căpitanului 8 2 de le împărţiia
lefeli. _·1 luneca au plecat fuga cine încătro au putut să scape, caii lor pre la
gazde pin sat n-au apucat să să încălăreze. Duca-vod ă la masă cu l\Iiron
f. 3 5 logofătul 83 şi cu Costantin postelnicul iar Buhu ş hatmanul era // la o casă
departe de curte mai în gios. Şi dacă au auzit gîlceava la curte, numai cu
Dediul sărdariul şi cu vro cinci-şese lipcani ce scăpas(ă) călări şi au purces
călări spre curte. Ce întimpindu-s(ă) cu căzaci şi cu leşi, n-au putut răzbi
spre cmte, ştiindu că în curte era slujitori siimeni şi curtea lui vodă gîndind
c ă 84 să vor apăra. Ce ş-au întorsu giupineasa de au fugit în luncă cu sania,
iar el, hărăţindu-s(ă) oarece, au dat dos, oarece sprejenindu-s(ă) şi leşii cu
moldonnii a-i goni şi nemică nu le-au stricat că nici gonaşii nu pre îndrăzniia.
25 Au triimis atun cea hatmanul în Focşani la doamna pre Manolachi sul-
geriul să dea bani doamna să facă oaste de acolo din Focşani şi să vie la
<linsul, să margă să să bată cu leşii, să poată face vreo izbîndă. Şi dacă au
m ărsu .:\Ianolachi la doam �a n-au pus să strige în lefe n iscai slujitori ce au şi
p . 79 încălecat Stefan beizade 8 ", ginereli Ducăi-vodă, cu n işte siimeni şi cu slugi
de pre la boieri ce era cu doamna şi întru acea noapte au vinit la hatmanul
în Zăbrăuţi, la Şoldeşti. I ar hatmanul, dacă l-au văzut pre ginerele Ducăi
vod ă, numai ce s-au mierat pentru ce au vinit. Că el vrea să margă cu
86
gloata ce era să dea războiu cum ar fi putut, iar cela vrea fi stătut î n l aturi
şi lingă dînsu vrea rămînea ceia ce vinis(ă) hatmanului întru agiutoriu.
26 Purces-au cu toţii din Zăbrăuţi şi au m ărsu de noapte în cornul dumbrăYii
drept Domneşti. Ce n-au vrut s ă lovască noaptea temîndu-să să nu răpuie
oamenii, ce au socotit să aştepti pănă în zio să vază cine sînt. Iar nein
drăznindu-li să va întoarce şi va strînge oaste, ştiindu că în curte era şesezăci
de siimeni şi boiernaşi de curte şi altă gloată, să vor apăra cîteva zile, că
şi bucate J şi hrană de cai şi prav 87 de puşcă de agiunsu avea. Şi dacă s-au
făcut zio, s-au apropiiat prin arini lingă sat, pre din gios de curte, î ntru o
ripă şi au ieşit de au prinsu limbă pre u n celednic leav. Şi acela au spus cite
79 sluj itorilor so D uca-vodă 8 1 un bulubaşă anume 82 căpi tanului / rohm istrnl ui
83 D uca-vodă la masă cu }liron logofătul / '\Iiron logofătul şide cu Duca-vodă la masă
8� că / şi 85 beizade / vodă 86 m iera t / ciudi t 87 p rav / iarbă
32
steaguri sîntu de căzaci şi cite steaguri sînt de leşi 88 , de moldoveni, de toţi
ca cinci sute de oameni. Leşii sta denainte(a) curţii ţiind caii de frîu, că avea
grije de Buhuş hatmanul să nu vie cu tătarii să-i lovască. H atmanul Buhuş,
văzindu-i că stau stoliţi, au scos pre Dediul sărdariul cu vreo doaozăci de slu-
jitori ai lor de au m ărsu spre oastea leşilor ca doar ari încăleca şi s-au slo-
bozit 89 asupra lor şi atuncea , depărtîndu-s(ă) de 9 0 curte, sădea năvală şi hat
manul cu ai săi, să apuce despre curte şi, ieşind şi cei din curte, să vor bate
cu leşii. Că ceealaltă gloată de ţară, ce era luată cu de-a sila în podghiaz,
era toţi gata de fugă cit ari videa pre hatmanul. Ce mărgîn du Dediul săr
dariul pănă aproape de dînşii, au încălecat numai trii inşi din gloata leşilor
şi le-au ieşit înainte, întrebîndu-i ce caută. Dediul sărdariul au răspunsu în
limbă turcească iar ei au dzis : „ Vă ştim noi cine sînteţi, mai .bine să vi niţi p . 80
să fim tot de unii" şi s-au întorsu înapoi la ai săi. Iar temeiul lor, a leşilor,
sta neclătit înainte(a) curţii. Hatmanul lncăş s-au dat în gios spre gîrle, trimi-
ţind să-i mai vie agiutoriu, şi decii să vie asupra leşilor anume, că siimenii
din curte vor sta pentru domnu . Iar ei, cum s-au clătit hatmanul de acolea,
au şi deşchis portiţa de s-au închinat la podghiaz un bulubaşe anume Dediul,
nici de o nevoie, nici de o strinsoare, numai de vicleni ce era . Şi întrînd leşii
şi căzacii şi moldovenii, au luat pre Du ca-vodă şi pre boieri // pre toţi dezbră- f. 36
dndu-i, i-au lăsat cu pieile goale. Şi s-au întorsu podghiazul cu izbîndă şi cu
dobîndă, şi au dus pe Duca-vodă în Ţara Leşască şi acolo au murit. Şi cînd
îl ducea pe drum îl pusese într-o sanie cu doi cai, unul albu şi u nul murgu,
şi cu hamuri de teiu, ca vai de dînsul, ocără 9 1 şi sudălmi, de auziia cu ure-
chile. Şi agiungîndu la Suceavă, la un sat anume .. 92 au poftit puţintel
.
lapte să m ănînce . Iar fimeia gazda i-au răspunsu că „n-avem lapte să-ţi
dăm, că au mîncat Duca-vodă vacile 93, de-1 vor 94 mînca scîndurile patului
şi viermii iadului cei neadormiţi". Că nu ştiia fimeia aceea că este singur el
Duca-vodă. Iar Duca-vodă dacă au auzit 95 aşe, au început a suspina şi a
lăcrăma 96•
Că el să ţinea şi voroviia în casa lui, de să ispitiia să fie craiu în Ţara 27
l' ngurească şi un ficior al lui să fie în Ţara l\foldovii domnu şi alt 97 ficior să
fie domnu în Ţara Muntenească şi ginere-său hatman în Ucraina 98 • Că el îş
ţinea lucru prea sus, curtea lui, masa lui, cheltuiala lui ca un craiu ţinea şi
cînd ieşiia afară în nărod tot posomorit căuta, ca să-i ia oamenii de frică.
Că el apucasă învăţătură de la Vasilie-vodă, fiind că,măraş mare la Vasilie
vodă. Era om nu prea înalt şi gros, burduhos şi bătrîn, numai îş cerniia barba,
pe atîta să cunoştea că nu avea acătare minte sau frica lui Dumnezeu. Şi ce
gîndiia el să facă şi la ce să ispitiia şi Ia ce l-au adus păcatul şi osinda de la
Dumnezeu ! Şi aşe l-au dus pre Duca-vodă în Ţara Leşască de au murit acolo. p .81
Aşe ş-au agonesit de lăcomia / banilor, ce avea .
Era un boieriu anume Crsachi bogat întru această ţară a noastră. 28
Decii 99 cînd viniia să ia birul de la împărăţie de multe ori, cînd era în grabă,
ii încărca de Ia casa lui şi-l porniia la Poartă şi mai pe urmă îşi lua Ursach i
ban ii de la ţară. Şi nu l-au putut Duca-vodă să-l răbde pre acel boieriu, pre
cum sînt mulţi pintr-alte ţări boieri bogaţi, ce din domnie a lui a doa au
tnceput a să acolesi de <linsul şi au început a-l prădarea. Şi neputîndu răbda
Ursachi pre Duca-vodă, l-au pîrît şi la împărăţie 1 00, precum mai sus s-au
88
şi 89 s-au slobozi t / s-ar sl obozi 90 lingă 9 1 ocără / ocări 92 loc gol în toate mss. 93 d i n
ţ ară u4 vor / v a 9• aşe / că este aşe, ind a tă 98 lăcrăma / plinge cu amar 97 a l t / altul 98
Ucraina / Ocraina ou decii / de 1 0 0 impărăpe / Poartă
33
scris 1 0 1 • I ar mai pe urmă 1 02, ştiind Duca-vodă pe Ursachi că au avut gîl
ceavă şi pîră cu un neguţitoriu mare din Ţara Leşască, anume Bălăban, şi
au avut şi giudecată acolo în Ţara Leşască multă pentru nişte bude ce au
făcut ei împreună, triimis-au Duca-vodă la acel Bălăban de au vinit aicea în
ţară de au pîrît pe Ursachi şi i-au făcut strîmbătate lui l1rsachi Duca-1 odă.
Că l-au dat rămas să dea lui Bălăban vreo patru-cinci sute de pungi dr bani.
Şi aşe i-au luat tot şi l-au închis în temniţă cu tălharii şi-l scotea în toate
zilele de-I bătea la talpe pănă ce i s-au zgîrcit vinele de la picioare şi au
rămas olog pănă la moartea lui. Şi la moartea lui, din cea togăţie multă,
n-avea cu ce-l grij i. au vîndut un sat la Bacău anume Fîntînelile, de l-au
grijit. Aşe au făcut Duca-vodă lui Ursachi şi pe urmă i-au plătit Dumnezeu
si Ducăi-vodă.
30 ' Fost-au şi trii semne mari în zileli Ducăi-vodă, cînd au purces la Beciu,
f.37 că s-au arătat o stea pe ceriu cu coadă // de s-au văzut multe zile. l\lîncat-au
şi lupii 1 03 oameni. Fost-au şi cutremur prea mare. căzut-au atuncea şi turnul
cel mare din cetate(a) Sucevii, ce-i zicea turnul Nebuisăi.
31 l ară doamna Nastasia a Ducăi-vodă, după c e a u luat leşii p e Duca-vodă,
ea au rămas deodată în Ţara �funtenească şi au umblat mult pentru Duca
vodă, ca să-l răscumpere de la leşi. şi-l neguţasă cu leşii drept şeptezăci de
p. 82 pungi de bani să dea leşilor şi să-l lasă. Şi tri imiţind banii pin Ţara Ungurească
i-au poprit ungurii, cu îndemnarea lui Şerban-vodă, t emîndu-s(ă) că va ieşi
si-1 va sminti din domnie. Duca-vodă atuncea era în Liov slobod si oblicind
� ă au poprit ungurii banii l-au lovit cataroi, C(' să ::,ice dambla, d� voie rea
'
si au murit în loc u .
3 :! I ară doamna Ducăi-vodă, văzind ase. s-au dus cu t oată casa ei la Tari
grad şi aşe au început a o apuca dato�nicii unii de o parte, alţii de � lta,
,_,u feliuri, de feliuri de pricini, şi a o îngrozi, şi a o închide, şi a o jecui,
carii cum putea. agiungîndu-o osînda creştinilor. Carea mai pre urmă au v inil
şi la mai mare osîndă şi ocară, Gă au amăgit-o un grec de s-au măritat
după dînsul. A vîndu ea doi ficiori şi patru fete, n-au socotit cinstea ei, că
era mai mult bătrînă decît tinără. Şi după ce au mărsu după acel grec, au
amăgit-o de au dat bani şi odoară cîte au mai avut de au dat turcilor de l-au
pus beiu la l\Iana. Şi au mai şezut vreo săptămînă cu dînsa, pănă ş-au făcut
cheful, şi s-au dus la l\Iana dzicîndu că o va duce şi pre dînsa acolo. Şi aşe /
vreo doi tri i ani au şezut acolo şi n-au mai trim is la d însa să o ia, pănă s-au
hainit si el de la turci. I ară ea la bătrînete au rămas si săracă si ocărită de
voroav� oamenilor şi cu o casă plină de ' copii. Aşe a� plătit Şi Dumnezeu
Ducă i-vodă precum au făcut şi el altora.
* D OlUNIA A D OA A LUI PETRICEIC O - V ODĂ D E LA LEŞI

CA P. 81
1 Petriceico-vodă, dacă 1 au înţăles că au bătut pe turci la Beciu, s-au

scoborît cu moldovenii pribegi şi cu puţintei leşi în tîrgu în Suceavă şi au
început a strînge pe boieri, pre unii de nevoie iar alţii viniia şi de bună
1 0 1 scris / pomen i t 1 0 2 acmu 1 03 m înca l-au şi lupii / mînca şi lupul.
,.. Cap. IX 1 dacă / d u p ă ce
34
voie. Şi de a acolo s-au coborit la laşi şi au triimis podghiaz de au luat ş i
pe Duca-vodă. Şi au triirnis şi moldoveni i n Bugeac cu puţintei căzaci cu Coneţ- p . 83
chii căruia îi ::,icea şi „Conrţu Polsch ii" şi au încfput a prăda şi a strica, după 2
cum li-i obiceiul m oldovenilor dr sîn t gata la j acuri, după cum mai sus s-au
scris 3 la domnia Ducăi-vod ă.
Decii în scurtă vreme fără ::,ăbavă au nemerit şi tătarii din oaste de la 2
Beciu la Bugeac şi văz indu de atîta stricăciune ce le-au făcut moldovenii
si căzacii datu-le-au mare războiu moldovenilor si căzacilor. Decii moldo
�·enii 4 cum sint gata la jac, aşe sint 5 gata şi la f� gă, şi in scurtă vreme au
început a să răsipi in fugă, de au perit ca vai de <linşii, şi în Prut s-au
înecat. I ar căzacii, cu tabără legată, au trecut N istru! în ceea parte Decii ·
6•
tătarii au prădat şi au tăiat în ţară cit le-au fost voia.

Iară Petriceico-nldă, // văzind că n-are cu cine să stea, s-au întorsu din 3
Iaşi iar la Suceavă, şi, înţ ălegîndu că au pus turcii domnu pe Dumitraşco- f.38
vodă Cantacozino 7 , luat-au şi el m iere şi vin, cirfzi dr vaci şi de boi şi turme
de oi, ce au putut apuca, şi s-au dus în Ţara Leşască. Şi au stăpînit şi el,
de la leşi, de. la noemvrii pănă la fevruar8• Bogat bine şi folos au rămas
ţării şi de Ja Petriceico-vodă, pradă şi foamete mare I Şi s-au şi dus din boieri
cu <linsul : :\Iiron Costin vei logofăt �i A posto! Catargiu] vei comis şi Ilie Dră
guţăscul sărdariul şi Savin Zmucilă medelnicer şi frate-său Gheorghiţă şi
alţii.
* D OMNIA A D OA A LUI DUl\IITRAŞCO-V ODl

CANTAC OZIN O 1, ÎN ANUL 2 7 1 92
Înţălegind turcii d i cele 3 ce să lucrează în l\loldova precum 4 au luat 1

pre Duca-,·odă leşii, au pus domnu pe Dum itraşco-vodâ Cantacozino 5 ; şi viindu
la Gălaţi au răpezit cărţi în toate părţi să-ş vie cineş la locurile sale, că de la
puternica împărăţie sînt toţi iertaţi, oricine ce greşală ar fi făcut. Dec ii cine p .84
di pe unde au fost şi au auzit, de pin Ţara Ungurească şi din Ţara Munte
nească, toţi au vinit, fără df cit numai Buhuş hatmanul au rămas în Ţara l\Jun
tenească. Şi cei din Ţara Leşască n-au vinit, au mai zăbăvit şi au vinit la
domnia lui Cantemir-vodă. Decii viind domnia în Iasi si asezindu-s(ă) la 6
scaon era mare foamete, că fusese ţara toată bejenit ă şi n � au fost putut 7
oamenii ara şi nu să f ăcus(ă) piine şi era oamenii tot leşinaţi şi morţi de /
foame pe drumuri şi pe uliţe, cit să mînca om pe om. Si podghiazuri din Ţara
Leşască totdeauna să sloboziia în Jloldova de strica şi prăda, tălhărit foarte
mult era, şi de Ia Cotnar in sus era ţara pustie.
Piste Prut păziia joimirii drumul Cameniţii, de jecuia, şi tătarii încă 2
făcea mari gilcevi pentru prada lor din Bugeac ; şi 8 viind ferman Ia hanul de
Ia Poartă s-au aşezat cu moldoven ii. Piine atun cfa aducea oamenii de pin Ţara
Ungurească şi de Ia tătari, cite puţinte. lară în Iaşi era mare 9 nevoie, că trecea
2 d u p ă / de p e 3 scris/ p o m e n i t � m oldoven i i / corect fafâ de moldoveni lor, ms . Iordan 5 aşe
slnl / şi 6 :;\ i s l ru l l n ceea par te / pes te :;\ is l ru 7 Can t acozino / Ca l acozino 8 fevruar I fi'i urar.
* Cap. X 1 Can lacozino / Ca lac ozino 2 ln a n u l / l a velel 3 d i cele / de 4 prec u m / c u m
5 Cantacozino / Catacozino 6 l a / l n 7 n - a u fost p u l u l / nn pu l usă 8 şi / c e 9 mare (repeta t )
35
paşi la Cameniţă cu haznele şi cu zairele 10 şi nu era harnici să-i grijască de
bucate şi de cai şi umbla turcii singuri pre la gazdele boierilor de le lua caii.
3 Atuncea domnul muntenescu Şerban-vodă au încărcat pîine de ai lui,
arată cu plugurile lui, citeva sute de cară, şi 1 1 a u dus-o l a Cameniţă avîndu
poroncă de la împărăţie. Iar oamenii în tîrgu în Iaşi ardea curţile boierilor şi
ogrăzile şi a altora, de arsese 1 2 tîrgul mai giumătate, că nu era cine să aducă
lemne. \'itele era scumpe, miere(a) era scumpă, găineli mai nu era în ţară,
găina era cite un leu, oul cite zece bani i:, oca de unt cite doi orţi bătuţi şi
era şi cîte un zlot, oca de brînză era cite doaozăci de bani 1 4 iar bani ieşis(ă)
mulţi în ţară, dar bucate nu era .
lară c înd au fostu î n al doilea an a domniii lui Dumitraşco-vodă Can ta
co::.ino , început-au a vini mulţime 1 5 de cară tătărăşti cu mălaiu de vîndut în
I aşi. Decii Dumitraşco-vodă pus-au de au făcut mierţa mare şi au pus de au
strigat crainicul să nu cumpere nime pănă în trii zile, că-l va înţăpa pre careli
f.39
va cumpăra. Şi aşe au rumptu preţ m ierţîi cite // un leu bătut şi piste doao
p.85 trii săptămîni s-au coborît mierta si la un zlot . Decii au început bietii oameni
săracii a să sătura, numai era gre� 16 , că era h ămesiţi şi leşinaţ i de foamr şi
unii m uriia . Chemat-au atuncea Dumitraşco-vod ă de cîteva ori 1 7 pe Buhuş
hatmanul să v ie în Moldova din Tara Munten ească , fiind om harnic la ostire
şi trebuitoriu la aceea vreme. D�r el, văzind nemile neaşezate în l\1ol do\-a
şi fiindu şi bolnav, n-au Yrut să vie. Care i s-au tîmplat aşeşi şi moarte acolo,
5 în sat în Ruşi. Iar Dumitraşco-vodă, văzind că nu va să vie, au căutat în pizmă
şi au ales un boieriu care era mai sărac şi mai prost, anume Zosim Başotă,
măcară că era de neam Yechiu, dar nu era el harnic de aceea boierie la aceli
vremi, nici el nu avea aceea nedej de, nici în gîndu nu-i era , n ici gîndiia şi
aşe numai fără de veste din tîrgu l-au luat şi l-au dus la curtea domnească de
l-au îmbrăcat cu caftan şi 18 l-au pus hatman.
Dumitraşco-vodă era 19 om bătrin, grec ţarigrădean de neamul lui,
de Cantacozineşti 2 0 • şi mai înainte vreme au fost 2 1 vistiernic m are şi în Ţara
l\Iu ntenească, la Grigori 22-vodă. Şi era om nestătătoriu la voroavă, telpiz,
amăgitoriu, giambaş de cei de la Fener din Ţarigrad şi, după aceste după
toate, era hătrîn şi curvar. Doamna lui era la Ţarigrad, iar el aicea îşi luasă
pre o fată a unii rachieriţe di pe Podul Yechiu, pre anume îi dzicea rachieriţii
Arhipoaie. Iar pre fată 23 o chiema Aniţa şi era ţiitoarea lui Dumitraşco-vodă
şi 24 o purta în viderea 25 tuturor între toată boierimea 26, de o săruta şi o
purta cu sălbi de galbeni şi cu haine de / şahmarand şi cu şlic de samur 27
şi cu multe odoară împodobită. Şi era tînără şi frumoasă şi plină 28 siliman, ca
o fată de rachierită. Si o trimitea cu carîta domnească, cu siimeni si cu vornici
şi cu comisi zioa 'a miazăzi mare pe uliţe la feredeu şi pe la mănă;tiri şi pe la
vii, în primblări. Şi făcea şi pre boieri de -ş triimitea giupînesile cu dînsa.
Şi după ce viniia de la primblări, triimitea giupîneselor daruri canaveţe, bela
p .86 coas<e), căci i-au făcut cinste de au m ărsu cu dînsa în primblare. Şi după
ce s-au mazilit, au luat-o cu dînsul de 3 0 au dusu-o în Ţarigrad 3 1 şi au m ăritat-o
după o slugă a lui, după un grec. Căutaţi, fraţilor, iubiţi cetitori, de videţi
ce este neomenia 32 şi curvia grecească ! Că el, de bătrîn, dinţi în gură nu avea,
1 0 zairele / zaharale 11 şi / de 1 2 arsese / au arsu 13 zece bani / u n potronic H doaozăci
de bani / doi potronici 15 de taberi 16 c ă murie 17 să vie în ţară 1 8 şi / de 19 u n 2� Cantaco
zineşti / Catacozoneşti 2 1 au fost / fusesă 22 Grigori / Gligori 23 care 2J şi / de 2 0 vederea /
vedeală 2s de- o ţine în braţi 27 samur / sobol 28 de 30 de / şi 3 1 eu dînsul 32 neomenia I
omenia
36
dimineaţa îi încleiia dinţii, fiindu legaţi cu sirmă, de-i punea în gură, iar sara
îi descleiia cu uncrop şi-i punea pe masă. Şi carne în toate posturile cu turcii
dimpreună mînca. Oh, oh, oh, săracă ţară a Moldovii, ce nărocire de stăpîni
ca aceştia ai avut, ce sorţi de viaţă ţi s-au vinit 33, cum au mai rămas om trăi
toriu în tine, de mare mirare este, cu atîte spurcăciuni de obiceiuri ce s(ă)
trag pănă astăzi în tine, Moldovă ! Şi din vreme în vreme tot s-au mai adaos
spurcateli de obiceiuri, care mai înainte să vor scrie fieştecare 34 la rîndul lor.
Tîmplatu-s-au atun cea în zilele acestui domnu de au găsit cîteva mii de 7
galbeni 35 în mănăstire in Rişca, puşi de ctitorii 36 bisericii, carii cîndu s-ari
găsi să-s(ă) înnoiască în mănăstire cele ce ar fi de trebuinţă mănăstirii şi i-au
luat toţi Dumitraşco-vodă şi nemică n-au l ăsat mănăstirii de // chivernisală sau f.40
să tocmască ceva în mănâstire, fiind mănăstirea săracă.
Aşijderea ficiorii lui Chiriac Sturzii vornicului, Ion şi cu Sandul, care acel 8
Ion au agiunsu mai pe urmă şi vornic mare la alţi domni, aceşti boieri pîriia
pe o maştihă a lor la Dumitraşco-vod ă zicînd cum că ar fi rămas mulţi bani
de la tatul lor Chiriac Sturze şi lor nu va maştehă-sa 37 să le facă parte. Decii
Dumitraşco-vodă, cu meşt1�rşugurile lui au aflat unde era banii şi au triimis
şi i-au luat toţi şi nemică nu le-au mai dat acestor boieri, nici lor, nici maştihăi
lor. Şi după ce s-au mazilit Dumitraşco-vodă s-au dus maşteha acestor boieri 38
la Ţarigrad, de au zăbăvit şese lun i giumătate de an şi ş-au aprinsu rogojini
în cap, de l-au pirît la împăratul pe Dumitraşco-vod ă şi nemică n-au putut
isprăvi 39 • Şi au mincat banii toţi Dumitraşco-vodă.
lară boierilor celor mari le arăta dragoste şi cinste că nici prea mult 9
n-au domnit a doa domnie, nici vremile nu-i sluji ia, ce nu avea într-alt chip P · 87
cum face, ce numai îi căuta să le arăte dragoste, că nu-i da mina într-alt chip
să facă.
Şerban-vodă, fiind domnu în Ţara i\Iuntenească, era veri primari cu 10
Dumitraşco-vodă d i pe Cantacozineşti şi avea vrajbă între dînşii şi pizmă incă
di pe cînd era tineri, de pre la Grigori-vod ă şi tot să piriia la Poartă unul
pre altul. Atuncea au chiemat Şerban-vodă pre Buhuş hatmanul şi l-au învăţat
să margă la Focşani şi să să agiungă cu boierii moldoveneşti şi să le scrie 4 0
să fugă J la <linsul în Ţara l\fontenească, că el le va purta de grije, să nu şază
în i\Ioldova, că Dumitraşco-vod ă au făcut ferman să-i taie pre toţi boierii din
Moldorn, dzicîndu că boierii au adus pre leşi de au luat pre Duca-vodă şi
au prădat Bugeacul şi ţinea acel ferman ascunsu gata . Decii Buhuş hatmanul,
pe poronca lui Şerban-vodă, s-au dus la Focşani şi au scris 4 1 lui Gavriliţă
vornicul.
Decii Gavriliţă vornicul s-au şi răd icat, cum au înţăles, cu ficiorii lui 11
şi cu alţi boieri din Ţara de Gios, cu cîţiva , şi au fugit în Tara Muntenească,
la Şerban-vodă. Iar Şerban-vodă, după ce i-au văzut că au vinit la <linsul,
tare s-au bucurat şi au şi răpezit la Poartă harzuri de la boieri cu pîră asupra
lui Dumitraşco-vodă. Şi cu silinţa şi cheltuiala lui Şerban-vodă au isprăvit
să margă boierii la Obluciţă, la Suliiman-paşe, fiindu sarascheriu acolo, să
le ia sama cu Dumitraşco-vodă, să-i giudece. Decii Şerban-vodă, avîndu prie
teşug cu Suliiman-paşe şi avîndu nedejde pe dînsul, au chiemat pe boieri de au
3� ţi s-au vinit / ţ-au căzut 34 S<1 vo r scrie f i eş tecare / s- or µomeni cineşi 35 acolo 36 e l i tarii/
t1tori pen tru treaba mănăstirei 37 maştehă-sa / maşteha lor 38 vorn iceasa lui ( ' 1 iriac S lur
dzii 39 isprăvi / face, să isprăvească ceva 4 0 scrie / dzică 4 1 scris / spus
37
sfătuit pe cine vor rădica domnu dintre <linşii, după c e o r isprăvi. Ş i a u socotit
cu toţi i pre Costantin Cantemir cliuceriul , fiind om bătrîn ca de ş eptezăci de
ani şi 4 2 socotind că nici carte nu ştiia şi gindind 43 boierii că-l vor purta după
cum 44 le va fi voia lor, şi de va fi şi rău, încă nu va trăi mult, că era bătrîn,
·p.88 că alţ ii 45 n-au priimit 46 să fie domnu. Şi au giurat Cost1u1tin Cantemir cliu
ceriul lui Şerban-vodă că din cuvîntu l lui nu va ieşi, ce-i va poronci pe voie
f. 4 1 i-a face de toate. Şi i-au dzis // Şerban-vodă lui Cantemir să nu fie protivnic
creştinilor, că el încă nu este. Pentru că 47 Şerban-vodă avea bună nedejde
că va dezbate toată creştinătate(a) din Ţarigrad încoace de supt mîna tur
cilor. Că pe aceea vreme să bătea sultan Mehmet împăratul turcescu cu nemţii,
<·u Leopold . împăratul nemţăscu , şi-l tot bătea �eamţul pe Tureu şi luas(ă)
mult locu Neamţul de la Turcu . Şi să agiunsese Şerban-vodă şi eu nemţii şi
cu l\foscul şi cu leşii. Şi moscalii încă b ătus(ă) atuncea 48 cetate(a) r\ zacul şi
era să margă şi la Crim. Şi gîndul şi gătirea lui Şerban-vodă era să fie el
împărat în Tarigrad . Şi cu acel mij locu siliia să facă pre Cantemir domnu
în :\ Ioldova , coborîndu-s(ă) şi Ieşii să să împreune, să să facă tot unii asupra
turcilor. Şi iarăş au mai giurat Cantemir lui Şerban-vodă pentru doi boieri
greci ce era în Moldova trăitori 49 anume Iordachi şi Manolachi 5 0 , cărora le
:. icra Rusăteştii, cum a merge Cantemir cu domnie să-i şi prinză, să-i omoară.
Şi mai avea aceşti doi boieri încă trii fraţi la Ţarigrad 5 1 anume Lascarachi
şi .'.\Iihălachi şi Scarlatachi, cinci ficiori a Cupariului celui b ătrîn, a lu i Rusăt,
tot de un neamu di pe maică cu Şerban-vodă. Numai să apucas(ă) de să
În\Tăjbisă de la vreme(a) Ducăi-vodă, di pe cîndu era Duca-vod ă domnu
în Ţara Muntenească. Aşijderea au mai giurat Cantemir 52 lui Gavriliţă : luund
domnia Cantemir să nu s(ă) atingă sabia lui de dînsu sau de vreun ficior a
lui, pentru că 53 el vede şi cunoaşte Gavriliţă / pe ficiorii lui că nu sînt toţi
aşnaţi la minte, ce o samă de dînşii sînt şi cam zlobivi.
12 Şi cu aceste lucruri, după ce s-au sfătuit şi le-au aşezat, au purces cu
toţii la Obluciţă la Suliiman-paşe. Decii şi Dumitraşco-vodă despre partea lui
au ales boieri de frunte şi de cinste şi i-au triimis acolo la Suliiman-paşe,
p .89 să stea la pîră cu ceialalţi boieri. Şi au şezut acolo zăbăvind 54 e îteva zile .
Şi întru o zi numai ce au îmbrăcat cu caftan de domnie în Moldova pe Can
tem ir şi au gătit pe Husain-beiul de la cetate de la Vozia de l-au triimis cu
mazilie înainte la Dumitraşco-vodă să-l ia din I aşi şi să-l ducă la Ţarigrad .
13 lară boierii carii era 55 trimişi despre parte(a) lui Dumitraşco-vodă,
Balşe vornicul şi alţii, dacă au văzut că au îmbrăcat pe Cantemir cu caftan
de domnie, s-au înc:hinat lui Cantemir-vodă. Decii Cantemir-vodă i-au şi pus
pre dînşii 56 de au scris cărţi cu vicleşug lui Dumitraşco-vodă, pecum au
isprăvit ei caftan pe voia lui Dumitraşco-vodă de la Suliiman-paşe şi l-au
triimis înainte cu 57 Husain-beiul de la cetatea Vozia 58, caftanul înainte
împreună e;u Toader arrnaşul Fliondor. Că arrnaşul Fliondor încă au fost 59
pribag cu ceialalţi boieri, numai 6 0 au scris 61 bine de <linsul boierii lu i Dum i
traşco-vodă, cum nu-i 6 2 vinovat, că nu s-au amestecat cu ceialalţi boieri pribegi.
Iar pre ceialalţi 63 boieri, pe Cantemir şi pe Gavriliţă, i-au pus Suliiman-paşe
42 o m pros t , mai d e gios 43 gin d i n d / sor o t i n d H după r u m / prerum J; mai d e c i n s t e şi

mai d e neam 46 n-au p ri m i i t / nu p r i i m e 47 pen lru d1 I căci 48 a L11 ncea / la ace vreme
49 fraţi pre 5 0 r i i n d d e n eamul lor aceşti doi boi eri 51 pre 52 şi 53 că /_căci ;J z ;1băv i n d / la
p iră 55 carii era / c e i 56 p e acei b oieri, pe B a l ş e vornicul ş i p e a l ţ i i "7 e u / pe 58 Yozia / de
la Tigh i ne cu 59 au fos t / fusese 6 0 ceielalţi b oieri a l u i D u m ilraşco- v o d ă G l au srris / scrie
62
n ic i u n 6 3 ceial a l ţ i / aceie
38
tot in hieră şi i-au dat pe minule 64 lor să-i aducă cum mai de grabă 65 la Dumi-
traşco-vodă,.// f.42
Decii Dumitrasco-vodă, cum au văzut cărtile boierilor lui, a lui Balse 14
vornicul şi a celora!a'iţ i, îndată au crezut. Şi s-au b ucurat şi s-au gătit cu ma ; e
alai de au ieşit intru întimpinarea lui Husain-beiu la Valea Adincă, după
obicei. Şi intimpinindu-s(ă) cu Husain-beiu acolo, s-au impreonat cu <linsul
şi nem ică nu i-au spus, nici Dumitraşco-vodă n-au priceput de mazilie. Şi
acolo şi Toader Fliondor s-au impreonat cu <linsul şi-l căiia Dumitraşco-vod ă
p e :Fliondor şi arăta dragoste ş i milă cătră <linsu. Ş i de acolo s-au întorsu
înapoi, după ce s-au impreonat cu alaiul şi cu caftanul înainte, pănă ce au
intrat in Iasi, in curtile domnesti.
Şi aşt �ptindu D umitraşco �vod ă să-i puie caftanul in spate _ Husain-beiu, 1 5
iar el i-au cetit ferman de mazilie şi au pus caftanul în spateli lui Ion Răcoviţă p . .9fJ
vornicului, să fie caimacam , păn a vini Cantemir-vod ă in scaonul domniii.
Iară Toderaşco vistiernicul,· ficiorul lui Iordachi Cantacozino celui bătrîn, ! fi
fiind văr prim are cu Dumitraşco-vodă, era în mare cinste la Dumitraşco-vodă.
El era alfa şi omega atuncea in Ţara Moldavii. Pusu-I-au pe dumnealui Husain
beiu în hieră şi l-au dus la gazda lui, ca �ă-1 puie la popreală pănă a vini Can
temir-vodă, Eă dea sarr. ă de răsii;a ţării. DEcii mai i;e urm ă au st ătut boierii
caimacami şi cu puţintea cheltuială la Husain-beiu şi l-au dat pe chizăşia lor
să stea faţă. Iar Dumitraşco-vodă văzind ace�te, pllngrn de să răEăpiia înainte
a tot nărodul. Şi s-au gătit i;ănă a triia zi �i au purces la Tarigrad precum
este obiceiul domniloru mazili. Şi la purcesul lui 66 s-au făcut rr.ari gîlceY i
ş i cala/balic . Fliondor armaşul ş i c u frate-său Gheorghiţă Ciudin ş i c u Mitre
căpitanul şi cu Mileştii şi cu alţ.ii au buzurluit tot tirgul şi slujitorimea
asupra grecilor tot cu pietri şi cu bE-ţe. de era curtea domnească plin ă d e
oameni şi pe zidiuri sta oamenii. I a r grecii t o t î n casă �idea, lingă Dumitraşco
vod ă, şi să ascundea carii pe unde putea . Şi mai vîrtos căuta pre un grec pre
anume Sarăeni, careli au fost de au fo� t bătut stupii lui Gavriliţă 67 şi au
fost dat ştiubeilor foc . Şi oblicind Husain-beiu de la gazdă, au alergat mai
d egrab(ă) cu cîţiva turci, slujitori ai lui, şi au început a bate şi a împrăştiia
nărodul. Şi au prinsu şi pre frate li l\Iilescului şi ls l-au bătut pre rău cu buzdu
ganul I-lusain-beiu . Şi purcegînd din laşi Sarăeni şi alţ i greci, tot denaintea
lui Husain-beiu mergea , ca să nu-l poată lua moldovenii. Că să agiunsese
Dum itrasco-vodă cu Husain-beiu de tinea cu <linsul. Si la iesitul din curtea
domneas � ă Dumitrasco-vodă arăta f� ntazia. de dzice� surle i i si' trimbiteli
şi bătea dobeli. Dar 'năroadele tot îl suduia şi-l hitcăia şi arunca cu pietr i şi
cu lemne după dînsul. Şi cu această cinste frumoas ( ă) au ieşit Dumitraşco-vodă p . 91
din Moldova . Şi i s-ar fi căzut pre cale şi mai mare cinste să pitreacă, că
de la dînsul s-au scornit hîrtiile, el le-au scos înt ăi, de este acel madem bun si'
pănă acum 69 în .Moldova .
Aşijderea la acea gîlceavă prins-au Fliondor armaşul la gazd ă pre un 1 7
grec anume Mavrodin păharnic şi l-au bătut şi l-au dezbrăcat, de l-au lăsat
numai cu cămeşe. Şi l-au legat şi l-au pus pe un cal îndărăpt cu faţa spre
coada calului şi- i didese coada în minu 7 0 de o ţinea în locu de friu şi-l // f.43
ducea prin mijlocul tirgului la Copou la primblare şi-l prăviia tot nărodul
zioa amiazăzi mare. Şi-i dzicea ficiorii carii îl ducea : „ Dzi, grece, cal murgu
8 4 m inule / m i na 8" grabă / sirgu 88 D u m i t raşco-vodi""t d i n I aş i 67 vornicul u i 68 ş i / de 69 acu m /

astăzi 70 m i nu / m i i ni
39
la fintîna Bordii" iar el nu putea zice ,,cal murgu la fîntîna Bord ii", ce zicea :
„alogo murgo sto fîntîna Bordii" . Iar slugile lui Fliondor îi da palme şi-i
dzicea : „ Dzi, grece, bine, nu dzice aşe". Acestu feliu de zeefet frumos i-au
făcut. Şi după ce au vinit Cantemir-vodă iar l-au mai bătut şi l-au surgunit.
Iar apoi la Costantin Duca-vodă iar au vinit în tară si 7 1 au fost vistiernic
mare. Şi mai pre urmă 7 2 l-au prinsu Antiohii-v o'dă C � ntem ir şi l-au jecuit
şi l-au triimis 73 şi în ocnă de au şezut. Şi la Mihai-vodă iar au vinit în ţară
şi 74 pănă ce au murit 7 5 şi nu să mai putea 76 curăţi ţara de dînsul.
18 Aşijderea tîmplatu-s-au şi alt grec la mazilia lui Antonii-rndă Rusăt,
anume Palaloga, de l-au luat cu piele, gol, din feredeu şi pre acela, de să
pomeneşte pănă astăzi.
19 Şi la Alexandru-vodă I liaş iar, ce au păţit Batişte şi alţii, şi la alţi domni !
Şi în Ţara Muntenească de cite 77 ori în cîte 77 rinduri s-au tîmplat grecilor
de au păţit 78 răutate şi nu s-au mai putut curăţi aceste doao ţări de <linşii.
20 Aşe socotescu eu cu firea mea această proastă : cîndu a vrea Dumnezeu
să facă să nu fie rugină pe her şi turci în Ţarigrad 79 şi lupii să nu mănînce
p .92 oile în lume, atuncea poate nu vor fi nic i greci în Moldova şi în Ţara Mun
tenească, nici or fi boieri, nici or putea mînca aceste doao ţărî, cum le m ănîncă.
Iar alt leac n-au rămas cu condeiul mieu să mai scriu 8 0 ca să pot glei.
Focul îl stingi, apa / o iezăşti şi o abaţi pe altă parte, vîntul cînd bate, te dai
în laturi întru un adăpost de 8 1 te odihneşti, soareli întră în nuor, noaptea
cu intunerecul trece şi să face iar lumină, iar Ia grec milă sau omenie sau
dreptate sau nevicleşug, n ici unele de aceste nu sînt, sau frica lui Dumnezeu .
l'umai cînd nu poate să facă, rău din faţă să arată cu b lîndeţe. iar inima şi
firea tot cit ar putea este să facă răutate. Căutaţi de cetiţi la hronograful
grecescu, de vă încredinţaţi şi mai bine 8 2 cîndu au fost ei 83 puternici şi
împărăţia era a lor, ce făcea 8 4 şi ce lucra !
21 l ară după c e au vinit Cantemir-vod ă l a scaonul domniii î n Iaşi, trii-
mis-au boieri de ţară la Poartă după Dumitraşco-vodă de l-au pîrît la lidriiu .
Şi au triimis şi pe văru-său Toderaşco vistiernicul Cantacozino, împreună eu
ceialalţi boieri, de l-au pîrît tot la ochi şi l-au închis pe Dumitraşco-vodă şi
l-au făcut de au cheltuit mulţi bani. Numai, n ărocirea lui au fost de au scăpat
cu zile, că au apucat de au dăruit u n hamgeriu de m are preţu veziriului şi
aşe au h ălăduit cu viaţă. Şi după acee n-au pre lungit, fiindu mazil acolo,
şi au 85 murit şi i-au rămas casa în multă lipsă şi în m are sărăcie.
22 Aşijderea şi Toderaşco vistiernicul , după ce s-au pîrît cu Dumitraşco-
vodă acolo la Udriiu, s-au războlit şi au murit. Şi fiindu Şerban-vodă cu
dînsul văr primare au triimis cu mare cheltuială de i-au luat oasăle de la
Udriiu şi le-au adus pin Ţara Muntenească şi le-au adus în Moldova, de le-au
f.44 îngropat ficiorii lui în m ănăs//tire în Bisericani, fiind ei ctitori 86, Cantaco
zineştii, la acea sfîntă m ănăstire. Şi au rămas dator din vistiernicie . ce au fost
P· 93 vistiernic mare la Duca-vodă şi la Dum itraşco-vodă Cantaco::.ino, cu vreo doao
zăci de pungi de bani şi mai bine. Aşe sînt de bune boieriile în Ţara l\foldovii
de la Vasilie-vodă încoace pănă la o vreme.
7 1 ş i / de 72 iar 7 3 t r i i m is / pus u şi / d e au trăit 7 5 d e b ă trîn 7 6 să m a i p u le / s-au mai putut

7 7 c i te / c î t eva 78 necinste şi 79 să nu fie 8 0 scriu / pomenescu 8 1 d e / ş i 8 2 p e 83 e i / grec i i 84 pre
a tu nce 8 5 şi 8 6 aceş t i b oieri .
40
* D OMNIA A LUI C OSTANTIN CANTEMIR-V ODĂ 1 ,
Î N ANUL 7 1 93, IUNIE 10
Venit-au domnu ţării 3Ioldovii Costantin Cantemir-vodă pre careli l-au 1

ales la domnie boierii Tării ' Moldovii în locul lui Dumitrasco-vodă ranta
cozino cu nevoinţa 2 lui şerban-vodă, domnului muntenescu, ' pecum mai sus
s-au scris. Acest domnu Cantemir-vodă au fost de neamul lui 3 de la tinutu l
Fălciiului. Şi dacă s-au rădicat la virstă s-au dus in Tara Leşască de a� slujit
la oaste, pănă au agiunsu de au fost rohmistru , mai mare p e o sută de oam en i
de oaste. Apoi viindu în Moldova , s-au dus cu Grigoraşco-vodă Ghica în Ţara
Muntenească şi fiind om de treabă au fost acolo ceauş spătărescu . Şi era om
v iteazu şi cu sfat bun.
După aceea, viind aicea în ţară, în Moldova, şi sluj ind bine domnilor, 2
au fost 4 căpitan mare, şi apoi au fost şi sărdariu şi mai pre urm ă au fost şi
cliuceriu mare. Fost-au şi capichihaie la Poarta impărăţiii, ştiind Jim bi 5•
Şi fiind om bătrîn, cu alesul tuturor boierilor moldoven i carii 6 era pribegi
în Ţara Muntenească l-au rădicat domnu, cu cheltuiala lui Şerban-vodă, dom
nului muntenescu, precum mai sus s-au scris./
Şi t itluşul lui nu scriia Cantemir-voevoda ce numai Costantin-voevoda. 3
Carte nu ştiia, ce numai iscălitura învăţas(ă) de iscăliia 7• Practică bună avea
la voroavă, era sănătos, mînca bine şi bea bine. Semne multe avea pe trup
d e la războaie, în cap şi la mîini, di pe cînd fusese slujitoriu în Ţara Leşască.
La stat nu era mare, era gros, burduhos, plin la trup , rumăn la faţă 8 , barba
îi era albă ca zăpada. Cu boierii trăiia b ine, pănă la o vrem e, pentru că era p .94
om de ţară şi-i ştiia pre toţi, tot anume pre careli cum era. Şi nu era mindru,
nici făcea cheltuială mare ţării, că era un moşneag fără de doamnă. Şi avea doi
ficiori, beizadeli, pre Antiohii şi pre Dumitraşco şi era zălog la Poartă şi cu
alţi ficiori de boieri. Şi era bine în ţară dintr-alteli, numai nu putea trăi
oamenii de poghiazuri leşeşti, că era ţara pustie din Iaşi în sus. Şi din toţi
b oierii era mai ales la acest domnu Gavrilită vornicul si cu ficiorii lui. Era el
boieriu şi chivernisiia precum îi era voia. ş i era o sam ă din ficiorii lui Gavri-
liţă vornicul can fără de ispravă şi zlobivi, pre anume Lupul şi Solomon şi
Costachi. Avea slugi tălhari la casăli lor, de ţinea drumurili, de ucidea turcii şi
fura bucate din Bugeac, cai, iepe. Şi să făcea farmutali totdeauna şi slimuri
cu tătarii pentru fapteli lor şi beţii multe şi gîlcevi şi bătăi făcea p in tîrguri
şi nebunii şi nu putea să dzică nime nemică de frica lui Gavriliţă vorn icului
şi domnul, deşi ştiia, răbda.
Vinit-au atuncea şi l\liron logofătul din Ţara Leşască foarte scăpat şi 4
l -au avut Cantemir-vodă în milă şi // în cinste. Şi avind trii ficiori i-au boierit, r. 45
pe I oniţă l-au făcut sărdariu, pe Nicolai logofăt al triilea, pe Pătraşco cămăraş
mare şi ş-au logodit Cantemir-vodă şi o fată cu <linsul, pre anume domniţa
Safta. Iar pre Miron logofătul l-au făcut staroste la Putna .
Pre aceea vreme au pus 9 Cantemir-vodă hatman pre Velicico , ce era 5
frate cu Miron logofătul şi intru ac8a vreme ieşit-au 1 0 cu puţintea oaste ce
avea spre ţinutul Sucevii, împotriva a multe podghiazuri leşeşti ce umbla
de strica în ţară. Găsit-au atuncea un podghiaz mare la Baie şi s-au lovit
* Ca p . XI 1 vodă / voevoda 2 şi c h e l l u iala 3 n pa m 1 1 I l u i / oamen i p roş ti 4 au fos t / I-au
pus • m u l te 8 c a r i i / c e ' ise ă l i i a / o f<lre 8 b u z a t 9 au pus / p usPse 1 0 ha t manu l Velic iro
41
Velicico hatmanul cu <linşii prea tare. Hatmanul V elicico năvăliia în războ iu
sîngur cu suliţa a mînă cit 1 1 l-au lovit dintru o puşcă 1 2 de i-au rumptu zaoa
de pre lingă grumazi 13 şi altul l-au lovit de i-au ru·mptu spogirniceala de la
frîul calului şi altul i-a'u lovit, dintr-un 14 sineţ, dirlogul de la şea şi n-au pu Lut
p.95 să izbîndească. Şi au purces moldovenii în răsipă şi au fugit hatmanul V di
gico şi multă stricăciune au făcut acel podghiaz leşescu şi 15 alte multe pod
chiazur i leşeşti Im·iia pe alte locuri, de strica în ţară.
6 Mai lov it-au un podghi�z leşescu pre Velicico hatmanul între vii la Copou,
de l-au gonit pănă î n laşi 1 � . Velicico hatmanul era un om de-a firea şi d e
treabă l a toate socotelile lu i ş i îndrăzneţu bun. Numai, neavînd nici c u cine,
au doară nici noroc la războiu, poate fi, nu avea să- i slujască, că pe unde mergea
îl tot bătea.
7 Atuncea avîndu nemţii oaste cu turcii încă di p c cînd s-au fost bătut la
B eciu şi tot bătea nerr.ţii pc turci şi să lăţisă 1 6 nem ţii, decii şi leşii era la un loc 17
cu nemţii şi da / lrş ii rr.oldovenilor Ide şi s ă dmese mai toţi moldovenii la
leşi, boierenaşi 18, slugi boiuqti, dujituri şi viniia de j ecuia în ţară, în Mol
dova. Yinis(ă) aici în ţară trii sirbi 19 la Duca-vod ă 20 să slujască, carii acei
sirbi mai înainte vrem e au (e st ch esăg ii, p r e anume I lie* şi Stanciu] şi Dima
luruc şi s-au ispoveduit la un călugăr grec în Gălaţi, după ce au trecut 2 1
Dunărea, şi acel călugăr i-au pîrît la Duca-vodă pre acei sirbi de le-au luat
Duca-vodă şeptezăci de pungi de bani şi multe odoară scumpe. Şi pe urmă ş-au
găsit vreme de s-au dus în Tara Leşască şi aceia au bătut pre hatmanul Veli
cico la Baie şi făcea multe podghiazuri şi răutăţi aici în ţară 22, că era oameni
foarte harnici. Şi a�e li s-au timplat într-un podghiaz de i-au împresurat
mulţime de tătarî, Stanciu] au perit acolo în războiu, iar ceialalţi au scăpat
cu multe rane. Decii dentru aceste 23 rane s-au spăriiat şi s-au dus în Ţara
Nemţască de au agiunsu acolo Ilie şi D ima l uruc de au fost capete 24 mai
mari la împăratu l nemţăscu pe doaozăci de m ii de sirbi. Iar Dima Iuruc mai
pe urmă ş-au făcut pace şi au vinit aici în ţară, în Moldova, şi au fost 2 5 baş
bulucbaş la Costantin Duca-vodă şi au perit şi el de foc 26 cîndu s-au aprinsu 27
prav ul cel de p uşcă în turn u la curtea cea domn ească în laşi. Videţi acum c e
a u făcut acel duhovnic grec, drept 28 dragul s ă s ă ispoveduiască 29 cineva
la <linşii.
8 Coborîtu-s-au atuncea şi doi hatmani leşeşti cu oşti pe Prut în gios
păn ă la sat la Boian şi le-au ieşit Suliiman-paşe sarascheriul înainte şi cu
f. 46 Cantemir-vodă şi le-au dat le//şilor războiu, prea tare şi frumos, care leşii
p.96 n-au putut ţinea războiul . Şi piste noapte pi-ntreg au tăiat lunca şi au trecut
piste Prut. Iar Suliiman-paşe şi cu tătarii şi cu Cantemir-vodă s-au întorsu
înapoi, care Cantemir-vodă de atuncea au dobîndit de la turci mare cinste şi
laudă şi credinţă pentru că 3 0 mergea pre b ine şi frumos la războiu. Că aşe
mergea în fruntea oştii, de nu să putea ţinea cei tineri de dînsul . Decii leşii
d intr-aceea au prinsu şi mai mare pizmă pe Cantemir-vodă şi 3 1 sloboziia pod
ghiazuri în toate părţile de strica . Şi ţara era tot bejenită şi lipsă de pîine
foarte mare era, că nu putea 32 oamenii să facă pîine. I ar stupii să făcea buni
11 c î t I c ă 1 2 d i n lru o puşcă / pe h a t m anul d i n t r- u n sineţu 1 3 Velicico n ăvălie î n răzb oiu

singur c u sul iţa a mină H d i n t r- u n / din 15 şi 16 l ăţ is ă / l ă ţ ie 17 l oc / c u v i n t 1 8 şi 19 ce fusesă
c h esăgii 20 aice i n ţară * I lie/ l lei 21 d u p ă ce a u trecut / trec î n d 2 2 î n ţară / ţ ă r i i 23 aceste / aeele 24 au
fos t cape te / era cap 25 şi au f o s t / de era 26 î m preu n ă cu T o t oiescu vei-căpitan 27 ierbăria
28
d re p t / d - e 29 să ispoveduiască / te isp oveduieş t i 30 pentru c ă / c ăce 31 Cantemir vodă
.şi / d insu l , d e 3 2 ara
42
si vinul că era om nărocit. Tara bir nu da, că birul tărîi era iertat 34 de la
33,
Poart ă. !\umai nu putea 3 5 oar� enii trăi df podgh ia:,uri, 'c ă şi caii lui Cantfm ir
vodă din ceir i-au luat Sandu[ Crupenschii cu un podghiaz leşescu, care pe
urmă acel Sandu! Crupenschii au agiunsu de au fost la alţi dom ni şi jic
nicer mare şi au fost şi m edfln icer mare. Şi domnia în Iaşi, după ce i-au
luat caii, nu putea şidea, ce s-au mutat in Cetăţuia. că de nu s-ar fi mutat
în Cetăţuie, cînd au bătut podghiazul pe Yelicico hatmanul la Copou, l-ar
fi luat şi pre Cantemir-vod ă 36 din Iaşi.
lară după voroava ce au avut Şerban-vodă cu Cantemir-vodă, prins-au 9
Cantrm ir-vodă pe l ordachi Rusăt post(elnic) de l-au închis şi l-au muncit,
că i-au cetluit capul. Şi au dat vreo triizăci-patruzăci de pungi de bani şi
pe urmă l-au luat Gavriliţă vornicul şi cu Velicico hatman ul in chizăşie, cum
că nu va / fugi din Moldova, şi l-au slobozit. I ar mai pe urmă i-au dat veste
că i-au sp us Velicico hatmanul că-i stă pricină 3i Şerban-vodă şi este numai
să piară. Şi inţălegîndu lordachi Rusăt au fugit in Ţara Ungurească.
lară atuncea cîndu au mărsu Suliiman-paşe cu Cantemir-vodă înaintea 10
leşilor la Boian, vinit-au şi Şerban-vodă cu oaste din Ţara Muntenească pănă
în lasi si 38 au descălecat cu oastea la mănăstirea lui Aron-vodă de au sezut
acolo 'n�o patru-cinci zile şi 3 8 ş-au isprăvit de la Suliiman-paşe, avindu gri j e de
nemţi. Şi s-au întorsu înapoi şi au mărsu pe Bîrlad, tot vinindu vinaturi şi peşte.
Iară în al doilea an a domniii lui Cantemir-vodă coboritu-s-au* craiul 1 1
leşescu al triile lan Sobeţchii cu toată puterea sa şi cu toţi hatmanii a Ţărîi p.97
Leşeşti şi cu toată răcepospolita şi cu multe podghiazuri în toate părţile, în
toată ţara Jlloldovii, pre la Ocnă, pre la Bîrlad, pre la Bujoreni, de nu rămă-
sese 39 un locu neprădat şi nestricat. Tăiat-au atuncea leşii şi cu că:,acii pe
doamna Ruxanda, fata lui Vasilie-vodă, la cetate la i\eamţu, şi pre o giupî-
n easă anume Andrieşoaie şi la Ocnă pre Ianachi grammaticul 4 0 , fiind cămăraş
la ornă şi pe alţii mulţi. Că să făcus(ă) tălhari nu numai de la oastea Ieşască
ce 4 1 şi din munţii ungureşti ieşiia tălhari de jecuia mănăstirile şi alţi tălhari
desprP Bugeac, încătro căutai tot tălhari 4 2 era în toate părţile.
Atuncea mulţi boieri şi jupînese sărace ş-au lăsat casăle şi s-au dus 43 1 2
în Tara Muntenească de răul tălhăritului. Atuncea craiul Sobetch ii s-au coborit
în gios pin tirgu pin Iaşi şi au // mărsu în gios pe Prut păn'ă la Pagul şi de f. 47
la Pagul n-au putut merge mai înainte că i-au ieşit turcime şi cu tătărime
înainte şi s-au întorsu înapoi, încungiurat de tătarî. Şi din obuzul leşescu careli
cum ieşiia 44, cum îl şi lua tătarii de grumazi. Şi s-au întorsu craiul iar pin
Iaşi înapoi. Şi era şi Petriceico-vodă cu <linsul. Şi au lovit pe la Tîrgul Frumos
şi n-au agiunsu cailor obuzului apă de băut hălăşteul cel mare de la Pri
goreni şi au luat Siretiul în sus şi au lovit pre la Cernăuţi la Sneatin 45 în
ţara lui. Iar Cantemir -vodă l-au gonit pc craiul cu tătarii păn la Siretiu,
la Hărmănesti.
A.tune� au arsu leşii şi tătarii multe curţi boiereşti la ţară şi la Iaşi. 1 3
Ars-au în Lungani, în Obrejeni, în Popi, in Doroşcani la Leca, in Căcărăzeni
doao părechi, în Podobiţi în Albeşti, în Brăieşti, în Prigoreni, in Găneşti,
46 ,
în Tirgul Frumos, în Criveşti, in Pietrişu, în H ălăştieni, în H ăbăşeşti, în Rugi

noasa, în Hălăuceşti, în Cozmeşti, în Purceileşti, în Stolniceni, în Păşcani şi
pe uite locuri multe, tot curţi bune, şindilite, boiereşti, au arsu atunci, fiind
33 să l'ăce 34 ierta t / ierta lă 3;; de vra j b i"'t 36 Can l e m ir-v odrt / d i nsul 37 p r i c i n ă / r u price
38 şi / ele 3 9 răm ăsese / rămine 40 l a o mina 4 1 ce / �i u l i"'Ll hari / de t l l h a r i dai 4 3 s-au dus /
au f u gi tu 4� din obuz 43 Snea l i n / Ş let i n 46 in tr-al ţ i L u n ga n i •coboritu-s-au / scobori t u -s-au
43
oamenii închişi pin mănăstiri de frica leşilor şi a tătarilor. Era în Golăia atun cea
oca de apă zece bani 47 •
g Atuncea au luat craiul şi pe Dosiftei* mitropolitul din I aşi cu toate
veşminteli 48 şi odoarăli mitropoliii din Suceavă şi au luat şi moştiile sf (î)ntului
I oan cel Nou ce au fost 49 la Suceavă, care 5 0 aceste sfinte m oşti i 6 1 au fost
p. 98 adus din Tara Turcească Alexandru-vodă cel Mare şi Bun, şi luundu-li le-au
dus 62 împreun ă cu Dosiftei* mitropolitul în Ţara / Leşască la un tîrgu a
craiului Sobeţchii anume J olcfa, de sînt 53 acolo şi păn ă în zioa d e astăzi. Şi
Dosiftei* 54 m itropolitul încă au rămas acolo şi au şezut şep t e an i şi acolo i s-au
tîmplat săvîrşirea vieţii sale.
15 Acest Dosiftei* mitropolitul 55 era ficior de neguţitoriu şi pre(a) învăţat.
Multe limbi ştiia : elineşte, lătineşte, sloveneşte şi alt adîncu din c ărţi ştiia
şi 56 deplin călugăr şi cucernic şi blînd ca un m iel. I n ţara noastră pre aceste
vremi nu să află 57 om ca acela.
16 lară după ce �u m ărsu 58 la Jolcfa îl punea craiul Sobeţchii de să îm-
brăca cu veşminteli "9 cele scumpe şi scotea şi odoarăli mitropoliii ţărîi noastre
şi slujiia 6 0 liturghie la zile mari şi la Bobotează, I ordan cu ţeremon ie, după
obiceiul tărîi
' noastre si 6 1 să miera craiul si toti
' domnii lesesti si lăuda 6 2
'
frumoasă teremonia ce are biserica Răsărit lui s i a tării no s re63'.
� � t
17 Cant � mir-vodă, cîndu au vinit craiul leş�scu S obeţch ii, rămăsese mai
singur, boierimea, slujitorimea fugis(ă) carii încătro au putut6 4, numai J.;rea
cu puţintei oameni de curte rămăsese. Şi-l îndemna o samă de boieri s ă s ă
închine la leşi şi-i scriia ş i Şerban-vod ă s ă s(ă) închine, că să v a închina ş i el,
că 65 să scoboară şi nemţii despre Ţara N emţască şi moscalii încă mărgu la
Crim şi să vor face tot de unii 66 •
18 Iară Cantemir-vod ă n u s-au potrivit. Una că ştiia rîndul leşilor cum sintu,
al doilea 6 7 î i era ficiorul la Poartă zălog, Antiohii 68-beizade, ce nu-i da mina
.f.l. 8 în tr-alt ch ip . Ce el cu cine au avut s-au tras spre Fălciiu asupra 69 tăta//rilor,
precum 7 0 mai sus s-au scris 71 şi cu aceasta au nemerit b ine că 7 2 i-au ieşit
mare laudă de la turci.
19 Pre aceea vreme era vreo patruzăci şi mai bine de codreni tălhari d e
ţinea drumprile in Ţara de Gios. Agiuns-au acei codren i l a Cantemir-vod ă d e
p . 99 i-au iertat şi au vinit toţi în Iaşi şi i-au dus pre toţi în m ănăstire, în Gălata,
de au giurat cum vor sluji lui Cantemir-vodă şi ţărîi cu dreptate. Şi le-au dat
leafă cîte patru lei de lună. Şi au pus capete d intre dînşii pe Zaharie şi pe
Sandul şi le-au dat cărţi de volnicie să strîngă oamen i de oaste c it de mulţi.
Şi au p urces spre m unte şi cum au sosit la Piatră au găsit un podghiazu d e
leşi şi cu c ăzaci, vreo doao sute ş i mai bine ş i aşe i-au lovit fără de veste,
pre o negură, de i-au spart şi i-au spîrcuit şi i-au prinsu pre unii şi vii, de i-au
dus la Cantemir-vodă, de i-au tot înţăpat şi i-au spînzurat. Decii dentru acea
izbîndă au început Cantemir-vodă a face steaguri de lefecii în Roman şi î n
47 zece bani / u n p otronic 48 veşmi nteli / hainele 49 moş t iile sfînlului I oan cel l\ou d e au
fost / m oaştele lui sfetei I on N ovei de 50 le·n fost adus 51 m oştii / moaşte 5 2 acele m oaşte
53 slnt / stau 54 încă acolo au murit 55 nu era om prost de felul l u i . Şi era neam d e
mazil 56 alt adlncu d i n c ărti ş liia şi / al lă adlncă carte şi învăţăt ură 5 7 aceste \Tem i nu
să află J această vreme nu este se au m ărsu J dup ă ce l-au dus 59 veşminteli J hainele 6 0 şi
slujiia / de făce 6 1 de 6 2 de 63 Cantemir vodă să mlniese pe-cel m it ropolit şi-i făcură afuri
sănie de l a pa trierhi. Dar nemic de dlnsul nu s-au atinsu, că dzic oamenii că-i sfin t , iar
d e Cantemir-vodă s-au atinsu , că l-au găsit legat. Ce nu să ştie, din tr-acee p ricină au
d intr-alte 64 au putut / pu tusă 65 i 66 de u n i i / una 67 cum sîn tu, al d oilea / c ă-i sluj isă, a dooa 6 8
vodă 69 asupra / înaintea 70 precum / cum 7 1 scris / p omenit 72 că / de * D osiflei I D osoflei( u )
44
Cozrneşti şi în Tîrgul Frumos şi în Hîrlău şi la Podul Iloaie şi 74 în Iaşi şi au
început a-i birui pre tălhari şi a-i prinde, de-i ducea la Cantemir-vodă de-i tot
omorî ia cu feliuri de feliuri de cazne şi de munci.
Aşijderea şi Miron logofătul, fiind staroste la Putna, au făcut siimeni şi 20
hînsari şi au început şi d intr-acolo a răsipi tălharii. Că numai o dată la un răz
boiu 75 au prinsu patruzăci de tălhari şi i-au tot tăiat cite în patru bucăţi şi 76
i-au pus pin prepelece pe la drumuri. Pus-au Mfron logofătul de au făcut 77
drumul mai mare şi mai bun la Lunca !Vl in/drişcăi, că 78 nu putea oamen ii
să umble de răul tălharilor. Şi aşe cu aceste au inceput a să mai sterpi tălharii,
că di ce-i omorî ia, de aceea 19 să făcea mai mulţi în zileli acestui domnu, a lui
Cantem ir-vodă.
Aşijderea atuncea, cînd au vinit craiul leşescu Sobeţch ii mai· înainte după 21
ce au făcut 8 0 , văzindu Şerban-vodă că umblă tălhărit mult in l\loldova şi
n-are cine să le stea împotrivă şi Cantemir-vodă n-au ţinu t parola, cum s-au
apucat. cind l-au pus domnu în Moldova, să omoară pre lordachi Rusăt şi
lordachi Rusăt au fugit în Ţara l1ngurească, triimis-au şi el pre Mănăilă căpi-
tanul cu sarageli să prinză pre giupineasa lui I ordachi Rusăt. Decii aflîndu-s(ă)
giupineasa lui lordachi cu multe bejenii pe Oituz la un sat an umP Grozăştii
de frica unui podghiazu leşescu ce viniia din sus , au apucat numai ea Iordă
chioaie singură cu rădvanul 8 1 de au fugit şi au scăpat. de n-au prinsu-o sara- p .100
gelile. lară altă ce au avut , agărlic, i-au luat tot saragelile. Şi piste noapte s-au
întorsu saragelile piste munte în Ţara .Muntenească. Şi bejenari, cine au
fost, au sărit după <linşii a doa zi pe şleah şi nu i-au putut agiunge, şi s-au
dus cu pace.
Tri imis-au ran tem ir-vodă sol pe Gavriliţă vorn icul in Ţara l\Iuntenească 22
la Şerban-vodă, 82, că văzu că s-au mîniiat Şerban-vodă pentru Iordachi şi
pentru că 83 nu s-au închinat la leşi, după 84 cum să adeveris(ă) cîndu l-au
pus domnu în Moldova. Şi intorcindu-s(ă) Gavriliţă vorn icul inapoi, indată
au murit şi dzicea unii că l-ar fi85 otrăvit Şerban-vodă, dar adevărul nu să
�tic. Caută de acmu înainte de vezi // ce s-au lucrat din zavistie şi din răutate f.49
în Moldova şi în Ţara Muntenească, din 86 pizma lui Şerban-vodă şi a Cupă
reştilor ce au avut p i::.mă de dem ult, veche.
l ndat ă ş-au făcut pace cu Cantemir-vod ă de au vinit de la Ţarigrad în 23
I aşi Cupăreştii şi au pus Cantem ir-vodă pe Iordachi vistiernic mare, de i-au
dat 87 cheia ţării în mînu şi i-au dat şi o sam ă de bani pentru 88 cei ce-i luas(ă).
I ar pentru o samă de bani ce i-au fost mai rămas i-au dat tirgul Şcheia şi satul
Drăgşani. Şi pe frate-său :\lanolachi l-au p us staroste la Putna pentru să 89
să mai adaogă vrăjbile cu muntenii. Pus-au şi pe fraţii lor, acestor doi boieri,
pe Scarlatachi şi pe Lascarachi şi pe Mihălachi să fie capichihăi la Ţarigrad .
Ţine-te, săracă ţară Moldavă, de acum înainte de jac şi de mîncături 9 0 ! Toţi
aceştia tuscinci ficiori Cupariului celui bătrin carii 9 1 nu să sătura unul cîte
cu sută de p ungi sau şi doao sute de pungi de ban i pe anu.
o
Dat-au toată taina Cantemir-vod ă ce au avut cu Şerban-vodă Cupă- 24

reştilor 92• Bucurat-au Cupăreştii pe Cantemir-vod ă că l-or face domnu în
Ţara Muntenească. Şi aşe tot să pîrîia şi să mînca unii pre alţii.
7� şi l a Podul l loaie şi / în l'ocl11l Leloaie 75 un război / o bătaie 7 6 şi / de 77 ele au
făcu t / de-u lărgi t şi 78 fiind dru mul s trim t u 79 aceea / re 8° Can temir-vodrt sluj i l ori
8 1 numai 8 2 Can temir-vodă 83 l'ă / căci 84 după / de pe 85 că I-ar fi / să-l fie 86 din / de
87 Can temir-vodă 88 pen tru / din 89 pentru să / de 00 minc[tluri / minrari 91 rarii J de 92 Cu
păre�tilor / lor
45
25 '.\lurindu GaYl'iliţă vorn icul cel bătrîn, pus-au Cantrm ir-vodă vorn ic
mare 93 pre fiiu-său Vasilie 94, dar nu aşe 95 trecere 90 ca tată-său. Şi pi ceia
lalţi fraţi ai lui au inceput a-i mai scădea din volnicia ce avea cîndu t răiia
p .101 tată-său . Scos-au atun cea şi pe Velicico din hătm ănie şi l-au pus vornic mal'f�
de Tara de Sus şi hatman au pus pe ginere-său Bogdan. Decii / l ordachi
vistiernicul au şi legat frăţie cu Bogdan hatmanul văzind că este ginere lui
Cantem ir-vadă, de ţinea la un cuvîntu . Şi pe ceialalţi boieri a u început a-i
călca din obiceiurile lor. Şi scotea mulţime de orînduiele pe ţară, şi pe m azili
<lăj di grele şi pe breslaşi greutate, de s-au stinsu 97 atuncea, că era breslaşi
mulţi în ţară atuncea , cu mii de stupi. Şi Cantem ir-vodă carte nu ştia, :-;ama
nime nu le 98 lua, că-i supusese pe ceialalţi boieri, că ţara era de la împărăţie
iertată de bir. Iar Lascarachi tot triimite la sute de pungi de ban i de lua n i
c u o pricină n i c u alta . Oare c e sta împotrivă pentru ţară Miron logofăt ul şi
cu frate-său Velicico vornicul, îi zicea lui Cantem ir-vodă si lui l ordachi vislier
nieului la masă 99 : .,�Iai des cu păharăle 100 şi mai rar c� orînduieleli, că de la
împărăţie ţara este iertată de b�r 101 şi-i vrea să-ţi dai măria-ta sama odată
şi nu-i putea" . Şi Velicico şi mai tare totdeauna să sfădiia cu Cantemir-vodă
şi cu I ordachi vistiernicul, care dentru aceli voroave avînd frică au agiunsu 1 02
la mare prepus, de ş-au pus şi capetile.
26 Şerban-vod ă făcusă gătire mare de oşti în Tara l\Iuntenească şi făcus(ă)
cîteva vasă, şeici, la ..\rgeşu cu zaire 1 03, de sta gata să s(ă) scoboare pe
Dunăre. Şi să agiunsese cu toate capetile sirbime pe d i ceea parte de Dunăre
şi trimisese şi la nemţi pe frate-său I ordachi spătariul şi pre ginere-său aga
B ălăceanul, ca să vie cu o sam ă de oaste nemţască. Şi agiunsese şi la '.\loscu,
f. 50 // să să scoboare moscalii să margă la Crîm.
2 '7 Şi stind împotriva acestui sfat 104 un cneaz mare la Moscu ,chelt uit-au
Şerban-vodă m ulţ i ban i de l-au otrăvit, ca să nu mai fie protivnic sfatului.
Agiunsese şi cu craiul leşescu , cu Sobeţcl:ţii, ca să s(ă) scoboare în gios la
p . 102 Bugeacu. Şi aşe şi el să purceadă cu această gătire să apuce Ţarigradul eînd ar
fi turcii la nemţi, la Biliigrad. i\'umai era piedică Cantemir-vod ă şi cu Cupă
reştii, c ă-l tot pîriia la Poartă. Decii Şerban-vodă , văzind \mpiedecarea lui
Cantemir-vodă, au strînsu cîţiva boieri moldoveni, ce era în Ţara Muntenească
pribegi, unii de frica lui Cantemir-vodă, alţii pentru frica podghiazurilor leşeşti
fugis(ă) de să dusese din Moldova. Strînsu-i-au pre toţi la dînsul la sfat la
B ucureşti şi au ales pre I lie Drăguţăscul să-l facă domnu în Moldova cu
toată cheltuiala lui, ca să s(ă) mîntuiască de Cantemir-vodă, să nu-i mai fie
piedică. Şi n-au zăbăvit după acesta sfat Şerban-vodă şi au 105 murit. dzicea
unii că l-ar fi 1 06 otrăvit fraţii lui, stolnicul Costantin şi spătariul Mihai. Că
era Şrrban-vodă un om groznic şi nemărui nu veghea voie. Era om mare la
stat, cu ochi mari, iţi părea că sînt ca de bou. Era şi harnic şi darnic. m ilă
făcea mare la cei streini şi la slujitori, cheltuia mult c a să-ş facă nume, iar
nu ca să stdngă avere m ultă.
28 Cantemir-vodă încă de aceste oblicind de toate au pîrît 106a la Poartă
pe Şerban-vodă. Şi turcii nu putea să-l mazilească, c ă să temea de numeli lui
Şerban-vod ă, ce scrises(e) / împărăţia la hanul să s(ă) găteze să margă să
ierneze in Ţara l\Juntenească, să prinză pe Şerban-vodă. Ce gătindu-s(ă)
93 î n l ocul l u i 9 1 Va>ile / \'asilach ie 9 ;; aşe / ave 96 la domnie 9 7 de 9 8 nu l e / nu-i 9 9 masi"t /

mesă 1 00 m ă ri a ta 10 1 de bir / de la Poartă 1 0 2 agiunsu / cădzu t şi 1 03 zairea / zahara
1 0 1 ace.> Lui sl'a l / sl'a l ul u i 105 ş i 1 06 d zicea unii că l-ar f i / d z ic să-l fie i osa au µirit / pîrîsc"t
46
hanul, i-au şi vinit veste că au murit Şerba,n-vodă. Pentru că n u este cum 1 07
gindeşte omul, ce precum 108 dă Domnul, c ă cine ştie la ce cumpănă ar fi
vinit şi Ţara Muntenească atuncea, de n-ar fi murit 1 09 Şerban-vodă.
Rădicat-au fraţii lui Şerban -vodă, Mihai spătariul şi cu Costantin stol 29
nicul , atuncea domnu pre un nepot de sor a lor, anume pre Costantin Brânco
veanu] Basarab în locul lui Şerban-vod ă. li rămăsese lui 1 1 0 Şerban-vodă
ficior mare şi n-au vrut fraţi i lui Şerban-vodă să-l puie pre dînsul domnu,
pentru că 1 1 1 nu trăiia bine cu doamna lui Şerban -vodă.
I ară după ce s-au aşezat Brâncoveanul-vodă în scaonu l 112 domn iii în 30
Bucureşti, gilceava şi zavistia cu Cupăreştii tot au rămas şi la Brâncoveanul
z•odă, precum 1 13 era şi la Şerban-vodă, de să tot pîrîia unii pre alţii la Poartă,
de să tot făcea cheltuială aminduror tărîlor.
lnceput-au Brâncoveanu l-vodă a ' supăra pre doamna lui Şerban-vodă 3 1
cu feliuri de feliuri de supărări şi a-i lua banii di pe unde era mistuiţi, că 1 14 p .103
fiindu-i nepot lui Ş erban -vodă şi în cinste la <linsul ii ştiia ban ii pe unde era.
Decii aga B ălăceanul, ginereli lui Şerban-vodă, dacă au inţăles de acea supă-
rare n-au nut să vie de la nemţi 1 15 de unde îl triimisese Şerban-vodă. Decii
doamna lui Şerban-vodă era 1 16 în mare prepus v ăzind Brân covean ul-vodă că
au rămas ginere-său, aga B ălăceanul, la Sibii în Ţara l'ngurească 1 1i . Pusese
trii steaguri de lefecii moldoveni cu căpitan ii lor. pre anume Beşleaga şi Yicol
şi Tatul de o 11 păziia pre doamna 1 1 8 şi pre ficiorul ei prr Gheorghie beizad! f . !l l
la sat la Drăgăneşti, să nu fugă la ginere-său, la nemţi.
I ară d upă ce au trecut un an a domniii Brâncoveanului-vodă, cobo 32
ritu-s-au aga B ălăceanul cu oşti nemţăşti şi cu Heizăr gheneralul de au vinit
î n tirgu în Bucureşti la scaon ul domnescu .
Dar ficiorul lui Şerban-vodă, cum au înţăles că au trecut nemţii munteli 33
în Tara �luntenească de vin la Bucuresti. într-o sară s-au îm brăcat în 1 19
hai � e proaste şi au ieşit pin 12 0 straj e d � l a Drăgăneşt i ce-l păziia, n e curws
cîndn-l străjarii , şi s-au dus înaintea oştii nemţăşti. Şi au rămas numai doamna
singură la Drăgăneşti în pază.
Brâncoveanul-vodă, dacă au văzut că să apropie oştile nemţăşti de Bucu 3ft
resti, au lăsat Bucurestii si s-au coborit la sat la Rusi cu toată casa lui si
bo'ierii şi boierenaşii d in c � rte şi slujitorii 1 2 1 şi au şez'ut acolo la Ruşi vr�o
d oao-trii săptămini. Brâncoveanul-vodă 122 şidea în Ruşi şi nemţii şidea in
Bucureşti. cale de opt-noao ceasuri de departe unii de alţii. Şi purta de grije
Brâncoveanul-vodă de zaire 123 , de le da tot de agiunsu d i ce le trebuia, iar 124
pre de altă parte au făcut ştire la Poartă şi la tătari să vie.
Triimis-au atuncea gheneralul Heizăr pre un colonel cu vreo sută de 3 5
nemţi la Drăgăneşti. de au luat pre doamna lui Şerba�-vodă de au dusu-o
în Bucureşti şi cu voia Br âncoveanului-vodă au fost 12", că Drăgăneştii de
Ruşi nu sint 126 departe, cale de doao ceasuri.
Iară după ce au rădicat pre doamna lui Şerban-vodă din Drăgăneşti, 36
venit-au numai singur gheneralul H e i:ă r cu capul lui şi cu vreo sută de oameni
de la Bucureşti la Drăgăneşti. Şi I s-au sculat şi Brâncoveanul-vodă 12i de s-au p . 104
1 07 cu m / ce 1 08 ce p rec u m / n u 1 0 9 a tunce 1 1_0 i i r<"'u n ;1sese l u i / a v e 1 1 1 p c n l r u cit / l·;1ce
13 p recum J cum iu -i Ih ş-au
1 1 2 scaonul / scaon rămas acolo la S i b i i u . Iar I ordac h i
spf1taru l , fratele l u i Şerban- Yodă, a u Y i n i l la H r âneo v a n u l de la nem ţ i 1 1 6 era/c ăzus 1 17 ş i
1 18 doamna / d insa 1 1 1 i n / c u 1 2 0 p i n / pe n t re 1 2 1 sluj i t orii / sluj i t ori 12 2 B r ânroYea n ul- vodă/
el 123 zaire / zahara m iar / şi m a u ros t / era 1 26 sin t / era 127 d i n Hu�i
47
dus la gheneralul 1 28 î n Drăgăneşti de s-au î mpreonat cu dînsul şi au rnîncat
şi au băut şi au YoroYit cinci-şese ceasuri ce le-au 129 trebuit. Şi aşe s-au întorsu
gheneralul iarăşi la obuzul lui în Bucureşti şi Brâncoveanul-vodă s-au întorsu
la obuzul lui la Huşi. l ară pr ţară 13 0 nu o lăsa să să bejenească, că pe cine
îi prinde fugind le t ăia nasul şi urechile, de sta oam rn ii pre locu, ca să poarte
de grije zairelii 13 1 oştilor.
37 Atuncea toţi boierii munteneşti îndemna pe Brâncoveanul-vodă să să
închine la nemţi, numai unchiu-său stolnicul Costantin n-au priimit acest sfat
şi nu l-au lăsat să să închine, pen tru că, cînd Ya Dumnezeu, şi omul nemereşte
sfatul.
38 Atuncea fiind domnie noao şi viind oşti şi neaYind cu ce să chinrnisi..,
în grab(ă) trebuindu bani, au scos văcărit întăiaş dată Brâncovranu l-vodâ ,
un tult de Yit ă şi doi orţi de cal de au rămas obiceiu, d e au fost în mulţi
ani 13 2• Şi de acolo, de la munteni, piste ciţiva ani, la domnia lui Costantin
Ducăi-vod ă, au sărit scinteia şi la noi în .i\Ioldova, de s-au aprinsu acest pojar
de obiceiu rău.
39 Decii în scurtă neme au purces şi tătarii a vini în Ţara Muntenească.
BrâncoYeanul-vodă îndată atuncea au dat ştire ţării să s(ă) dea în laturi
la munţi şi ş-au triimis pre doamna lui la m ănăstire la Brad, la munte, şi el
au purces întru 133 întimpinarea soltanului la Buzău. Şi numai întru acea zi
să nu s(ă) fie întimpinat cu soltanul, era să prade tătarii Ţara .Muntenească.
Iar nemţii, dacă au înţăles că vin tătarii, s-au rădicat cu doam na lui Şerban
vod ă şi cu toţii din Bucureşti şi au trecut munţii la Braşov în Ţara Ungurească.
I ar 134 tătarii cu Brâncoveanul-vodă i-au gonit pănă i-au trecut munţii şi
r.52 nemică nu le-au i:;l!tut strica. Iar pe ţară au stricat-o foarte rău // tătarii, c ă
numai pentru că 1 n-au luat robi, iară altă c e a u găsit tot a u luat. Că acolo
"
sint munţii goli, nu pot să să ascunză oamenii şi dobitoacel i şi era neme 137
de iarnă, ce au rămas oamenii numai cu sufletile.
40 I ară 138 după ce s-au făcut vară, trecut-au t ătarii în doao-trii rinduri
p.10 5
pin Ţara Muntenească. Şi la m ărsu şi la întorsu tot pin Ţara Muntenească
trecea, de mergea la Biliigrad , unde să bătea turcii cu nemţii, de făcea multă 139
stricăciune Tării Muntenesti.
41 lară i� al doilea an �l domniii 1 4 0 Brâncoveanului-vodă rînduit-au împă-
răţia turcească pre m unteni şi pre moldoveni şi pre tătari şi pre u n sarascheriu
cu turci, o samă, să ducă pre Tiuchil 1 4 1 -grof să-l puie craiu în Ţara Ungu
rească. Decii de aici d in Moldova au m ărsu hatmanul Bogdan cu o samă de
m oldoveni şi un soltan cu tătari şi Brâncoveanul-vodă cu capul său cu m unten ii
şi agiungindu la marginea Ţării Munteneşti unde să chiam ă Cîmpina, ieşitu
le-au Heizăr gheneral înaintr şi cu aga B ălăceanul şi cu cîteva mii de nemţ.i
şi ş-au dat războiu foarte tare şi gro::.n ic de amîndoao 1 4 2 părţile 1 43 cîteYa
ceasuri şi pe urmă au spart pe nemţi şi au purces nemţii în răsipă. Şi atuncea
au prinsu pre Heizăr gheneralul la mina 144 lui Tiuchil 1 45 -grof şi aga B ălă
ceanul au perit în războiu, dar au perit şi sarascheriul turcescu, că l-au lovit
un glonţu tocma pin1 46 gură. Şi dzicu că la acel războiu să fie fost mai mult
izbînda despre partea căzacilor Brâncoveanului-vodă, cărora 1 47 le era cap .
căzacilor un moldovean anume Costin ficior Neniului d e aici d in Moldova .
1 28 ghenera lul / <l insul 1 29 le-au / i-au 130 ţ ară / t ara 131 za irelii / zaharalei 132 in
mulţ i ani / pină astădzi 1a3 i n t ru / in 134 iar / şi 135 pentru că / c ă c e 137 � i 138 de vară
1 39 rn ul lă / boga t ă 140 al domniii / de domnie 1 4 1 Tiurh i l / Turul 142 amindoui"t / îmbe 143 şi
grozn ie w -i 145 Tiurhil / Tupil 146 p i n / în 147 cărora / rare
48
lară după ce au aflat Brâncoveanul-vodă pre B ălăceanul mort în răz- 4 2
boiu, trimisu-i-au capul la Bucureşti de l-au pus într-un prepeleac / în mij locul
ogrăzii lui de i-au şezut vreun an 1 48 capul în prepeleac şi au învăţat de i-au
răsipit şi curţile aceli din Bucureşti şi ograda, de au rămas numai jerişte.
Iară după izbînda ce au făcut acolo, întrat-au Tiuchil-grof în Ţara 43
Ungurească cu toate oştile ce mai sus s-au scris 149 şi au început a strica şi
a arde şi a robi pre carii nu vrea să s(ă) închine lui Tiuch il-grof. Şi aşe au
umblat cîteva zile stricîndu pin Ţara Ungurească pănă ce s-au rădicat altă
oaste nemţască şi au purces asupra lor. Decii Tiuchil-grof cu turcii şi cu tătarii
n-au cutezat să stea împotriva 1 5 0 oştii nemţăşti şi au fugit piste munţi înapoi
in Ţara Muntenească. Iar Bogdan hatmanul vrînd să iasă drept pe Oituz p.106
în 1 5 1 tara Moldovii, iesitu-i-au tărănimea săcuii înainte la Oituz Ia strîmtori*
de i-a.{ dat războiu într � o noapt � toată noapte(a) şi 15 2 cu mare greu au scăpat
de au ieşit d in mîinile 153 lor, c ă era să piară cu toţii. Iar tătarii s-au dus la
casăli lor în Bugeacu 154 • Iar Tiuchil 1 55-grof cu oastea lui, cu ungurimea,
au r ămas în Ţara Muntenească de au iernat şi au 156 vărat şi multă strică-
ciune au făcut 1 57 Ţării Munteneşti. Numai pănă a să rădica Tiuchil 158 -grof
de s-au dus în Ţara Turcească foarte cu puţinte oaste curuţi de ai lui au fost
rămas, că au fost pus 159 Brâncoveanul-vodă oameni de ai lui şi pe careli curuţ
cum îl găsiia în laturi cum pe taină îl şi ucidea.
Făcut-au leşii atuncea Ia Zvancea ocop, din sus de Zvancea, de au aşezat 44
oaste. Triim is-au şi în cetate(a) Sorocii prr un polcovnic iar cu oaste. Aşezat-au
şi în ţinutul Cernăuţilor 16 0 în cîteva locuri de au făcut părcane de au aşezat
oaste joimiri moldoveni şi leşi : în sat în Vasilev 1 6 0" p e � istru au a//şe:at drăgani C.:13
leşi şi moldoveni, în Orăşeni au p us pre Zaharovschii 16 1 cu leşi, în Coţmani
au p us pe Dubravschii, iar 162 în B ăniţa 163 pe Turculeţ cel mare cu moldoveni,
în Hliniţă pe Botezu iar 164 cu moldoveni, in tîrgu în Cernăuţi au p us pe Bră-
neşti cu leşi şi cu moldoven i, în Cuciurul crl m ic pe Turculeţ cel micu cu mol
doveni. Şi aşe cuprinsese tot ţinutul Cernăuţilor 16 5 de-I ţinea şi altă treabă
nu avea, în toate dzileli să bătea cu turcii supt Cameniţă, că păziia drumul
Cameniţii. Decii 166 cine trecea, tot îi lua de grumazi şi-i robi ia şi să sloboziia
furiş în Moldova şi în Bugeacu de apuca herghelii a cui şi găsiia şi lua şi
limbă. Şi cînd ducea turcii zairele 167 în Cameniţă le ieşiia înainte, ori la dus ori
la întorsu 168 , şi de multe 169 ori îi şi smintie. Aşijderea şi lipcanii din cetat r
din Cameniţă şi cu turcii ieşiia şi loviia pre joimiri pre unde era aşezaţi,
fără de veste, şi de multe 169 ori îi strica .
Tătarii din Bugeac, hanul, soltani, cite de trii-patru ori p r an mergea în 4 5
Ţara Leşască de 17 0 prăda cît le trebuia şi la întorsu slăbindu-li caii, fiindu
uneori iarnă, ieşiia joimirii de pin zămci de îi loviia pe urm ă şi scotea duiu-
muri şi robi. lară uneori îi loviia tătarii pre <linşii. p . 107
lară odată ieşind Turculeţ cel mare la Stef ăneşti la drumul Ca meniţii, 46
să ia limbă, au văzut vreo patruzăci de turci pe şleah viindu de la Cameniţă.
Decii Turculeţ trecîndu Prutul să margă la <linşii să-i lovască, au apucat de au
trecut numai vreo triizeci de joim iri / şi s-au 17 1 rumptu ghiaţa, că era de
148 cu 1 49 s-au scris / S!"riu 1 • 0 im p o t riva / impot rivi"'t -le 15 1 în / Ia •strimtori / strîm t oari
1 52şi / de 153 mlinile / m ina 154 acasă 155 Ti1whil / Tucul 1j6 şi 1 57 au făcu t / răce 1 58
Tiuch i l / T 1 l"lll uo au rost rămaş, că au rost pus / rămăsesă. < ' ă pusesă 1 6 ° Cernăuţilor /
Cernău ţului 160 4 Vasilev / Vasileu 1 6 1 Zaharovschii / Zaharoţchie 162 iar / tiji cu Je�i
1 63 Bă n iţa / Bănila IM iar / tiji 165 Cernt111 ţ ilor / Cern;1uţ ul11i 1 66 dec:ii / de 1 67 zairele /
zaharali 1 6R de- i robie 169 multe / boga te 1 7 0 - i 17 1 ş i
49
prim(ă)vară. Şi au rămas oastea cea multă a lui Turculeţ de aceasta parte ,
neputînd trece Prutul, că să rumpsese ghiaţa. Decii Turculeţ au ieşit înaintea
celor patruzăci de turci şi aşe s-au bătut faţă la faţă vreo doao-trii ceasuri,
c ă nu putea ceea oaste să treacă să le dea agiutoriu. Şi i-au înfrîntu pe turci
şi i-au prinsu vii carii n-au perit la războiu m. Numai doi au scăpat iar 173
pre ceialalţi i-au luat robi de grumazi de i-au dus în Ţara Leşască, pre unii
i-au triimis la craiul, de ş-au făcut nume şi cinste, pre alţii i-au ţinut la casa
lui la dinsul, la Bănila, de s-au răscumpărat. Şi au găsit atuncea la acei turci
neguţitori cinzăci de pungi de bani gata fără de odoară şi haine şi cai.
48 lară în al sesel i an a domniii lui Cantemir-vodă coborîtu-s-au craiul
leşescu Sobeţchii 'c u oşti grele iar în Ţara Moldovii, fiindu îndemnaţi şi de
munteni, de Br âncoveanul-vodă, după 174 cum era învăţat ca să fac ă rău
aceştii ţări de să acolesiia de dinsa totdeauna, pecum şi mai pe urmă, de au
chiemat 17 5 pe moscali dr i-au adus cu faptele lui, care, Dumnezeu , pentru suspi
nurilor săracilor, i-au plătit, de s-au stinsu pomenirea lui cu totul. Şi au vinit
craiul cu obuzul pe la Botăşeni şi pin Cotnariu pănă la Tirgul Frumos şi de
la Tirgul Frumos iar s-au întorsu la ţara lui, c ă era vreme de toamnă. Şi atuncea
intorcîndu-să au lăsat oaste cu bucate în cetate în ;\ieamtu ' si în Suceavă, in
m ănăstirea Armenească şi in m ănăstire în Agapia şi în mî � ăstirea Săcul şi
f.54 în Cimpu l Lungu şi în Hangu. Şi cîndu au agiunsu // rraiul cu obuzul pe Siretiu
pe la Ropce aşe i-au lovit o ploaie cu ninsoare, de i-au ţinut acel vicol vreo
p . 1 08 trii-patru zile, de au murit oastea mai bine de giumătate îngheţaţi şi leşinaţi* ,
că era pe la luna lui noemvrii. Iar caii le-au murit toţi din obuzu, de le-au
rămas carăle şi carîtele şi puşcile cele mari toate la Ropce şi dzic că nici craiul
mai n-au fost avînd cal să încalece. De abia au m ărsu pănă la Sneatin 176 ,
că i-au fost lovit minia lui Dumnezeu , de nu era numai vicolul, ce-i lovis<ă?
şi o boală, de muriia şi oamenii şi caii. Şi la anul de prim <ă)vară au triimis
d in Ţara Leşască de au luat puşcile de la Ropce.
49 Tătarii şi cu Cantemir-vodă n-au vrut să margă mai înainte după <l inşii
de la Criveşt i, ce s-au întorsu înapoi. Indemnatu-i-au Cantemir-vodă pe tătari
să margă înainte, că de ar fi m ărsu i-ar fi luat pe toţi de grumazi, numai
tătarii n-au vrut să m argă.
Su Dzicu că craiul Sobeţchii s-au fost agiunsu cu tătarii de au fost tot una.
numai în ndeala leşilor să arăta neprietin. Că o dată s-au fost timplat într-o
noapte de au tăiat pre nişte tătari 1 77 Turculeţu al nostru cu moldovenii şi a
doa zi văzind craiul Sobeţchii au fost j eluind pre tătari şi au fost d::.icînd :
„Păcat c ă au perit atîţia vitej i" ! Şi au fost dzicînd lui Turculeţ pentru ce
i-au lovit noaptea furiş. Că el avea prieteşug cu dînşii încă din hătmănie,
di pe cînd au fost hatman.
51 lară după ce s-au dus craiul leşescu Sobeţchii la 178 ţara lui, scris-au cărţi
la împăratul '.'ieamţului şi la papa de Rim de să hvăliia şi să lăuda pecum au
luat atîtea cetăţi din Ţara Moldovii şi / pe aceli scrisori papa de Rim tot îl
credea şi-i trimitea bani să facă oaste asupra păgînilor. Pentru că 179 aşe era
voroviţi şi cu împăratul '.\"eamţului, împăratul nemţăscu 18 0 să margă pre de o
parte şi craiul leşescu Sobeţchii 18 1 să margă pre de altă partr.
52 Triimis-au Cantemir-vodă pre o samă de tătari şi cu moldoveni lefecii in
Cîmpul Lungu şi în H angu de au prădat şi au arsu ca să scoaţă pre j oimiri
172 războiu / bălaie 173 iar / ş i m d u p ă / d e p e 175 ch iemat / adus şi * î n gheţ aţi ş i leşinaţi
/ îngheţa t ă şi leşinală 176 Snea lin / Sletin 177 pre rău 178 la / în 179 pentru că / c ăce 180 împă
ra tul nemţăscu / el 18 1 craiul leşescu Sobeţc h i i / celala l l
50
şi nu i-au putut scoate. I ar duium şi robi au luat mult tătarii şi intorcindu- s(ă ) p.109
înapoi pe la I aşi încă le-au dăruit Cantemir-vodă tuturor mîrzacilor postavuri
şi atlazuri şi aşe s-au dus în Bugeac la casăli lor.
lară în al şapteli an a domniii lui gătitu-s-au Cantemir-vodă cu oastea lui ::.3
de au mărsu să ia cetate(a) Sorocii dimpreună cu Daltaban-paşe, sarascheriul
Oblucitii si 182 hatmanul Stetu al Ucrainii 183 hanului si cu citeva mii de tătari .
Şi au �tătut prin pregiurul �etăţii cîteva săptămîni de.a u tot bătut 184 cetate(a)
şi 185 au făcut meterezuri şi lagumuri şi au dat năvăli prea tare şi n-au putut 1b6
lua cetatea. Şi au perit multă oaste atuncea, cindu da năvăli turcii şi moldo
venii. Şi nu era atîta oaste in cetate, ca doao-trii sute de drăgani leşi şi căzaci,
numai ei din cetate nemeriia de da tot în om , iar cei denafară nu putea să
le strice nemică. Şi s-au întorsu înapoi la Iaşi fără de nici o· izbindă şi cu
multă pagubă de oaste.
Tot întru acel an mai înainte pănă a nu merge 1 87 la Soroca, strînsu-s-au 5 '.
toti ficiorii lui Gavrilită vorn iculu i si cu alti boieri multi de Tara de Gios la
nu'nta lui I on Păladii, ' ia Băcani, di� sus d� B îrlad . Şi � colo ' au fost şi vor-
nicul Velicico, fiindu // cumnat lui Păladi. Şi strîngindu-s(ă) acolo la acea nunt ă r . ::. ::.
s-au sfătuit şi s-au giurat cu toţii, ei în de ei, să fugă în Ţara ?\Iuntenească
la Brâncoveanul-vodă să le dea agiutoriu de cheltuială să margă la Poartă
să pîrască pe Cantemir-vodă să-l scoată din domnie şi să rădice domnu dintre
dînşii pre Velicico vornicul.
Decii s-au sculat un boieriu dintre <linşii, pre anume I lie /Jabije Ţifăscul, .'i .'"i
pre careli îl porecliia 188 mai pe urm.ă de- i d:z.icca Frige-vacă, şi i-au pîrît la
Cantemir-vodă pre ceialalţi boieri de le-au spus tot sfatul lor. Că era boierii
de la o vreme prea supăraţi de Cantemir-vodă, că era la curtea "domnească
boierenaşi tot ficiori de moj ici codreni şi gălăţeni şi dzicea Cantemir-vodă
că domnul face neamurile, domnul le stînge. Şi era urîţi ficiorii cei de boieri,
să nu-i vază în ochi, după 189 cum îi era obiceiul, natura lui . Şi era în cinste
numai hatmanul Bogdan, ginere-său, şi cu I ordachi vistiernicul Rusăt, aceşti
doi boieri chivernisiia şi mînca ţara, precum 19 0 le era voia . Decii boierii Cl'ia-
lalţi pre aceea vreme nu mai putea suferi să fie călcaţi de acei doi boieri şi
de mojicia 19 1 a celoralalţi mai mici 19 2, carii rra boierenaşi la curtea domnească. p .110
Că, cîndu ieşiia la ţară cu slujbe, boierenaşii făcea multe năcazuri casălor celor
mari a boierilor.
Decii Cantemir-vodă cum au înţăles acel sfat al boierilor din Ilie Ţifăscul DG
Frige-vacă 193 au şi răpezit într-o noapte boierenaşi de ai lui şi cu slujitori să-i
prinză pre toţi pre aceia. Decii acei boieri unii au scăpat / in Tara Muntenească,
iar pre carii i-au prinsu i-au dus* la Iaşi. Şi pe Velicico vornicul, după ce l-au
dus la Iaşi, era zavistia cea mai mare despre Cupăreşti împomcişindu-s(ă) 194
cu vorba mai denainte vreme. Şi avea şi siială de <linsul pentru că 19 5 era mai
om <lecit toţi. Atuncea în grab(ă) Cantemir-vodă în minie l-au bătut cu buz
ms
duganul şi l-au închis în beciu. Decii neprietinii lui Velicico au găsit vreme
de au dzis lui Cantemir-vodă : „De vreme că te-ai grăbit de l-ai bătut, nu-l
lăsa viu, păzeşte de-I omoară, că de va scăpa viu, miine, poimiini, el ne va
omorî 197 pre toţi". Şi el încă indată au ascultat şi l-au scos noaptea de i-au
tăiat capul denainte(a) porţii curţii domneşti. Pentru bineli ce au făcu t de au dat
18 2 cu 183 U c rai nii / Ocra i n i i 18 � ·o 1 85 şi / d e 16 6 · o 187 pănă a nu merge / 1 · e au mărsu
188 careli ii p orer l i i a / C " are î l porecl isr1 1 89 după / d e pe i!io p rel' 1 1 m / c u m 191 moj icia/moj ic i i
192 de c11rte •d11s / ad11 ; rn3 a b oieri lor 19� i m p omC'i�in du-s(:1 ) / im pungind11 -st1 195 pen tru că/cf1ce
m au găsi t/a tunci au �i a l' l a l 197 va omor i / omoara
51
ştire Velicico lui l ordachi vistiernicului de au fugit în Ţara Ungurească, cînd
vrea să-l omoară Cantemir-vodă, mai pe urmă 198 i-au mulţămit şi I ordachi
vistiernicul întru acesta chip, ca un grec. Şi aflară atuncea neprietinii vreme
de dzisără 199 lui Cantemir-vodă : „Acmu din 2 00 vreme c ă a i omorît pre Veli
cico, triimite de prinde şi pe frate-său, Miron logofătul, de-1 omoară. Ori
vinovat ori nevinovat, să nu scape, că apoi încă a fi mai rău şi de m ăria-ta 2 0 1
ş i d e noi" . Decii Cantemir-vodă nu şi-au socotit viaţa lui, c ă era trecut cu bătrî
neţile, om de şaptidzăci de ani 2 02 , de numai cit nu-i sosis(ă) ceasul morţii
şi lui, ce s-au potrivit neprietinilor şi nu ş-au cruţat sufletul său ce 2 03 au
triimis pe l\Jacriiu, vătavul de păhărnicei, cu slujitori din Roman de l-au luat
de acolo, de la casa lui de la B ărboşi, de l-au dus pănă în Roman şi i-au
tăiat capul. Şi cînd l-au găsit l\Iacrii acolo la B ărboşi, atuncea îi muris(ă) şi
f.56 giupîneasa şi nemic ă nu ştiia de sfatul frăţine-său/ /sau de a celoralalţi boieri,
că nu era amestecat cu ceialalţi boieri la sfat. Că el pornis(ă) atuncea pre
p . 111 un ficior a lui, pe N icolai, să ia fata Ducăi-vodă, de la Ţarigrad şi să gătis(ă) 2 0 4
şi cu celalalt ficior să ia fata lui Cantemir-vodă să s(ă) încuscreze şi nici cu
gîndul nu gîndiia c ă i-a vini asupră o fortună ca aceea .
57 Z isu-i-au slujitorii atuncea, cînd l-au găsit la B ărboşi, să fugă, că nu-i
departe, în l\'eamţu , iar el n-au priimit, ştiindu-s(ă) drept, gîndiia c ă l-or
duce la I aşi şi să va îndrepta. I ar după ce i-au vin it Macrii şi viind zapciu
după zapciu să piară, nu l-au mai îngăduit şi au pus de l-au tăiat în Roman.
Şi mult s-au rugat lui l\lacriiu să-l ducă pănă în I aşi, iar Macrii 2 05 n-au vrut
şi nu i-au fost m ilă de sufletul stăpînu-său şi s-au grăbit de l-au omorît. Că
de l-ar fi dus în I aşi poate s-ar fi îndreptat şi n-ar fi perit. Că multe slugi
să timplă la domni, nednici, de nu-s(ă) grăbăscu şi ferescu pe stăpini de
păcat şi pe urmă sînt lăudaţi 2 06 şi despre stăpîni şi despre oameni şi despre
Dumnezeu 2 0i .
.'i8 .A tuncea Cantemir-vodă după aceea mult s-au căit 2 08 ce au făcut ş i
d e multe ori plîngea între toată boierimea ş i blăstăma p e cine l-au îndemnat 2 09
de i-au t ăiat. Că după aceea 2 10 n-au trăit u n an nici Cantemir-vodă şi au
murit.
59 lară pe Vasilie vornicul, ficiorul lui Gavriliţă, şi pe frate-său Solomon
şi pe frate-său Costachi şi pe Gheorghiţă M itre şi pe Dediul spătar Arbănaş
şi pe tustrii feciorii lui �liron logofătul pre toţi pre aceştia i-au prinsu şi i-au
închis, prr unii în turnu la curtea d om n eas că , pre unii la siimeni, pre alţii prin
beciuri şi pe '.\"icolai , ficior lui M iron logofă tul, m ergîndu să să însoare la Ţar i
grad, l-au întorsu de la Birlad de l-au închis şi pe <linsul./
GO I ară Lupul, ficiorul lui Gavriliţă vornicul şi Costantin cumnatu-său ,
păharnicul Lambrino şi cumnatu-său I vaşco şi Antiohii J ora şi Bujorăneştii
şi alţii 2 1 2 au scăpat în Ţara l\Iuntenească la Brâncoveanul-vodă şi de acolo
s-au gătit şi s-au dus la Udriiu 2 13, la Poartă, să pîrască pe Cantemir-vodă.
p .112 Şi le-au zis atuncea Brâncoveanul-vodă să nu s(ă) grăbască atuncea să m argă
la Poartă, că este prietin nziriul Cupăreştilor şi ei n-au ascultat şi au păzit
de au m ărsu .
61 lară Cantemir-vodă, după c e a u înţăles, a u triimis 2 14 ş i e l pe B ogdan
hatmanul şi pe I ordachi Rusăt vistiernicul, cu alţi boieri mulţi de ţară, de
1 98 m a i pe urmă / ae u m 199 de dzisără / d e - 1 1 dzis 2 00 d in / de 2 0 1 măria ta/ t ine 2 02 ani/ai
203 ca u n t i ran 2 04 gă t is<ă> / gă t asă 2 05 ea u n om răii şi de nemie 2 08 s i nt l ăudaţi / cad la
lau d ă 207 iar acesta, ea u n varvar, nefiind de neam, n-au soe o l i lu 208 s-au căit / să căie
200
de-au grăbi l 2 10 a c e ea / ei 2 1 2 din Buj orăneş t i 2 13 U driiu / O drei 2 1 4 triimis / răpedzit
52
s-au pîrît 2 15 cu toţii la divanul 2 16 împărătescu şi i-au dat pe toţi de grumazi
de i-au pus în obezi 2 17 şi i-au adus la Cantemir-vodă 218 • Decii Cantemir-vodă,
după ce i-au adus 219, i-au pus Ia închisoare şi nu i-au omorît, că au poroncit
Poarta să nu-i omoare. Şi ş-au adus aminte şi de giurămintul ce au giurat
Cantemir-vodă lui Gavriliţă celui bătrîn să nu s(ă) atingă sabie lui de 22 0
dînsul sau de ficiorii lui. Ce i-au pus bani pe toţi , să-i întoarcă cheltuiala ce
au cheltuit la Poartă şi i-au pus pe unii cite zec·e pungi de bani, pe alţii
cite cinci pungi, pe alţii cite cum au socotit. Şi după ce ş-au plinit banii,
i-au dat pe chizăşie altora şi i-au slobozit 22 1 • I ar carii au fost mai neputin
cioşi au şezut mult închişi şi i-au şi b ătut pe un ii pănă ş-au plătit banii.
lară ficiorilor lui Miron logofătul nu le-au luat nimică şi i-au dat pe chi- 62
zăşie şi i-au slobozit. Şi din toţi boierii au fostu rămas 222 Dediul spătariul
Arbănaşul închis în turnu în clopotniţă 223 la Trii Svetitele. Şi-l pusese zece
pungi de bani şi nu avea cu ce plini de la dînsul, că era un om mai scăpat
decît ceialalţi li boieri. Şi poate fi avea şi pizmă pe dînsul, că-l scosese în Li 7
doao rînduri să-i taie capul. Decii el într-o noapte au imbătat pe siimeni,
pe străjeri(i) ce-l păziia, şi s-au slobozit cu o frenghie pe o fereastră din turnu
pănă gios şi au apucat de au încălecat pre cal şi cu doi ficiori şi au fugit.
l ară 224 Cantemir-vodă a doa zi dacă au oblicit că au scăpat, au pot'oncit 63
să nu-l mai caute nime, nici !Oă-I mai gonească, că din 225 vreme că au apucat
de au încălecat pre cal nu este nime harnic să-i stea împotrivă sau să-l prinză
pre om pe acela. Că-l ştiia 226 ce viteaz bun este, că au fost cu dînsul la răz
boiu, şi m cîndu alerga pre cal cit putea, săriia di pe un cal pe altul. şi punea
trii cai alăturea şi di pe gios să răpeziia şi săriia pe tustrii pe sus. �u era
alt om în ţară ca dînsul harnic şi viteazu prC' aceli vrC'mi. , Şi n-au zăbăvit p . 11 .1
prea mult şi ş-au făcut pace şi au vinit în ţară şi l-au iertat Cantemir-vodă.
După aceea Cantemir-vodă au stricat logodna cu Pătraşco, ficiorul lui 64
Miron logofătul, şi ş-au ales din toţi ficiorii de boieri pre l\Iihălachii, fie iorul
lui I o n Racoviţă 228 vornicului de l-au luat ginere. Care acela mai pre urmă
au agiunsu 229 de au fost şi domnu, căruia îi 23 0 dzicu Mihai-vodă. Şi au făcut
cu dinsul nuntă dom nească şi l-au şi boierit, l-au făcut comis mare iar mai
pe urmă l-au făcut stolnic mare. Numai n-au avut parte de <linsul. că n-au
trăit mult cu dînsa şi i-au murit fiică-sa, domn iţa Safta, pentru că 23 1 Cantemir
vodă era cumătru cu cuscru-său Ion Racoviţă 232, că-i botezas(ă) Cantemir
vodă un copil lui I on Racoviţă23 2, mai mic <lecit ginere-său �Iihălachi, şi pentru
aceea 233 poate fi n-au răbdat Dumnezeu. Numai Mihălachi / mai pre urmă,
la domnia lui Antiohii 234-vodă au luat altă fată de boieriu, a Dediului spă
tariului de la Gălaţi, şi cu aceea au vieţuit, de au făcut coconi 235, şi au fost
şi domnu.
Cantemir-vodă şi cu Cupăreştii s-au m ai apucat şi de alt danţu asupra 6 5
muntenilor şi muntenii asupra lor. Ţineţi-vă, săracilor ţărî, dacă sînteţi putin
cioas(ă), de acum să biruiţi nevoile din pizmele celi de demult wchi la ce
s-au început să să lucreze !
2 2 2 220 neamul
2 15de fa ţă 2 16 divanul / D ivan 17 de grumadzi de 18 în I eşi 1 9 adus / adusu - i
22
ficiorilor 1 deci carei au avu t pu tinţă şi prie tin i, mai curind au dat, şi i-au slobodzit
223 au fostu rămas / rămăsesă 223 în clopotniţă / clop o tniţii m iarii / dar 22
5 din / de 226 el
227 şi
I că 228 Racoviţă / Răcoviţă 229 au agiunsu / au cădzu t 23 0 căru ie îi / de-i 23 1 pen tru
că f � ăce 232 Racoviţă / Răcoviţă 233 pen tru aceea / căce 234 Antiohii / An tohie 235 cocon i /
.
copu
53
li G Era un boieriu de mult pribag din Ţara Muntenească în Tara Ungurească
pre anumea Staico 236 păharnicu l şi şi cu alţi boieri mai mici, iar munteni,
pribegi încă di pe cînd au fostu luat domnia Şerban-vodă. Chematu-i-au
Cantemir-vodă de la Braşov aicea la dînsul în Moldova. Şi au început a face
pîră şi harzuri la Poartă, a pîrî pre munteni cu feliuri de feliuri de pîri.
precum 238 sînt haini şi bogaţi, ce Poarta dintăi i-au bucurat. Şi i-au triimis
Cantem ir-vod ă pre acei boieri la Poartă la Cupăreşti, la spătariul Lascarachi 239
fiindu capichihaie lui Cantemir-vodă , să pîrască pre munteni şi să isprăvască
domnia lui Cantemir-vodă în Tara l\fontenească.
67 Decii ştiu că au i;prăvit Cantemir-vodă bine ! Că, după ce au oblic it
p . 11 4 muntenii, au chieltuit Brâncoveanul-vodă la Poart ă o m ie de pungi d e ban i
şi au luat Brâncoveanul-vodă pre boierii acei 24 0 munteneşti pribegi ce-l pîrîs<ă>
la Poartă pre toţi de grumazi şi pe spătariul Lascarachi 24 1 , frateli lui Iordachi
vistiernicului, l-au făcut surgun la Rodos. Şi era să mazilească şi pe Cantemir
vodă, numai au sosit veste la Poartă atuncea că au murit. Dusu-I-au pre
Staico 24 2 păharnicul la Br âncoveanu l-vodă în Bucureşti şi cu un lacat 243
f.S8 mare cît un işlic \244 la // grumazi. Şi l-au scos la d ivan înainte a toată bo ie
rimea şi ţara şi apoi l-au purtat tot tîrgul cu lacatul 245 de grumazi şi apoi
l-au spînzurat , îmbrăcat, încălţat, la tîrgul de afară. Şi pe ceialalţi 246 soţii a
lui, pe unii i-au spînzurat şi pe alţii i-au iertat.
68 I ntru acea neme vorovit-au tustrii ficiorii lui Miron logofătul şi cu
Yasilaşco spătariul Cantacozino 247 şi cu frate-său Ilie rantacozino şi cu Dumi
traşco Crsachi să fugă din ţară de greli dăjdi şi prepusuri, că nu mai putea
birui de răul lui Iordachi vistiernicul. Că să învăţas<ă) Iordachi de le tot
cumpăra odoarăli şi sateii, moşiile, fără de preţ, că-i tot îngreuia cu dăj diile.
Jar Cantemir-vod ci, oblicind c ă vor să fugă, triimis-au steaguri de slujitori
să-i prinză. Decii ficiorii lui Miron au prinsu de veste şi au scăpat la comen
datul de cetatea '.\'eamţului, iar pe ceialalţi boieri, neavînd veste, i-au prinsu
lefeciii şi le-au j ecuit casăli şi i-au pus în fiară şi i-au pornit la I aşi. Şi cînd
au r g:unsu în Yalea L�scanilor 248 i-au şi întimpinat veste(a), nărocul lor, că
au murit Cantemir-vodă.
69 Si i-au slobozit din fiară si decii au m ărsu si ei în l asi de au fost si
'
ei la î � groparea lui Cantemir-vo'd ă. Şi s-au împreo�at cu beiz ade, ficiorul l�i
Cantemir-vodă, anume Dumitrasco. Si i-au îmbunat Dumitrasco 2 49 beizade
cu cuvînt bun dzicînd c ă, de-i �'a d � Dumnezeu să-i fie pe �oia lui de la
Poartă, i-a m ilui şi i-a boieri 25 0 • Şi să ruga şi el 25 1 să ierte pe tată-său. Şi
i-au slobozit să margă acas<ă> şi cum au mărsu acasă , cum au şi fugit în Ţara
l\Iuntenească la Brâncoveanul-vodă,/ că le era rudă. Şi au şi triimis 2 52 Brân
coveanul-vodă la Poartă scriindu la prietinii lui pentru Costantin Duca-vodă,
p . 11 5 ficior Ducăi-vodă celui bătrîn.
70 Cantemir-vodă, după ce au m urit, ţinutu-I-au m ort tăinuit o zi şi o
noapte pănă s-au gătit cărţile şi 2 53 au făcut harzuri d e la boieri şi de la ţară
la Poartă, de poftiia să puie pe un ficior a lui Cantemir-vodă domnu în locul
tătîne-său. Şi au triimis 254 pe vătavul Pîr,·ul şi cu Stefăniţă Rusăt, ficiorul
lui Manolachi postelnicul. Şi după ce au pornit cărţile, a doa zi s-au şi agiunsu
hatmanul Bogdan şi cu Iordachi vistiernicul şi cu toţi sluj itorii să rădice pe
0
236 Slaico / S t oiea 238 prernm / c u m 2 3 9 c u paru l 2 � acei/pe c e ie l a l ţ i 2n s p ă t ari u l Lascarac h i/
_
c up a r u l Hasrnrac h i 2u S t a i c o / S toica m u n l a c a t / o l ăca U t 2H de mare 2h !aratul / l ă
2
c a t a 246 ceia l a l ţ i / cele 47 C r n t arn z i n o / C a t a c o z î n o 24 8 L ăsra n i l or / e \ t· a n i l or 249 v o d ă 25 0 i - a
L
b o ieri / i a r boieri i 25 1 e l / e i 2 ; 2 au şi t r i i m is / d e - a u răp e d z i t 253 ş i / de 254 tri i m is / răped z i t
54
Dumitraşco beizade, ficiorul lui Cantemir-vodă, domnu în locul tătîne-său.
Decii au gătit divanul cel mare şi s-au strinsu toată boierimea şi mitro
politul şi slujitorii la curtea· era domnească şi au adus 255 şi pre un agă a
veziriului turcu la curtr(a) cea domn ească, ce era cu trebi împărăteşti vinit
la 256 lasi.
Atuncea au spus la 257 tot nărodul că au murit Cantemir-vodă. Ce sluji- -: I
torii au 258 început a striga că altul nu le trebuie să le fie domnu ce numai 259
Dumitraşco beizade, ficiorul lui Cantemir-vodă. Ce boierii şi ţara nu cuteza
să dzică lntr-alt chip, că să temea de slujitori, ce numai le căuta să priimască
şi să dzică cum dzicea slujitorii. Turcul aga, văzind că strigă cu toţii într-un
cuvîntu, au luat u n caftan şi au pus în spatele lui Dum itraşco beizade şi bei
zade au îmbrăcat pe turcu cu un contăş cu samur 260 şi au şezut am lndoi în
scaone. Şi au inceput a slobozi puşcile 261 şi a dzice surlele şi trîmbiţeli şi a
bate dobeli pe obicei tabulhanaoa şi // toţi boierii şi slujitorii, căpitPniile, cineş f . S9
după rlnduiala sa. a 262 purces a săruta poala turcului şi a lui Dumitraşco
beizade. Şi după aceea gătindu-s<ă) au purces 263 cu alai dom nescu de au
mărsu 264 la svetii )i icolai de i-au cetit mitropolitul molitva cea 26 5 de domnie,
după obicei.
Scos-au oasăli lui Cantemir-vodă boierii cei mari afară, supt cort, în 7'.!
ograda 266 cea mică la curtea domnească şi le-au 267 ţinut trii zile pănă au 268
grijit ce au trebuit şi apoi l-au dus la svetii Nicolai cu cinste de l-au îngropat
în grobniţa lui Antonii-vodă. Şi s-au tîmplat atuncea la provodul 269 lui patru p . l l fi
patriarşi, unul de la Ierusalim şi altul de la Antiohia şi altul de la Alexandrie
şi unul mazil de Ţarigrad pre anume Iacov. Şi au domnit Cantem ir-vodă puţin,
nu deplin opt ani, şi ş-au plătit şi el datoria după obiceiul aceştii lumi.
După ce au îngropat pe Cantemir-vodă, au şezut în scaon 27 0 fiiu-său 73
Dumitraşco beizade, de au domnit trii săptămîni. Şi au vinit un capegi-başe
de la Poartă de au luat pe Dumitraşco-vodă beizade. Iar Bogdan hatmanul şi
I ordachi vistiernicul întru aceli trii săptămini n-au dormit, ce s-au gătit 27 1
şi au pus străji din Gălaţi pănă în laşi şi cîndu au sosit capegi-başe în Iaşi
să ia pe beizade şi pe dînşii, ei au fugit din Iaşi.
Pentru că 27 2 atuncea, mărgîndu ·veste la Poartă că au murit Cantemir- 74
vodă, Brâncoveanul-vadă, domnul muntenescu, au apucat înainte şi au ispră-
vit domnia lui Costantin Ducăi-vodă, ficior 273 Duc ăi-vodă celui bătrîn , de au
îmbrăcat caftan de la Poartă de domnia Moldavii. Atuncea au făcut şi pe
Lascarachi 274 surgun / la Rodos şi au luat şi pe Staico de grumazi. Totodată
atuncea s-au timplat de au triimis si la Dumitrasco beizade, ficior 275 lui
Cantemir-vadă, să-l ducă la Poartă şi' să prinză pe ' Bogdan hatmanul şi pJ
lordachi vistiernicul 276, să dea sam ă pentru ce au mîncat ţara . Decii Bogdan
şi I ordachi au fugit în Ţara Leşască, precum 277 mai sus s-au scris 278 • Pre
aceste lucruri poate şi alţii să să încrează cu Poarta turcească, că uneli să
găti ia şi alteli s-au făcut.
Iară acel capegi-başe ce au fost vinit cu mazilie de 279 au luat pe Dumi- 75
traşco Cantemir beizade din I aşi au fost 28 0 bun prietin mai înainte vreme
m la curte 2;8 la / în 257 la / a 258 şi 259 re numai / fără rît 280 samur / soboli 26 1 slobozi
p uşcile / da din puşci 282 rînduiala sa a / rîndul său au 283 gătindu-s au purres / au în
călicat 284 de au mărsu / şi-au purces 285 molitva cea / molilfeli 266 ograda / ogrăjoara
287 le-au / l-au 268 au / l-au 289 provodul / prohodul 27 0 scaon / sraonul domnescu 27 1 găti t /
găti tu-să 272 pen tru că / căce 273 ficior / sîn 274 Lascarach i/Laţcarach i 275 ficior/sin 278 să-i
ducă la Poartă 277 precum / cum 278 s-au scris / să pomeneşte 270 de / ce 280 au fost / fusesă
55
lui Cantemir-rndă şi de neamul lui era cerchez. Şi fără zăbavă după aceea
au agiunsu, 281 de au fost şi paşe şi musaip la împăratul, căruia îi zicea mai
pre urm ă Cerchez l\lehmet-paşe imbrihorul. Era şi un boieriu atuncea aicea
în Moldova în I aşi, anumr Ştefan comisul Cerchez. Decii atuncea Ştefan
comisul Cerchez mult s-au rugat acelui capegi-başr pentru Dum itraşco bei
zade dz.icînd să-i fie milă de dînsul că este un copil, avîndu rl cunoştinţă cu
acel capegi-başr încă dr la domnia lui rantem ir-vodă şi fiindu Pi şi df un neam ,
p.117 amîndoi cerchej i 282• I ar 263 după ce l-au dus la Poartă pe Dumitraşco heizadf,
stătut-au muntenii şi cu Costantin Duca-vodă cu multe pricini asupra ficio
rilor lui Cantemir-vodă, de le cerea multe some 284 de bani, ce nemică nu
f.60 le-au putut strica, că s-au pus tare acel capegi-başe pentru dînşii. Şi mai // pe
urmă, după ce au agiunsu 285 mai la marr cinste acel capegi-başe, au făcut şi
au isprăvit şi alte lucruri mari, care la rîndul lor să vor scrie 286•
76 De la Cantemir-rndă niscaiva 287 bani avere ficiorilor beizadelilor n u
le-au rămas, pentru c ă c e era vinitul î l mînca alţii, precum 288 mai sus s-au
scris 289• Şi a tuncea la moarte Cantemir-vodă cinzăci de pungi de bani le-au
dat la patriarhul de Ierusalim 29 0 să le m istuiască şi patriarhul, pentru voia
muntenilor, a Brdncovean ulu i-vodă, le-au spus turcilor şi le-au luat. Şi beiza
delilor nu le-au rămas mai mult decît 29 1 vreo zece-cinsprăzece pungi de bani.
Ce Dumnezeu unde va, nu trebuiescu bani, c ă acel Cerchez Mehmet-paşe
fiindu-le prietin le-au prinsu mai bine decît mii de pungi de bani. Că, u nde
va Dumnezeu, sînt şi bani şi prietini şi de toate. Că nime nu mai gîndiia că
vor mai ieşi ficiorii lui Cantemir-vodă la domnie, pecum să va videa î nainte.
Acest Cantemir-vodă i-au rămas în urmă doi ficiori beizadeli, cel mai mare
anume Antiohii bri::.adr şi crl mai mic Dumitraşco beizadr. carii mai pe urmă
au ieşit amindoi domni în Moldova, precum li se va arăta înainte, la rindul lor,
istoria 29 2 lor.
D OMNIA LUI C O STANTIN DUCA - V ODl, FICI OR 1 DUCII-V ODĂ

CELUI BĂTR ÎN, ÎN ANUL 2 7 1 99, MART 1 7
1 Îmbrăcind caftan de domnie in Moldova Costantin Duca-vodă, ficior 3

Ducăi-vod ă celui bătrin, era om tinăr ca de şesesprăzeci-şeptesprăzeci ani 4 ,
cînd au luat 5 dom nia. Atuncea era şi nişte / boieri de aicea de ţară la Poartă,
p .118 triimişi de Cantemir-vodă cu trebile ţării. Decii v ăzindu-1 pe rostantin Duca
vodă că au îmbrăcat caftan de domn ie, s-au dus la <linsul de s-au î nchinat după
obiceiu. Aşijderea şi de aicea Lupul, ficior lui Gavriliţă vorn icului, şi a lţii,
înţălegind de domnie noao, au alergat cu bucurie m are 6 la Costantin Duca
vodă şi mulţi ficiori de boieri 7, că nu avusese m ilă şi căutare de la Cantemir
vodă, pe vina lor, că-l ocărîia şi nu vrea să-i slujască ca u nui domnu, ce pentru
aceea m iluia pre cei proşti.
281 agiunsu / d'tdzu t 28 2 inl'ă dP l a d om n ia lui Can lPmir-Yodă 283 iar / r e 284 m u l LP s o m e /
m u l tă s o m [t 28 5 agiunsu / l'.ăd z u t 286 Sl' rie / p o m e n i 287 n isl'aiva / nescare ,· a 288 precum / cum
269 scri s / p om e n i t 29 0 I e rusa l i m / R usal i m 29 1 b e i zadelilor nu le-au r ă m as m a i m u l t d e c î t /
copii n u m a i au r ă m as eu 29 2 is loria / istorielP.
* C a p . X I I 1 ficior / si n 2 î n a n u l / l ea l 3 l'ie ior / s i n 4 ani / a i 5 luat / c ă d zu t l a 6 mare / n oo
7 b oi eri / b oier
56
Triimis-au Brâncoveanul-vodă pe Mihai spătariul şi cu alţi boieri 8 de 2
s-au dus 9 din Ţara Muntenească la Ţarigrad de au aşezat logodna cu fiica
Brâncoveanului-vodă, pre anume domniţa Maria, cu Costantin Duca-vodă,
ficior Ducăi-vodă celui bătrîn, şi strîngîndu-s<ă> atîta boierime acolo atuncea
la Ţarigrad 1 0, au făcut domnia mare chieltuială ţării, cu multe podoabe şi
can fără d·e treabă, precum era ţara atuncea slabă : cai, rafturi, corturi, do a o
sute de siimeni cu haine si cu lefe 1 1 si alte multe chieltuiele fără de treabă
şi fără dr ispravă. Şi zăbă�ind 12 acolo 'atuncea cu atîta boierime şi slujitori 13
de la mart pănă la iunii, dec ii au făcut multă cheltuială. Ce Costantin Duca
vodă fiindu om tînăr şi neştiind rindul, îl bucura Lupul, ficior lui Gavriliţă 14,
dzicea că este ţara bogată şi sînt mulţime de bucate a boierilor pribegi, a lui
B ogdan şi a lui I ordachi, are de unde scoate să plătească datoria ce a face.
Decii şi lui Costantin Ducăi-vodă nu-i era urîtă datoria şi-i era dragă şi min
dria şi avea casă grea şi maică 1 5-sa doamna j\;'astasia cu atîtea fete au încărcat
mult.ime de datorie.
' Aşijderea Lupul Gavriliţă pîrîia la Poartă pe ficiorii lui // Cantemir-vodă, :1
c ă au luat tată,-său Cantemir-vodă din ţară o mie de pungi de bani şi birul f . 6 1
ţării de la împărăţie au fost iertat 16• Decii turcii sta de asculta aceli voroave 17
ce grăiia Lupul Gavriliţă şi ficiorilor lui Cantemir-vodă nu le-au putut strica 18
nemică. I ar ţării au făcut mare stricăciune, că de acii înainte nu vrea turcii
să mai ierte birul ţării şi-l cerea deplin şi din cea laudă mare de bucateli
boierilor pribegi 19 a lui Bogdan şi a lui lordachi dacă au început a le stringe,
n-au găsit atîta precît socoti ia că vor găsi şi au făcut datorie şi au rămas
neplătită.
Decii sosind ('ostantin Duca-vodă la Gălaţi cu atîta om şi au adus şi 4
cîţiva greci cu dînsul, cu mare alai, în postul Simpietriului. Ieşitu-i-au toată p . 11 9
boierimea si mazilimea înainte cu mare bucurie, stiindu-1 că este ficior de
domnu şi �a căuta neamurile boiereşti. Şi viind ia scaonul 2 0 domnescu i n
I a.şi pus-au 2 1 boieri pre toţi Gavriliţăştii şi pre toţi Mironeştii şi pre alţii
dintr-alte neamuri, mai mulţi tineri decît bătrîni.
Şi să 22 apucă de făcu nuntă cu o sor a lui, anume domniţa I leana. O 5
dede după Nicolai Costin, ficior lui 23 Miron logofătul şi-l pusă şi hatman.
Şi făcură nuntă frumoas<ă), domnească, că era şi maică-sa cu dînsul, doamna
Nastasia a răpousatului Ducăi-vodă celui bătrîn, cu alte fete mai mici 24•
Atuncea nu s-au aflat în vistierie mai mult de cît o sută de pungi de 6
bani, gata_ strînşi de boierii caimacami, că la moartea lui Cantemir-vodă au
fost scos 2" nişte hîrtii / şi n-au fost apucat 26 Cantemir-vodă a 27 lua banii.
Decii puindu Costantin Duca-vodă pe Lupul Gavriliţă vistiernic mare, n-au
agiunsu acei bani doao-trii luni de cheltuială visteriii. Care apoi mai pre
urmă l-au şi scos din visternicie cu mare bănat pentru acea slujbă curată.
Pus-au atuncea pre 28 mazili şi pe 28 ţară banii steagului, grei bani. 7
Î nceput-au a prinde pe boierenaşii lui Cantemir-vodă cei rădicaţi din neamuri
proaste, ce dzicea Cantemir-vodă că i-a face neamuri, şi începură a-i bate şi a-i
închide pin temniţă şi pe la siimeni, şi-i sărăciră de rămasără precum 29 le-au
8 1·e să limplas-aeolo pribegi 9 la Poarl<l 10 Ţarigrad / Poartă 1 1 lefe / leafă 1 2 zăbăvind/au
zăbăvitu 13 sluji tori / om u ra un bezmetec ee era la m i n i e 15 maică / imă 16 birul ţi'1 rii de la
împărăţie au fost ierta t / ţara au fostu ierta ti'1 de bir 17 deşerle din gura l u i 18 n u lt•-au
pulu l strica / n-au s trica l 19 pribegi / pribegilor 2 0 la seaonul / în scaon 2 1 pus-au / p usă 2 2 ş i
2a ficior l u i I sin 24 anume doamna .\'as lasia 25 au fosl srns / scosesii 26 n-au fosl apul'al /
n-apncasi't 27 le 28 pre / la 29 prel'um / cum
57
fost postrigul, mojici. Iar unii dintru aceli bătăi au şi nebunit, de au rămas
nebuni ; şi pe cale le-au făcut 3 0, că vai de boieriul ce să roagă mojicului.
8 Aşij derea au triimis la casăle boierilor celor fugiţi 3 1 , anume a lui Bogdan
hatmanul şi a lui l ordachi Rusăt vistiernicul de le-au luat tot ce au ;:ăsif. Ş i
l e adusără ş i giupînesile în Iaşi şi l e prindea vătafii de-i munciia ş i fimeile *
slujnicile din casă le bătea să spuie bani şi odoară şi haine mistuite şi buca te
ce avusese. Şi să aflară multe mistuite şi ascunsă pin ţară pe la prie tini, după
cum este obiceiul celor fugari de ascund 3 2 • Şi luară tot ce găsiră şi pe urm ă
p.120 le făcură pe giupînesile lor surgune la Focşani şi de la Focşani le-au dus 33
cu căruţe şi cu cai răi şi cu podvozi pin munţi pănă în 34 H angu şi le-au
trecut la Neamţu la cetate la boierii lor, cu m ultă şi bogată lipsă şi nevoie.
lş rîsă precum 35 îi vini la minte şi mai mult era acest sfat de boierii cei
f. 6 :! mari şi de munteni îndemnare, osîndă pe casăli lor pentru // vărsarea singelui
lui l\liron logofătul şi a lui Velicico hatmanul ce f ăcus(ă) Cantemir-vodă cu
sfatul acestor doi boieri pribegi. Şi după aceea scrisă rostantin Duca-vod ă
la Poartă că au triimis Bogdan şi cu I ordachi podghiaz din Ţara Leşască de
ş-au luat giupinesili şi au făcut mare stricăciune ţării. pentru ca s(ă) strice
pe copi ii lui Cantemir-vodă turci i şi pe Cupăreşti . Dar turcii, fiind î nţălepţi
şi cuprinşi 36 la m inte, nu s-au potrivit scrisorilor 37 lui, că au priceput că scri
sorile lui sint deşerte.
9 Că Bogdan şi cu I ordachi din Ţara Leşască nu dormiia nici le şidea
scrisorile. Triimitea la Cameniţă la Cahriman 38-paşe, că au fost 39 prietin vechiu
lui Cantemir-vodă, şi la Daltaban-paşe, sarascheriul de Obluciţă 39a şi la Ţarigrad
de j eluiia la împărăţie şi înştiinţa de toate fapteli lu i C'ostan tin Ducăi-vodă
ce face. Ce nu le-au putut strica nemică ficiorilor lui Cantemir-vodă, mai mult
îşi strica numeli lui cu aceste lucruri.
I ară cînd fu de toamnă, întru acel an a domni ii lui, să apucă de-ş făcu
nuntă luişi 4 0 • Şi triimisă Brâncoveanul-vodă pre fiică-sa domniţa Maria cu
unchiu-său stolnicul Costantin Cantacozino 4 1 şi cu maică-sa , doamna Stanca ,
şi cu mulţi alţi boieri şi giupînese rudenii de-a lor din Ţara Muntenească,
de viniră î n Moldova, în tîrgu în laşi. Şi le dede tuturor gazde 42 pin curţ i
boiereşti şi neguţitoreşti şi grije de toate să nu li lipsască nemică. I ar m iresii 43
îi dede gazdă în casăli lui Vasilie 44 vornicului, ficior lui Gavriliţă şi acolo
fece nunta mireasa. I ară / domnia au făcut nunta în curţile domneşti. Şi
boierimea a doao ţări nuntiră trii săptămîni, cu mare pohvăli şi podoabe
şi cu feliuri de feliuri de muzice şi cu 45 pelihvănii, de m irare în tîrgu în Iaşi.
Că era să facă nunta la Focşani, ce numai fiindu toamna, vreme de iarnă, au
p.121 făcut 46 nunta la I aşi. Şi au încălecat 47 singur domnu l ca un m ire, împodobit
şi cu surguci în cap şi cu mare alai, de au m ărsu la gazda miresi i de au luat-o.
Şi după ce au luat-o de la gazdă au mărsu la m ănăstirea 48 Golăie şi acolo
fiind un patriarhu de Ţarigrad mazil, anume I acov , îl cunună acolo în Golăia .
Şi de acolo purces(e) cu mare alai pin mijlocul tirgului de sus şi pin tîrgul
de gios pănă la curţile domneşti. Pe aceea vreme şi 49 Ion Neculce biv vei
vornic era 5 0 posteln ic şi m ergea 5 1 cu alţi postelnici împreună cu toiegeli a
3 0 au l'ăc t. L / făcusă 3 1 de l e-u luat tot ce-u găsit 3 2 celor fugari de ascund / celui fugar a
ascu nde 33 -li 34 pină în / pen 35 precum / cum 36 turci i fiind înţălepţi şi cuprinşi / Poar La
fiind î n ţ ăleap Lă şi cu prinsă 37 scrisorilor / scrisorii 38 Cahriman / Caraman 39 au fost I era
39a Obluciţă I Obluşiţă 40 Ju işi / şie 41 Can tacoz ino / Catacozono 42 gazde / gazdă 43 miresii / pe
mireas�i 44 Vasilie /Vasîlachi 45 cu / d e 46 - o 47 au încălecat / ncălel:ă 48 la 49 eu 5 0 era / eram
tînăr 51 mergea / mergem * şi feLile
58
mină pe gios înaintea domnului. Şi după ce să isprăvi nunta 5 2 , petrecu dom
nia pe boierii munteneşti păn la \'alea Adîncă 53 şi-ş luară zioa bună de acolo.
După aceste începură a vini datornicii de la Ţarigrad şi a-ş cere dato- 1 1
riile, că li s(ă) plinis(ă) zioa. Şi începură a vini şi poronci de la Poartă,
havaleli, a cere obiceiurile ţării, că nu vrea să li ierte, ca la Cantem ir-vodă,
că lăudas(ă) Lupul ficior lui Gavriliţă la Poartă că au luat Cantemir-vodă
mulţi bani şi turcii , ştiind aceea, nu ierta. Atuncea s-au cunoscut ce au grăit
Lupul Gavriliţă la Poartă. Ţara era puţină şi boierii era tineri, nu ştiia cum vor
chivernisi, ce î nv ătară' de scoasără si aicea obiceiul cel rău ce l-au scornit
Brâncoveanu I-vodă în ţara lui. Aflar'ă -să şi aici sfetnici fără de lege şi tiră
nească zavistie, rană fără de leac ce 54 s(ă) chiamă lepra sau fis//tula in pin- f. 6 3
tece : văcărit, de vacă u n zlot si de cal un leu să dea tot omul, de s-au tras 55
acel obiceiu spurcat în mulţi � ni 56 în pămintul nostru a 11:/oldov"i i. Că orice
domnu vinie îi era drag acel obiceiu şi nu-l mai lăsa 57•
Şi dintr-acel ceas ce au scos v ăcăritul să şi cunoscu că nu va lungi cu 1:!
domnia, nici va procopsi casa lor, de lacrămile celi multe a săracilor. Şi în
scurtă neme 58 , precum dzice Isus Sirah, că lacrămile săracilor nici soareli, p . l.'!2
nici vintul nu le poate usca şi 59 ruga smeritului nuorii î n ceriu pătrunde.
Iară de vară, în al doilea an a domniii lui, văzindu-1 muntenii de lucruri 1 3
slabe ce are d e la Poartă, i i tot grăbiia de bani ce era ei chizăşi pentru dînsul,
ce luas(ă) în datorie. Şi el, fiindu-li ginere, să nu-i mînie siliia să li facă
voia, să s(ă) plătească. Şi 6 0 au scornit un obiceiu nou pe ţară, de au scos
de pogonul de păpuşoi şi de părincu ce-l făcea oamenii cu sapeli pin curături,
să nu moară de foame, el le lua cite un zlot şi de pogonul de tutiun cîte patru
lei, lucruri deşerte fără de nici o socoteală sau ne un sporiu să poată să
rădice nevoia. Umbla ca nişte oameni hămeiţi, neagiungîndu-i mintea să chi
vernisască, că stupii să făcea buni în dzileli lui şi vinul se făcea bun 61 şi mult,
c ă avea năroc la bişug. De ar hi avut năroc şi la boieri să fie cu minte şi cu
sfat hun cum era nărocul la sporiul hranii, că era bişug de toati in dzileli
lui, ar fi fost lăudat numele lui.
:\"umai cu aceste obiceiuri ş-au strîcat numeli şi de la ţară şi de la prie- 1 -'.
tini. Şi-l smintiia ş i muntenii mult, că vrea să-l stăpinească ş i s ă facă precum
le 6 2 i era voia 63 • Şi cîţi bani cerea muntenii el tot le da , mai că nu ştiia ce
le-au dat şi cu ce le-au mai rămas datoriu. Şi la sînge a vărsa încă nu era
lacom vărsătoriu de sînge, că întru acel rînd a domniii lui 64 dintăi mai mult
de doi oameni în dzileli lui n-au perit, u n tălhar pe vina lui şi un rezident a
lui Tiuchil 65-grof 66• A cest rezident fără dreptati au perit, numai de frica lui
Tiuchil 67-grof că îl ascunsese 68 şi la mazilie temîndu-s(ă) să nu-l pirască
Tiuchil 69-grof, au triimis 7 0 pe Irimica Jora de l-au ::.ugrumat la Trotuş, că
era închis acolo la mina lui Buhuş cămăraşul lui de ocnă, precum i să va scrie
istorie înainti 7 1 la rind. Şi era domnu cu înţălepciune şi la minia lui grăiia
52 l:e s;'\ ispr;tvi nunla / is tovul n u n ţ i i 53 ('. 11 mare rinsle 5� l'e / şi 55 s-au tras / să lrage 56 în
m u l ţ i ani / păn-aslădzi 57 lăsa / lasă 58 cădzu blăslămul mai degrabi1 pe Dumilraşco Cra·
11ru l V('l - logol'ăt u , fiind sfetnic, că-i srnrt<l D umnedzău viiaţ a . Că muri rum îi mai rău ,
în d n b frenţi l , şi i să istovi şi casa l u i şi 3 ficiori a lu i ce-a11 avu l . Să s linsă pomenirea
lui cu sunet, şi moşiile l u i cădzură Ia mini streine. Sl'elnic11l de domn11 ră11, penLru cin
s tea (p . 1 2 2 ) ce are, orb i t de rau ta le fiind, gindeşle şi-i pare că nemereşte, şi pr urmii
mai ritu s[t greşeşle, că pe urmă răul cel mai mare şi osinda cade i n capul l u i 59 şi/clupa
cum d zice şi Isus Sira h , l'ă 6 0 şi/iară 61 b u n / buni 62 precum le/cum 63 lor M că 65 Tiuchil/
Tucul 66 pe dreptate ace3ta 6 7 Tiul'hil / Turnl 68 ascunsese / înch isesă 6 9 Tiuchil / Tueul 7 0 d e
I - a n zugrumat 7 1 scrie islorif' inai n t i / sp11ni povestea mai gio�u
59
tot cu cinste şi cu îngăduială 73• Şi era un om învăţat foarte bine la carte şi
p.12 3 măcară că era învăţat, dar sporiu în casa lui nu era. Decii iar şi întru 74
al doilea an a domniii lui au mai scos 75 şi al doile văcărit de vite.
15 Iară cînd au fost în 76 al triile(a) a n a domniii lui, vinit-au Daltaban
sarascher-paşe de la Obluciţă* cu oaste la Ţuţora şi au pornit zaireaoa 77 din
ţară şi o dede pe mina lui Costantin Duca 78-vod ă să-i poarte de grije, să
o trimiţ ă la Cameniţă cu oastea lui şi cu un soltan cu tătari, precum purta
mai înainti de grije şi Cantem ir-vodă. Decii Costantin Duca-vodă alesă oaste
şi triimisă cu zaireaoa 79, iar Daltaban sarascheriu-paşe să întoarsă iară la Oblu
ciţă* înapoi. Şi cit zăbăvi la Ţuţora, pănă a să porni zaireaoa 79, c inci-şese
zile, i-au şi luat j oimirii u n haznatar limbă, de la Chipereşti mergînd acel
haznatar la Iaşi cu trebi la Duca-vodă. Şi-l dusără în Ţara Leşască la hatmanii 8 0
f. 6 4 leşeşti. Decii hatmanii 81 şi trii//misără un 8 2 reimentar cu cîtăva sam ă de oaste
şi loviră zaireaoa 83 lingă Nistru şi o sparsără şi o jecuiră. Decii Costantin
Duca-vodă şi căzu în prepus mare despre Daltaban sarascher-paşe şi să m îniia
foarte pe Costantin lJuca-vodă.
16 Şi scrisă la Poartă rău de Costantin Duca-vodă că nu este om harnic
de domnie, nici este cu dreptate Porţii, că din chivernisala lui cea proastă
au luat leşii zaireaoa 83 • Ce atunce nu-i putu strica nemică Daltaban saras
, cher-paşr că sta socru-său Brâncoveanul-vodă de-I sprejeniia tare despre Poartă.
17 1 1 pîrîia atuncea şi Cahriman 84-paşe din Cameniţă şi cu tot culucul Came-
niţii, că este lipsită cetate(a) de bucate şi havalelili ce sînt orînduite la Cameniţă
nu le dă şi este cetate(a) flămîndă. Şi aceea îndemnătură de pîră era mai mult
despre boierii pribegi, Bogdan şi I or<lachi, că să agiunsese cu Cahriman 8 4-
paşe din Cameniţă. Şi oblicind Costantin Duca-vodă dat-au otravă unui buluc
başe din Cameniţă, anume Pepec , careli 85 umbla din Cameniţă la Poartă c u
trebili paşii . C e s-au priceput acel bulucbaşe d e au bătut doftorii împotriva
otrăvii şi n-au murit, ce încă şi mai mare şi mai tare pîră ş-au scornit Costantin
Duca-vodă asupră-şi.
18 r:ostan tin Duca-vodă avea u n grec d i n Ţara Frînceescă, anume Nicola i
Deporte, pe lingă <linsul, om invăţat şi telpiz, d e ştiia despecetlui cărţile şi
p .124 iar le p ecetlu ia. Şi pre aceea neme scriia Tiuchil 86-grof de la Poartă la fran
ţozi şi Bi trimitea cărţile pin I aşi, pe la Costantin Duca-vodă şi Costantin Duca
vodă le da la un rezident a lui Tiuchil-grof ce şidea î n l aşi. Şi rezidentul
le triimitea la franţozi, numai le tot despecetluia Costan tin Duca-vodă / cu acel
�icolai Deporte de le cetiia şi le izvodiia, să ştie ce scrie, şi apoi le pecetluia
iar şi le da la rezident de le triimitea la franţozi. Pănă odată tot aşe făcea,
iar <le la o neme 88 au priceput franţozii că li s<ă> despecetluiescu cărţile
şi au scris la Tiuchil 89-grof. Decii Costantin Duca-vodă, simţind şi temîndu-s<ă>.
au luat pre acel rezident a lui Tiuchil-grof de l-au triimis într-o noapte I a
cămăraşii d e ocnă, l a I o n Buhuş, v ărul lui Costantin Ducă<i)-vodă, de-1 ţinea
la Trotuş închis cu taină. Şi cîndu i-au vinit mazilie au triimis pe Irimica Jora
de l-au zugrumat, temîndu-s<ă> să nu-l apuce Antiohii-vodă la mînă, precum
mai sus s-au scris 9 0 . Atuncea avea pîră la Poartă şi despre Tiuchil 9 1 -grof
73 nu l'll rristi turi, pros l a l ic H şi intru i la ;5 au mai scos / mai scoasă 76 au fost în / fu
77 zaireaoa / za haraoa ;s Duca / Ducăi 70 zaireaoa / zaharaoa 8 0 hatmanii / hatman i 81 leşeşti
82 triimisercl un / r<lpeclzir- u n 83 zaireaoa / zaharaoa 8 4 Cahriman / Caraiman 85 careli / ce
66 Tiuchil I 'fucul Bi �i / de le 88 de la o vreme / clnd au foslu odată 80 T iuchil / Tu eul 9-0 scris I
p omen i t 9 1 T iuchil / Tucul * Obluciţă / Obluşiţă
60
pentru 92 c ă nu-i este omul şi au perit din I aşi. Şi s-au boţit toati acesti pîră
-ce scriu mai sus asupra lui Costantin Ducăi-vodă la Poartă.
Decii atuncea în grab(ă) nu l-au mazilit, că au purces împărăţia la 19
()aste, ce au triimis un capegi-başe foarte om mare şi de credinţă să plinească
banii birului deplin de la Costantin Duca-vodă. Şi l-au învăţat veziriul pe taină
să cerceteze 93 pentru pîra ce-l pîrîs(ă) Daltaban 94 sarascher-paşe de Obluciţă
.şi Cahriman-paşe de Cameniţă şi Tiuchil 95-grof, este adevărat aşe au nu este 96,
şi cum chiverniseşte ţara. Şi aflîndu că este cu adevărat aşe, cînd să va
întoarce împărăţia de la oaste să-l mazilească, luund şi banii birului deplin .
.Ş i cu aceste poronci au mărsu acest capegi-başe în Iaşi.
lară împăratul sultan Mehmet singur cu capul său, împreună cu vezi- 2 0
riul şi cu Tiuchil 97-grof au purces la oaste pin 98 capul Ţării Munteneşti de au
întrat în Ţara Ungurească şi le-au ieşit nemţii înainte şi nu prea mult stricară
turcii în Ţara Ungurească. Şi ieşindu-le 99 nemţii înainte 1 00 // i-au bătut pre f . 6 5
rău pe turci şi aşe în grab(ă) au trecut munţii înapoi împărăţia în Ţara Mun
tenească, cum n-au gindit. Decii atuncea Brâncoveanul-vodă n-au mai putut
într-alt chip să facă alte vicleşuguri şi i-au căutat numai să iasă inainte(a) împă- p . 12 5
răţ.iii. Ş i aşe fără de veste fiindu-i 1 0 1 , nemică gătire de zaireli 1 02 n-avea ce
trebuia conace împărăţii. Ce cu multă grije şi frică i-au căutat numai a 1 03
ieşi înainte şi au apucat numai de au luat în nişte cociui 1 04 cu cai ai lui
vreo sută 1 05 chile de orzu şi au luat şi trii sute de pungi de bani cu <linsul.
Şi agiungind la împăratul cu acei bani, au astupat gurile tuturor cine ce cerea.
Orzul l-au dat veziriului, iar veziriul l-au împărţit cu caii împăratului.
Fost-au prinsu atuncea doi nemţi turcii şi i-au fost ţiind aproape de 2 1
cortul veziriului legaţi şi au fost spuind turcilor că Brâncoveanul-vodă au
făcut ştire nemţilor că intră turcii în Ţara C ngurească. Şi să temea pre rău
B râncoveanul-vodă pentru aceea.
Decii buiuc-imbrihor fiind prietin Brâncoveanului-vodă au dzis vezi- 2 2
riului : „ Pentru aceşti doi ghiauri nemţi ce stau legaţi acolea, să poronceşti
m ăria-ta să-i taie, să nu fugă la noapte să dea ştire nemţilor unde sintem şi
a fi 1 07 mai rău" . . Decii veziriul îndat ă au poroncit de i-au tăiat şi s-au mai
<·urăţit Br âncoveanul-vodă de grije. Atuncea au dzis imbrihorul Brânco
veanului 1 08-vodă : „Acum să m ă cunoşti că-ţi sînt prietin".
Brâncoveanul-vodă mergea tot înaintea împăratului pe drum şi au triimis 23
împăratul de l-au întrebat cum de nu sînt oameni pe acesta loc. Iar Brânco
veanul-vodă au dat samă că, de cînd umblă oştile, au mutat oamenii mai în
gios din şleah. Iar îrq.păratul i-au dzis : „Bine şi cu socoteală ai făcut". Şi aşe
mergind pănă la Dunăre, cînd au şezut împăratul în şeică să treacă Dună-
rea 1 09 i-au pus şi 1 10 Brâncoveanului-vodă caf/ta nul în spate, de s-au întorsu
înapoi la Bucureşti iarăş domnu. Cînd este mila lui Dumnezeu, slujeşt� şi
mintea omului şi banii folosăscu şi prietinii, iar cîndu este minie de la Dumnezeu
nici mintea nu slujeşte, nici prietenii, nici banii nu folosăscu, precum mai
înainte la rînd 1 1 1 va arăta istoria.
Capegi-başe, careli mersese în I aşi pentru banii birului şi pentru alte 24
pricini, care mai sus s-au scris, era 1 12 în gazdă în casăli postelnicului Costantin
92 pen tru I pir:'t 9 3 cerceteze I rerce 04 �i camenicenii 9> Tiuchil / Tucul 98 au nu esle/
hau ba 97 Tiuchil / încui 98 pin / pe 99 ieşindu-le / le- u ieşi t 1 0 0 şi 1 0 1 fiindu - i / lovindu-l
1 0 2 zaireli I zaharali 1 03 -i 1 04 coeiui / cuhnii 1 0' de 1 07 şi a fi / să fii 1 08 B râncoveanului / lu i
Brîncovan 1 09 a lu nce 1 1 0 lui 1 1 1 rind I rîndul lor să 1 1 2 scris, era / pomeni t şăde
61
p .1 2 G Ciobanul 1 1 3. Şi au zăbăvit m ult în laşi, să miera cum a face, că ban ii birului
nu-i da Costantin Duca-vodă şi adevărul nu ştiia pentru aceli pricini de piră
ce-l pîrîs(ă) ('ahriman-paşr de la Cameniţă şi Daltaban sarascher-paşl' de
Ohluciţă şi Tiuchil 1 1 4-grof.
2 o)
r Ce au chiemat caprgi-başr pre Tudosie Dubău vei log(o)făt şi pe Pa na-
iotach i l\1orona vei postelnic şi au început a-i întreba cu taină şi a-i ispiti
pPntru aceli lucruri şi lr-au spus că are ferman şi de mazilie. Deci i acei doi
boieri îndată au spus taina turcului caprr.i-haşii lui Costantin !Jucăi-vodă.
Ce Costantin Duca-vodă îndată să spăriia şi nu-l mai lăsă frica să să sfătuiasc.:ă
c.:u socru-său Brâncoveanul-vadă sau cu alţi boieri de sfat ai lui, să vadă cum
ari !' ace să s(ă) m întuiască de acel lucru.
:2 6 Ce şi chiemă pe cumnatu-său Nicolai hatmanul Costin şi feceră sfat
numai amîndoi si alesără sfatul rău si fără de socoteală. Că triimisă la '.\1<1isei
sărdariul, la cet � te la �eamţu , de a � vinit cu neo trii-patru sute de joimir·i
intr-o noapte şi cînd să făce zio 1 1 5 au lovit pe capegi-başe în laşi ş i 1 15
i-au tăiat capul şi au prădat chirvăsărie turcească şi pre unii din turci i-au
tăiat, iară pre unii i-au luat robi, carii n-au putut scăpa. Şi pe balei-haşe,
aga hanului, încă l-au luat robu de la gazdă şi s-au dus la Neamţu cu pace.
f.66 l ară Costantin Duca-vodă s-au făcut a sări după dînşii pe urmă şi // s-au dus
păn ă la Valea Lăscanilor 1 17 şi s-au întorsu înapoi.
.,-
·
-1 Acest Moisei sărdariul era de casa lui Cantemir-vodă 1 18 şi fugis(ă)

in :\eamţu de frica unor tătari ce-l 1 19 pusese Cantemir-vodă Ia neme(a) lui
de-i tăias(ă) la Prut, viind tătarîi din sus cu robi. Şi mai pe urmă oblicind
tătarii, i i cerea, şi el de 12 0 frică au fugit în Tara Leşască. Deci i '.\loisei săr
dariu!, cum au sosit în Neamţu, cum au şi umplut locul că l-au chiemat Cos
tan tin Duca-vodă să facă acea faptă. Decii Bogdan şi I ordachi era atuncea î n
:\eamţu şi văzind acel lucru tare s-au bucurat, că una c a aceea s ă s ă facă de
mult o aştepta.
28 Căutati de videti ce sfat si lucru de nemică ! l\" u socotiia că-i va vini
p .12 7 asupră mai ' mare lucr�, trii-pat;u sute de oameni ce taină va să fie ! Că u n
o m ş i n u poate ţinea taina, dar atîţia oameni. Au stinsu bine focul cu
paie ! Decii I ordachi şi Bogdan, din Neamţu, în toate părţile au triimis 12 2:
şi la Cameniţă şi Ia Daltaban sarascheriu-paşe de Obluciţă 1 23 şi la Pnartă
au dat ştire ce au făcut Costantin Duca-vodă. Şi turcii din chirvăsărie au j eluit
de jac şi de peirea ce au tras şi hanul pentru omul lui, ce era balei-haşe, iar
au j eluit, de au umplut urechile Porţii. Caută acum de vezi telpij icul Ia ce
cinste aduce pre omul m are ! Decii împărăţia tot nu sosis(ă) în Ţarigrad
din oaste, precum mai sus s-au scris 124.
29 Costantin Duca-vodă pe urmă văzind că au greşit prea rău şi stătu
mult la gînduri cum ari face să potolească sunetul 125 oamenilor de greşala
ee au făcut, că să umplusese locul pretutindinea că au chiemat el pre l\Ioisei
sărdariul de au lovitu / laşii. Ce scrisă iar la Poartă că au triimis Bogdan şi
I ordachi din Neamţu j oimiri, de au tăiat pe capegi-başe şi ş-au luat şi giupî
nesile din ţară de Ie-au dus în Neamţu, precum 126 scrisese şi de altă dată.
Ce acmu nu i se trecu scrisoarea ca întăi, că după ce au sosit împărăţ ia la
l'driiu, au şi triimis un capegi 127-başe de l-au mazilit.
1 1 3 pos t elnicului Coslantin Cio banul / Ciobanului Cos l a n l i n p os telnicul rn Tiuchil / T urnl
1 15 ş i cind să făce zio / şi-n faptul d zuei 1 16 ş i/de 1 17 Lăsca nilor / Leţcanilor 1 18 l u i Cantem ir
vodă / Cantemireştilor 1 19 ce-1/ce- i 12 0 cea 1 22 triimis / rr1pedzi t 1 23 Obluciţ.ă / la Ob luşip. 1 2�
s-au scris / să p omeneşte m su netul / huietul 126 precum / cu m 121 capegi-başe I capegiu
62
Ce pănă a vini mazilie să mrnua pe cumnatu-său N icolai Costin şi-l 30
·scoas(ă) din h ătmănie şi pusă hatman în locul lui pe Antiohii Jora. Şi să
apucă şi de alt sfat, ca să-ş poată acoperi greşala, să-ş facă nume bun la
Poartă. Şi strinsă oaste pe taină şi triimisă într-o noapte pe hatmanul Antiohii
../ora de au lovit părcanele de suptu cetate(a) Neamţului fără de veste să prinză
pre Bogdan şi pre I ordachi, că le era gazdeli gios. Decii cum au sosit întru
o noapte hatmanul A ntiohii ]ora au şi spart o bucată de părcane şi i-au dat
fot.: şi au făcut oarece şi stricăciune. '.\iumai pe Bogdan şi pe I ordachi nu
i-au putut prinde, că le-au făcut un prietin din I aşi veste şi intru acea
sară s-au mutat î n cetate.
Apoi oaste( a) 128 hatman ului Antiohii s-au şi simeţit şi s-au dus la m ănăs- 3 1
tin• la Agapia şi la mănăstirea Săcul şi l a mănăstire la Schit c e este î n Hangu
şi i-au tot bătut şi i-au scos pe joimiri şi pe drăgan i de pin m ănăstiri. Şi
au început a să îngloti oaste( a) 128 hatmanului Antiohii, ca la patru-cinci mii p .1:!8
să f ăcusă. După cum este obiceiul nărodului prost 129, unde aud şi văd
dobindă, acolo aleargă de toate părţile, aşe, şi acolo să stringe, dacă au
auzit unii din Bugeac, unii de la munteni, turcii <lin chirvăsărie, joimirii,
dacă 13 0 să închina 13 1 • le da cărţi de iertare şi lefe 13 2, şi pe zi ce trecea tot
să inglotiia oastea moldovenmscă.
Dec ii dacă au inţăles Iablanovschii ce era hatman 133 corunn ii leşescu // 3 "
de at.:eastă socoteală ce incepus( ă) Costantin Duca-vodă, îi păru deodată că f . 6 7
e ste o basnă, pentru 134 că Costantin Duca-vo<l ă pururea avea respundenţie
şi prieteşug cu · hatmanul Iablanonchii, trăi ia bine, nu ca Cantem ir-vodă.
podghiazuri în ţară nu umbla prădind şi în tot ceasul triimitea Costantin
Duca-vodă veşti de la Poartă şi cind mergea ceambuluri tătărăşti în Ţara
Leşască să prade, el <la ştire la Ieşi să s(ă) păzască.
Decii hatmanul Iablanovschii nu s(ă) turbură pre rău, ce scrisă la Tur- :i:.i
cuh•ţ., reimentariul ce era pe margine pe Cirimuş, să ia neo zece-doaosprăzeci
steaguri să ias(ă) înainte hatmanului Antiohii, să vază ce sint aceli lucruri
şi pentru ce s(ă) facu aceste socotele, pentru că 135 ei au legătură bună <le
prieteşug.
Decii Turculeţ luun<l oaste şi mergin<l intru 136 întimpinarea hatmanului :i4
Antiohii, începură întăi să vorbască. Joimirii ocăriia pe moldonni întă i 137,
le <lzicea că sint iepaşi, ai noştri le <lzicea că sîn t gligani, precum este 138
rîndul nărodului prost. Şi sta de o parte Turculeţ cu Melentie stegariul 139
.hatmanulu i Antiohii de voroviia de pace. I ar un cimpulungean din oastea 139
rrimmtariului Turculeţ au şi slobozit un sineţ în �Ielentie stegariul. Decii
oaste(a) moldovenească cum au văzut aşe. au şi năpustit asupra joimirilor şi
puţ in războiu 14 0 au avut şi au şi început joimirii lui Turculeţu a fugi şi mol
dovenii cu turcii şi cu lipcanii a-i sparge şi a-i tăia. Şi aşe prinsără şi pre
reimentariul Turculeţ viu suptu cetatea Neamţului, unde era numai să saie
piste părcane ; / să grămădis(ă) 14 1 oastea fugind la strîmtoare şi Turculeţ
apărînd 14 2 oastea Jui denapoi, l-au boţit la un gard şi l-au prinsu viu Tatul p . 1.? 9
căpitanul, frateli lui \'icol, l-au oborît cu suliţa de pre cal.
Decii hatmanul Antiohii, după acea izbîndă ce au făcut, au triimis pe :i.J
Costachi, ficior lui 143 Gavriliţă, cu veste la Costantin Duca-vod ă că au
1 2 8 lui H9 prost / omenesc 11 130 dac[t / ele 131 şi 132 l e l'c / lca l' ii. 1 33 ha tman f hatmanul I H !' P
13; pentru c1 / căei 1 38 intru / in 137 ele 1 '18 precum esle f 1·. umu-i 139 l u i H o puţin război /
pu\ină bălaii:' i u grăm."\. dis(ă)/boţ isă w apărind / rfttăind (nn : rămfin:lu) l H fec ior l u i / si n
63
prinsu pe Turculeţu . Ce Costantin Duca-vodă să umplu de mare bucurie unde
auzi acea veste, gîndind c ă-ş va astupa greşala lui ce f ăcusă de la Poartă
cu capegi-başe, prinzindu pe Turculeţu. Pentru că 1 44 la Poartă să ştiia
numeli lui Turculeţu, că de multe ori avea războiu 1 45 cu tătarii şi la Came
niţă, precum mai sus s-au seri� 1 46• Şi îndată învăţară de gătiră puşcile cele
mari şi surlele să facă Costantrn lJuca-vodă şinlic de bucurie, după ce i-au
spus Costachi veste aceea.
3G lndată ce găti Costantin Duca-vodă aceste toate să înceapă a dzice
sur Jeli şi să sloboad ă 1 47 puşcile celi mari, numai capegi-başe şi intră pe poartă
t:U mazilie. Şi înv ăţară să prindă porţile, că este mazilie, că este domnu
:\ntiohii beizade, fic ior lui 1 46 Costantin Cantemir-vodă. Decii îndată să schimbă
bucurie î n scîrbă, că să strică giucăreia, de nu dederă nici puşcile, nici dzisără
surleli. Şi începură siimenii a închide 1 49 porţile. După cum dzice sfînta sC1·ip
tură : .,Cine sapă groapă altuia, va cădea 1 5 0 el într-însa, aşe dă Dumnezeu
că pasăre( a) vicleană d ă singură în laţu".
37 Iară boierii lui Costantin Ducăi-vodă, pănă a vini Dubău logofătul de-I
f . 68 pusă capegi-başe turcul caimacam , au ieşit de // spre doamna şi au fugit în
Tara ?\luntenească, că nu avea cine-i goni, că slujitorii era cu Antiohii hat
manul în oaste. Şi au fugit anume l\ icolai Costin hatmanul şi frate-său Ioniţă
sărdariul si frate-său Pătrasco ' căm ( ă)rasul 1 5 1 si
' Vasilasco Cantacozino 1 5 2
'
nl spătar şi alţii mulţi mai de gios. Şi �ai pe urmă, d � pă ce au vinit şi
p . 1 30 A ntiohii 1 53-vodă, au fugit şi hatmanul Antiohii 1 53 ]ora şi Mavrodin 1 54 de
să făcus(ă) o ceată mare în Ţara Muntenească de boierii din Moldova, de au
şezut vreo patru ani în Ţara Muntenească în dzileli lui Antiohii 1 55-vodă,
de făcea multe mestecături la Poartă şi chieltuială ţării. Şi nemic n-au putut
isprăvi, precum să va arăta mai înainte la rîndu 1 56•
38 Decii Costantin Duca-vodă, văzindu-s(ă) că este mazil, trimisă 1 57
pe taină la Antiohii 1 58 hatmanul la Neamţu ca să aducă mai degrab(c"i> pe
Turcu leţ, să-l dea pe mina lui capegi-başe, să-l ia să-l ducă la Poartă
impreună cu dînsul. I ar boierii caimacami, Dubău logofătul şi cu :'.\Ianolachi
Rusăt, înţălegîndu că au triimis Costantin Duca-vodă să apuce pe Turculeţ,
au şi triimis 1 59 caimacami i şi l-au timpinat la Podul I loaie 16 0 şi l-au şi l-au
luat pe Turculeţ din mina lui Antiohii 16 1 hatmanului ş i l-au d u s la Gălata şi
piste noapte din mina slujitorilor caimacamilor au şi fugit iar la '.'ieamţu
Turculeţu. Decii hatmanul Antiohi i 161 , m ărgîndu c u oastea l a Iaşi ş i spuindu 162
lu i Costan tin Ducăi-vodă că au luat caimacamii pe Turculeţu din mina lui,
ş-au făcut m are voie rea. Şi s-au agiunsu cu capegi-başe de au triimis noap
te( a) un steag de l ipcani să-l ia pe Turculeţ din mina oameni / lor caimacamilor,
să-l ducă la I aşi. Iar pănă a m erge lipcanii, Turculeţ, el au apucat de au
scăpat 163 •
39 A tun cea agiungîndu veste la '.'l'eamţu la hatmanul Bogdan şi la l or-
dachi Rusăt vistiernicul de mazilie lu i Costantin Ducăi-vodă, ei îndată au
purces 164 de la Neamţu şi au apucat 165 pe Costantin Duca-vodă nepurces
din Iaşi şi mergînd la curtea domnească de să împreunară cu Costan tin Duca-
w pen lru l'ă / căci 1 45 războiu / bă taie 1 46 scris / pomeni t rn sloboadă I de m fec ior lui /
sin 149 şi 1 5 0 va căde / dă 1 5 1 căm ăraşul / tre lii l ogofă t 15 2 Can tacozino / Catacozono 1 53 A n
t iohii / A n l oh i 154 Mavrodin / ;\larvodin 155 A ntiohii/A n tohi 1 56 Ia rindu/mai gios 157 t rimisă/
ri\pedzi 1 58 A n tiohii / A n tohi 159 triimis / răpedzit 160 l loaie / Leloie 161 An liohii / A n tohi
162 spuindu / au spus 163 au apuca t de au scăpa t / ap ucasă de scăpasă 16� au purees /
pur('esără 165 şi au apucat / de apucară
64
vod ă şi cu capegi-başe. \'ii era atuncea mare calabalic în curtea domnească
de slujitori, pentru că 166 îş cerea lef eli de la Costantin Duc a-vodă. I nceput-au 167
atuncea şi hatman ul Bogdan şi cu Iordachi Rusătu vistiernicul a să prici tare
cu Costan tin Duca-vodă înainte(a) capegi-başii şi înainte a toată boierimea
pentru ce le-au prădat casăli şi le-au muncit slugili şi slujnicile din casă şi
le-au purtat giupînesile pe la Focşani şi pe la Hangu şi le-au triimis în
:\eamţu, şi au scris la Poartă că au triimis ei podghiazu leşescu de le-au luat
şi pentru ce-au 168 triimis la 169 �loisei sărdariul de au vinit cu slujitorii din
Neamţu la laşi, cu joimiri i, de au prădat chirvăsărie şi au tăiat pre capegi
başe şi pentru ce au lîO despecetluit cărţile lui Tiuchil 17 1-grof şi i-au 172 omo-
rît omul. Toate aceste şi mai multe decit 1 î3 aceste i le dzicea faţă şi spunea p.1 31
şi capegi-başii celuia ce vinis<ă> 174 cu mazilie şi înainte<a) turcilor celor
din 175 chirvăsărie ce era prădaţi de �Ioisei sărdariul. Iar Costan tin Duca-vod ă
nu putea nemică să mai răspundă, de ruşine şi de frică, ce numai ce tot
schimba feţe, uneori să făcea roşiu, iară uneori să făcea galbăn. Şi-i era mai
m are ciuda cum că-i ştiia toate taineli şi li fapteli cele ce 176 făcus<ă) şi i le f.69 ·
dzicea faţă la arătare 177, precum sf<î)n ta scriptură dzice, că nici o taină nu
poate să nu s<ă> ştie, dar încă care este şi cu vărsare de sînge şi mai tare şi
mai degrab(ă) 1î 8 să vădeşte, că sîngeli nevinovat cere giudecată la Dumnezeu
şi nu lasă.
Decii a doa zi il gătiră de-I porniră cu mult calabalic despre slujitori '• O
pentru lefili lor şi blăstămuri mu lte de la oameni, de auziia cu urechile, pentru
văcărit. I ar doamna lui, fata Br âncoveanului-vodă, fiindu tînără şi dezmier
dată de tată-său, să boci ia în gura mare, munteneşte, dr d;:,icea : Haoilio, „
haoilio, că va pune taica pungă de pungă din Bucureşti pînă în Ţarigrad

şi, zeu, nu ne va lăsa aşa şi 1·, 9 ne vom întoarce iar cu domnia indărăpt".
I ară după ce au agiunsu la Ţarigrad, n-au avut acel năroc să să mai întoarcă
că au trăit doao-trii luni şi au murit de ciumă. Şi să şi cunoscu schimbat
cu slăbiciune nărocul lui Costantin Ducăi-vodă si' de la Brâncoveanul-vodă
mai puţintel agiutoriu şi silinţă a-i arăta .
Î n dzileli acestui domnu, măcară că nu era pace, au trecut un sol leşescu 41
la Poartă şi fără zăbavă 18 0 vreme s-au întorsu înapoi fără de nici o ispravă
şi pre sol îl chirma anume Reuţchii, carr acest Reuţchii piste puţină 181 vreme
au agiunsu 182 de au fost hatman poln ii corunnii în Ţara Leşască.
* Boierii lui Costantin Duc ăi-vodă cine au fostu : 42
1 ) 183 Dumitraşco Ceaurul, vel-logofăt 1 84 : 2) Yasilie Costachi, vel vornic de

Ţara dr Gios ; 3 ) �icolai Donici, vel-vornic de Ţara de Sus : I 4) Nicolai
Costin , hatm an : 5) Vlasto, vei post<elnic) ; 6) Vasilaşto Cantacozino 185 vel
spatar ; 7 ) Antiohii 186 Jora vel păharnicu : 8) Lupul Costachi vei vistiernic ;
9 ) Iordachi Cantacozino 187 vei stolnic ; 10) I lie Cantacozino vei comis. Iar
mai prP urmă după ce au răpou.rnt Dum itraşco Ceaurul au pus pr Tudosie
Dubău vei logofăt şi fiindu om de treabă era ::..vorrala după vel logofăt.
166
pen trn că / de 167 incepu l-au / ineepu � i 1 6 8 ee-au / ce-i 1 69 la / pe 170 c P au / ee- i 17 1
Ti11!'hil / 'furul 172 i-au / i-ei 173 dedl / 1 · a 174 vinis f i\) / au vinil m din / dt> 1 76 le 177 la
ar;tl are / in videal I: 178 euru n d 179 iar 1 8 0 fi'i ră zăbavă / in � r u r trt 18 1 p is t e p u ţină / in
5ru r l [1 1 6 2 agiunsu / cădzu l �i ha tman l'Oronie * Ordinrn pa ragra felor .J2 - .J .) este im•ersă
în ed . Iordan 183 numerele de ord ine a le boierilor n u m a i în m s . 110,,lru 18 4 Tuclosie Dubău,
biv-logofă t , l-au pus ban, iar după moartea lui D u m i t ra�eo l-au pus iar logol'ăl mari ;
fiind om de lreabă, era dvoreala clup :'i. Yel-logol'ăt ll& Can t arozino/ Ca t arozin H o A n t iohi�
/ A n t ohie1 87 l ordachi Cantarozino / I ordileu ţ Cataeozino
65
43 Pre acest domnu Costantin Duca-vodă intru această domnie dintă i era
numai cu numeli domnu, că îl st:'ipiniia muntenii şi pre cine dzicea muntenii
p .1 32 să- i boierească, pre aceia îi boierita şi ce dzicea munten ii, aceea făcea. Şi era
şi îmă 188-sa doamna Nastasia a Ducăi-vod ă celui bătrîn şi să amesteca şi ea
la răutăţi. Şi boierii încă era tineri şi nu să mai ştiia ce 189 este de chiver
nisala lor.
-44 lară în al doilea an a cestui domnu Costantin Ducă i-vodă purces-au 19 0
un soltan cu citeva mii de tătari 19 1 de au lovit fără de veste pre Oituzu
în Ţara Cngurească iarna, de au prădat tri i zile, cit au putut, şi s-au întorsu
înapoi cu pace, iară în ţară la noi ce au găsit în calea lor au mîncat şi au
stricat tot.
45 Acest soltan s-au rădicat şi asupra turcilor de au arsu Chilie şi Smilul
l.70 ş1 Renii.//
* D OMNIA lN TĂI A LUI ANTI OH-VOE V ODA, l1ICI O R LUI 1

COS TA N TIN CANTEMIR-V ODĂ, ANUL 2 7 204
1 După ce porniră pe Costantin Duca-vodă la Poartă, rămasără caimacami

în I aşi 3 Tudosie vel logofăt şi Bogdan hatmanul şi l ordachi Rusăt vistiernicul.
Şi din rămăşiţele ce au găsit de la Costantin Duca-\-odă în ţară, strîngîndu-li,
Bogdan hatmanul şi cu Iordachi v istierniczil ş-au mai întorsu oarece din pagube
ce i-au fost jecuit Costantin Duca-vodă, precum m a i sus s-au scris 4 •
2 Viind Antiohii 5-vodă cu domnia la scaonul domnescu în Iasi era 6 om
tinăr, ca de doaozăci de ani. Era om mare la trup , cinstiş, chipe Ş , la minte
aşezat, judecător drept. �u era prea cărturar, dar numai nici era om prost. 7
l\linciunile şi tălpijicurile nu le iubiia, la avere nu era lacom, obiceie noao nu

p.1 33 priimiia să li facă prea piste samă. Era vînătoriu şi sluj itoriu bun, după firea
tătîne-său, spre partea celor răi era foarte 8 straşnic şi să nu grăiască fieşte
cine 9 şi fără de neme cu <linsul. Şi era şi credincios la giurămînt, îl ţinea,
cinstită 1 0 îi era vorba. Şi boierii în curtea lui, pecum i să va arăta viaţa lui
înainte la rîndu, tot cu cinste u mbla. Minie avea straşnică, de multe ori striga,
răcniia tare la divanuri asupra celor v inovaţi, can cu grabă şi de aceea să
depărta inemile boierilor de <linsul .
3 I ară după ce s(ă) aşeză la domnie , boieri boierii după obicei. Iar boie-
renaşii tătîne-său, a lui Cantemir-vodă, vrea să s(ă) bucure / de domnia
fiiului stăpînu-său , dar nu putea la focul să ţie inima să să bucure, că aşe era
de bătuţi şi de stilciţi şi de jecuiţi, cit rămăsese cu pieile, de nu avea cu ce
ieşi înainte(a) stăpînu-său, alţii, fiind pedepsiţi de închisoare, îşi pierdusă şi
mintea. Decii Antiohii 1 1-vodă dacă i-au v ăzut întru acesta chip, să m iera
12
si el ce 13 va mai face cu dinsii .

4 ' Atuncea şi Lascarachi i 4 Rusăt 1 5 spătariul, ficior Cupariului Rusăt
celui bătrin , au ieşit din surgunie de la Rodos, numai nici de un folos nu i-au
188 imă / i nmaie 189 mai o o pu rce.>-au / incidec a t -au 19 1 mii de tă tari / L ă tărime in a l d oile
a n a domniei Ducăi-vodă.
* Cap. X I I l 1 A n l io h-YoeYoda ficior lui / Antoh i-vodă sin 2 anul / lea t 3 puşi de Antiohi
vodă 4 precum mai sus s-au scris / cum s ă p omeneşte mai sus 5 A n t iohii I A n tohi 6 iar
< nici / nu 8 spre par lea celor răi era foarte / în 1·e parte era can 9 fieştecine / fiecine 10 cins
tită / cins t i t 1 1 Antiohii / An tohi 1 2 dacit / după ce 1 3 li H Lascarachi / R ăscarach i 15 cu pa
rul încă
66
fost 16 lui Antiohii-vodă, că după Cf' au vinit 17 de la Rodos în 'farigrad bol
navu de idropică şi piste puţină 18 vreme au murit. Şi nu-i era lui Lascarachi 19
atita jele de moarte, cit îi era j ele că atuncm îi vinis(ă) zamanul, de îi era p e voie
şi nu putea să-ş răsplătească răutatea ce trăsese de cătră munteni.
Ce Antiohii 2 0-vodă au pus 21 capichihaie la Poartă pe un frate a lui 5-
Lascarachi 22 , anume pre Chiriţe Mihalachi şi cu frate-său Dumitraşco bei
zade să-i poarte de grija trebilor 23 • Şi atuncea 24 la luarea domniii n-au chel
tuit mult 25 la Poartă, nici pe drum n-au făcut atîta cheltuială, că mai mult
<lecit 26 cu vrEO triizăci-patruză·j de oameni n-au vinit de la Ţarigrad. Şi
·
boieri pre aceşti boieri.

Pus-au prr ,Vicolai Donici vei log(o)făt şi pre Vasilie Costachi vei vornic 6
de Ţara de Gios, prf' Dumitraşco :\l itre vei vornic de Ţara df' Sus, pre Lupul
Bogdan hatman, fiindu cumnat lui Antiohii 27-vodă, pr" l\Ionolachi Rusăt
vei post(elnic), pre Mihălachi Racoviţă 27a vei spat(ar), fiind iarăş 28 cumnat 29
lui A ntiohii-vodă, careli mai // pe urm ă au agiunsu 3 0 de au fost şi domnu 3 1 , f.i' l
căru ia, după ce s-au domnit, i-au dd.s oamen ii l\ lihai-vodă. Şi au p us pre
I on Buhuş vei păharnic, pre I ordachi Rusăt vei-vistiernic, pre Ilie Dabije
Ţif ăscul, ce-l porecli ia de- i d:ice Frige-vacă, l-au pus vei stolnic, pre Stefan
Cerchezul vei comis. Şi aşe să aşedzară şi să tocmiră boieriile la toate trebile. p.1 3 .J
de chivernisiia cum să cade, că era Lupul Bogdan hatman ul şi cu I ordachi
Rusăt vistiern icul mai aleşi şi capete bune de-i agiungea firea la toate socotelile.
Şi 3 2 domniia Antiohii 33-vod ă cu cinste şi cu pace.
lară în scurtă vreme să tîmplă de muri sora lui ..\ntiohii 33-vodă ce o ţinea 7
:\lihălachi Racoviţă spat(arul) , pre anume domn iţa Safta şi avea 34 mare jele 1
şi şi părere de rău A ntioh ii-vodă după dînsa. Şi pe :\Iihălachi spat(ar) după
aceea nu l-a maz-i lit din boierie, tot în boierie au fost şi la cinste cît au fostu
domnu A ntiohif'-vodă, şi încă i-au dat şi voie de s-au şi însurat în dzileli lui,
de au l�at altă fată de boieriu, pre anume a medelniceriului Dediul de la
Gălaţi.
Sf ătuitu-s-au atuncea ..\ntiohii-vod ă cu boierii de au făcut prieteşug 8
cu leşii şi triimisără cărţi cu rugăm inte la craiul leşescu şi la hatmani să nu
pozvolească să sloboadă podghiazuri în ţară să o strice, că-i păcat, că sînt
creştini . . ,Şi cindu s-a tîmpla să margă ceambuluri tătărăşti in sus în Ţara
Leşască să pra/de şi noi încă atuncea om face ştire leşilor să s(ă) păzască"* .
Decii craiul leşescu pre anume Sobeţchii şi cu hatmanul cel mare de corona
leşască pre anume Iablanovschii îndată cu bucurie priimiră că nu vor mai
triimite podghiazuri în ţară. Şi să aşedză lucrul mai cu pace a trăire despre
leşi. N-au făcut 35 ca tată-său, Cantemir-vodă, să să puie împrotiva unii crăii
cu o mină de oameni slabi. Paza bună d:icu oamen ii că trece primejdie rea
şi mielul blîndu suge la doao maice, şi capul plecat nu-l prinde sabie. Aşe
bună chivernisală au făcut 36 şi Antiohii 37-vodă atuncea.
Antiohii 37-vodă era logodit cu o sor a lui Costantin Ducăi-vodă încă 9'
din vreme(a) tătîne-său, încă cind era la Ţarigrad, pre anume domniţa l\laria
şi gin di 38 să trimită să o aducă să-i fie doamnă, ce-i şi vini veste precum că
18
i-au fos t / fu 17 au vini l / vini 18 p is t e pu\ in<'t / -n scurtă 19 Lascarach i / Rascarac h i
2 0 Antiohii / Antohi 2 1 au pus / pusă 2 2 Lascarac hi / Rascarac h i 2 3 trebilor / trebile 2 4 a tun(·ea /
acolo 2• mul l / mai nemic 28 decit / de 27 .-\ ntiohii / .\n tohi 2 7 a Racoviţă/Răcovi !ă 28 iarăşi / liji
2 9 �i 3 0 au _agiunsu / au cădzu t 3 1 de-i dzic 3 2 �i / de 3 3 An t i o h i i / A n tohie 3 4 a v e a / avu • păzască/
�erească 30 n-au făcu t / nu feci 38 au făcu t / fece 37 _.\ n liohii / A ntohie 38 gindi / gindisă
67
au murit şi avea 39 mare părere de rău de acea nste . yi triimisă Antiohi i
.
vodă sol pre Lupul Bogdan hatmanul în Tara Muntenească la Brâncoveanu l

vodă pentru aşedzarea păcii, să nu s<ă) mai pîrască la Poartă aceste doao
ţ.ări, să s<ă) strice făcînd mari cheltuiele. Şi cerşu şi o fată să-i dea, să-i fie
doamnă. Decii Brâncoveanul-vodă pentru pace i-au adeverit 4 0 şi pentru fată
numai i-au răspunsu 4 1 lui Bogdan : „ A ntiohii-vodă să omoară pre Iordachi
p .13 5 Rusăt vistiernicul şi să să lepede şi di ceialalţi 4 2 fraţi a lui Iordachi, de Cupă
f. 72 reşti, ce-i sînt capichi // hăi la Tarigrad". Decii Antiohii-vod ă nici de cum acel
acel lucru nu vru să priimască şi să lăsă de prieteşugul 43 Brâncoveanulu i
vodă. Şi îşi aleas<ă) doamnă fată de boieriu de ţara noastră, fata logofătului
Dumitraşco CeauruL pre anume Ecaterina 44• Şi făcu cu <l i nsa nuntă domnească
în curtilr domneşti în tîrgu în I aşi, după obiceiul aceştii ţări, în al doilea a n
a domnii lui.
10 Br âncoveanul-vodă, văzindu pe Antiohii 45-vodă că-i m ărgu lucrurile
cu întemeiere bună, începu în sfaturi cu boierii pribegi şi cu Costantin Duca
vodă a amesteca tare pre Antiohii-vodă şi pe Cupăreşti pre mult la Poartă.
Aşijderea şi Dumitraşco 46 beizade, frateli lui A ntiohii-vodă şi cu Cupăreştii
dimpreună. pre de altă parte, amesteca şi ei pe Brâncoveanul-vodă şi pre
munteni. Precum 47 place turcilor, aşe făcea şi ei de amîndoao 48 părţile şi
nu-ş putea strica unii altora 49 nemică, fără de cît cheltuia sute de pungi de
bani la Poartă. Şi la aceli cheltuieli mari scos-au 5 0 şi Antiohii 5 1 -vodă pe ţară
obiceiul Ducăi-vodă. văcărit, în doao ierni. încă şi mai greu, doi lei de cal şi
un galbăn 52 de vacă, ca să s<ă) apere de duşmani, iar duşmanii nu-i mai da
răzbun niciodat ă 5 i v ăzu Antiohii-vodă că nu este obicei bun de ţară, că să
. •
face m are pustiire ţării şi făcu mare legătură cu blăstăm de la patriarşi şi-l
lăsă, ca să nu mai fie acel obicei rău şi spurcat aicea în ţară în Moldova. Ş i
cit a u fost e l după aceea domnu î n domnia din / tăi n u l-au mai scos, nici în
a doao domnia.
11 I ară atuncea Costantin Duca-vodă a u pirît l a Poartă pre ..\ntiohii-vodă
dzicîndu Costantin Duca-vodă c ă la mazilia lui au fost prinsu pre Turculeţ,
hainul cel mare a împăratului, careli ţinea drumul Cameniţii şi era să-l aducă
la Poartă. iar Bogdan şi I ordachi, oamenii lui ..\ntiohi i-vodă, au vinit din
�eamtu si l-au luat din mina oamenilor lui si l-au slobozit de s-au dus iar i n
Ţara L eş � scă. Decii atuncea s-au timplat şi' d o i boieri moldoveni la Poartă
triimişi de ..\ntiohii 53-vodă cu trebi, anume Dabije c liuceriul şi cu Silion medel
niceri ul şi au dat samă acei boieri înainte(a) viziri ului că nu este aşe cum pîrăşte
p .13 6 Costantin Duca-vodă. că nu l-au 54 slobozit Bogdan şi cu Iordachi, numai au
fost pe mina unui căpitan de ţară de-l păziia, anume Cernat, şi d in paza acelui
căpitan 55 au fugit.
12 Poroncit-au veziriul s ă aducă pre acel căpitan faţă, s ă spu ie. Decii adu-
cindu pre acel căpitan faţă n-au spus precum 56 au fost drept, că l-au scăpat
el, ce au spus pe pîra lui Costantin Ducăi-vodă că i l-au luat Bogdan şi cu
I ordachi din mina lui de l-au slobozit. Decii acel căpitan era ele casa :Miro
neştilor şi să agiunsese cu <linşii de grăiia pe voia lor.
13 Atuncea veziriul să mîniasă şi au poroncit să taie pre acei doi boieri,
pre Dabije şi pre Silion, dzicînd că au grăit minciuni. Atuncea Dumitraşco
39 avea / au an1 t 40 i-au adeveri t / i- adeveri 4 1 i-au răspuns / ii r ăspunsă 4 2 ceielalţi / c iie
43 lui 44 Ecaterina / Cat rina 45 A ntiohii / ..\ntohi 46 frate-său �; precum / cu m �8 de amin
doao / îmbe 49 unii a l t ora / u nu l altuie 5 0 scos-au / scoasă 51 .\ n t iohii I ..\ntoh ie 5 � galbăn
•
j ughiu 53 Antiohii / ..\ntohie H l-au / i-au 55 intr-o noaple 56 precum / cu m
�8
beizade şi cu Cupăreştii au cheltuit vreo şesezăci-şeptizăci // de pungi de f.73
bani de au scos pre acei doi boieri de la moarte, de n-au perit şi au dat vezi-
riul de grumazi şi pe Cernat căpitanul în mîna lui Dumitraşco beizade. Şi
au 57 zăbăvit doao-trii zile şi au fugit Cernat căpitanul 58 în Ţara Muntenească,
iar piste doao-trii luni ş-au făcut pace Cernat de greşala ce o au făcut de la
Antiohii 59-vodă şi au vinit în ţară. Jani căutaţi acum greşala lui Cernat şi
căutaţi 6 0 mila şi bunătate(a) lui Antiohii 6 1 -vodă, cum au fost de bun şi de
milostiv !
Dumitraşco-vodă beizade văzind neaşezarea muntenilor asupra fră- 1 4
ţine-său , au început 67 şi el a amesteca pre tare pre munteni să ia domnia în
Ţara Muntenească, că agiunsese 68 la mare cinste Cerchez l\Iehmet-paşe im bri
horul, careli era mare prietin czi Dum itraşco beizade de la moartei'\ t ătine-său.
lui Cantemir-vodă, cînd au fost vinit cu mazilie de l-au luat. Şi era acel paşe
şi musaip la împărăţie şi alţi turci mulţi prietini Cupăreştilor şi-i spăriiase
pre munteni pre tare că mai în toate luni 69 cheltuia Brâncoveanul-vodă 7 0
sute de pungi de bani, şi nu era nici de o laudă, nici moldovenilor, nici mun
tenilor, de atîta cheltuială. Atuncea 7 1 întru aceli vremi de vrăjbi slăbisă 72
tare din putinţă mănăstirile şi breslaşii 73 ruptaşii.
Logoditu-s-au 74 atun cea Dumitraşco beizade cu o fată a lui Şerban- 1 5
vodă, ce era atuncea în 7 5 / Ţara Ungurească, c u taină. Ş i prinsără muntenii
de veste şi-i sta împotrivă 76 cu împiedecare despre nemţi, că nu lăsa pre doamna p.13i
lui Şerban-vodă să i-o dea şi incă mai mare vrajbă dentru aceea să f ăeea.
lară după poronca de la Poartă triimis-au Antiohii-vodă pre Bogdan 1 6
hatmanul dimpreună c u un soltan c u tătarî d e a u dus l a Cameniţă iarna 77
zaire 78 şi hazne 79• I ar 8 0 în al doilea an a domnii lui, vinitu-i-au poroncă de la
Poartă lui Antiohii 81-vod ă să să găteze să ducă zaire 82 si hazna si mai mare '
la Cameniţă şi pănă a sosi hazneaoa şi turcii şi tătarii. '

\'initu-i-au atuncea cărţi de la Cahriman 83-paşe din Cameniţă Ia 1 7
Antiohii 84-vodă s ă păzască c u zaireaoa 85 păn ă în doao săptămîni s ă sosască
în Cameniţă, că, nesosind, n-are putere să ţie cetatea 86 de foame, că-ş mîncas(ă)
turcii acei din cetate si cai i si tot ce avusese si hazneaoa si oastea de la Poartă
încă nu sosis(ă). De� ii A n tiohii-vodă in gra b -au gătit p�e l\ loisei sărdariul cu
trii sute de slujitori şi cu trii sute de cai în povod 87 şi pe tot calul au pus
cîte doao chile de pîine şi au triimis 88 furiş cum au putut de au dus acea
pîine în cetate în Cameniţă de le-au mai prinsu foamea deodată cu acea pîine.
Că lui Moisei sărdariul îi f ăcusă Antiohii 89-vodă ferman de la Poartă de ier-
tare de pace pentru capegi-başe 9 0 ce îl tăiasă şi pentru chirvăsărie ce o pră
das(ă) in zileli lui Costantin Ducăi-vodă, de nu-i dzicea nime nemică.
Iară mai pe urmă au sosit şi un paşe cu o mie de // iniceri şi cu opt 1 8
sute de pungi de bani, hazneaoa, şi chihaiaoa lui I usuf-paşii, sarascheriul f.;r.
de Obluciţă* , cu şese sute de spahii 9 1 şi cu un boieriu sărdariu muntenescu
cu şese sute de sluj itori munteni şi Ilagasi din Bugeac cu doaosprăzeci mii
de tătari şi Antiohii 9 2-vodă cu toată oastea sa, ca la o mie şi cinci sute de
5 7 au / n-au 58 de-acolo 59 A n liohii / A n lohie 6 0 şi 6 1 A n liohii / A n tohi 67 a u începu t / incepu
68 agiunsese / cădzusă 69 luni / lunile 7 0 cite cinci, şesă 71 I ordachi vis ternicul Rusăl 72 slă
bisă / au slăbi t 73 pu linţă mănăstirile şi breslaşii/prilej pe mănăstiri şi pe breslaşi 74 logo
ditu-s-au / logodisă 75 în / din 76 împo trivă / pedică 77 în al doile anu a domniei 78 zaire /
zaharit 79 ş-au dus- o cu paci, fără nici o smen teală s o de primăvară 8 1 "\ ntiohii / An tohie
82 zaire / zaharit 83 Cahriman / Caraman 8 4 An liohii / An lohie 8 5 zaireaoa / zaharao 86 cetatea /
Cameniţa 87 povod / p ohod 88 au triimis / l-au răpedzit 89 Antiohii / .An lohie 90 rapegi-başe/
capegiul * Obluciţă/Obluşiţă 91 spahii / spafei 92 An tiohii / Antohi
69
slujitori. Şi aşe cu toţii au purces cu zaireaoa 93 şi cu hazneaoa şi să făcus(ă)
cară ca la o mie şi cinci sute cu pîine şi cu cele neguţitoreşti şi cu cirezi de
vaci şi cu multe turme de berbeci neguţitoreşti. Şi au purces cu aceste cu
toate de le-au dus în C('tate în Cameniţă. Şi pe multe locuri la drumuri să făcea
spaime de leşi, iar tătarîi mergea tot înainte de apuca limbi de pe unde putea,
p.138
din sus. .
19 I ară cînd au agiunsu la Nistru Antiohii 94-vodă cu zaireaoa 95, atuncea
tătarii era trecuţi toţi piste Nistru şi slobodzis(ă) tătarîi ceambuluri în toate
părţile mai sus de Cameniţă cale cîte de o dzi de prăda. Numai ce s(ă) aud
ziia tunuri li, puşcili celi mari, dind din ocopuri şi de pin zemci 96 • Ce Antiohii 97 -
vodă întru acea sară păzi de trecu c ăruţeli cu banii şi triimisă pre Bogdan
hatmanul cu o samă de oaste de apucă de intră în cetate în Cameniţă.
20 I ară Antiohi i 97-vodă si cu ceialaltă oaste si cu tătarîi ce ră'll ă sese 9�
la coş au şezut şi a doa dz i pănă a tria zi de a � trecut şi ei cu zaireaoa 99
şi cu tot agărlicul. Şi fiind Nistru} mare, da tătarîlor de tot carul cu pîine cîte
doi zloţi de / lega boii de pe la 1 00 cară de coadeli cailor, de trecea Nistru !
înot. Şi cum au trecut Nistru!, cum au şi triimis î n grabă 1 0 1 înapoi de au
făcut veste la Poartă c ă au băgat zaireaoa 10 2 în cetate în Cameniţă. Şi îşi
făcu Antiohii 1 03-vodă de la Poartă mare cinste şi laudă pentru aceasta.
21 Aşijderea şi în cetate în C9.meniţă după ce au m ărsu A ntioh ii-uodă i-au
făcut mare cinste Cahriman 1 04-paşe şi o săptă'.ll î nă au zăbăvit acolo la cetate
la Cameniţă pănă au descărcat zaireaoa şi s-au întorsu înapoi cu pace.
22 Atuncea muntenii să agiunsese cu Iusuf-paşe sarascheriul de Obluciţă
şi sta chihaiaoa lui cu pricini numai să 1 05 întoarcă zaireaoa 1 06 şi hazneaoa
dzicindu că vin lesii si vor lua zaireaoa 1 06 si hazneaoa. I ar Antiohii 1 0 i-vodă
au luat asupra lui Şi n'.-au priimit să o întoar� ă şi au dusu-o în cetate în Came
niţ.ă pe poronca împărătească. Iar muntenii v ăzind aşe numai ce să trlntiia
şi plesniia de minie şi de ciudă, că nu-i putea să-i strice nemică lui Antiohii 1 0 7-
vodă.
23 Tot întru acest an de cu iarnă murit-au şi craiul leşescu pre anume IaWJR
Sobeţchii. Şi au avut craiul Sobeţchii trii ficiori şi nu s-au î nvoit leşii să puie
din trii ficiori a 1 08 craiului Sobeţchii nici pe unul crai şi au pus om strein,
pre Avgust duxul şi prinţipul de Saxonie, bucurîndu-s(ă) domnii 1 09 leşeşti
la soma de bani mulţi ce le-au dat. Bucurîndu-s(ă) la bani au gîndit că-i vor
p . 1 39 mînca banii şi pe urmă l-or goni şi să vor mintui de <linsul precum le va fi
f.75 voia lor, pre // cum mai făcus(ă) şi altă dată lui De Cont craiului de la fran
ţozi. Ce acestuia, lui A ugust, după ce l-au pus craiu, n-au putut să-i facă aşe,
precum i să va arăta istoria 1 1 0 la rîndu î nainte.
24 Iar după ce l-au pus craiu pe acesta , pre Avgust, · au şi început a arăta
lucruri mari şi vestite şi au adus oaste multă din Saxonie 1 1 1 şi s-au gătit
şi leşii şi au purces î n gios cu mare gătire cu doao obuzuri, unul leşescu,
şeptezăci-optzăci de mii de oaste şi mai bine şi alt 1 12 obuz, a craiului A ugust,
cu nemţi, iar cu cinzăci-şesezăci de mii de oaste. Şi aşe le era sfatul , să margă
să ia ţara l\foldovii şi Bugeacul pănă în Dunăre. Atuncea înţălegindu
Antiohii 1 13-vodă de acea gătire bună a lor, triimis-au şi el pre Eni pircălabul
93 zaireaoa / zaharaoa 9 � .\n t iohii / A n tohie 95 zaireaoa / zaharaoa 9 6 dind 97 Antiohii / An t ohi
98ce rămăsese / ce-11 rămas 99 zaireaoa / zaharao 1 00 de pe la / din 1 01 şi triimis in grabă /
răpedzit 102 zaireaoa / zaharao 1 03 A n t iohii / An tohie 10 � Cahriman / Caraman 1 05 s 1 06 zairf'a
oa / zaharao 1 07 Ant iohii / .-\ntohie 1 08 lui 1 09 domnii/rape teli u o istoria(poveslea 1 1 1 Saxo
nie / Csacsonia 1 1 2 alt / al tul a lui 1 1 3 An tiohii / Antohie
70
şi pre Vargalovici şi 114 pre ::\lihuleţ cu cărţi înainte la craiul A vgust şi cu
daruri, poftind pe craiul 115 pogorindu-s<ă ) în 1 16 Ţara }Joldovii să nu facă
stricăciune oaste ţării şi să nu vie pin ţară ce să margă pe Prut, drept asupra
Bugeacului, şi dindu Dumnezeu să bată pe tătari şi luundu Bugeacul, atuncea
şi el cu toată ţara i să va închina craiului. Şi m ergîndu cărţ ile la craiul
l l;
A vgust tare s-au bucurat şi i-au priimit darurili cu cinste : un cal turcescu
foarte frumos cu toate podoabeli lui ii triimisese. Şi craiul încă i-au triimis
lui Antiohii 1 18-vodă alte daruri si s-au adeverit că nu va face stricăciune în
ţară nemică şi va merge tot pe ' Prut drept asupra Bugeacului.
·
i\umai l-au poftit pre A n tiohii-vodă p entru zaire 1 19, piine, bucate să-i 25.
scoată înainte 1 2 0 drept Iaşi, să-i scoată / să cumpere cu bani, iar nu in dar.
Şi cite ponturi triimisese Antiohii-vodă de poftiia la craiul A ugust pentru aşed
zămîntul domniii şi a ţării, cum va fi după ce a birui pe turci, toate pre voiai
lui Antiohii 12 1-vodă le-au lăsat 1 22 craiul, după cum este aşezat ă Litva 123.�
aşe să fie şi Ţara Moldovii.
Decii au vinit craiul A ugust cu aceli doao obuzuri de oaste pănă la 2&
Cerneliţa, din sus de Horodenca, este acel sat pe Nistru cale de un ceas de
la Horoden ca mai sus. Şi leşilor nu le era cu voie să vie craiul in gios cu.
oaste, ce umbla cu f eliuri de f eliuri de meşterşuguri şi de pricini ca să strice
acea cale. Ce, după ce au sosit obu::.urili la Cerniliţa, au învăţat capetili cele
mari, domnii leşeşti, pre unul mai tînăr din neamul Potoceştilor anume cu p .J .J()
boierie, pisar corunnii, de au făcut pricină cu un ofiţer, nepot a craiului A ugust,
de i-au dat palme supt cortul craiului şi de acolo au fugit in obuzul leşescu.
Şi triimiţind craiul să-l ia din obuzul leşescu să vie la giudecată, leşii cei mari
nu l-au dat. Decii craiul A ugust, văzindu acea socoteală a lor aşe, s-au miniiat
tare şi a doa zi s-au şi întorsu cu obuzul lu i înapoi la Liov. Leşii dacă au văzut
aşe, ei încă s-au întorsu cu obuzul lor şi au început a să răsipi cineş pre la
casăli lor şi s-au stricat acea oştire.
Iară atuncea întru acea vară gătitu-s-au şi soltan :\Jehmet împăratul 2 7
turcescu singur cu capul lui de au mărsu la cetatea Varadinului în Ţara
1Vemţască. Şi atuncea au mărsu şi Durnitraşco beizad e, frateli lui A ntiohii
vodă, la oaste cu împărăţia . .Numai pănă a purcede împărăţia de la Udriiu,
iar el au vinit în cai // de olac de la lldriiu 1 24 aicea în laşi, la frate-său f. 7 6.
A n tiohii-vodă cu trebi împărăteşti . Şi au şezut aicea in I aşi numai patru-cinci
zile şi iar s-au întorsu în cai de olac înapoi de au purces, de au n1ărsu cu
împăratul la oaste. Iar Brâncoveanul-vodă era 125 în mare grije pentru acel
olac a lui Dumitraşco beizade.
Atuncea pre aceea vreme, era un ficior de mazil de aicea din Moldova 2 8:
de-I chiema Davidel. Slujis<ă) în Ţara Leşască, de agiunsese rohmistru şi
era la cinste mare. Avea citeală, pravilă mare şi nu să ştie 126 ce i să părea
lui că umbla pentru domnia Moldovii. Î ntăi au scris la nemţi, de închina ţara.
Apoi au fugit de la leşi în cetate în Cameniţă la turci, din Cameniţă s-au dus
cu cărţi la hanul şi au dzis cătră hanul că, de-i va da oaste să margă cu
dînsul, s-a închina cită ţară şi cetăţi a Moldovii au luat leşii, toate să vor
i nchina la <linsul. Şi au mărsu hanul singur cu <linsul de au prădat în Ţara
Leşască şi nemică din cite au dzis n-au fost. Ce mărgind şi hanul cu împărăţia
1 1 4 cu 1 15 poftind pe craiul I poftindu-l 1 1 6 ţară 1 17 craiului I lui . A lunce 1 1 8 A n t iohii r

An tohi 1 19 zaire ! zahara 1 20 -i 12 1 An liohii / Antohi 1 23 le-au lăsat / le lăsasă 123 Li tva/
Letra 1 24 U driiu / împărăţie 125 era / cădzusă 128 să ştie / ş tiu
71
la oaste la crlate la Varadin , au mărsu şi el, şi au grăit hanul veziriului şi era
numai să-l puie domnu în Moldova. \'umai, prinzînd de veste Dumitraşco
p . 1 41 beizade, au spus veziriului că acela este un om nebun, nu este de domnie.
Şi aşe au lipsit de n-au luat domnia, cit s-ari rumpe un păr.
29 Iară după ce au agiunsu împărăţia, soltan MchmPt. la cetate la Varadin ,
s-au şi auzit că vine prinţipul Evghenie cu oaste nemţască. Decii împăratul
turcescu au lăsat / cetate(a) şi au purces înapoi la pod să treacă apa Tisii, să
nu le apuce nemţii podul. Decii mergîndu asupra podului, nemţii incă au sosit
cu tabăra lor şi siliia carii de carii oaste să apuce mai curundu la pod. Şi nu
să bătea temeiul oştilor, numai aripile să hărăţiia şi tot mergea alăturea
obuzurili pănă ce au însărat. Iar pisti noapti au fugit turcii de au apucat la
pod de au păzit 127, de au trecut împăratul 128 cu curtea lui. Iar nemţi i d imi
neaţa văzind că nu-s sînt turcii au şi purces după dînşii de i-au luat în goană
ş i pe carii cum î i 129 agiungea, î i 1 29 tăia şi-i j ecuia. Şi aşe s-au făcut un
hreamăt marc şi o spaimă denapoi în turci de trecea om pisti om, cît s-au rumptu
şi podul de la o vreme. Şi aşe, sosind temeiul nemţilor, i-au luat pre toţi de
grumazi 13 0 • Veziriul şi inicer-aga au perit în războiu şi toţi inicerii acolo în
metereze la capul podului, la doao sute de mii de oaste. Piste tot s-au potopit
triizăci de paşi, fără de alţi agalari, o sută şi doaozăci de tunuri, p uşci mari
şi toată urdia, carăli şi mulţime de bucate neguţitoreşti au luat 13 1 atuncea.
Tisa este o apă mîloas(ă) pe margine şi turcii carii cum săriia în apă cu
calul 1 3 2 să şi îngloda. Şi aşe tot om piste omu cădea de să îneca . Dintru
o sută abia de scăpa vreunul 133, era bine. Şi să tăiia turcii ei în de ei. Iar
împăratul turcescu cu cîţi au scăpat salt sprintin, toată noaptea şi a doa
zi au tot fugit pănă au agiunsu la cetate la Bălgrad 134 şi acolo s-au poprit.
Tătarii încă văzind aşe n-au mai stătut la bătaie şi au luat în gios pe malul
f. 7 7 Tisii pănă au găsit un vad de au trecut înot cu pace. Atuncea // şi agărlicul
lui Dumitraşco beizade şi a capichihăilor acolo s-au prăpădit, numai ce au
scăpat ei cu capetile.
'
30 I ară în ai triilea an a domniii lui Antiohii-vodă triimis-au turcii sol la
nemţi pre Rami Reiz-efendi şi pre Alexandru terzimanul Mavrocordat, căruia
p.1 42 îi 1 35 dzicea şi Exaporitul, la nemţi, să stea să facă pace. Şi au mărsu şi
veziriul pănă la un locu cu oasti gat'.l de au stătut acolo, că să spăriasă turcii
a să mai bate cu nemţii. Şi s-au dus solii la Carloviţă 1 36• Aşijderea şi nemţii
s-au gătit cu oasti de au m ărsu pănă la u n locu şi au triimis şi ei soli la
Carlovicu 137 • Şi acolo la Carlovicu 137 s-au strînsu din toate ţărîli Evropii
solii, de la leşi, de la franţozi, de la Veneţia, de la Anglia, de la Olandria.
de la moscali şi de pintr-alte ţări de au şezut acolo la Carloviţă 138 doao-trii
luni, toată vara, de ş-au aşezat păcile cu toţii. Numai cu franţozii nemţii
nu s-au putut aşeza şi au rămas tot să să bată, pentru crăia ţării I spaniii
nu s-au putut învoi. Moscalul î nc� au dat cuvîntu să-ş 139 aşeze pace în al
doilea an.
31 Turcii cu nemţii s-au aşezat întru acesta chip : cit locu au luat de la turci,
luat să fie. I ncă siliia 14 0 nemţii Dunărea să fie hotar, dar n-au priimit turcii.
Şi s-au apucat turcii să le dea bani, cite opt sute de pungi de bani pe an
pănă în doaozăci şi cinci de / ani, să fie pace, pentru cheltuiala şi stricăciune(a)
1 27
de au p ăzit / de-u sirguit 128 şi 129 ii / ii 13 0 pe 13 1 a u lua t / s-au ist ovi t 132 ralul / capul
vreunul/unul 13� B ă\grad/Beligradului 1 33 căru ia ii/ce- i 136 Carloviţ ă/Carloviri 137 Carlovicu/
133
Carlovici 138 Carlovi ţ ă / Carlovici 139 să-ş / sft să u o silia / opintie
72
ce au făcut turcii nemţilor în şeptesprăzece ani ce au avut tot bătaie. Pentru
că 14 1 începătura bătăii au fost întăi despre turci, cîndu au mărsu la Beciu .
Şi le-au tot dat turcii nemţilor această som ă de bani cit au trăit acest împă·
rat soltan '.\ lehmet.
Leşii incă cerea tare Ţara :\Ioldovii. dar turcii au răspunsu leşilor pentru 3 2
Ţara �IoldO\·ii dzicînd că Ţara Moldavii nu pot să o dea să le fie lor podani
că este volnică, că turcilor este inchinată, nu este luată cu sabia. Decii
leşii, văzind aşe, s-au aşezat intru acesta chip : cetăţile din l\Ioldova şi mănăs-
tiri li cite au luat şi cit locu, tot să-l dea inapoi moldovenilor. Şi turcii să
dea cetate(a) Cameniţa leşilor, cu tot olatul ei, şi Ccraina 142 şi pe nohai să-i
rădiee pe toţi din 1 43 Bugeacu să s(ă) ducă la locul lor piste Don, să rămîie
numai bugegenii. Şi Hotinul să nu-l tocmască turcii niciodată, nici altă cetate
să nu facă in Moldova turcii, nici paşe să nu puie. Aşijderea şi in Ţara Mun
tenească cetăţi să nu facă. nici paşe să n u puie . ..\şe s-au aşezat cu toţii şi p.1 43
de toamnă s-au intorsu solii fieştecarii 144 la stăpinii lor 1 45.
Atuncea pre aceea vreme, împăratul l\Ioscului 146 pre anume Petr Alexie- 3 3
viei 1 47 s-au dus singur, cu capul lui, la împăratul nemţăscu anume Leopoldu 148
şi mult s-au rugat împăratului nemţăscu să nu facă pace cu turcii pentru 149
că atuncea sl apucas(ă) să facă şi el // orînduialtt de oaste ca la nemţi, pre- f. 78
cum pe ur.nă o au şi făcut.
Dar împăratul nemţăscu n-au putut să-i facă pe voie, să nu facă pace 3 �
cu turcii, că slăbisă tare. Şi-i dzicea împăratului :\Ioscului : „l\lăcar că te apuci
că mi-i da cîţiva ani cheltuiala oştii, dar nu pociu, că acmu el mă roagă,
dar pe urmă, cine ştie, sau m-a ruga, sau ba. Că poate să să lungească mulţi
ani înainte bătaia şi eu am slăbit, că eu nu mă bat numai cu turcii 1 5 0 şi mă
bat şi cu franţozii 15 1 şi acolo am mai mare bătaie decît cu turcii 1 5 2 · ' .
Decii impăratul l\foscului, î ntorcindu-s(ă) înapoi la ţara lui, îndată 35
atuncea s-au şi apucat a rade barbele boierilor şi a slujitorilor şi le-au
s chimbat 153 şi portul, haineli, şi au făcut 1 54 obiceiuri şi orînduială tot nem
ţască. Şi au adus şi cîteva capete nemţi de-i invăţa pe moscali, precum 1 55
sînt şi pănă astăzi.
Tot întru acel an, de prim(ă)vară, în postul cel mare, trecut-au un 36
sol micu de la leşi, iară Reuţchii, careli trecusă şi mai înainte vreme şi la
Costan tin Duca-vodă pentru trebile păcii. Şi după ce ş-au isprăvit trebile,
de toamnă, s-au întorsu iară înapoi pin Iaşi şi l-au cinstit Antiohii 156-vodă
ca pe un sol şi mărgînd şi viind.
Antiohii 156-vodă atuncea, tot întru acea iarnă, triimis-au pe Vasilie 3 7
Purece, vornicul despre doamna, cu taină i n Ţara Ungurească la doamna
lui Şerban-vodă, de au dat doamna pre fiică-sa, domniţa Căsandra, de o
au adus-o / să o ia frate-său Dumitraşco beizade, că era logodită cu <linsul.
Era şi cu ştirea gheneralului de Braşov, numai gheneralul să feriia, că să temea
de Brâncoveanul-vodă, că Br âncoveanul-vodă avea mare cinste si trecere la
Leopold împăratul nemţăscu şi nu-i era cu voia Brâncoveanului-�odă să o ia p .1 41
Dumitraşco beizade pe domniţa, fata lu i Serban-vodă .
41 că / căci u 2 Ucraina / Ocra i na ua din / in lH fie:;; leearii / cineş rn l o r / sfti us :\Ioscului /

moschicescu 1�7 Alexieviei / A l iesovici us anume Leopoldu I la :\ p o p o l t mi p e n tru J căce
15 0 t 1 5 1 franţozii / Fra ţ njul 15 2 tur('ii / T t 1 1T l! l 1 53 şi le-au seh imbat J ş-a I e
mr i i / T nreul
schimba 1"� ş.i a�1 făeu t / ş- a face 100 .� p rec u m / de p en i m 106 An tiohii / .-\n tohi
73
38 Şi după ce o au adusu-o la Iaşi, i-au dat gazdă la Iordachi Rusăt vistier-
nicul, fiindu-i neam. Şi au triimis Antiohii 1 67-vodă la Ţarigrad de i-au făcut
ştire, de au vinit frate-său Dumitraşco beizade. Şi după ispas atuncea. întru 158
al patrule an a domniii lui Antiohii u9-vodă, în anul 16 0 7208 au făcut nuntă.
domnească în tîrgu în laşi după obiceiul domnilor. Şi au şezut 1 6 1 în laşi în
nişte curţi a lor ce le-au fost cumpărat 162 tată-său Cantemir-vodă de la Gheu
culeasa visterniceasa . Şi au făcut acolo şi un cerdac frumos şi acolo au şezut
în gazdă pănă s-au dus mai pre urmă la Ţarigrad cu doamna lui şi cu tot
agărlîcul ce au avut.
39 Decii atuncea, în scurtă vreme fără de zăbavă, tot intru ncea vară în
al patrule an a domni ii lui Antiohii 163-vodă, îi şi vini ferman să s< i'.'t > gătească
să margă să răd ice turcii din cetate din Camenită si să dea Camenita pre mina
leşilor şi împreună cu un paşe şi w oaste şi cu �it�va părechi de bivoli pentru
rădicarea balimezilor, p uşcilor celor mari, şi cu un boieriu sărdariu de la mun-
f. 7 9 teni cu oastP. Şi purces(ă) Antiohii 163-vodă voios şi să î nvoioşiia // toată
ţara de acea nste unde să răd ică a cea nevoie deasupra ţării şi a creşti
nilor si dederă slavă lui Dumnt'zeu 16 4.
40 becii dacă sosi Antiohi i 16 5-vodă la Cameniţă, îndată să apucă şi făcu
pod mereu piste Nistru în gura Sn--.otriciului la un sat anume Yîrnoviţa 166•
Şi şezu acolo cîtăva vreme de-aştepta să-i aducă leşii ferman de la Poartă
la paşe din Cameniţă să iasă din crtate. Că era şi comisari leşeşti acolo, anume
hatmanul Litvii şi Adam Sinavschii, voevoda Belschii, careli mai pe urmă
au agiunsu de au fost hatman 167 v irlch i corunn ii, de corona crăiii leşeşti 168
şi Stanislav, voevoda ChioYSchii, şi Stefan Potoţchii, strajnic corunnii şi alţii ,
cu oaste ca la zece mii sta cu obuz di ceea parte de Nistru. Şi Antiohii-vodă
sta din ceasta parte de �istru. Şi ferman nu le mai triimitea leşilor solul
p .145 lor Reuţchii, careli era la Poartă, că ponturili de pace iscălisă, numai craiul
Avgust nu iscălisă, şi turcii poftiia să iscălească şi craiul Avgust şi toată
recepospolita . Şi aceea era pricina zăbăvii .
41 Decii s-au apucat chizeş l a Poartă solul I nglezului că 1 70 v a iscăli
craiul Avgust şi toată recepospolita şi au şi triimis fermanul pe omul l ngle
zului de l-au dat la comisarii lesesti si comisarii lesesti l-au dat în mînule 17 1
lui Cahriman-paşii să iasă din C�me�iţă şi să de� 'cheile / cetăţii Cameniţii
în minule l i l leşilor. I ar omul Inglezului s-au dus în sus la craiul Avgust
cu ponturile păcii, să iscălească craiul Avgust şi toată recepospolita. Decii
apoi paşe au şi început a deşerta cetate(a) Cameniţa. Timplatu-s-a atuncea multă
zăbavă de şidere acolo la Nistru pănă s-au aşezat aceste trebi.
42 Atuncea s-au făcut mare eclipsis, întunecare de soare, cit nu să vi dea
om cu om, întunecas(ă) lumea în anul 7208 septemvrie in doaosprăzece zile,
·
intru o zi marti.
43 Găsitu-s-a'u atuncea şi un ursu mare groznic şi săris( ă) toată oaste,
şi moldovenească, şi muntenească, şi nu-l putea ucide. Şi au dat în citeva
rinduri în Nistru şi iar ieşiia afară şi gonindu-l pe N istru cu un pod, să suisă
în pod şi oamenii au sărit din pod în N istru şi multă grozăvie făcea şi cîţiva
oameni s-au împuşcat slobozindu focul să-1 lovască şi imbulzîndu-s(ă) oamenii
157 au triimis Antiohii / au şi răpedzi t Antohi 158 întru/în 159 Antiohii/Antohi 16 0 în anul /
l a velet 16 1 au şezu t / şede 162 au fost cumpărat / cumpărasă 163 A n t iohii / A n t ohi 1 6 4 � i
atunce eram şi eu, I on Neculce vei-vornicu, pe acie vreme vătavu de aprodzi 165 An tiohii/
Antohi 166 Vîrnoviţa / B irnoviţa 167 mare 168 leşeşti / Ieşască 1 7 0 că/precum că 1 7 1 mînule/
mîinile
74
să loviia ei în de ei, nu era curat. Trii-patru ceasuri toată oastea l-au gon it
şi de <lbia l-au ucis şi era pre(a) mare, de mirare.
Apoi gătindu-s(ă) şi scoţind tot din cetate din Cameniţă intru o zi 44
totdeodată s-au rădicat Ieşii a merge la Cameniţă pe de o parte şi Antiohii-
vodă pe de altă parte. Şi s-au întimpinat la poarta din sus ieşind şi paşe
din Cameniţă numai cu curtea lui. Şi aşe să împreunară 17 2 tustrii la un locu
odată. ca cind i-ar fi tocmit cineva. // Şi marsără aşe cu toţii la un loc cit f.8 0
o pistrială de săgeată, pănă la un săivan a paşii, ce era întinsu, de descă
lecară acolo cu toţii şi paşe, şi Antiohii-vodă, şi leşii. Iar agărlîcul paşii ş i
cu turcimea toată c e era în cetate în Cameniţă trăitori tot păziia c u cară, p.1 46
cu căruţă, cine cu ce avea, de ieşiia din cetate din Cameniţă pe altă poartă
din gios. _
Apoi, după ce descălecară leşii, dederă fer.nan de la Poartă in m ina 45

paşii de-l ceti şi paşe dede în mîinile leşilor trii pungi de urşinic cu trii chei a
porţilor cetăţi i Cameniţii. I ară leşii începură a ride şi a vorovi voroave d e
glume c u paşe şi întru aceli vorbe d e glume vorbiră ş i alteli m a i d e treabă .
Şi-i cinsti paşe pre leşi cu cafe şi cu cerbet după cum este cinstea turcească .
Şi iş luară zioa bună de acolea unii de la alţii. Şi purces(ă) paşe şi cu Antio
hii-nidă în gios. Iar leşii cei mari stătură pe locu afară, de nu intrară degrab(ă)
în cetate în Cameniţă, temîndu-s(ă) să nu fie pus turcii n2un lagum în cetate
în ('ameniţă. Şi apoi intrară şi leşii cei mari 1i3 în Cameniţă şi o curăţiră de
t oată scirnăvia şi dezgropară pe paşi de pin biserici, ce le făcus(ă) meceturi,
şi făcură osnştenii de le sfinţiră. Şi aşezară puşci mari a lor leşii şi oaste
leşască, cit au trebuit.
lară paşe şi cu Antiohii-vodă, dacă au trecut / �istrul in ceasta parte, '•6
purces(ă) înainte la Tighine, paşe cu carăli lui şi cu curtea lui, iar Antiohi i
vodă in urmă cu puşcili cele mari. Şi au pus l;4 pre giabhana şi pe pravu l
c e l de puşcă cu carăli pre Mihălachi Racoviţă vei spat(ar), careli fusese cum-
nat cu Antiohii-vodă. lară pe Nistru cu podurile au pus cambaraleli şi glonţu-
rili <.;eli de puşci mar i şi cu multe fieră mănunţuşuri şi pe plute şi pe şeic i
şi le-au pornit pe apa Nistrului. Şi au fost ispravnic pre aceste cumnată-său
Lupul Bogdan hatmanul şi l i5 au mărsu cu oaste pe malu l :\'istrului pănă în
Tighine.
Şi atuncea au dat şi leşii agiutoriu lui Antiohii-vodă poduri de a lor d i 4 7
pe � istru pentru mai degrab(ă) deşertare cetăţii. Şi paşii 1 ' 6 i-au dăruit doao
mii de galbeni leşii, să ias(ă) mai degrabă din Cameniţă, pentru că paşe mai p .1 47
zăbăviia vreme pentru să să găteze , şi leşii cu un ceas mai înainte era bucuroşi
să iasă m , ca să nu mai puie vreo pricină turcii.
Şi făcus(ă) leşii comisari şi zapis la mina lui Antiohii-vodă pentru 4 8
mostiile sfîntului I oan cel Nou ce au fost la Suceavă să le dea, să vie iar
aic�a in ţară, cu toate veşminteli şi odoarăli mitropoliii. '.\I umai poate fi voia
lui Dumnezeu n-au fost pentru că s-au tîmplat acel zapis de s-au răsărit ş i
dndu au trebuit să-l scoată nu l-au găsit şi aşe a u rămas moştiile sfintului
I oan tot 178 în Ţara Leşască.
Şi ales(ă) Antiohii-vodă pre Lupu l 179, ficior lui Gavri // liţă vornicul, 49
de-l fece 180 comisar dimpreună şi cu alţi boieri şi-i triimisără 18 1 la Suceavă f.81
şi la '.\'eamţu, de scoasără pre toţi leşii din ţară. Şi viindu Antiohii-vodă la
172 impreunar{t f inltlniri't 173 in <' e ta l e m au pus f pus;i. 175 şi f de 176 inci''t 177 t u rcii din
Camenip 178 l o t f iar;i. 179 Coslachi 1 6 0 de- I fecc f şi-l 1'P1 · 11 18 1 l riim is;i r<"1 / t rimisă
75
scaonul domniii in l aşi 16 2, după ce dusă toate lucrurili în Tighine. rămas(ă)
ţ.ara toată în mina lui Antiohii-vodă : H otinul, Suceava, Cernăuţ ii, cît stă
pîn isă leşii . Şi au mai făcut Antiohii-vodă ferman de la Poartă şi au isprăvit
de au luat şi ţinutul Orheiului în mîna lui, că era l'craină pe atuncea, de-1
stăpîniia hanul. Şi să făcu bună pace 1 63 ca de mulţi veci de 184 nu-s(ă) sim
ţiia nemică nicăiri de tălhari.
50 Decii atuncea , in scurtă vreme, au trecut, după ce au dat turcii Cameniţa
leşilor, şi solul cel leşescu de la Ţarigrad anume Reuţchii şi s-au dus în ţara
lui, precum mai sus s-au scris.
51 Iară de iarnă, tot întru acel an, vinit-au alt sol din ţara leşască, mai
mare, pre(a) anume Lişcinschii, voevoda Poznavschii, ce era ginere hatmanului
Iablanovschi, a căruia un fieior acestu i sol pre anume Stanislav Lişcinschii 18 5
au fost şi craiu în Ţara Leşască, pre eareli 186 l-au pus Carol, craiul Şfed ului,
m a i pe urmă, precum i să va scrie 1 87 istorie la rînd înainte.
52 Decii acel sol m are viniia cu multă pohvală si 188 si cu multi ficiori de
domni leşeşti. Şi i-au ieşit Antiohii-vodă înainte p � Bahiuiu cale '<le un ceas
p.1 48 şi aşe tot cu dînsul alăturea au vinit pănă la gazda lui . Şi apoi a doa zi
Antiohii-vodă l-au poftit pe sol / la cinste la curte(a) domnească. Decii el 189
să ţinea pre(a) m&re, du Fă <urn li să �i cade să s(ă) ţ ie, că n-au c.: ăleare de nime
şi sînt nelipsiţi di celi 1 9 0 ce le trebuieseu şi nu ştiu pedeapsa sărăc.:iii aceştii
lumi ca noi. Şi i-au răspunsu lui A ntohii 19 1 -vodă, de-i va ieşi înainte să-l
întîmpine la giumătate de scări a cerdacului, va vini la cinste, iar de nu-i va
ieşi înainte aşe, nu va vini. Decii aşe s-au tocmit u z să s(ă) scoboare Antiohii
vodă pănă la trii scări a cerdaculu i şi solul să să suie iar pănă la tri i scări a
cerdacului şi la a şepteli scară a cerdacului, unde este giumătate, să să închine
unul altuia şi aşe alăture să margă pănă în casă. Şi la băut totodată să bea
am îndoi. Iar la acea vreme era 1 93 I on Neculce vel-agă şi era rinduit de domnie
de grijiia pe sol la gazdă de cele ce-i trebuia.
53 Decii i-au făcut Antiohii-vodă mare cinste solului şi au purces după
aceea solul de s-au dus la Ţarigrad pentru î ntărirea păcii, pentru ca să fie pace
vecinică lesii cu turcii. Decii noi moldovenii ne bucuram unde auziiam c ă
este să să iacă pace vecinică, fiindu supărat pămîntul nostru d e podghiazuri
şi de pustietate. Dar nu ne pricepem 194 mai cu amar pe urmă ne va fi veci
nica pace. Că vecin ica pace de răutate şi de amar ne-au căzut noao moldovenilor
pe urmă, că ni s-au m icşurat cinstea de la turci, că ne-au înmulţit obiceiuri
rele asu pră şi ne-au făcut oameni de nemică de sîntem, că ne-au călcat cum 195
f.82 le-au fost voia, care înainte să vor arăta toate pre rînd.//
54 După aceea în scurtă vreme au şi vinit iarna ferman de la Poartă să margă
Antiohii-vodă şi cu hanul dimpreună să scoată pre nohai din Bugeac să să
ducă la Don să trăiască acolo, după cum s-au aşezat la pace. Şi nohaii uis
să punea împotriva hanului şi nu vrea 197 să iasă din Bugeacu. Decii Antiohii
vodă îndată să găti şi purces(ă) cu frumoas(ă) oaste, că atuncea era şi
Turculeţ cu vreo doao m i i de slujitori ce fusese joimiri, supt ascultarea ţării.
p .149 Decii purces(ă) din Iaşi pre Bîrlad pănă la Fălcii şi de acolo s-au întorsu
iară la Iaşi la scaonul domn escu, că s-au aşezat hanul cu nohaii să-i lasă pănă
182
la scaonul domniii în I aşi / la I aşi la scaonul d omnescu 183 de toate părţili 184 de / şi
185 au agiunsu de 186 pre careli / ce 187 scrie / arăta 188 p odoabe 1 89 el / acel sol 1 9 0 trebui
toare 19 1 A ntohii / A ntiohii 192 tocmit / aşedzat 193 era / fiind 1 94 că 1 95 cum / precum
196 nohaii / ei 1 97 vrea / voie
76
in prim(ă)vară. Şi cum au vinit primăvara s-au şi rădicat nohaii de bună
voia lor, de s-au dus la Don să trăiască.
lară Antiohii-vodă de prim(ă)vară, in al cincele(a) an a domniii lui, au 55
făcut cărţi de slobozii pe 198 toate săliştile şi au mutat slujitori de pin Piatră 199 ,
din Roman şi de pin toate tirgurile ce era pin mijlocul ţării aşezaţi şi i-au
mutat p e la marginile ţării pe la vaduri, pe �istru şi pe Prut îi aşeză.
Şi scoas(ă) şi ruptă pe ţară, de-i aşeza pre oameni pe putinţă cu pece- 56
tluituri roşii domneşti pe feţe, pe tot omu l anume şi cu giurămint mare că
vor da de patru ori într-un an. Decii aşe purcesără oamenii din toate ţărili
a izvorî si a vini cines la locul său si la mosia sa.
Aşi j derea şi boie� ii carii era p1:ibegi în ' Ţara / :\Iuntenească încă de la 57
mazilia lui Costantin Duc ăi-vodă, de făcea multe amestecături, atu-n cea văzind
că s-au făcut pace şi nu mai pot isprăvi nemică, nici cu Costantin Duca-vodă,
nici cu Br âncoveanul-vodă, ş-au plecat capetili la Antiohii-vodă şi au vinit
în ţară. Şi Antiohii-vodă i-au priimit cu dragoste şi-i ţinea la mare cinste,
carii mai pre urmă acei boieri i-au fost de mare folos la mazilia lui Antiohii
vodă, precum să va arăta mai înainte. :\ umai ce au rămas in Tara Munte
nească :\ icolai Costin hatmanul, că era cumnat cu Costantin Duca-vodă si'
Mavrodin vistiernicul că era grec. nu avea la ce vini in J1/oldova.
Tare să bucurasă oamenii atuncea 199 de pace şi de chiwrnisala cea bună 58
a lui Antiohii-vodă. Şi începură boierii a-ş face curţi şi a iezi iazuri pe la
sălişti şi cu toate să siliia.
l ntorsu-s-au atun cea şi solul cel mare leşescu de la Poartă pre anume 59
Liscinschi
' i , voevoda Poznavschii, si' iar i-au iesit Antiohii-vodă inainte si' iar
1-a u cinstit după obicei. Şi s-au dus la ţara lui, in Tara Leşască.
Atuncea după aceste după toate s-au rădicat şi Dumitraşco beizade din 60
Iaşi cu doamnă-şi şi cu tot agărlîcul său şi s-au dus la Ţarigrad să trăi:i. s că 2 0 0 . p . 1 50
I ar Brâncoveanul-vodă după ce au văzut că an mărsu Dumitraşco beizade
la Ţari grad s-au umplut de grije şi de frică // că-l va piri, pentru că şt iia f. s :3
doamna lui, din Ţara Cngurească, toate taineli ce avea Brâncoveanul-vodă cu
nemţ.i i, a doa, pentru mulţi bani ce luasă Brâncoveanul-vodă a lui Şerban
Yodă. Şi-i era aminte să nu-l smintească şi din domnie cu prietinul său, cu
Cerchez :\lehmet-paşe, cu Cuciuc-imbrihor. musaipul împăratului. Că Dumi
trasco beirnde stiia bine rindul Portii si avea cinste mare 2 0 1 •
, , , ,
Ce Brancoveanul-vodă să sfătui mult cu unchii lui, cu stolnicul Costantin 6 1

şi c u spătariul :\lihai cum ari face s ă s ă poată mintui d e Cantimireşti, ca să
nu vie la neo primejdie cu Costantin Duca-Yodă, să cheltuiască să-l scoată
la domnie : nefiindu-i ginere il urisă şi dzicea că cindu i i era ginere 2 0 2 nu-l
asculta, dar acmu dacă va ieşi la domnie, nici I-ari băga samă.
Şi sfătuiră şi triimisă 2 03 Brâncovcanul-vodâ pre unchiu-său 2 0.i Mihai 62
spătariul la Poartă şi umblă spătariul :\lihai şi cerdndu şi giuruind mult
veziriului, să mazilească pre Antiohii-vodă şi să pu ie domnu strein, pre careli
au ales Br âncoveanul-vodă. Şi Brâncoveanu l-\·odă alesese pre un Toderaşco
de la Gălaţi. care acel Toderaşco au fost neguţitoriu. o .n 205 cinsteşi, chipeş 206
de fire, dar, mai rău şi mai spurcat şi mai tiran şi mai van·ar nu era 2 0 î
-0m pre aceli vremi în ţară. Că de ar fi fost acela do:nnu în :\Ioldova. nici
un boieriu pănă in do::i.o-trii luni n-ar fi r�'l mas viu in ţară./
iJs ui
p l� / p i n ş i 2 0 0 ac)lo 2 0 1 d� l a t u rc i 2 02 ş i 203 t ri i m isCt / l r i i m isCtrCt 20� p re 205 era 2 06 ş i
201 al L
77
63 Acel feliu de mii<\. avea Brâncoveanul-vodă pe ţară 2 08 şi pe boi1wii 2 09
Moldovii. Ce Dumnezeu nu s-au indurat, că au răspunsu veziriul spăta1-iului
p . 1 51 Mihai că nu va mai înmulţi domnii, ce, de va mazili pre Antiohii-vodă. a
pune pe Costantin Duca-vodă, iar pe alţii nu va pune.
Auzind acest răspunsu de la veziriul, spătariul Mihai nu l-au mai înC'ăput
vreme a mai aştepta într-alt chip, că avea grije de Dumitraşco beizade,
ce numai i-au căutat a să lipi iar de Costantin Duca-vodă să-l scoată la
domnie.
65 Nu ştiu ce vom dzice, nenărocirea Tării ;\foldovii, au m inia lui Dumne
zeu ! Să timplasă la aceea vreme de ţinea gazdă solul nemţăscu în casă.li lui
Costantin Ducăi-vodă. Decii 21 0 să rugă acelui sol, ţiindu gazdă la dînsul,
de au grăit solul veziriului să-l facă domnu pe Costantin Duca-vodă. Şi at uncea
veziriul îl ţinea la cinste mare pre acel sol şi numai ce i-au căutat a-i face
voia puindu-să chizeş munteni i şi agiutorindu-1 2 1 1 şi c u bani.
66 Vinit-au atuncea la l aşi, la Antiohii-vod ă, şi alt sol m icu m oscal de la
Tarigrad , careli mersese pe la Azacu pe apă cu un galion . Şi turcilor nu le
părea bine u n de l-au văzut că au vinit pe apă, de au deşchis drumul pe apă
şi s-au învăţat a face galioane şi ei. Şi mult să m iera şi să strînge noroade
de priviia acel galion 212 , că nici cu gîndul nu gîndiia netocma să vază galion
f.84 moschi 11 cescu să vie la Ţarigrad. Şi auziia mai înainte că fac moscalii galioane,
dar nu credea, iar atuncea l-au văzut şi cu ochii . Ce întorcîndu-s(ă) 2 1 3 pe
uscat pin Iaşi, l-au cinstit Antiohii-vodă după obicei şi, după cinste, i-au spus
acel sol că este mazil, că înţălesese din solul nemţăscu pentru aceasta. ;:\" umai
nici de un folos nu i-au fost lui Antiohii-vodă 21 4, că cum au purces solul din
laşi iară a doao zi au 2 1 5 şi sosit un capegi-başe cu m azilia.
67 Căutaţi acum de socotiţi ce fără de noroc ţară şi oameni, că numai
şepte-opt luni didese Dumnezeu de era răsuflare în ţară şi să bucuras(ă)
ţara tare, dar de ar fi ţinut şepte-opt ani sau zece aşe, n-ar fi putut oamenii
şi dobitoaceli încăpea 215a în ţară.
68 ' Dar Dumnezeu nu va să ierte păcatul şi greşala aceştii ţări, tot mai
p . 1 52 tare 2 16 şi mai rău şi 2 17 amar şi mai suspin să adaoge. Decii cum dede mazilia,
îndată şi apucară porţile şi începură a căuta pre Bogdan hatmanul şi pre
lordachi Rusăt vistiernicul, cu ferman făcut de la P oartă, Costantin Duca
vodă şi cu muntenii. Şi s(ă) strînsără într-un ceas slujitori, de-i pusă capegi
başe împregiurul curţii domneşti de sta şi 2 18 străjuia să prindă pre acei doi
boieri, pre Bogdan şi pre Iordachi. Iar acei 2 19 boieri şidea în casă la doamna
m istuiţi, ascunşi, şi nu cuteza capegi-başe să între în casă la doamna să-i ia
de grumazi, că-i oblicis(ă) I că sînt acolo. Şi era turcu om împărătescu.
69 I ar a triia zi au stătut Antiohii-vodă de au mijlocit lucrul cu boierii carii
fusese pribegi, ce 22 0 s-au scris mai sus, că au vinit la m ila lui şi cu alţi hnieri
de ţară ce să tîmplasă în I aşi din capete,
70 anume : Vasilie 221 Cantacozino spătar şi 222 frate-său I lie Cantacozino 223
ş i 2 24 Ioniţă sărdariu I , fecior lui .Miron Costin logofătul, şi Antiohii hatman
şi Lupul, ficior lui Gavriliţă vornicul. Vorovit-au A ntioh ii-vodă cu toţi cu
aceşti boieri 22 5 şi i-au poftit şi i-au rugat pentru Bogdan şi pentru I ordachi.
Decii acesti boieri n -au putut călca voia lui Antiohii-vodă si măcar că avusese
mult supăr de Bogan şi de I ordachi, întăi Ioniţă sărdariul, ficior lui 226
2 08 ţară / ţara noas l ră a :\Ioldovii 2 09 b o i e r i i / b o ieri 2 10 dec i i / ş i i 21 1 agiu t orindu-1 /
agi u tîndu-1 212 m osch icescu 2 13 acel sol 2 1 4 că i-au spus 2 15 au / i-au 21 50· incăpea/a încăpe
2 18 tare / mare 2 17 mai 2 18 ş i / de 2 19 d o i 220 ce /carei 2H Vas i l i e / Vasilaşco 222 c u 223 vist ierniG
224
cu m aceş ti b oieri / aeeş t i a 226 ficior l u i / sin
78
�liron Costin logofătul avindu mare rană în inima lui pentru tăierea cap ului
tătine-său. lui Miron logofătul, în vreme(a) lui Cantemir-vodă, că mai mult
era prepusul pe 22 1 Bogdan şi pe 227 Iordachi că ar fi îndemnat pre Cantemir
vodă atuncea de au perit tată-său, Miron logofătul, şi acum văzindu rugă
mintea lui Antiohii-vodă le-au lăsat toate gios şi au sfătuit 228 • Şi ieşindu boierii
sara la gazde au îmbrăcat pe Bogdan şi pe Jordachi în haine proaste şi s-au
făcut in locu de slugi şi 229 au mărsu după acei boieri pin mijlocul slujitorilor
pănă au iesit pe poartă afară.
lnsă fiindu şi baş-hulubaş de casa lui Antiohii-vodă s-au agiunsu şi 7 1
c u dinsul de au pus n işte slu / / j itori ca aceia, cu plată, de n-au luat tare f.85
sama, cind au ieşit. Decii hatmanul Bogdan, după ce au agiunsu la gazda .1 53 p
Lupului vistiernicului, îndată au încălecat cu cîteva slugi şi au fugit în Ţara

Leşască. Iar I ordachi Rusăt vistiernicul au mărsu după I lie comisul Canta
cozino 23 0 pănă la gazdă pe gios şi n-au putut şi n-au putut încăleca şi e l
c a Bogdan, s ă fugă, fiind o m bătrîn şi slabu. Ş i a u purces Cantacozino 23 0
la ţară şi aşe întru o cociuie 231 l-au ascunsu şi apoi au fugit şi I lie Cantaco-
::.ino pentru voia lui Iordachi Rusăt vistiernicul dimpreună şi s-au 23 2 dus pin
H angu şi au trecut în Ţara Ungurească 233 amîndoi. Şi aşe 234 s-au tîmplat
de au scăpat aceşti boieri.
lară Antiohii-vodă s-au gătit şi au purces la Ţarigrad dimpreună cu 7 2
capegi-başe. Şi au domnit cinci ani fără de trii luni şi părea rău tuturor 235
şi-l pomeniia de dom nu bun pănă în zioa de astăzi. Că avea năroc la toate
bucateli de să făcea în dzileli lui, nici boală în bucate nu era şi stupii nici
într-o vară nu s-au făcut răi. Acest năroc au avut 236 Antiohii-vodă şi plată
de la turci pentru slujbe ce au făcut, ci i-au plătit cu mazilia.
* D O:lINIA A D OA A LUI C O STANTIN DUCA -V ODĂ,

ANUL 1 7209, SEPTElUVRIE 14 ZILE
Costant in Duca-vodă dacă au fost îmbrăcat 2 caftan de dom n ie de la 1

Poartă cu cheltuiala şi cu agiuto I riul muntenilor au făcut 3 iară cheltuială
mare. Şi cu datoria a domniii ce ii dintăi neplătită să încărcă de s-au făcut 4
o somă mare de bani şi îndatori ţara şi pe vaci, şi pe oi, şi pe miere, şi pe
ceară, de au luat 5 bani de la neguţitori.
2
Şi dacă i-au vinit 6 veste că au scăpat Bogdan 7 şi cu Iordachi Rusăt
�·istiernicul, să otră �·iia . de i;ni � ie .Pe _ boi�r �· � c � i( �na)c �mi din _ laş � pentru ? e 8 p .l 54
1-au scăpat pre acei doi boierL Şi sa m muara ş1 le parea 9 rau ş1 muntemlor
că i-au scăpat şi nu ş-au putut face chieful pizmii ceii vechi cc avea pentru
că 1 0 sfatul lor cu Costantin Duca-vodă era şi să gindiia că vor găsi la 11 aceşt i
doi boieri multă avere 1 2 să-ş plătească nevoia şi datoria ce avea după cap.
Şi acel sfat şi gindu au dat 13 Dumnezeu de nu i-au fost 14 nici de un folos.
227
p e / de 223 cn loţii 229 şi / de 23° Can taL:ozino / Ca lacozino 23 1 rol"inie / r11hne 232 s-au / I-au
233 U ngu reasc[t / Leşască 234 li 23• de dîns11l 236 au avu t / avu .
* Cap . X I Y 1 anul / lea t 2 au fost îmbrăca t / îmbrăcă 3 au ft1r n t / rece 4 s-au fărn l / să
feci � au luat / Ino 6 au vini l / vini 7 hatmanul 8 pen t ru re / căci 9 părea / p ă r u 10 pentru
c;\ / dl.ci 1 1 d inşii 1 2 multă awre / multe awri 1 3 au dat / dedt- 14 au fost / fu
79
3 Iară după <.;e au viniL H I Costan tin IJu ca-vodă cu a doa domn ie în laşi
15
la scaon u l dom nescu pus-au 1 7 boieri pe 18 obicei, pre anume pre Ion Buhuş
cr-i era văr primare 19 vel logofăt 2 0 , pre Dum itraşco Mitre vei vornic de Tara -...,,,.
de Gios, pre Pa văl Ciocîrlan vei vornic de Tara <le Sus, pre cum nată-său l\' icolai
Costin hatman, pre Panaiotachi 2 1 l\lorona vel-post<elnic), pre Cuze
vei spăt(ar), pre Savin Zmucilă ni ban, pre Ganil Miclescu! vei păharnicu,
pre Gheorghiţă !\litre vei vist<iernic ) , pre Pătraşco Zosim Başotă vei stolnic,
pre l\lanolachi l l risovergh i 22 ve i comis, aceştia era boierii lui Costantin Duca-
f.86 vodă în domn ia a doa . Iar 23 mai ales 24 din toţi era la sfat Pa // naiotachi 25
l\1orona vrl post<elnic ), că să ş1: potrivie cu stăpînu -său la o fire.
r. Decii după ce au boierit 26 bo irr ii, îndată triim is<ă) boieri la Poartă c u
pîră asupra lui Antiohii-vodă ş i asupra 27 frăţine-său , l u i Dumitraşco bei:ade,
cu multe năpăşti şi pricini fără de cale. Şi învăţa pre boieri cu de-a friGa ,
de-i pîrîia, fiindu şi muntenii învăţători şi agiutori la pîră 28• Şi deodată 29
î nchisără turci i pre A ntiohi i-vodă, că Antiohii-vodă cînd s-au mazilit mai mult
decît 3 0 doaozăci şi şepte de pungi <le bani în casa lui n-au avut 3 1 , m ăcară
că au fost 32 domnu cinci ani , şi nu avea cu ce să s<ă) sprejinească de neprie
tini, după cum este obiceiul turcilor, de-I faci prietin cu darea. Si pe acest
lucru să poate socoti că Antiohii-vodă au fost 33 om bun si n-au fost 34 lacom .
Unde să să afle 35 altul de potriva lui să fie la aceste vrem(
5 Dum nezeu nu-l lăsă mult în pedeapsă, că să schimbă Poarta, şi-ş tocmiră
Cantimirestii trebile si iesi de la închisoare Antiohii*-vodă. Iar Costantin Duca
vodă, dacă auzi că ş � <l C� ntimireştii la casăli lor cu pace, î ndată să îmbrăcă
cu cămeşe de ghiaţă. Decii şi triimisă pe vlădica de Roman anume Lavrentii 36
p .155 la Bogdan şi la l ordachi, în Ţara Leşască, de le giură şi le adeveri mare milă.
şi-i adusă în ţară la pămîntul lor să pitreacă 37 cu pace.
6 I ară muntenii triimitea totdeauna la Costan tin Duca-vodă de cerea
datoria cea nche şi cea 38 / noao şi nu le mai da nemică. Şi di ce îl poftiia sau
îl învăţa, el nu-i asculta ca în domnia dintăi, nici să m ira de dînşii. Ce s ă
mîniiară ş i ei tare ş i văzindu ş i pre Cantimireşti c ă a u ieşit d e la închisoare,
le-au întrat şi lor 39 oarece grije de dînşii şi îş arătară obraz de făcură pace
cu taină, să nu ştie Costantin Duca-vodă. Numai pace siliminită, că cîndu l e
viniia 4 0 zarnanul, tot îi împiedeca la trebi p e Cantimireşti.
7 Şi începu Costantin Duca-vodă a scoate grele şi mari nevo i în 4 1 ţară
şi în cep u a îndesi civerturile ce le scosese Antiohii-vodă, din patru civerturi
dederă oamen ii opt într-un an. Şi oamenii începură a să speriia şi a fugi şi
în cepu şi pe mazili a-i îngreuia cu dăjdi grele şi dese. Şi la 4 2 Bogdan şi la 42
l ordachi totdeauna triimite la <linşii de le lua împrumutări mari, pungi de
bani, şi înapoi nu le mai da nemică şi nu ţinea giurămîntul, că era în pre
pusuri, după cum este acel obicei la toţi domrui, de au prepusuri pre unii
boieri.
8 Atuncea Iordachi Rusăt vistiernicul, încuscrindu-s<ă) cu Vasilie vornicul,
ficior lui Ganiliţă, feceră 43 sfat la nunta fiilor săi 44, ce vor face să să poată
m întui de acesta domnu, că nu mai pot rădica nevoile. Decii Vasilii vornicul,
1 3 iară / şi 16 au vinit / vini 17 pus-au / pus<\ 1 8 pe / după 19 văr primare / vărnl l u i 20 şi
21 Panaiotac h i / Panai t e 22 H risoverghi / H ris loverghi 23 iar / numai 24 ales I aleşi �• Pa
naiotachi / Panai le 26 au boieri t / b oieri 27 asupra / a 28 pi1·ă / Poartă 29 ii 3 0 d ec î t I de
3 1 n-au avu t / n-ave 32 au fost / fusesă 33 au fos t / era 34 n-au fost / ne 3" a rie / găsască.
*Antiohii/An tohi 36 Lavren tii / .\vrinte 37 p i l reacă / trăiască 38 cea I iaslă 39 o Jo m u ntenilor
4 1 în/pe 42 la/ pe 43 feceră / feci 44 săi / l or
80
măcară că era la cinste, dar pentru voia cuscru-său , lui Iordachi, i i întunecă
m intea şi îndată să sculă cu toţi fraţii lui, anume LllR_� l şi Solomon şi Cos
tachi şi cu alţ. i boieri, �Iihălachi Racoviţă spat<ar), ce fusese cumnat cu Antio
hii-vodă şi Ilie Dabije Tifăscul Frige-vacă 45 şi cu alţi mulţi boieri, ca la vreo
cin // zăci şi mai bine. Şi o sam ă loviră pe la Bogdan, pe la casăli lui pe la f . 8 7
Iveşti, neştiind Bogdan nemică, şi-l îmbunară cum vor să fugă şi să ceară 46
pre Antiohi i 47-vodă de la Poartă să le fie domnu . Şi crezu şi fugi şi Bogdan cu
<linşii în Ţara Muntenească, cu toţii să dusără.
Iară Iordachi Rusă t vistiern icu l rămas<ă) în Iaşi cu mare grije, făcîn- 9
du-s<ă) bun că 48 nu ştie nemică. Decii Costan t in Duca-vodă dacă văzu aşe
să turbură tare şi-ş aprinsă poaleli de toate părţile. Şi ce strînsese bani de la p . 1 5 6
ţară, nu apucă a da pe la datornici. Şi şi începu a triimite bani la Poartă şi
la hanul şi la lusuf-paşe sarascheriul de Baba şi isprăvi de scoas<ă) ferman
să-i ia pre toţ.i Costan t in Duca-vodă de grumazi din Ţara l\luntenească. Ce
şi Brâncoveanul-vodă deodată nu-i dede şi triimis<ă) în doao, trii rînduri jalobă
la Poartă di ce le face Costan tin Duca-vodă si, tot nu le tinură 19 în sam ă '
Poarta.
Decii Br âncoveanul-vodă văzind că nu le poate isprăvi de la Poartă, 1 0
stătu să le facă pace de la Costantin Duca-vodă şi-i triimisă pe boieri la Focşani
să stea împreună cu căpitanul de Focşani să 5 0 le giure şi să treacă in Moldova.
Şi triimisă şi Costantin Duca-vodă pe hatmanul Ioniţă, ficior lui 5 1 llliron
Costin logofătul şi pe mitropolitul Misail de marsără la Focşani de giurară
boierilor că nu le va fi nemică despre domnul Costantin Duca-vodă. Şi trecură
boierii toţi în l\foldova la casăli lor. Insă Brâncovranu l-vodă nu-i dede pre toţi
pre cei ce era mai cu prepus şi m ai capete, ce-i mistui Brâncoveanul-vodă
pre aceia de cătră capegi- / haşe ce vinis<ă) să-i ia, anume pre Yasilii Costachi
vornicul şi pre Bogdan hatmanul şi pre Mihălachi Racoviţă spătariul şi pre
Ilie 52 Dabije Ţifăscul Frige-vacă şi pe Macsut postelnicul, pe aceştia ii popri
Brâncoveanul-vodă că să temea să-i dea să nu-i omoară. Iar Costantin Duca
vodă văzind că nu i-au dat pre acei 53 boieri, iar s-au apucat de piră la Poartă
mai tare pre Brâncoveanul-vodă cu jalobă.
Decii I ordachi Rusăt vist iernicul din laşi iară pe taină au îndem nat pre 1 1
alţi boieri şi au fugit î n Ţara Ungurească, anume Ilie Cantacozino 54 comisul
şi Balşe şi Ursachi şi Ion Sturze şi alţii. Şi pre alţii i-au îndemnat 55 de au
fugit 56 în Ţara Leşască, anume pre l\lacriiu banul şi pe Gheorghiţă comisul
şi Pilat şetrariul şi alţii mai m ici din căpitenii. Deci i dacă au înţăles 57 Costanlin
Duca-vodă cum că au fugit boieri şi în Ţara Ungurească şi în Ţara Leşască,
i să aprinsă inima de voie rea şi slăbi a mai pîrî pe Brâncoveanul-vodă la
Poartă pentru boierii cei mai de frunte ce-i popris(ă) BrâncoYeanul-vodă,
de nu-i didese. Că iş tocmi apoi Brâncoveanul-vodă lucrul de la Poartă să p . 1 5 7
nu-i dea pre boieri şi rămasără acolo. Că triimisese Costantin Duca-vodă pe
Dumitraşco Buhuş să omoară pre furiş în Bucureşti pre Bogdan hatmanul:
Ce Buhuş, ca un ficior de boieriu şi de neam , n-au nut să facă acel lucru
tălhărescu şi, după ce au mărsu la Bucureşti, au spus lui Bogdan şi Brânco
veanului-vodă.
45 spi1 tarul �8 ceară / l'iie �7 .\n t iohii I :\ n l ohi �8 l'i\ / �i �9 l in11ri1 / \ in u 5 0 i 5 1 ririor l u i / sin
52 s tolnicul 53 acei / at·iie 5� Cant.aeozino I Catacozino 55 au inde m n a t / indemnii 56 au fugil /
fugir 57 au in \ ălPs / in ţălPs11
81
12 Ce Brâncoveanul-vodă cum au auzit 68 acel lucru indată // au făcut 59
f.88 mărturie de la mulţi turci şi de la boieri şi au triimis 6 0 la Poartă de au făcut 0 1

ştire. Şi cu acea socoteală îş strică obrazul şi numeli şi mai rău de la Poartă
Costantin Duca-vodă, de n-au mai putut să ceară 6 2 pre acei boieri şi 63 răma
sără acolo la munteni.
13 Atuncea strică Costantin Duca-vodă legătura văcăritului ce făcus(ă)
Antiohii 64-vodă şi scoas(ă) văcărit, de cal doi lei şi de vacă un galbăn şi
adăoşag de toată vita cite un tult. Şi apoi, văzind că să strică ţara şi să pm�
tiieşte, să spăriia că ş-a pune capul şi au făcut 66 şi el legătură să n u mai fiP
vă cărit şi au scris 66 şi cărţi pe la margini de milă.
1. 4 Şi triimisă la boierii cei pribegi din Ţara Ungurească şi din Ţara I ,eşască 67
cu giurămînt să-ş vie 68 la pămîntul lor. Şi viniră iarăş înapoi pre la casăli
lor 69• Dar cei cinci boieri din Ţara Muntenească tot au rămas la munteni,
n-ati vinit, nicicum nu s-au încrezut 7 0 •
1. 5 Intru această vreme mîrzacii nohai, cu oardeli lor, începură unii dintre
dînşii iar a să întoarce în Bugeacu şi turcii î i goniia iar înapoi piste Don , nu-i
lăsa. Ce să buzurlui un soltan cu dînşii asupra turcilor şi făcură multă răutate
în olatul Chiliii 7 1 şi arsără şi Renii. Şi de ar fi fost îngheţată Dunărea poate
fi şi pănă în Ţarigrad ar fi fost agiunsu. Şi au scris acel soltan şi la Costantin
Duca-vod ă să încalece şi el cu moldovenii, că apoi va prăda ţara. Ce 'Costan tin
Duca-vodă au căzut cu rugăminte dzicîndu că n-are cu cine să încalece şi
i-au / triimis soltanului cincisprăzeci pungi de bani, şi aşe l-au lăsat.
16 Venit-au atuncea I suf-paşe sarascheriul de Baba î mpotriva acelui 72
soltan la Smil şi au şezut cîteva săptămîni acolo cu metereze pănă i

s-au strînsu oaste. Şi triimisese şi la Costantin Duca-vodă să margă şi el la
oaste. \�' i au p urces de au mărsu numai pănă la Bîrnova şi s-au întorsu iară
la Iaşi, că s-au aşezat sarascheriul cu tătarii.
17 lară d e vară s-au mutat Iusuf-paşe de l a Baba c u sarascherlîcul la
p. 1 58 Tighine, puind pricina zorbalîcul tătarîlor. Şi văzind că este Yrajbă în Ţara
Leşască, nu avea cine-i sta î mpotrivă să nu facă saraschierlîcu la Tighine.
18 Decii s-au apucat a tocmi cetatea şi 73 o mai mări 74• Şi 7 5 au lucrat
cîţiva ani, precum să vede, cu aceste doao ţări. Şi pe tătari au început a- i
c ălca şi a-i pune de a lucra la cetate dimpreună 76 cu creştinii. Şi i-au făcut
de au plătit toată paguba ce f ăcus(ă) raielii la Tighine şi la Reni.
19 Tot la această vreme craiul leşescu al doilea Avgust începu şi el să strice
volnicia leşilor, să fie numai opt sfetnici şi să ia tot vinitul stărostiilor, să
strîngă acei bani să facă mulţime de oaste. Şi să giuca în cărţi cu doamneli
cele frumoas(ă) a leşilor şi care-i plăcea o ţinea cite doao-trii luni la <linsul.
Î ncă pe a lui Liubomirschii 77 au dusu-o şi în Saxonie, de au ţinut-o vreo doi
f. 89 ani. // Şi pentru dragoste<a> ei l-au pus 78 pre L iubom irschii hatman mare de
corona leşască, după ce au murit Iablanovschii 79•
'.!O I ară domnii leşeşti nu putură răbda, ce făcură sfat cum ari face să să
mîntuiască de dînsul, să-l gonească din ţară, precum au fost mai gonit pre un
58 a u a u z i l / audzi 5!i a u făcu L / re c i 60 an triimis / tri i m is ă 61 au făc u t / feci 62 n - a u
m a i p u l u l s rt ceară / n u m a i p u t u cere 63 ş i / ce M A n t io h i i / A n t o h i 65 a u făcut / f e c i 86 a u
scris / scrisă 6 7 d i n Ţara U ngurească şi d i n Ţara Leşască / de l a u nguri ş i de l a leşi 88 î n
u r m ă 89 pre la easăli lor / acasă 70 nu s-au î ncrezu t / n-au credzu t 7 1 C h i l i i i / C helei 72 l or 73
ş i / ş- a H ş-a o l ărgi 7" ş i / de 76 d i m preună / de-a valma 77 Linbom irsc h i i / Lebomirţch i e 78
şi 79 IablanoYsc h i i / Ia b l anosc h i r
82
craiu al lor, anume Den Conte ce vinis(ă) de la franţozi. Şi să căiră mult
atuncea că n-au pus craiu pe un ficior a 8 0 craiului al triile lan Sobeţchii.
Şi marsără cu toţii la craiul Avgust şi începură a-l îndemna să margă :! ·
să ia cetate<a> Rigăi de la Şved 8 1 , că este a lor de moşie. Şi-i turburară minte(a)

craiului şi să apucă de gîlceavă cu craiul şvedzăscu şi marsă Ja Riga să o ia.
Ce leşilor nu le era trebuitoare Riga, numai le era \'.Oia să înceapă gîlceavă
cu craiul Şvedului 82 şi ei să să facă una cu Şvedul, şi lui să-i dea piste cap ,
să-l scoată din eră ia şi din Ţara Leşască afară. Decii Şvedul era o ţară puter
nică. craiul lor era tînăr, n umai de vreo şesesprăze c i-şep t espră:. eci ani şi bun
viteaz, dîrzu, îndată trecu �lare Balticum 83 şi ieşi în Livonia intru întîmpi
narea leşilor. Şi nu-i putură sprejeni Ieşii pre şve:.i şi incepură unii din leşi
a să închina la şvezi, iar unii să făcea a ţinea cu craiul Avgust.
Atuncea nu zăbăvi vreme si muri Iablanovschii cr era hatman virlch i : U
corun nii 84, careli 85 era cap la t�t sfatul începăturilor leşeşti cel mai mare, p . J .59
/ pentru că 86 el să socotiia că să va mîntui de Avgust craiu şi el va lua pre
crăiasa lui Sobeţchii , fiindu neînsurat, şi a fi el craiu leşilor. Ce n-au apucat
să isprăvască ce gîndisă şi să umplu Ţara Leşască de oşti streine, de rămasără
ca un roiu fără de matcă lesii.
Pus-au craiul Avgust h'atman corzwnii pre acel Liubomirschii carele 87 2 :3
mai sus s-au scris 88 si nu zăbăvi vreme si muri si Liubomirschii 89 • Apoi au
pus 9 0 hatman corun � ii pre Adam Sinavs �hii, car � li era om 9 1 foarte întreg la
minte şi cu dreptate craiului şi învăţat foarte şi om dumnezeiescu şi la cri
streini foarte milostiv.
Sfătuit-au 9 2 atunci pre crJ.iul Avgust de să agiunsă cu Moscul, că văzu 24
că pe Şved 93 nu-i putincios craiul să-l biru iască, să-l bată singur, că leşii
mai mulţi era cu Şvedul 94 de ţinea, precum 95 mai sus s-au scris 96 • Şi-i 97 ascultă
cuvintul craiul Avgust şi să legă la un cuvînt cu împăratul 98 Moscului, cu
Petr A lexievici 99.
lmpăratul 100 l\f oscului îndată priim i bucuros, că el încă atuncea îş 25
schimbas(ă) portul, de luas(ă) orinduială nemţască şi vrea să-ş ispitească
nărocul oştii sale. Şi dede şi el pr�cină Şvedului 1 0 1 pentru toată Ţara 102
J.ivoniii ce au luat Şvedul 103 de la strămoşul lui fără dr cale. Şi începu şi
el gîlceavă şi a să bate pe de altă parte cu Şvedul 103, de au luat cetate(a) Narvii
şi Riga şi alteli. Ce Şvedul rămasă a să bate in doao părţi şi Moscul cu oaste( a)
lui iar bătea în doao părţi : cu o samă de oaste să bi:tea la Narva cu şvezii 104
iar pre de altă parte dedes(ă) oaste craiului leşescu intru agiutor. Ce birui
Şfedul 10 5 pe craiul // Avgust şi-l goni in Saxonie, în ţ.ara lui, şi Şvedul 105 f.90
să dusă după <linsul, de au iernat acolo în Saxonie 106 cu toată oastea lui.
Şi de frică, craiul Avgust, că i-a istovi ţara, făcu pace cu Şvedul 107 26
şi-i giură craiului şvezăscu 1 08 cum nu-i mai trebuie să iasă in Ţara Leşască
să fie craiu. Şi după aceea să rădică 109 Carol, craiul Şvedulu i, şi au vinit 110 p . 1 60
în Ţara Leşască şi pusă craiu şi-l coroni pre Stanislav Lişcinschii 1 11 , careli
era ficior solulu i celui mare ce trecus(ă) in zileli lui Antiohii u 2-vodă la Poartă,
8 0 lui 8 1 Şved / Cifed 6 2 craiul Şvedu l u i / Sff'dul 83 Bal t ic u m / Bal ticului 8 � 1·or1 1 n 11 i i/
l ' oronie 8:; careli / care 8 6 pen lru că / c ăl' i 87 Liu bom irs1· h i i carelf' / Lebom irsehiP care 88 s-au
Sl'ris / s-au pomeni L 89 Liubomirsch i i / Lebomirsc h ie 9 0 au pus / pusă 9 1 m ic de s l a L dar
112
sLlluit-au / sfăt u i 93 Şved / Cifed 0 � Şvedul / Cil'edul 9 " precu m / de pe cum 9 6 s-au scris /
s-au dzis 97 - i / - I 98 impăra lul / ţarul 00 Alexievic i / Al icsovici 1 00 i mpăra lul / ţarul 1 0 1 Şve
dului / Cifed u l u i 1 0 2 loa lă ţara / toa le ţările 1 03 Şvedul/Cifed ul 204 şvezii/cifed z i i 1 05 Şve
dul / Cifedul 106 Saxonif' / Csacsonia 1 07 Şvedu l / Cifedul 1 08 şvezăscu / cifedzescu 1 09 Şl'edul
1 1 0 au vini l / v i n i iar 1 1 1 Lisc i nsc h i i / Leşinţchi 1 12 A n tiohii / .-\ n lohi
83
anume voevoda Poznavschii. Şi pre luzef Potoţchii 113, starosta Haliţchii,
voevoda Chiovschii, îl pusă hatman vielch i corunnii, fiindu 1 14 văr primare cu
craiul Stan islav Liscinschii 1 1 5 .
27 Ian\ Adam Sin'avschii 1 16 hatman corunnii a craiului A vţ{ust şi cu Oghen-
schii 1 1 7 hatman polnii corunnii şi cu hatmanul de Litva anume Zapieva şi
cu oastea moschicească era spre Litva intr-altă parte.
28 Decii craiul şvezăscu au lăsat pre un gheneral al lui cu oaste, anume
Cras, cu Stanislav <.:rai în Ţara Leşască. I ară 1 18 Carol craiul Svedulu i au purces
cu obuzul lui drept în Tara Căzăcească de au trecut N iprul pre la Starii Duh
şi ce au lucrat să va scrie înainte la rîndul său 119 •
29 Atuncea leşii, fiind Racoţii pribag la <linşii, i-au dat vreo doaozăci de
steaguri de oaste întru agiutoriu, de au ieşit şi el în Ţara U ngureasc;ă cu zor ba,
ca să-ş 1 2 0 dezbată Ţara Ungurească de la nemţi. Şi i-au dat leşii oaste carii
ţinea cu ş,-edul 1 2 1 , că să temea de nemţi 1 22 să nu dea agiutoriu lui Avgust
craiu, fiind nemţilor 1 23 alector. Ce i-au dat / oaste pentru să-i facă împiedecare.
:10 Decii Racoţii cum au sosit 1 24 cu aceli doaozăci de steaguri cu oaste
în Ţara Ungurească, au şi început mulţime de unguri a să strînge la <li nsu l
de să f ăcus(ă> la cinzăci-şesezăci de mii de oaste, că alerga din toate ţărîli,
clin �Ioldova, de la munteni , pănă şi tătari, fără de poroncă, pe furiş, să ducea
l a leafă la dînsul la Racotii. Atuncea moldovenii, multi si' ficiori de boieri,
dr m az il i să ducea la lefe' 1 25, unii la moscali, unii la l � şi, unii la Racoţii în
,
Tara F n,:zurrască, iar unii la Şved 1 26 să ducea pentru agonisita .

31 Ş i H.acoţii, pre unde găsiia nemţi, î i tot b ătea şi-i scotea d e prin cetăţi,
mai îş dezbătus(ă) ţara, că au umblat vreo doi-trii ani* pin 'fara Lngurească.
3 :2 Nemţii la acea vreme să b ătea cu franţozii 1 27 şi nu pute să stea să să
bată şi cu R'lcoţii. Decii mai pre ur;nă au dat Neamţului agiutoriu I nglezul
p . 1 61 patruzăci de mii şi Dania triizăci de m i i şi ş-au înglotit oaste :\"earnţul şi
au început a să bate şi cu franţozii 127 şi cu Racoţi. Ce pe Racoţii l-au b iruit
şi 1-au go nit la franţozi. iară o samă de boieri unguri, carii ţinea cu Racoţii 1 28 ,
au pribegit aici în �Ioldova, iară unii î n Tara Leşască. Ce aceşti 1 29 ce a u
fost pribc/!il aicea, in scurtă vreme ş-au făcutu pace ş i s-au dus î napoi la
pămîntul lor.
33 Atuncea. la 13 0 aceea vreme. toată Evropa să turburas(ă) cu oşti, de
au umblat cîtiva ani aceste osti, ce mai sus s-au scris 1 3 1 • :.\ umai turcii avea
pace şi le tot �mbla cărţile şi s'oliile ni la u nul. ni la altul, de-i tot în // demna
f.9 1 şi i i î nnăjbiia. Ce in scurtă vreme vini şi la <linşii zorba, precum înainte arată.
Să lăsăm acum dară cele streine şi să vinim a scriia pentru 1 32 Moldova.
3 ti Brâncoveanul- vodă chiemă pre boierii pribegi la dînsul 1 33 şi făcură
sfat pe taină să stea să le facă domnu pre unul dintre <linşii, iar nu din
Cantimireşti. Şi să feriră de Bogdan , fiind Cantimireştilor cumnat, să nu ştie
nemică ele acel sfat. Şi triimisă Brâncove a nu l-vodă la Costantin Duca-voclă,
ca î n chip ele sol, pe u n mitropolit a patriarhului Dosiftei 1 34 de I erusalim,
anume l lrisanthos, careli acel mitropolit H risanthos mai pre urmă au agiunsu 135
de au fost şi patriarh la Ierusalim. Şi mergîndu la Costantin Duca-vodă ş-au
1 1 3 J uzef P o t o ţ e h i i/.J osM P o lovse h i e 1 1 � rudă cu 1 15 Lişcinsc h i i/Lecinschie 1 16 S inavsc h i i/

Sinat,ch ie 1 17 Og hensc h i i /Og h i n ţc h ie 1 1 8 e l 1 19 său / l u i 1 20 -ş/să 1 2 1 Şwdul I Cifedul 1 2 2 n e m ţ i /
Nea m ţu 1 23 n e m ţ i l o r / ?\ea m \ ul 1 1 i m sosi t / i eş i t 1 25 l efe / l e af ă 126 Şved/CHed 1 27 franţoz i i /
Fra n ţ u z u l 1 28 Rat: o ţ i i / d i nsul 1 29 de 13 0 l a / pe 13 1 scris / pomen i t 13 2 pen tru / iar la 133 d insul/
s i ne 13 � Dosi f l e i / D osoft e i 135 agiunsu / 6tdzu t * a n i /a i
84
dat solia ce au avut, iar pe taină cu l ordachi Rusăt vistiernicul au avut altă
solie, de-i giură de la Brâncoveanul-vadă pentru celi trecute pizme vechi şi
groaze şi pagube ce au avut l ordachi, să fie iertate. Şi făcu 136 şi logodnă
cu un ficior a lui lordachi , pre anume N icolai, să ia pre o fată a Br âncovea
nului-vadă. Şi decii 137 înainte să fie fraţi şi de Cantimireşti să fie despărţit
şi lepădat de prieteşugul lor. Şi 1 38 întrebă pre cine va socoti din 139 boierii
Moldovii ce sint pribegi, acolo în Ţara M un tenească să cheltuiască Brân
coveanul-vadă la Poartă, să-l puie domnu. Decii lordachi, măcar că era om
înţăleptu, iară firea îi era de grec, lacom la cinste, nu socoti nici la Dum
nezeu, nici ruşine de oameni, nici la / osindă sau la ce va vini pre urmă
lucrul.
Şi îndată făcu logodnă şi priimi să s(ă) lepede de Cantimireşti. Şi 3 :.i
pre Antiohii 14 0-vodă încă l-au rugat Brâncoveanul-vadâ să-i - dea fata şi
să să lepede de prieteşugul Cupăreştilor şi n-au priimit. Iar 1 4 1 lui lordachi, p . 1 G'2
cum î i vini zamanul, îndată priimi cu bucurie. Ce că ştiţi, fraţilor, că nu
numai l ordachi, ce toţi grecii mai drepţi şi mai bune slugi nu-i alt neam
în lume pănă este stăpînul în cinste şi în putere, iar cit să slăbeşte şi 14 2
să micşurează cinste<a> stăpînului, îndată să şi lasă şi aleargă la alt stăpîn 143,
care vede că-i mai cu putere. Precum şi lordachi, f ăcind această grabă, mai
pre urmă la multe primejdii de viaţă şi de pagubă au vinit, care să va arăta 1 44
la rîndul lor.
Zis-au Iordachi cătră acel mitropolit că este bun de domnie �Iihălachi 36
spatar, ficior lui Ion Racoviţă vornicului, că este neam de boieriu vechiu
m oldovan şi este rudă şi Brâncoveanului-vadă şi este şi bun, că nu-i va ieşi
Brâncoveanului-vadă din cuvintu şi 145 ce i-ari poronci. Iar aceasta nu o
dzicea Iordachi pentru altă, ce o dzicea pentru că 1 46 era Mihălachi spa
t(ar) de casa lui, rud ă aproape, fiindu giupîn easa lu i Iordachi vară primare
cu Mihălach i spatar. Şi gîndie că va face precum i-a hi voia lui şi va mînca
ţara precum 1 47 au mîncat-o şi la domn ia lui Antiohii-vodă, care aşe i s-au
şi tîmplat de au făcut pe cum au şi gîndit.// f. 92
Şi cu acest sfat încă şi mai mare mulţăm ită arătă lordachi Rusăt lui 37
Antiohii 1 48-vodă că l\lihălachi spat(ar) era plin de neamu, boierii cei 149
mai capete în ţară, şi era toţi de casa Cantimireştilor. Iar după ce au luat
l\1 ihălachi spatar domnia, aceia s-au despărţit toţi de casa Cantimireştilor
şi s-au făcut toţi de casa lui Mihălachi spatar. Şi Cantimireştii rămăsese din
boierii de frunte numai cu cumnată-său, cu Bogdan hatmanul. Aşe Je aşeză,
aceste vorbe toate, acel m itropolit şi să dusă de le spusă Brâncoveanului
vadă toate deplin .
Costantin Duca-vodă de acest sfat nemică nu ştiu, nici pricepu şi încă 3 8
îl şi boieri pre l ordachi Rusăt, îl pusă vornic mare de Ţara de Gios ca să-l
facă al său, prietin. Decii ştiu că l-au făcut, ca oaie pre lup.
Atunce Costantin Duca-vodă au scos pre ţărani miere şi ceară de au 39
dat pentru 1 5 0 desetina de stupi şi de porci, de tot mascurul şi de un stup, p.163
cite o ocă de miere şi de ceară.
Trecut-au atuncea un sol moschicescu mare viind de la Ţarigrad pin 40
Iaşi, mergînd la ţara lui la Moscu, anume cneaz Dimitrie Galicin şi au botezat
3
1 6
făcu / feci 137 decii / de acmu 138 -1 139 din / dintre 140 Antiohii / Antoh i 1 4 1 el şi / sau
142
143alt stăpîn / altul 144 înainte 145 şi / la 146 pentru că / căci 147 precum / cum 148 Antiohii /
Antohi 149 cei / carii era 1 5 0 pentru / pe
85
u n cocon a lui Costantin Ducăi- vodă de s-au încumătrit si l-au cinstit Coslan-
tin /Juca-vodă după obicei. '
41 Atuncea, din boierii cei pribegi c e era în Tara Muntenească, anume
Vasilie Costachi vei vornicu i să tîmplă moartea acolo, în pribegie, şi n-au
apucat / să 151 vie la pămintul lui şi la casa lui, nici să să bucure de sfatu l
ce-l începusă.
42 Pre aceea vreme era vezir Rami 1 52 cc fusese reiz-efendi, carele fusese
sol la pace cîndu s-au făcut la Carlo viţe 1 53 şi luas(ă) aminte de şti ia toate
fapteli şi meşterşugurili 154 muntenilor î ncă pănă a nu fi 1 55 vezir. Şi dzicea :
„Eu de aş fi 155 vezir ştiu ce aş face muntenilor pentru Moldova, că ei au
prăpădit-o cu meşterşugurile lor. I-aş face pre <linşii de ari umplea ţara de
oameni si toată cheltuiala să fie de la <linşii".
43 De�ii în scurtă vreme au şi 156 agiun:m de a u fostu vezir. Şi 15i îndată
au şi chiemat pe Brâncoveanul-vodă la Poartă ca să-l m azilească din scaon ,
că să temea turcii că nu-l vor putea prinde la m ină. Decii fiindu în mult e
prepusuri l a împărăţie o domnie îndelungată ca aceea, nu vrea să margă
la Poartă. Iar unchii lui, Cantacozineştii 158 , sfetnicii lui, nu l-au lăsat să
ia î ntr-altă parte, ce l-au îndemnat şi l-au îmbărbătat numai să margă la
Poartă, că apoi nemărgîndu 159 va aduce perire ţării şi boierimii. Şi aşe, cu
mare grije, au purces la Udriiu şi, mergîndu încet, pănă a sosi în Udriiu
ş-au tocmit lucrul cu banii, ca u n domnu bogat ce era, cît nici veziriul n-au
avut ce-i face, CP încă l-au grăit de bine cătră împăratul, că încătro să întor
cea veziriul tot de bine îl grăiia pP Brâncoveanul-vodă. Ce, dacă au sosit la
L:driiu, l-au întrebat împăratul pe veziriul di ce au adus acolo pre domnul
f . 93 muntenescu. Iar veziriul // au dzis că l-au adus că este om înţălept, cu sfat
p . 1 64 şi avut, că ,.la această vreme ne trebuieşte sfat şi bani". I ar împăratul au
dzis : „ S ă nu-l zăbăveşti aicea, ce să-l îmbraci cu caftan, să nu stea ţara
aceea fără de domnu".
44 Yeziriul dacă au auzit 16 0 aşe, l-au chiemat la adunare p c Brâncovean u/-
vodă şi 16 1 pentru alte 16 2 ce au avut a-i dzice şi l-au î ntrebat şi pentru Ţara
1\ loldovii ce s-au stricat şi s-au pustiit : „Oare de schimbările domnilor, au
de oşti ce au călcat ?" 163 Iar 1 64 Brâncoveanul-vodă vrînd să mazilească pe
Costantin Duca-vodă au dzis cătră veziriul că 165 au stricat-o domnul. careli
este acum domnu i ntr-însa .
45 Yeziriul i-au dzis : „ Dar putea-vii tu să porţi de grije aceii ţări, să-ţi
fie pre samă să o tocmeşti, să fie plină de oameni ?" I ar 166 Brâncoveanu/
vodă, dacă au auzit aşe, foarte îi era cu voia să fie domnu la doao ţări, că
pentru aceea aducea oşti streine, pin ţara noastră şi schimba domnii dintr-însa,
să o strice şi să rămîie pustie. Decii 167 la această întrebare Brdncol,)ean ul
vodă n-au putut da răspunsu veziriului pănă nu va lua răspunsu de la unchii
săi, ales de l a Costantin stolnicul Cantacozino 168• Ce s-au rugat veziriului
să-l aştepte pănă în cinci zile 169 şi atuncea îi va da răspunsu 17 0 pentru acest
lucru . Iar Costa.ntin stolnicul i-au scris să mulţămască lui Dumnezeu că nu- i
pe voia neprietinilor şi să-ş păzască trebile 1 7 1 şi grije ţării sali, iar mai mult
să nu-l ştie că să amestecă. Că apoi, de nu-l va asculta şi v a face piste
voia lui, bine să ştie că. cînd / va încăleca el din Udriiu 172 iar el va înhăma
1 � 1 - ş 15 2 H mi / Rămir 1 53 Carlovi�e / Carlovici m meş Lerşugurile/mes lec� Lurile 155 fi / c:tde
�
106 e ădzu t 107 şi / ce, cum au cădzu t 158 Cantacozineştii / Catacozineştii 109 el 1 6 0 au auz i t /
a u d z i 16 ş i 162 a l te / altă 163 - o 1 6� el 165 o 168 el 167 de 16 8 Can t acozino / Ca l acozino 169 să sCt
1
soco teascrt 170 v i z iru l u i 1 7 1 Lrebile / treaba 172 Udriiu / I u d rii
8G
în căruţă şi va trece în Ardeal, şi cînd va sosi 173 Brân coveamA-i-vodă în Bucu
reşti, el va sosi în Udriiu. Şi ce va videa, să nu s(ă) sparie.
l ară Brâncoveanul-vodă, a cincea zi, luund acest răspunsu de la unchiu- 4 6
său, stoln iml Costantin Can taco::, ino , au mărsu la veziriul şi i-au dat răspunsu,
că nu va putea purta de grije a doao ţări ce sînt de margine. Ş i au d:.is
ve:.iriului : „Ce să mazileşti mărie-ta pre acesta domn u şi să poronceşti la ţară
să-ş aleagă ei pre cine le va plăcea domnu, şi aşe, alegîndu-1 cu toţii, aşe
vor nemeri om bun şi va tocmi ţara . Că aşe m-au ales şi pre mine Ţara Mun
tenească şi am tocmit ţara şi m -am învoit cu boierii" 174• Şi aceasta nu o p . 1 65
grăi ia Brâncovean ul-vodă pentru altă, ce numai pentru sfatul ce sf ătu is(ă)
cu boierii moldoveni cc era pribegi la Bucureşti să puie pe l\iihălachi spatariul
domnu. Şi au mai dzis veziriului Brâncoveanul-vodă că Costantin Duca-vodă
s-au încumătrit cu solul moschicescu, careli au m ărsu la Moscu pe acolo,
şi-i este gindul să fugă la �Ioscu, şi pentru aceea 175 strică ţara.
Yeziriul inţălegindu aceste, îndată cu taină au triimis 1i6 un capegi- 4 7
haşe li7 la lusuf-paşe sarascheriul să 1 i 8 prinză pe Costant in Duca-vodă, să-l
triimată la Poartă cu bună pază. Ce sarascheriul împreună cu capegi-başe au
triimis şi 1i 9 capegilar-chihaie a lui şi pe alai-bei cu doao sute şi mai bine
de spahii. Şi cindu s-au apropiiat de Iaşi // acei agi cu oaste, au triimis înainte f. 94
la Costantin Duca-vodă să le grijască conacul, că rn ărgu să hotărască la
H orodenca despre leşi, că au jeluit leşii că au strîmbătate despre moldoveni.
Decii descălecîndu turcii la gazde diminea ţa, n-au dzis nemică, iar 48
cînd au fost pe la chindie, numai ce au umplut turcii ograda domnească de
au apucat porţile şi împregiurul zidiului, cît să spăriase toţi cîţi era în curte.
că nu avea unde să scape . Şi l-au închis pe Costanti"n Duca-vodă în casa cea
mică şi au pus la uşi turci de pază . Şi casa cea mare şi cea mică era pline 18 0
de turci. Şi aşe l-au ţinu t patru-cinci zile, de nu-l l ăsa din casă să iasă afară,
nici la doamna să margă, pănă l-au pornit. Şi au pus pre Iordachi Rusăt
vornicul caimacam. Şi atuncea au deşchis şi porţile.
Costantin Duca-vodă văzindu aşe urgie , au priceput că să vor rădica 49
boierii cu pîră asupra lni şi nu să va mai întoarce la domnie , pentru c ă 18 1
fermanul nu-i scriia de mazilie, numai îi scriia să-l ducă la Poartă . Agiun
su-s-au atuncea Co n sta nti n f l uca-vodă cu capegi-haşe şi au început a t rii
mite 18 2 harzuri la Poartă şi la hanul şi la sarascheriul Iusuj-paşc �i în toate
părţi pe unde ana prietini. Br âncoveanul-vodă încă au făcut veste boierilor
celor cc era pribegi în Ţara ]luntenească precum au a şezat cu veziriul.
Decii boierii acei pribegi din Ţara Muntenească / au şi făcut ştire aces- 50
toralalti 18 3 boieri din tară cum s-a rădica Costantin Duca-vodă din Iasi , cum
să să p�rnească şi ei l� Udriiu după dînsu m , că le vor ieşi şi ci întru î�timpi- p . 1 66
nare . Atuncea toată boierimea şi mazilimea, înţălegîndu că au prinsu pe
Costantin Duca-vodă, s-au strînsu la I aşi şi au început a gîlcevi cătră ca
pegi-başe şi a-i spune că face Costantin Duca-vodă harzuri de triimite la
Poartă fără de voia lor, şi fără de ştire 185, iar lor nu le mai trebuie să le
fie domnu . Iar cîndu au fost a doa zi, chemat-au capegi-başe pe toţi boierii
la curtea domnească să le cetească un ferman de mazilie a lui Costantin Ducăi-
el 174 şi am tocmit ţara şi m-am invoi t cu boierii / de m-am învoit cu b oierii ş-am Loc
173
mit ţara 175 pen tru aceia / co-ceasta 178 triimis / răpedzit 177 capegi-başe / capegiu 178 - 1 170 şi/
pe 180 pline / plină 18 1 pen tru că/căci 1 82 triimite / răpedzi 183 acestoralalţi/ces lor 184 dinsu/
Dnca-vodă 18& l or
87
\'odă 1 86 . Şi strîngîndu-s(ă) toţi boierii la curtea domnească, deodată numa i
ce au închis iar porţile şi au începu t turcii a prinde pe boierii carii era mai
cap �te şi au început a-i închide şi a-i pune şi în h ieră, ca \'reo zece-c inspră
zeci p� iz\'od cc didesc Costantin Duca-vodă , ce nu numai pi cei streini,
c e şi pre cei de casa lui, sr1-i ia cu dînsul şi, sosind la Udriiu , să ţie în
partea lu i .
51 Ş i au închis ş i p � Iordachi Rusăt vornicul ce-l pusese caimacam. Ş i au
pus caimacam în locul lui I ordachi pre Ion Buhu ş logofă tul. fiindu-i rudă,
văr primare, ca s(r1) poprească ţara , să nu margă după dînsul să-l pîrască .
Şi l-au pornit din Iaşi î n gios si::re Bîrlad . împreună c u acei boieri ce-i prin
ses( ă ) , şi s-au dus pănă în Găla ţi. Şi acolo, din boierii ce-i prinsese şi era a
lu i. i-au boierit în Gălaţ i . Au pus hatman şi vistiernic şi comis, ca să sparie
ţara că nu este mazil şi este domnu. Iar pi ceialalţi boieri ce era în prepus
f.95 nu-i lăsa din h ieră. cc au trecut Du nărea cu dînşii, să-i ducă la // Udriiu.
Şi au scris şi la 187 sarascheriul I usuf-paşe să poprească lSR Dunărea, s ă nu
treacă nime după dînsul să-l pîrască .
52 Boierii carii a u scăpat 189 d e n u i-au închis a u ieşit d i n I aşi t o t cîte
unul, u nul pe de o parte, altul pe de altă parte şi s-au strînsu toţi la mănăstire
la Hadîmbul supt codrul laşilor. Şi de acolo trecînd codrul au luat pe Racova
în gios tot a să strînge boierime şi mazilime în u rma lui Costantin Ducăi
vodă, păn;1 la Piscu . Şi au triimis 19 0 de olac în Ţara M untenească pe la
boierii pribegi de au făcut de ştire de toate de aceste ce au făcu t Costantin
Duca-vodă. Şi boierii pribegi au făcut ştire Br âncoveanului-vodă la Udriiu .
.53 Ce Brâncoveanul-vodă, înştiinţindu pe veziriul, au triimis veziriul de
p.167 au luat pe Costantin Duca-vodă di pe drum de 191 l-au făcut surgun la Car
\'ala 19 2 • u nde era multă ciumă, ca să nu-l mai supere oamenii cei din curtea
împăra tului, că să punea tare silihtariul pentru dînsu . Şi pre boierii ce-i adu
cea în h ierr1 i-a u slobozi t şi Dunărea încă sarascheriul l usuf-paşe au slobo
zit-o. să tread1 boierii.
Si au scris Br âncoveanul-vodă în Bucuresti la stolnicul Costantin de
au po�nit pre boierii cei pribegi la ceialalţ i , de 's-au împrcona t la Piscu, de
au trecu t Dunărea cu totii, de s-au dus la lJdriiu să-s rădice domnu. N umai
ce au scris la stolnicul C�stantin de au poprit pe Bogdan hatmanul în Bucu
reşti, de nu l-au lăsat să margă cu ceialalţ i 1 93 boieri la U driiu , dzicînd s_ă
aştepte 191 pănă a \'ini Brâncoveanul-vodă de la lJdriiu, că-i trebuitoriu 19„.
Că nu-i / era de altă trebuitoriu, numai să temea să nu puie Bogdan vreo
piedică să scoată iară pre Antiohii 193-vodă domnu.
s r. � A tuncea au făcu t mare cheltuială Br âncoveanul-vodă la Udriiu cu
Poarta. avîndu nume de bogat ş i vrîndu să umple gurile tuturor. Şi au
mai adaos şi b irul Ţărîi Munteneşti, piste cît da mai întăi, pe an cîte o
sută şi cinzăci de pungi de bani, să dea mai mult. Şi tocmindu-şi toate lucru
rile au purces de la Udriiu de au vinit la Bucureşti.
55 I ară boierii Moldavii, carii mai sus s-au scris 19i , bine n-au agiunsu la
Udriiu şi numai ce s-au şi rădicat 198 zorba mare din Ţarigrad, toate mulaleli
şi rufe turili* cu oaste şi cu puşci <le au purces la U driiu să maziliască pre
împăra tul. Şi au pus şi wzir dintre dînşii. Iar soltan Mehmet, cu cîtă oaste
1 86
ce i-au v i n i l 1 8 7 Hap di 168 la 1 � 9 scăpa t / rămas 1 9 0 l r iim is / r ă p e d z i t 191 de / şi 192 Carvala /
Cavala IY3 ceialal ţi / c i ie 19J c ă - i trebu i tor 193 Brîncovanulu i 196 A n t io h i i / A n l o h i 197 scris /
pomen i t 19� rO:-t d ica t / sc u la t * rufe t urili / rnsfe lurili
88
a\'t'a la Cdriiu lîngă dînsul, încă s-au gătit de au făcut m �tereze să stea împo
tri\-a acelora ce viniia asupra lui. Şi a tuncea , întimpinîndu-s( ă) oştile, s-au
făcut tot de unii 199 şi l-au scos pre soltan Mehmet din 200 împărăţie şi au pus
pe un frate a lui, anume soltan l\Iustafa, împărat . I ar pre soltan Mehmet
l-au pus la închisoare şi piste o săptămînă l-au otrăvi t , de au murit. Muf
tiul să ascunsese şi găsindu-l l-au muncit, de au luatu mulţi bani de la dînsul,
păn�t l-au omorît.
Şi au pus pre un popă de lege (a) noastră creştinească şi 20 1 pre un popă 5 fi
armenescu de l-au provodit , fiindu îmbrăcaţi popii cu epitrafire şi cu felone p.168
şi rn cădelniţe pre a mîn<ă> şi au mărsu înainte 2 02 cu cîntări 203 , păn l-au scos
afară clin u rdie 2 04 , şi l-au îngropat dzicînd turcii că au fost ghiaur şi împă-
ratul cel mazil i-au fost puşti lui şi el făcea ce-i era voia , de li schimba paşii f.96
şi domnii totdeauna . Şi cînd îl ducea să-l îngroape iar popa cel creştinescu
d:iaa : „Ne sîmtindăr,
' ne bi:îmdăr", ce să dzice în limba moldovenească : „ nici
al 1;ostru niâ a t nostru . "
I ară pre Rami veziriul n u l-au putut găsi, că nici l e era pre c u voia 57
c apetelor să-l găsască, că să voroviia atuncea că cu îndemnarea şi cu ştirea 205
vc:iri11lui Rami să fie fost aceasta, că nu pu te să vizerească de răul muf
tiului .
Atuncea şi boierii :Moldavii sta acolo de aştepta să găsască vreme. Şi 58
Antiohii 2 06-vodă înţrtlegîndu, încă era acolo la lJdriiu şi aştepta boierii să-l
ceară 2 07 la Poartă să le fie dom nu şi să nu cheltuiască mult. Că aşe îl amăgiia
boierii să şază mîlcom, că-l vor cere pre dînsul domnu . Şi mai cu cleadinsu
Iordachi Rusăt vornicul îi poronciia şi el îl credea. Şi-l înştiinţas(ă) şi-i po
roncis( ă) din Ţara Muntenească cumnată-său , Bogdan hatmanul , toate tre-
bile ce vor să facă boierii cu Br âncoveanul-vodă să-s caute deosăbit trebile 2 08 ,
să-ş isprăvască de la Poartă, iar el n-au crezu t şi ' s-au potrivit lui Iordachi
Rusăt vornicului.
Atuncea Iordachi Rusât vornicul au chiemat pre Panaitachi 2 09 l\Iorona 5 9
post(elnic) , fiindu din partea lui Costantin Ducăi-vodă, şi pe alţi boieri de
a lui Costantin Ducăi-vodă şi le-au giurat cum că nu vor a vea nici o nevoie
şi Ic-au spus tot sfatul cum că le este voia să puie pe Mihălachi spatar domnu .
Decii ei avîndu grij e de Antiohii 2 1 0- vodă, îndată au fost 2 1 1 bucuroşi să fie
şi ei la un cuvîntu , şi mai vîrtos Panaiotachi 2 1 2 Marona post( elnic) I. că 2 13
era foarte rău greşit lui Antiohii 2 14-vodă, că-i stătus(ă) împotrivă la vreme
lui Costantin Ducăi-vodă .
.\tuncea Panaiotachi 2 15 Marona post(elnic) , fiindu om harnic şi isteţu 60
la toate, de ştiia rîndul Porţii turceşti la toate, au şi făcu t un barzu, cu
mîna lui l-au scris că ştiia turceşte bine, şi au şi purces cu toată boierimea
şi gloata la împăratul pin mij locul urdii, de nu-s(ă) temea de nime . �ni-
cerii atuncea era d îrj i în zorba şi-l întreba pre Panaiotachi Morona post(elnic)
unde mergi cu acea gloată de oameni . Ia el dzicea cătră iniceri că merge la
împăratul să pîrască pc muftiul, că le-au mîncat ţara, şi inicerii, auzind aşe, p. 1 69
le tot făcea cale.
Ce împăratul, văzind acea gloată de oameni, au şi triimis de le-au luat 6 1
barzul şi cetindu-1, l-au buiurdit la veziriul, să li facă pe voie pentru toate
199 de unii/una 2 0 0 Udriiu 2 0 1 altul 2 0 2 - i 2 03 şi cu cădelniţă 2 M urd ie/Udriiu 2 05 lui 2 06 ,\ n liohii/

Ant ohi 2 07 de 208 deosăbi t trebile / t reaba deusebi 2 09 l'anai tachi / Pana ite 2 1 0 A n l iohii /
Antohi 2 1 1 au fost / fur[t 212 I'anaio tac hi / l 'anai t e 2 13 - i 2 u An tiohii / Antohi 2 15 l'ana
\otachi / Panaite
89
cc or poft i . Şi atu ncea cu toţii au rădica t pre Mihălachi spatar de l-au
pus domnu. Să făcea a nu-i plăcea să priimască domnia, ca şi fata ceea ce au
dzis 2 1 6 unui vornic : „ Fă-te tu a mă trage, şi eu oi merge plîngîndu " , aşe s{t
făcea şi :\Iihai-vodă că nu-i t rebuieşte domnia .
6'..! Îmbrăcînd Mihălachi spatar caftan de domnie de la veziriul îi şi schim-
bară numeli de-i dzisără Mihai-vodă. Atuncea ştiu 2 17 şi Antiohii 2 18-vodă de
vicleşugul boierilor ce i-au făcu t şi alergă la inicer-aga de-i dede ştire şi-i
giurui mulţi bani. Şi inicer-aga îndată să dusă la vcziriul şi apucă pre
Mihai-vodă la vcziriul încă neieşit din cort afară şi începu a grăi că tră vezi
riul să puie pre Antiohii 2 1 8-vodă domnu şi a s triga tare că dă bani mulţi
şi trebuie lefe 2 1 9 inicerilor. Şi / / s(ă) spăriiase 220
� 16
au d zis / d z isii 2 1 7 şliu / si m ţ i m :\ n tioh ii / An lohi 2 19 lefe/leafă 2 2 0 ( p . 1 69) .M ihai-vod ă
şi toată boierimea ('ă I-e s l rica giucăria inecer-aga. �umai n-au putut, că apucasrt de
ieşisă talh iş(t de la impăra lul ş-apucasă de-I îmbrăcasă c u căflan. Ce nu s-au putu t , iar < " U
un cifertu mai înainte de-r hi sos i t inecer-aga la viziru l , lua iar Antiohi-vodă domnia .
Dup-acie s-au rf1d ica t împărăţia de la I u driiu , cu toată oastea, ş-au purces la Ţari
gra d , şi :\l ihai-vodii cu boierimea după d inşii . Şi după ce-au agiunsu Ia Ţarigrad , făr,u
:\Iihai-vodr1 şi c u L o t i boierii mare j alobă la vizirul asupra l u i Costa n t in-vod ă . Şi trimisft
vizirul de-I ad 11sf1ră la Ţarigrad din surgunie. Să p îril'ă de faţă la D ivanul vizirului, c-au
slricat ţ ara şi i-au j {1cui t cu feluri de feluri de obicie, cit nu mai pute stt mai răspundft
nemic D uca-vodă înain tea boierilor. Şi de la vizirul l-au dus la cazascherul şi pe la multe
D ivanuri a cadiei . Şi lot aşe îl purta boierii pe uliţi, din giudeţu în giu deţu, vro doo,
trei săptă / ( p . 1 70 ) m ini pănă cheltui D u ca-vodă pe Ia giudeţ ă t o t ce avu . Şi-l lăsar[t
acolo cu mare săr;"tcie şi pedeapsă, şi-nchisoari purure d ispre datornici.
Iar :\Iihai-vodă aşedză capichi hăi Ia Poartă pe Cupăreşt i, pe doi fraţ i a lu i I ordachi
vornicul, anume :\I ihălachi şi 8carla tac hi, iar p e alt neam şi nepoţi a Cupăreştilor, pe
toţ i ii luo cu sine de-i adusă în :\IoldoH. Şi- mbrăcă căl'Lan. Şi de la împ ăra tul luînd
steag şi t uiuri de domnie, să găt i cu t oţi boierii şi purcesă de vini în ţarft cu bună
pace. Iar D uc.:i-vodă Costan t in, sin Ducăi-vodă celui bătrin, n-au mai işit Ia d omnie alt ă
dată, ce-u m u ri t Ia Ţarigradu cu mari lipsă. Şi i-au rămas 3 ficiori, u nul făcut cu fata
Brîncovanului, şi au muri t , altul s-au dus la m oscali, al lul este la Ţarigradu, cu mari
l ipsă . Precum va mai hi, vremea va arăta .
Cap. XV
D OMNU ÎNTĂID A LUI lUIHAI RĂCOVIŢĂ·VODĂ, LEAT 7211

D up ă ce-au vinit Mihai-vodă în I eşi, în scaon, b oierit-au şi el după obiceiu . Pusii
pe Antiohi J ora, carei au fost u hatman, vei-logofă t , şi pe I ordachie Rusăt vornicul îl
pusă vornic de Ţara de G ios, şi p e B ogdan hatmanul vei-vornic de Ţara de Sus, şi pe
Lupul Cos t achi hatman, şi p e Manolachi, fra teli l u i l ordachi, vei-postelnic şi p e cumnalu
său I lie Frige-vacă vei-spătar, şi p e Marvodin vistiernicul vel-păharnic, şi p e cumnati 1 l
său Pălade vei-vistiernic, şi p e D u m i t raşco Ursachi vei-stolnic, şi p e fra te-său D u m i t raşco
Răcoviţă vei-comis.
Aceştia era boierii lui Mihai-vodă, iar mai ales şi mai de cinstr era I ordachi Rusăt
vornicul . Ce vre el şi ce p oroncie el , acie făce şi .Mihai-vodă. Aşij dere // (p. 1 7 1 ) şi mun
teni, iar ce vre făce. Şi neamul lui, toţi era tari şi mari, cine de capul lui, eum vre, aşe
făce. Şi .slugeli lui cei d i n boierie era tari şi mari şi obraznici, după cumu-i hirea m oj i
cească. I n t ra in casă, şi cu treabă şi fără t reabă, cînd Ie era voia, de nu sămăna cu!'lea
nemic a domnie, de a Uta obrăznicie ce era . Iar Mihai-vodă, cum s-arăta în boierie, iar
atu nce iţi p ăre că-i u n om zălud . Ş i să mira cum a faci să le p oată întra în voie tutu
ror, şi nu I e mai pute întra în voie. Iar cei streini s t.a în laturi de mansipuri, c ă nu
p u le încăpe de Cu păreşti, şi de neamul lui, şi de slugeli lui.
Şi-ncepur-a sfătu i să s tingă p e boierii cei streini, să răm iie numai neamul lui cu
Cupăreş t ii , pecum au făcu t şi Şerban-vodă şi Brîncovanul, de-u stinsu pe cei s treini . de-au
rămas numai neamul lor Catacozoneştii. Aşe şi acesta au început a pune dăj dii grele
pe mazîl i şi pe oameni i lui A n t iohi-vodă şi pe a D ucăi-vodă. Î ncă-i şi-nchide şi-i băte
90
pe-riie D ucăi- vodă. A tnnce c i ie l a l ţ i b o ieri s t rein i au p riceput că i - au a m ăgit I ordach i vor
n icul r u giurămîntul, c-au fos tu n u m a i pen tru b i n e l i lui acel giurăm i n t , şi m u l t s ă căie
a t u n l ' i c ă n - a u c erşu t d o m n u de l a Poartă p e A n l io h i - vodă .
.-\ t u n c e era la curţile domneş t i pe poartă o b eserică m ică, făcu t ă de Ş tefa n - v odit
Tom -;; t> , şi mai nice boierii c e i cu b oi e r i i nu pu t e încăpe i ntr-însa. Şi l ingă beserică era
visteria. şi deasupra besericii ş-a v i s teriei era un t u rnu nal t î n c h i p de c l op o t n i ţ ă, iar dede
s u p l u l besericei ş i a vis terii era un b ec i , de- n c h ide t ă l har i .
C e s oc o t i M ihai-vodă c ă n u - i c u t icneială s ă fie beserică m ic ă l a c u r te , c il m a z i l i i
şi slu j i t or i i n-au u n de î n c ă p e , n ice es t e c 1 1 c a l e s;"'t f i e t em n iţa s u p t beserică. Ce s- in
demn;). şi răs i p i ş i turnul, şi v is t eria, ş i t i nda beseric e i , ş i beciul cel dedesup t , ş i lasă n u - / /
( p . 1 7:! i m a i a l tarul ş i t u r l a cea nal t ă din mij locul beseric e i . Şi s-au m a i apuca t a z i d i d i n
pămin l u ş - a n făcu t t i n d a largă, cu t oa t e podoabel i , c u m s ă ved e .
Aşij dere s - a u m a i a p uca t de-au m a i făc u t ş i a l l ă beserică, de lemnii, ş i i-au pus
h ram u l Sfe l e i Lazor, în ograda vămii, a p ro a p i de c u r ţ i l e r n t i ne-său , l u i I o n H ăcovip
vorni1 · u l .
Şi d o a m na măriei sale î ncă s-au a p u c a t de-11 t oc m i t ş-au şindil i t m i t ropol ia ce wc h i .
c u t oa t e c h t> l t u ieleli ce-au t rebu i tu , de cîn t ă sfi n t a le t urghie ş i as lădzi, c ă era p u sl i i t it
de mu l t .
A t u nce a u scos :\I i h a " - vodă nun tă p e ţ ară, c u p ec e t l u i t roşi u , p e faţ ă , l o t o m u l .
Şi o a m e n i s ă t e me s ă i a s ă t o ţ i l a ru p t ă. s ă nu s- î n m u l ţasc it cil"erturile, prec u m s ă î nmul
; l a C os ta n t i n D uca-vodă. Ce văd z i n d aşe. au scris cărţi p e l a stăpînii s a t e l or şi p e la
ţ is l
vor n i 1 · e i ş i p e l a vătăm a n i , să- i scoa ţă p e toţi l a rnmte, c-apoi p e urmă, a flindu-s;1 .
o r pt> l reci rău c a p e tel i . I a r p e urmă, u n de găsie zlo taşi c i t e u n o m l' ără pece t l u i t , i i p u n e
pe vornicel sau pe vătăman î n b u t u c i ş i - l t r i i m i t e la I e ş i . Şi-l p u r t a p e u l i ţ i , !'ăc e n-au
scos oameni î n tăiu l a r u m tă, să-ş l'ie luat pecellu i l . $ i vădzind că n i c i c u acie n u - i poate
spărie s ă iasă toţi l a r u m tă, v i ndu t-au Loa t e ţinu t u r i l i l a c oc h i - vecit ciocoilor, ca goş tina
de o i . p e oamen i i c e i făr' de pece t lu i t u ri de rumtă, de n u p u l e scăpa n ice un becisn ic
pe necăiuri s ă n u ie pece t l u i t .
A t unce fi i n d Poarta neaşăd z a t ă , a v e ş i �I i ha i-vodă mare nevoie de b a n i , c ă- n t r- u n
a n ş i gi u m ă t a te ce-au fos t u d o m n u s - a u sc h imbat t re i v i z i r i ş i şep t e c h i h aiel i . Sit m ira
ş i el n, va faci, c ă n - ave de la c i ne lua şi e l b a n i , că ţara era giu m i\ t a le sc u t el n i l ' <-l .
t o t a neamului l u i ş-a C u păreş t i l or , c u m s - a u p omen i t m a i s u s .
Ş i a ş e fără ves t e v e n i ves t e d i n Ţara 'Iun tenească c u m au îmbrăc a t ..-\ n l o h i-vodit
c ă [ t a n de d o m n ie , şi el li m a z i l . D e c i c u m î n ţălesără de ace ns l e l ordac h i Yornicnl şi t'ra l P
său :-;,·arlatac h i - s ă t lmplas- î n I eş i // i p . 1 7 3 1 de la Ţarigrad v i n i t - ş i a l ţ i grr r i mai
mici. Cu păreş t i , ş i D u m i traşco Răcoviţă c o m isu l , fra t e l i l u i �I i h a i - Yodă, aceş t e t o ţ i , le
m i ndu-să de A n t o h i-vodă, n - a u mai aş tep t a t să sosască capegi- baş c u m a z i l ia ş-au şi
f11gi l în Ţara 'ln n tenească, iar;t Panai t a r h i e Morona au t recu t î n Ţara Leşasc ă .
_ \ d o o d z i , ceielal ţ i boieri, ce rămăsesft ş i n u ş t ie nemic, s ă m ira c e p oa l e s it t' i e .
C henn t-au �Iihaiu -vodă p e B o g d a n l a cu r t e de i - a n spus pecum i - a u v i n i t ves t e de olac
în tr-o noapte din Ţara 1Iu n tenească, de i-au spus acea ves t e . Ce B ogda n vornirul m u ! L
i - a n d z i s l u i 'Ii hai-vodă, căci a u făl'U t spaimă, ş i n - a h i nemic pe urmă, ş i - i htl'rll < ' l i
ruşine.
P re p u n oamenii ş i vorovăscu de d z ic c ă a tunce, ş t i i nd i\Ii hai-vodă pe B ogda n l'i"t
es te om vrednic ş i temindu-să că d u p ă ce-a v i n i c u m na t u l său, A n t io h i - vodă, d o m n u .
l - a sc: hivern isi b i ne l a d o m n ie , s ă - i fie d a t a t unce i n c a f e o travă. Cart> ş i can samăn-aC'el
lucm să fie fostu şi can adevăra t, c ă curund s-au ş i bolnăv i t ll ş i pes te c i n c i , şes '"'t ; Juni
au m n :·i t , d u p ă ce a u v i n i t A n t o h i- vodă, ş i b oala l u i i n t r-acel c h ip a u pricepu t - o d of t orii
l a moartea lui. De-hi aşe, va da samă l a D u mnedzău .
T i m pl a t u-s-au de-au z ă b ăvi t acel capegi- baş cu mazilia vro t re i , p a t ru (] z i le d u p ;l
ve:; t pa ce vi nisă l u i M i ha i - vodă. D ec i boierii t o t să s tri nge la ga zda l u i B ogda n Yorn i c u l
ş i s l' rt t u i e ş i s ă m i r a ce p o a te f i . Ş i să t e me s ă n u f i e l u a t Cos t a n t i.n D ura- vodă domnia.
Ş-an pu:; s trăji î n gios l a drumuri, de s t răj uie ş i c i n d sosie capegi- baş in I eş i . I ar I3ogd a n
vornirnl ş i cu toată boieri mea s - a u scula t d i n leşi ş i s - a u dus p e B a h l u iu î n s u s păn la
Cărărădze n i . Ş-au s tă t u t acolo păn-au sos i t capegi-baş ş-au cetit l' ermanul c ă es te A n t i o h i
VO(!;i d o m nu . Şi a u v i n i t ş i o m u l l u i _\. n t o h i- vodă c u c itrţ i l a vornicul B ogd an, să t'il·
cămăican .
Atu nce ce t i ndu B ogdan , a l u i A n l i o h i - v odă, la Căcărăd zeni, au adeverii t u t u ror
boierilor ce era / / ( p . 1 7 4 ) cu di nsul s i1 n u p oarte n i m e n i l'i o grijit , nice să a i h it n ice u n
91
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . .
f. H J I zece pungi de bani pe a n pentru chivernisala lui, ca să s ( ă) odihnească în

p.175 'farigrad la casa lu i cu pace şi să nu mai umble amestecîndu pe Br ânco
veanul-vodă şi făcîndu 1 cheltuială 2 şi pagubă ce-i făcea totdeauna. Aşij
derea au făcut pace Brâncoveanul-vodă şi cuscru-său, lui Iordachi Rusăt
vorniculu i, ca s(ă) sluj ască lui Antiohii 3-vodă cu dreptate ca mai înainte
şi să fie lepădat despre M ihai-vodă şi el şi toate rudeli lui Cupăreştii. Şi aşe
au ţinut de bine această pace, precum ţin cîinii vinerile, care mai înainte
la rînd 4 să va arăta.
!2 1 Antiohii-vodă, tot atuncea, după c c au vinit M ihai-vodă mazil la Ţari-
grad, chiemat-au şi vreo doi-trii boieri din Moldova, de au pîrît pre Mihai
vodă de doao biruri şi de doao baraiamlîcuri : cîndu au fost domnu le-au
luat din ţară şi la vistieria împărătească nu le-au dat, de au rămas rămăşiţ�i.
Şi 5 11!ilzai-vodă tăgăduia d:icînd că nu le-au lua t din ţară. Decii l-au rămas.
şi l-au pus la închisoare , să plătească banii la vistieria împărătească 6 .
22 După aceea s-au gătit Antiohii 7-vodă cu tot agărlîcul şi s-au rădicat
p . l 'i G din Ţarigrad şi au purces şi au vinit pe la Baba, pe la Iusuf-paşe saras
cheriul şi i-au fost şi saraschieriul cu bună dragoste şi l-au cinstit ca pe un
prepus dispre "\n tiohi-vodă, pentru c i [,i au foslu I a rădicarea domniei lui :Miha i . Ş-au luat.
asupra suflelului lui că n-a ave nime n ice o nevoie. Şi aşe toţi să învoieşeră şi purcesără
c u t oţ,li înapoi la I eşi. Şi-n trară cu t oţii grămadă în curtea domnească, de descălecară şi
s-impreunară eu rapegi-başe, de le ceti ferma nul . Şi spusără rapegi-başei eă � i au fugi l ,
temindu-s[t d e Duca-vodă e ă es te, iar d e A ntohi-vodă n u fug nime.
Dece c<'t dzind Bogdan cămăican, grij it-au pe Mi hai-vodă cu toate depl in, c ite i-au
trebu i tii . Şi de toa l e de cî le au poftit ş-au luat îndestul. Şi l-au p orn i t cu mare cinste,
ca pe un d omnu . Pe nime n-au lăsat să-i facă vro gîlceavă sau să-i grăiască vrun cuvintul
împotrivă. Păn' şi bucatele ce-au avu t a lui şi pe une slugi din boierie i-au lăsat c u
bună paei, de au mărsu în Ţara Muntenească, de i-au dat Brîncovanul o m oşie de-au ţinu L
buca lele acolo .
Atunce Ia mazilie să timplasă de vinisă sol d i n Ţara �Iu n tenească Toma spătarul
Catacozino. Şi la acea spaimă au fugi l şi el din l eşi în H angu. că nu I - a n încăput vn•
mea, de frică, să margă în Ţara :Mun tenească, împreună cu văru-său I l ie păharnicul Cata
cozino şi cu l\eculaiu Costin hatmanul . D ec i Bogdan au şi răpedz i t cărţi l a dînsul, să margă.
în ţara lui făr' de nici o grij ă. Şi s-au în t orsu din Hangu, de s-au dus la ţara l u i cu pae i .
Ş-au scris şi la-ceie boieri, l a I lie păharnicul şi la N eculaiu şi l a alţii ciţ.i m a i era
acolo, de s-au întorsu t o ţ i înapoi l a casăle lor, fără n ici o grijă. Şi rămasă B ogdan
în I eşi, sl.ăpînind cămăicănia cu bun-învoială şi dragoste cu toţ i .
Şi triimisă şi l a Panaitachi p ostelnicul Morona, în Ţara Leşască, de-1 luo asupra sa,
pen tru greşeleli ce făcusă lui Antohi-vodă, că nu i-a h i nem i c . Şi după ce-au vinit în
ţară, l-au triimis înainte î n Dobrogea, în timpinarea lui Antiohi-vodă. Ş i atunce puţin
tel // (p. 1 7 5 ) l - au mustrat Antiohi-vodă ş-apoi l -au ierta t . Şi-l ţine în mare einste şi milă.
căci era om harnic la slujbe, de ştie rîndul turcilor, după cum s-au dzis mai sus . Slugie
ca u n grec. după cumu - i îmbia vremea .
Atunce triimisă Brincovanul pe văru-său Ş tefăniţă păharnicul, ficiorul stolnicului
Costantin Catacozino, carele acela au cădzut ş i domnu mai pe urmă Brîneova �ului , la
Ţarigrad, de-au stătu t de-au făcut paci lui Antioh i-vodă cu Brîncovanul, cu gmrămint
înaintea patriarhului, ea să nu să mai pîrască la Poartă u nul pe-lalt , să să strici ţărîli
cu cheltuiala, şi- ncă să s-agiute u nu l pc alat cu prieteşugul. Şi pentru �Iihai-vodă s ă
nu să mai puie să-l scoată B rîncovanul l a domnie. Ş i Dumitraşco beizăde, fratele lu i
Antiohi-vodă. încă să- i de Brîncovanul pe an cite (textul coresp unde celor 4 fo i p ierdute
din ms. nostru ) .
1 - i 2 c e încă să-i arete sluj bă. C ă s ă spăriasă Brîncovanul c ă i-a sminti domnia, pentru
multă cheltuială 3 Antiohii / Antohi 4 rind / rîndul l or 5 el 6 atunce şi eu eram tin ăr, şi
fusesăm mai nainte agă, şi m-am t împlat î n Ţarigrad, de-am vădzut acea pîră 7 Ant1oh11 _ __ I
Antohi
92
domnu. C ă pre aceea vreme sarascheriul nu şi<lea tot la unu locu, ce să ducea
de umbla şi la Tighine şi la Obluciţă 8 şi la Baba.
Şi de acolo purcegînd şi sosind la Găla ţi, au găsit strînşi toată boierimea, 23
arătîndu-li tutu / rar dragoste şi cinste. Şi purcegînd din Gălaţi, au rn ărsu
pe la sat pe la I veşti la soru-sa, Lupa hătmăneasa lui Bogdan, care acolo
i-au făcut c inste doao zile si 9 domniii si la toată boierimea şi oastea cîtă
·era . Şi de acolo au vinit 10 la ' Iaşi la scaon'.ul domnescu 1 1 .
* D Ol\INIA A D OA A LUI ANTI OH-V ODĂ, FICI OR LUI 1

COS T AN TIN CA NTEl\'IIR- VODĂ, ANUL 2 7 2 1 3
După ce a u sosit 3 Antiohii-vodă î n l aşi l a scaonul domniii 4, pre aceea

ncme era bună pace în ţară. Şi 5 a tria zi pre obicei au boierit boierii. Pus-au
pre Antiohii Jora vel logofăt, pre Lupul Costachi vel vornicu de Ţara de Gios,
pre Nicolai Cost i n 6 vel vornicu de Ţara de Sus, pre cumnată-său Lupul
Bogdan 7 hatman, pre Macsut vel-post(clnic) , pre Ilie Cantacozino 8 wl
spatar, pre Savin Zmucilă vel ban (şi de atuncea să aşeză această boierie cu
temei în Moldova, de este aşezată la rîndu , că mai înainte vreme deşi era
la neun domnu. uneori şidea mai sus iar alte ori 9 mai gios, după cum le fusese
alte boierii 1 0, iar de aicea înainte i s-au aşezat rîndul după vcl spa t(ar) 1 1 şi
i s-au făcut şi vinit boieriii, cîte un ban de drobul de sare de la ocnă ) , pc
Dabij e 12 l-au pus vel-păharnicu. pe Lupul Colivariul vel vistiernicu (pentru
aceasta văzindu-1 boierimea şi rnazilimea că este din neam prost li să stricară p .177
tu turor voia, c ă nu le era cu cinste să margă la gazda lui) , pre Ion Sturze
wl stolnic, pre Gheorghiţă săr /I dariul \'el-comis, careli era şi neam lui f. 1 0 2
Antiohii 13-\·odă, pre aceştia îi boieri Antiohii-vodă deodată. Iar mai ales
şi mai de cinste era cumnată-său L upul Bogdan hatmanul. Toate trebile şi
c hiverniselile ţării era după dînsul, numai nu putea că era bolnav, precum u
mai sus s-au scris 1".
Curund vreme după aceea A ntiol!ii-vodă au 16 triimis sol pe Bogda n hat- 2
ma11 ul în Tara "'.\Iuntenească si mult au zăbăvit acolo, fiind bolnavu. Si ' dup{t
ce au vinit din Ţara Muntene� scă încă din pat nu s-au mai sculat şi în scurtă
\Teme au şi murit. Care la moartea lui multă j ele au avut Antiohii 17-vodă
şi b :::i i erimea şi ţara, de boi eriu moldovan, cap întreg şi cunoscătoriu la giu
deţe şi nednicu la toate trebile, cu înţălepciune. Care tu turor le-au părut
rău de păgubirea ce au păgubit ţara, iar mai cu deadinsul lui Antiohii-vodă
i-au rămas rană nevindecată, că i s-au si schimbat lucrurile si i s-au micsurat
chi,·ernisala cu multe amestecături, nu ' precum 18 era în do�nia dintăi 19.
Pus-au atuncea Ant-iohii-vodă pre I o n Buhuş logofăt mare şi pre Antiol1ii 3
Jora 20 hatman, în locul lui Bogdan, şi pre I lie Cantacozino 2 1 ce era vel spatar ��
8 c llJl 11ciţă / Obluşi ţă 9 l u i 10 vinit / mărsu 11 Ia scaonul dom nes(;U / în sraon.

* Ca p . X \' I 1 ficior lui Costantin / sin 2 anul / lea t 3 au sosi t / sosi � la scaonul domniii /
în sraon " pusă boierii 6 b iY- hatman 7 vornicul iar I-au pus s Can tacozino / Catacozino
9 a l l t> ori / u neori 1 0 a l te boierii / alt�t boierie, aşe săde şi eu bănia la D ivan 1 1 spat <ar) I
s p ă l arul cel mari 12 clucerul 13 A n tiohii / .\.n t ohi u pre(;um / cu m 15 scris / pomen i t 16 au /
l - a u 17 .\n t iohii / A n tohi 18 precum / c u m 1 9 d i n t ăi / intăiu 20 logofătul 21 Cantacozino / Ca
•
t acozino 22 Yel spatar / spat arul
93
l-a u pus vistiernic marc în locul Lupului Colivariului şi pre 23 Ion �eculcc,
fiind sulger marc, l-au 24 pus spătar mare .
Şi rămas( ă) atuncea toată cinste(a) şi chivernisala după Ilie vistiernicul
Cantacozino dimpreună 25 cu Panaitachi :Marona 26 ce fusese vei post(elnic) ,
carii aceşti doi boieri chivernisiia pre Antiohii 27-vodă. Ş i s(ă) potrivis( ă)
amîncloi aceşti doi boieri întru o fire 28 , iuţi, mîndri 29, făţarnici, giurători
pentru / hie ce, amăgitori, care , cît era Antiohii-vodă de straşnic la minie ,
c�i de multe ori la divan cu buzduganul azvîrliia în oamenii cei vinova ti
şi era tare şi drept cunoscătoriu la giudecată, dar nu ţinea mînie mult şi nu�l
putea nime întoarce din dreptate la giudecată, nici iubiia minciunile, dar
aceşti doi boieri , ce mai sus s-au scris 3 0 , îl întorsese 3 1 pre Antiohii-volfa de
p . 1 78 Ii s(ă) potriviia. Că mai toţi domnii sînt buni , numai să tîmplă de s{t află
de acest feliu de oameni, de să lipăscu mai lesne mai la toţi domnii, de le
strid firea cea bună . l\Iai mulţi să află la domni de aceştia decît cli cei · drepţi
şi bu n i . Ce dacă să tîmplă boieriul chivernisitor de este înţălept şi bun, măcari
de este şi domnul rău , îl îmblînzeşte şi-l întoarce cu blîndeţe, de-1 face de este
bun .
5 Atuncea luund 32 vistiernicie Ilie Cantacozino scos-au 33 Antiohii-\·odă
ne\·oi grele pe ţară, că avea şi datorie Ia Ţarigrad, gîndind că să va plăti .
Scos-au ;,.i orînduiele multe şi sa tarale şi hîrtii şi fumărit cîte un zlot de toată
casa. Si-1 făcu Cantacozino 3 5 de făcu si obicei în tară care n-au ma i fost
mai în�i11te vreme, cîte doi bani de vadr� de vin, însă da numai tăranii ' dar
b o ierii şi mazilii de la aga în sus nu da. Şi mult s-au apărat A�tiohii- vod{1
5i nu \Tea să facă acel obicei, numai nu pu tea, că-l tot îndemna Panai
tachi Jforona post(elnic) şi Ilie Cantaco-:ino vist(iernic) .
::\Iai făcu t-au şi alt obicei : de tot boul de negoţ cine vor face să dea cor
nărit cîtc un leu . I ar pre mazili îi îndesiia cu dăj di grele şi cu împrumute
f. 103 dese şi nu le mai da înapoi nemică. Şi-i asupriia Cantacozino 3 5 pre pizmă //
şi nu le făcea dreptate şi-i tot pîrîh şi-i amesteca cătră Antiohii 36 -vod{1 cu
feliuri de feliuri de amestecături şi de pîră pentru ca să s(ă) îmbuneze şi să
s(ă) înmulţască cinste(a) lui 37•
7 Şi pe mazilii 38 zlotaşi îi supăra din cale-afară, de-i făcea rle piă tiia
pustiile şi pre n nii îi pîrîia de-i triimitea 39 la ocnă. Şi Antiohii-vodă, de-1
şi pricepea, îi învoiia pentru voia muntenilor, fiindu-li neam 4 0• Şi mai nu
mai avea nici o parte Antiohii-vodă dintru aceli nevoi multe ce scotea , că
datoria i-au rămas neplătită şi cînd s-au mazilit au rămas mai cu nemică,
ca şi la mazilie dintăi, numai ce au rămas cu vreo cinzăci-şesezăci de pungi
de bani. Că el nu era p re sameş nici lacom, ce-l credea pre dînsul ce gră
p .179 ieşte. Şi el mînca şi făţiş şi furiş precum îi 4 1 era lui voia şi avea şi altă
simeţie 4 2 în cap, că gîndul lui era cum ari putea apuca domnie avînd pre mun
teni nedej de, şi pentru aceea avea prieteşug cu Panaiotachi Marona post(elnic).
ştiind rîndul Porţii turceşti:, socotind că a găsi vreo vreme ca şi �hhai-\·odă.
Pentru aceea sta asupra mazililor, ca să-i răsipască, să facă nume rău,
�:i
mine 24 fiind s u l ger mare l - a u / d in sulgeria cea mare m-au 2• Cantacozino dimprt>11nă/
Ca t a co z i no i m p re u n ă 2 6 biv 27 A n t i o h i i / .\n tohi 28
după cu m să dzice „ralul riios găst>şte
l'Opat.: iul scorţos" 29 m i ncino�i 30 scris / p omen i t. 31 întor;;ese / in toarseră 32 luund / apucîndu
33 Cantarnzino scos-a u / Ca tacozi n o scoasă 34 scos-au / scoasă 3 ° Cantacozino / Calaeoz i n o
36 _\n t iohii / A n to h i 3 7 ca u n o m l'<'i.ră su rie t . Că nu era nemic adevăr î n lr- însul 3 8 mazilii/
m a z i l i 3 0 pe 4 0 neam / ru d ă n p rernm li / l'. n m u - i 42 simeţie / nebunie
94
$lăpînu-său , lui Antiohii-vodă. Şi a tuncea au agonisit Ilie Cantacozino din
vistiernicie 43 şeptezăci de pungi de bani , mai mult decît stăpînu-său Antio
hii 44_vodă au agonisit.
Vinit-au poroncă de la Poartă atuncea de au dus multă somă şi mare, 8
lemnu şi greu la Tighine şi la Cetate(a) Albă şi la Vozia, cu mare grabă şi cu
mulţi zapcii, boieri, au stătut toată vara cu ţinutul Orheiului 45 / şi cu ţinutul
Lăpuşnii 46 şi cu toţi siimenii din curte(a) domnească de-1 tăia, şi cu mare greu
l-au rădicat pănă în iarnă. Şi încă au închis în turnul Golăii pre Darie Donici
sărdariul şi pre Chirica şi pre Bogos 47 şi era să li taie şi capetile, fiindu isprav
nici pre lemnu şi nu s(ă) 48 pute în grabă să-l ducă. Că să agiunsese muntenii
:şi cu Mihai-vodă şi C\l Iusuf-paşe, ca să-i dea pricină lui A ntiolzii-vodă la
Poartă pentru lemnu , că nu poartă grij e şi pentru aceea îl grăbiia lusuf-paşe
din cale afară cu lemnul.
Pre aceea vreme, de la închisoare, Mihai-vodă au făcut un harzu, de 9
l-au dat la împăratul, cu pîră pre Antiohii-vodă că-l năpăstuieşte cu doao
bimri şi cu doao baraiamlîcuri, dzicînd că le-au luat din ţară şi el nu le-au
luat şi cu j alobă pre Baltagiul veziriul, dzicînd că l-au ales pre <linsul toată
ţara de l-au cerut la împărăţie de l-au pus domnu, iar veziriul l-au scos din
domnie fără de nici o vină şi au pus pre Antiohii-vodă fără de voia ţării . Decii
împăratul, ce tind acel harzu, l-au triimis la veziriul şi i-au poroncit să-i facă
dreptate .
Apoi \"eziriul, văzind aşe. chicmat-au pre Osman, chihaiaoa lui, de l-au 1 0
învătat d e a u scris la Antiohii-vodă s ă caute să triimită boieri s i oameni
de ţ�ră, să dovedească pre "jlihai-vodă , să nu rămîie vezidul ruşinat de cătră
împăratul. Iar Antiohii-vodă îndată au ales 49 de au triimis 5 0 cîţiva boieri
pre carii îi stiia că 51 sînt lui A11:J1ai-vodă w împotrivire, si dtiva breslasi me-
gieşi de ai '1ui Mihai-vodă, vasluieni tot di cei buni de ' gură. şi de pî�ă . Şi p. 180
s-au // pîrît pîrît de 5 2 faţă înainte<a > divanului împărătescu. Breslaşii în gura f . 1 0 4
ma re striga : „Vîndutu-ne-ai, vîndutu-ne-ai, vîndutu-ne-ai la (ochii vechi
ciocoilor ca p� mascuri şi ca pe oi" . care numai cc suna 53 divanul împărătescu
şi să miera toţi paşii şi agalarii de pîră ce i-au dat 5-1. Şi aşe l-au dat iară
rămas, să plătească toţi banii 55 la vistieria împărătească şi iar l-au închis 56
încă mai la grea 57 închisoare, la Babagefer.
T riimis-au şi Brânco\·eanul-vodă sol în "jfoldova, pre ginere-său Şerban 1 1
logofătul. pentru mai m a re încredinţarea prieteşugului, care au făcut şi
logodnă, un ficior a Br âncoveanului-vodă să ia pre o fată a lui Antiohii-vodă .
Şi Utcură 58 cinste mare atuncea solului, iar Lupul Costachi, ficior lui 59 Gavri
liţ;i, la masă s-au îmbătat şi s-au veselit 6 0 şi multe cuvinte au grăit 6 1 împo
triva lui Antiohii-vodă înaintea solului şi dintru aceli cuvinte 6 2 proaste s-au
rădicat şi masa. Ce Antiohii*-vodă atuncea, ca un domnu înţălept, mult au
răbdat Lupului pentru aceli voroave proaste ce le grăiia precum 63 nu i să
<: ădea.
Iară după aceea, în scurtă vreme, să mazili şi vezir!ul Baltagiul de la 1 2
Poartă ş i pusă împărăţia 64 ve:ir pre Ciorlul-paşe silihtariul 6" careli să tîmplasă
�� PI 44 A n tiohii / An tohi H Orheiul u i / Orheiul �0 Lăpuşnii / Lăp11�na 47 Bogos / B ogoş 48 nu

s(ă) / nu - l 49 a11 ales / alesă 50 a11 t r i i m is / triimisă 51 c r1 / că- i 52 de / pe 53 suna / huie 5� ee
i-a11 d a t / ce-i dau 55 toţi banii / iar bani 56 l-au înc h is / 1 - închisără 57 la grea / mare 58 făcu
rr1 / făcind11 59 ficior l u i / sin 60 s-a11 îmbătat şi s-au vesel i t / îmbă tindu-să şi vesel indu-să
'6 L a u grăi t / deşerte ş i fără L reab;\ grăie 62 rn Y i n t e / voroave * An lioh i i / An lohi 63 precu m I
-t:u m 84 p11să îm părăţi a / cădzu 65 Yiziriu
95
de era prietin lui l\1ihai-vodr1 şi-l scoas( ă) pre :Mihai-vodă de la închisoare.
Iar Păladii vist iernicul, cumnat lui M ihai-vodă, şi cu Preda stolnicul , dacă
înţ;Hesără că au ieşit M ih ai-vodă de la închisoare, fugiră, să dusără în Ţara
l\Iuntcncasc ă . / Si acolo în Tara Mun tenească mai era şi fratcli lui l\Iihai-\'Odă
Dumitraşco co11;isul, şi umhla clevetind pre Antiohii-vodă şi ames(te)cîntl
cătrr1 munteni. Numai muntenii era cu doao obraze, arăta prieteşug şi c ătră.
Antiohii 66-vodr1 şi c ătră partea lui M ihai-vodă şi aşe politiciia lucrurile de
amîndoao 67 părţile . .
1 :3 l ară în anul 68 7 2 1 4 făeut-au nuntă Brâncoveanul-vadă cu un ficior

al lui, anume Dinul, în tîrgu î n Bucureşti, de au luat o fată de boierill de
aici din ţară de la noi, din Moldova, lui a Ion Balşe vornicul, de au du s u- o
p . 181 acolo la Bucureşti, de au făcut nuntă, cu mulţi boieri rudenii de a e i a 69
m ărsu cu voia şi poronca lui Antiohii-vodă. Atuncea au triimis Antinhii

vod 1l. ; o cu solie despre parte(a) domniii pre Ion Neculce vel spatar de s-au ' 1
timplat la acea nuntă care vom dzice că nu era nuntă domnească ce vom
dzicc eă era crăiască.
ir. I ară după veselia nunţii poftit-au Antiohii ; 2-vodă pre Brâncoveanul-
vodă cu mare credinţă ca să dea pre Păladii vistiernieul să vie acasă-ş 73
in :\loldova, să nu mai umble amestecînd . Ce Brâncoveanul-vodă n-au nut
să-l dea , fără cit nu l-au mai pri imit să mai şadă î n Ţara l\luntenească
şi s-au dns ;4 la B raşov, în Ţara Ungurească. Antiohii i5-vodă, văzind că n-a
crezut Păladie să vie, mîniiatu-s-au şi au triimis de i-au jecuit casa. Şi i-au
inchis giupîneasa şi au pus şi siimenii de i-au răsipit curţile din l aşi de au
rămas numai 76 jerişte.
15 I lie Cantacozino 77 vistiernicul fiind î nvrăjbit cu // Iordachi Rusăt
f.105 vornicul mai denainte vreme, pentru că 78 Ilie Cantacozino 79 f ăcusă bine lui
Iordachi Rusăt vorn icului de-I scosese din î nchisoare, cîndu era să-l prindă 8 ()
la mazilie lui Antiohii 8 1-vodă la domnia din tăi, precum mai sus s-au scris 82 ,
16 iară Iordachi Rusăt vorn icul, cind au rădicat ţara pre l\Iihai-vodă
domnu , au stătut pricină lui I lie Cantacozino vist(iernicul), şi aceea era minie
şi najba între clînşii. I ar mai pre urmă 83 au început Ilie în toate nopţile
a merge 8 4 la gazda lui l ordachi Rusăt vorn icul furiş de s-au împăcat. Şi s-au
rugat Ilie lui Iordachi, fiindu 85 lordachi cuscru cu Brâncoveanul-vodâ ca
s(ă) stea să fie m ijlocitoriu să-i logodească o fată a lui I lie cu un ficior
a Brâncoveanului-vodă pe taină, să n u ştie Antiohii-vodă nemică.
17 Decii Antiohii 8 6 -vodă pe urmă, oblicindu aceste lucruri ş i alte multe
amestecături a lui I ordachi, ce umbla cu cărţi amestecîndu la l\iihai-vodă
şi la fraţ i i lui în Ţarigrad şi la Păladii v ist(iern ic) în Ţara Ungurească, mîniia
tu-s-au A ntiohii 86-vodă şi au închis pe Iordachi la vătavul de aprozi, cu
mare urgie şi pază. I ar Ilie, dacă au văzut că au închis pe Iordachi, s-au
spăriet şi s-au dus de au spus toate 87 lui Antiohii 88-vodă, ce voroave au
avut cu Iorclachi. Ce lui I lie nu i-au făcut nemică pentru voia stolnicului
p .182 Costantin C'an tacozino din Ţara Muntenească, fiindu-i unchiu, numai ce l-au
66
A n i iohii / A n l o h i 6 7 a m indoao / imbe 68 î n anul / la Yeletul 89 a / au 70 au l riirnis A n l iohii
Yod;i / m-au triimis şi p e mini 71 pre Ion l\eculce v e l spatar de s-au / d e m-am 72 Ant iohii/
..\ n lohi 73 S<i. vie acasă-ş / să-ş Yie aras 74 s-au dus / l-au gonit 75 Antiohii / _.\ ntohi 7 6 au
rămas numai / nu i-au rămas n ice 77 Can t acozino / Ca tacozino 78 că / căci 79 Can lacozinof
Ca larnz ino 80 cînd era să-l prindă / cîndu-1 pri nsesă 8 1 A n t io h i i / A n lo h i 82 precum mai
s_us s-au StTis / cu m s-au pomenit mai sus 83 mai pre urmă / apoi 84 a merge / a î m b ia
6" - i 86 _-\ n t iohii / A n to h i 87 Loa te / L o t 88 Anliohii / Anlohi
96
scos din vistiernicie, că nu mai putea să-l mai rabde de jaloba mazililor, nu
mai la cinste tot îl ţinea . /
l ară pre Iordachi, după ce l-au închis, l-au pus împrumutare de au dat 18
zece pungi de bani ş i iar au m a i giurat lui Antiohii 9 1-vodă precum 89 să- i
fie slugă dreaptă precum 89 au fost mai înainte. Şi 9 0 apoi I-au slobozit de la
închisoare .
Iară la anul, de prim<ă)vară, vinit-au poroncă de Ia Poartă Ia Antiohii 91- 19
vodă să margă să lucreze la crtatr la Tighine. Decii îndată s-au rădicat cu
toată boierimea şi cu salahori şi s-au dus la Tighine, iară aicea în Iaşi au
lăsat caimacami pre Iordachi Rusăt vornicul şi pre 9 2 Ion l\'eculce vei spatar
şi pre Ilie Cantacozino 93 vist<iernic) şi pre Ilie Catargiu! vei vist<iernic) ,
d e purta grije ţărîi, ce era. Iară Antiohii 94-vodă lucrîndu acolo .Za Tigh ine
toată vara, pe la svetii Ilie i-au vinit mazilie şi l-au pornit Iusuf-paşe de
acolo de la Tighin e la Ţarigrad , numai ce au triimis de i-au luat doamna de
aicea din Iaşi. Şi în locul lui au pus pe Mihai-vodă. Iar Antiohii 94 -vodă,
după ce au mărsu cu totul la Tarigrad, l-au zăhăit l\lihai-vod ă mult, dar
nemică nu i-au putut strica . Şi acolo au trăit, la Ţarigrad, cităva samă de
ani* şi n-au mai putut lua domnia pănă ş-au plătit şi el datoria aceştii lumi 95,
de au murit. Care rar domnu au fost si' a mai fi ca .i\ ntiohii 96-vodă în '.\lol
dova : ne lacom, nici la singe, nici la b ani, nici la minciuni şi rra iubitoriu
la dreptate şi bişug în ţară la toate s-au făcut. Şi i.n zileli lui unde er;:i
m ănăstirea , ătine-său, la :\lira 9;, cr rstr în ţinutul Pufn ii la Jlilcov, au
făcu t zid iul împregiur cu clopotniţă de piatră. Şi s-au dus la Poartă şi acolo
au murit, n-au mai ieşit domnu . Şi i-au rămas trii ficiori : Ion, Costantin,
Dumitraşco. Decii // Costantin şi Dum itraşco s-au dus la m oscali de au f. LO&
slujit 98 la oa st e Şi lJumitraşco acolo s- au tîmplat de au m urit. Iar Costan tin
.
tră irşf P şi acum acolo la moscali fiind în cinste gheneral. Iar Ion au trăit 99
aici 1 00 in Jloldova pănă la săvîrşirea v irţii sali.
* D OJINL\ A D OA A LUI lIIHAI RA CO VIŢĂ-VODĂ, ANUL1 721 5 p.1 83
Îmbrăl·ind '.\Iihai-vod ă caftan , de la Poartă, de domnie, au şi triimis 2

pe capegi-başe la Antiohii-vodă la Tighine, iar la Iaşi, drept la caimacami,
la l ord achi Rusăt vornicul, au triimis slugi a lui, şi cu izvod , cu picete(a) lui,
tot anume, să prinză pre boierii cei ce avea pizmă pre dînşi i, precum au făcut
mai înainte vrrm P şi Aron-vod ă izvod de boieri. Decii sosind şi slugile lui
Jlihai-vodă întru o zi pre amiazăzi la gazda lui l ordachii Rusăt vorn icul cu
cărţile şi cu izvodul, iar Iordachi s-au şi bucurat tare de ceasul cel ce-l aştepta
de demult să-i sosască. Şi au triimis la puţinei siimeni ce rămăsese la curte
domn rască de straje de i-au chiemat la gazda lui, cu numeli lui Antiohii
vodă, fiind caimacam , de i-au şi pornit pre la gazdeli boierilor şi a boierena
silor lui Antiohii-vodă carii era în izvodul ce triimisese ·Mihai-vodă, de i-au
p rinsu. $i pre unii îi şi 3 lega şi-i închidea pe la închisori. Atuncea au prinsu
89prec um / cum n o I-au pus !;ii 0 1 _\ n l iohii / .-\ n t oh i n2 m i ne 03 Canlaeozino / Cataeozino biv
9�A n t iohii / :\ n t ohi • ani / a i 9 5 aee.� lii l u mi / lu mască 9 8 A n lioh i i / A n t o h i 97 :\lira / :\fiera 08 au
sluj i t / slujescu 9 9 au lrăil / este 1 0 0 in ţ arf1 . \"-au ramas Juindu . . . din Ţarigradi1 . La cr or
vini, vremea vi i t o a re va ară t a .
* Ca p . XVI I 1 anul / Ia vele l 2 l ri i m is / răpedzil 3 - i
si pre I lie Canta cozin o 4 cel tare şi mare , ipe � if„n,r 1ca !1 � m � i cu . (� ărn � �e şi
�� ? orm1 1a . � i aşr'
desculţu şi fără de şl ic, că să tîmpl as(ă) de _ nu �t1e ne_ � carH
I-au luat şi / I-au dus pre uliţă, de l-au înclus . Ş1 zapcm _11 ducea aşe gol
pe uliţă îl mustr a, de-i dzicea : „Ţine -te, cerbu le, . cu coar � l-au eh cele burJI'� , ce
ue împrăştiiai, că te prinsă astăzi leul î n mină !" Ş1 pe urma sloboz it cu
('hizeş pănă au vinit 5 domnia . .
2 Aşijde rea şi pre Panaio tachi 0 Moron a ce fusese � - vc! post(e �nw), � arele 8
e r a gata la toţi domnii de sluji ia drept _ şi le � ra �
c pr1mţa dof !1m } or 9 iar nu
.
11 .
p1rlia e do :n i, t1mpla tu = s-au
ţării, greceşt e, şi pre urmă, după slujbă, p� �r
atuncea de era bolnav şi aşe cu pătaşca l-au luat . s11me 11
� . de Ia _ �·azd � d.e
I-au dus Ia închisoa re, Ia siimeni , şi tot acolo l-au ţmut pana au vm1t M1ha1-
vodă. Şi după ce au vinit lll ihai-vodă în scurt � vrem � .au . p� s de l-au z � grum � t
acolo, Ia odăile siinwnilo r, dzicind că pe toţi domnu p1raşte. Aceasta mulţa
p . 184 m ită şi plată au avut Panaiota chi 1 0 de la Mihai-vo dă pentru harzul � e
au făcut cu mîna lui Ia împărăţie de l-au cerut 1 1 ţara domnu la domnia
dintăi.
3 Atuncea tîmplîndu-s (ă) de era şi 1 2 Ion Neculce spatar, de era _ de . casa
lui Antiohii-vodă, l-au 13 fost pus �iihai-Yodă 14 i ntru acel izvod să-l 1:> prmdă.
Şi pănă a sosi siimenii la gazda lui, au 16 prinsu de veste şi au 1 7 apucat
de au 17 încălecat p r e cal şi au 18 fugit în Ţara Leşască şi acolo i 19 s-au
tîmplat de au zăbăvit trii, patru 2 0 luni pănă a să aşeza domnia . Şi după aceea
ş-au 2 1 făcut pace şi au 22 vinit 23 în Moldova la casa sa 24 de s-au odihn it şi
f. 107 n-au 2 5 avut despre nime nici o nevoie. Şi in că au 25 avut cinste şi c ău // tare
în zileli mării-sale lu i Mihai-vodă .
Decii aşezindu-s(ă) Mihai-vodă î n scaonul domniii 26, pus-au boierii
pre 27 obicei, anume pre A ntiohii 28 J ora vel logofăt, pre Lupul Costachi,
ficior lui 29 Gavriliţă, vei vornicu de Ţara de Gios, pre Manolachi Rusăt, frate
lui lordachi, vel vornicu de Ţara de Sus, pre Dumi traşco Racoviţă* , fratele
lui .:\Iihai-vodă , hatman, pre Nicolai , ficior lui I ordachi Rusăt vom icul, vel
post(elnic'> 3 0, pe socru-său Dediul 3 1 vel-spatar 32 , pre I o n Balşe vel-păharnic,
pre Păladi, cumnată-său . vel-vist(iern ic), pre Preda vei stolnic, pre Costantin
Costachi, ficior 33 lui Yasilie 34 vornicul, vei comis, acestia era boierii lui
Mih� i-nidă în a doao domnie. Numai chinrnisala şi cin'ste(a) era toată 35 a
ţării după I ordachi Rusăt vornicu l, m ăcară că nu era cu boierie, n umai ce
nea el să facă, făcut era si de 111 ihai-vodă .
5 Decii 36 atuncea �Iih � i-vodă făcus(ă) şi cheltuială mare Ia Poartă la
luat ul do �niii şi era şi cu datoria 37 din domnia din tâi a v istieriii impără
teşt1_ ş1. s.1. he _ s.'\. le plătească. Ce au început nevoi grele a ieşi în ţară şi au
scos hîrtu. ş1 pe hîrtii năpăşti, doao rinduri de năpăşti. Şi au scos de vară
pecetluituri, cu iscăliturile 38 boierilor, să dea tot omul cite un leu ' si oamenii
să bucura că este uşoară dajde şi ieşiia la pecetluituri, iar mai pre urmă,
d.u � ă ce au 39 scris pre oamen i şi au d at tableli Ia v istierie, au m a i iesit ' să
mai dea cite cinci lei de pecetluit, cui didese./
4 Cantaeozino I Calaeozino 5 au v i n i l / a Y i n i 6 l'anaiota!'hi / l'anai tachi 7 ce fusrse / biv

13 I,
('ar.P le t'arei '.' e!'a c u p riin ţ ft domnilor / pl'ie l or 1 0 Panaiotae h i / Pana i l ac h ie 1 1 een1 t /
pol l 1 t 1" era ş1 / eram ş1 eu 1� l -a u / m-au H ş i pe m ine 15 s;l. - 1 / sft m ft 16 l u i au / - m i amu
17 au I m .18 şi
� a_u / de am 19 i / .m i 2 0 ele au zăbi'tYi t t ri i . pa t r u / şi m ie ele-am zăbăYi t vro
p a t ru • 1 ş1 cl ur•.t aceea ş- au / şi-apoi mi-am 22 a u / amu 23 inapoi 2� sa / m e 2" au / a m
, „ sca un
- 6 seaon � l clonrn111J e u d o m n ie 27 p re / cl u p ă 28 _\ n t i o h i i / A n l oh i 2!1 fir. iar l u i / sin
* Hacov1ţ - I Hacov1ţă
_ 30 mare 3 1 Dediul / Dedu! 32 mare 33 ficior / sin 3� Ganili t ă 35 t oată /
�� '
t o L 36 clec11 / de 37 ce vec h i 38 iscft l i l urile / ise i U i t u r<i. 39 au / i-au
98
Mai adaos-au si cite doi bani de vadra de vin, să dea vădrărit cîte 6
patru bani dl' v adră ţ'ăranii, dar nu boierii. Mai făcut-au şi alt obiceiu nou, p . 185
1:areli nu mai fusese in ţară, asupra boierimii şi a mazilimii şi a m ănăsti-
rilor stingere, de au dat desetină de stupi şi de mascuri cite doi potronici,
ţărăneşte. A tunce au început a-l pricepe boierimea că Mihai-vodă nu este
cum să arată, blînd şi şegaciu cu toţi i şi moale, ce într-alt chip, că are multe
hiri, nu numai o fire. l ncepus(ă) să să arăte numai nu deplin , că nu-i da
mîna, că avea siială, că era la Ţarigrad Antiohii 4 0-vod ă şi frate-său Dumi
t.rasco hl'i:.ade si Costantin Duca-vodă. Domn ii: mazili, sta acolo si din ceas
în � eas aştepta' să apuce domnia. A şijderea şi Brâncoveanul-vo�lă pururea
era bucuros să fugă boieri i !\foldovii la <linsu, să-ş facă el nume bun şi alţii
să rămiie cu nume rău. Decii �I ihai-vodă nu putea deplin să stăpînească.
cum să cade, că şi boierii �Ioldovii pre aceea vreme era nişte boieri mai ţepeni,
mai putincioşi. să iubiia unul cu alalalt şi să învoiia la sfat, măcară că l or-
dachi Rusăt vornicul umbla să-i supuie şi să-i calce, dar tot nu-i .putea deplin
să-i calce şi să-i scoată din obiceiurile lor.
Brâncoveanul-vodă să apucă să facă nuntă şi cu al doilea ficior a lui, 7
anume Stefăniţă, să ia pe fata lui I lie Cantacozino 4 1 . Şi pofti Brâ n cov ra n u l
ziodă pe �lihai-vodă să-l lasă pe Cantacozino 4 1 cu fata lu i şi cu alte rude se'\.
margă in Ţara ·Muntenească să facă // 4 2 • . . . • • • . . . • • . • . . • . • . • • . . . . • . . .
în postul sfinţilor ap ostoli în :.ioa sfîn tulu i Samson priim itoriul de strcin i. f. 109
4 0 .-\ n ti o h i i I Anloh i H Canta co z i n o I Catarozino �� n u n UL C ft Brinl'ova n u l pftn- a lunce ave

lot doo obra z ă de pri e teşug . de-ş ară t a unul c;'.U r;t '.\I i h a i - v o d ă l;i i a l t u l c ă l r ft A n l o h i-vod;:L
Drce '.\I i h a i- vo d <"i , vft d z i n d a ( · e a p o t' UL î n da L - a u poronci i lui Calacozino visternicul
dt> s - a u scula t 1 ' 1 1 t oa tă ruda lui, de au m ă rsu în 'fara \Iu n l t.>nt>asr ă . d t> - a u fftru l nu n l [t
1 · u fiică-sa.
A lunce a u l ri imis \I i ha i - vod ă ;; i sol la nunli"t , d is p rc> p a r l t>a l u i , p e Cos l a n l i n Cos l a l' h i
sin Ga v r i i i \,ă comisul . Ş i Catacozino, du p '.'l ; ce rece nu n I ;1 �i s- incuscri cu B r i nrnvarrn I ,
nu v r u să m a i v i e în ţ arf1, ce rămas-acolo. Şi fugi � i Ca targiu) v is t ernicul ;;i cu a l ţ i i mul ţ i ,
mai d e gios, rarei era de c a s a l u i A n t o h ie-vod ;t . Ş i // ( p . 1 86 ) i n t oars;1 pe B rincovanul mai
nrnl t c u obrazul spre A n to h i- v odft, de priete:;; u g. Ş i - nl'epur-a mesteca l a re pe ::\I i h a i - v o d .:-1
Ia 1 ' 0ar t :1 . Ş i - nl'epu şi '.\Ii h a i - vod ă a s- i ngri j i de-ccl i lucruri, s;1 nu s<"t mazileasl'a, perum
s-a insămna i na i n t e .
Î n tr-al'eea vreme a r f1 t a l u - s- a u i n ţ a r ă şi J;icusle, numai n u era mul le, l'a de al i ă
d a l ă . Ş i p i i nPa s.:-1 mai su i c u prt>ţ u l , s tu p i i să L1l'u r ă răi, iar[t vin mul t , <'[t ş i a l l il d a t ă
sft hk e v i n nrnl t. Pace i n ţari"t era b u nă, iară in Ţara Leşască şi C i"tz ă l' eas e ă şi la i\Ios(' l l
n u era , prec um s - a u pomeni t i n apo i , I - acele domnii c e s-au scris. Care aemu , v i ind u - i rin
tl u l . iar;\ incepem a snie de acele.
Cra i u l şt'ed zesc u , d up ă c e - a u l recu t :\ i pru l d i n Ţara L e şa s c [t in Tara c ;1zăeeas61
pe l a S ta r i D u b , d u pă r u m s - a u p o me n i t ma i sus, I a d o m n i a (a doa a lui Costa n t in
„ .
D11ca-oodă, adaus de Iorgu Iorda n , in cronică loc gol ) , ieşi t u - i-au t o � i <'ăzaeii ina in t Pa c ra i u
l u i , impreună c u '.\Iazăpa, ha tmanul l or, de i s - a u inr h i na l . Ş-au purrt>s naiul p e n Ţa ra
Căzărească, 1·11 toa t;t oastea l u i , ra c u m a r merge u n izgon cu doo, t re i obu z u r i . �-au
p u rces i n g i os s p re Pol l a va , p e n Ţara Căzăcească, a v i n d u a devt> r i n � ă c-or v i n i ş i l u rl' i i
şi l ă la r i i Ia d i ns ul . de va merge i n l i nsu î n s tol i ţ a mosl' h i<'t>asr ă pe de o par t e, şi � t i't
nislav eraiul c·u Ie;; i i pe de a l t [t par te . Şi aşe, rn acel gind , s-au zi"t b ă v i t pu ţin cu u n
anu i n Ţ a r a C ă z i"tc easc ă , de lol o s t r ic a ş-o m i n l' a .
I a ri"1 împăra lul mosc h icesc u , vf1dzi nd acel l u cru , i ş tot st ringe oş lile pe undP ave
şi imbla zăhăindu-l pe de l a t u r i , ca să-l l' J ăm i n d z a scă. şi să.-1 h ămeiasl' ă . Turcii şi l ă l a r i i
tot 1·u meneiuni I - a u p u r ta t pe C i l'e d ş i n u i - a u m a i da t a g i u l o r . :\şij dere şi s t ;rn islav
c r a i u n-au p u t u t , c ă Ieşii ţine g i umă t a l e cu S lă n islav cra i u l , iarft giumăla le ţ ine cu h a t
manii l u i .\Ygus t-craiu ; cu Sănavsehie şi Ugh i nsl' h i e şi Zapiva şi cu o samă de mosl'a l i
despre Li t ra ţ ine l u i S t ăn islav calea . Căzae i i i a r au început a să. i mpără('he, a f u g i d e
I a \Ia fi (p. 1 8 7 ) z ă p a ş-a să duce I a mosca l i ş i s-înc h i na . Ş i aşe, i 11 mul ţ i n d 1 1 - s;i oastea l a
m osca l i . dndu a u fos tu în d z u a de Sin pe t rn (lextul corespu nde fo i i p ierdute d i n m s . nostru )
99
13 J n anu 1 d e 1 a z1'd'1rea lum1· 1· 43 -, 2 1 7 d atu-i;
· .,
; -au 44 paro la de băta ie şi aşe
p . 18 7 s-au b a- t ut d e nm111' d o ao 45 pa·rt1, ' le, "si au birui t împăratu l Mosc ulm· pe eram
. .. .
· 1
Şvedu lui 40 şi încă craiul Şvedu lui s � au şi rărnt .. Ş 1 piste noRpte nu1�r n1. c e
-
. c � Maze:p a. hat
i-au căutat a fugi şi au lăsat obuzu l iar Pl au fugit impreu.na �
manul că::;ăcPs cu, ştiindu Mazep a rîndu _l l-au trecu � pe craiul !fru_l � 1 . Buhul
tocma la Vozia, salt aşc sprintin numai cu vreo mie de oa e
?1 n, 1 c a_! a � 1, m o�
d o v e n i . svezi, căzaci, iar altă oaste, cită au avut Şvedul . m 1 ar � C � zacea�c a_;
doao ob�zur i cu totul au luat-o mosca lii, cu ghener ali, cu o r1ţ � r1, cu � ara
�
cu puşci eu t tului tot şi cu multă ::i-vere, că j � cuisă Ta.ra Leşa ? că ŞI �ax.o � ie .48•
Şi i-au triimis împăratul Moscul m pre şvezi pre _toţi la ro�1 � la stoliţa, iar
pr'� căzac i i cei ce s(ă) închinas (ă) la Şved pre toţi supt sabie 1-��u pu � . .
14 Atuncea şi Avgust crai, după ce au înţăles, au lăsat grnră�11mtul ş1
pacea ce făcus(ă) cu Şvedul şi au ieşit iar la cr � ie în Ţara Leşa � c a � e s-au
impreonat cu hatmanii săi si cu oastea 49 moscluce ască, ce era lasata acolo .
Şi au gonit pre StR.nislav � rai din Ţara Leşască ş.i pe Pr � s 5 � ghen� ralul �
ce e r a cu şeptespreci mii de şvezi împreună c u Starnslav cra z u , 1-au batut
ŞI
i-au gonit în Ţara Şvedulu i piste Mare Balticnm .
15 I mpăratul Moscului după acea i zbîndă 51, după � c a.� bătut I p� cra iu l
Svcdului, au mărsu Ia Chiov 5 2 şi au orînduit pre vreo dm, trn ghenerali a !1 urne
pre Ianăş şi pre Volcovschii 53 şi pre Vejbah 53 şi pre Cropot hregad1r, eu
oaste, călărime moschicească, si pre Chighieci 54 polcovnicul şi pre Vasili Tanţ
chii polcovnic şi pre frate-să� Ion Tanţchii polcovnic cu oaste. cu j oimiri
moldoveni, toată această oaste, ca la zece mii. Şi au aşezat din Cirimuş
pe Nistru pănă în luhurluc 55, pe margine, pin toat e vadurile sta steagu_ri şi
din steag în steag cite un om. cit să videa de păziia pre Şved să nu fugă 56
de la Tighine în ţara lui sau să umble niscaiva cărţi la leşi.

16 Iară împăratul s-au sculat de la Chiov 5; şi au purces pin Ţara Leşască
p . 188 în sus de s-au împreonat cu Avgust crai şi cu hatmanii leşeşti. Şi au lăsat şi
la <linşii o samă de oaste, pre Bon 58 gheneralul şi pre Fluc, şi au început
a căuta pre leşii cei haini, ce ţinea cu Şvedul, de-i prindea şi-i bătea şi-i goniia.
17 Şi de acolo împăratul Moscului ş-au strînsu toată puterea oştilor sale,
împreună cu Şeremet feldmarşal 59 şi cu Alexandru Daniilovici Menjic, iar
feldmarşal 6 0 , şi cu alţi ghenerali şi cu toată puterea sa de oaste, şi s-au dus
pe marginea Mării Balticum 6 1 , pre de aceasta parte în L ivonia 62 , şi pe unde
găsiia cetăţi de a Şvedului 63 , şi pe uscat şi pe apă, le tot bătea şi le lua.
18 Atuncea şi Mihai-vodă, cînd era î mpăratul Moscului 64 la Chio,- , să
agiunsese cu împăratul să fugă Ia Moscu, că i să supăras(ă) cu închisorile
în domnia dintăi. Şi văzind că i s(ă) strică şi lucrurile de la Poartă şi Brânco
f. 1 1 0 veanul-vodă �ă lepădas(ă) de prieteşug, pentru voia lui Ilie , cuscru-său, 11
Cantacozino 6" şi cei trii domni mazili ce sta la Ţarigrad iar asupra lui ca
nişte lupi, socotis(ă> să s(ă) lasă de d om nie Moldavii. Că 66 văzus(ă) şi tăria
:Moscalului si, socoti ia că în scurtă vreme va fi biruirea si , bucurie crestină- ,
43 in anul de la zidiree1. lumii / la vele t de la Adam 0 -ş- / -s- 45 de amindoao / îmbe %

împăra tul :\Ioscului pe eraiul Şvedulu i / :\Iosralul pe Şl'ed 47 nu mai 48 Saxonie / Csacsonia
H ce 5_0 P ·as I Cras 5 1 izbinMt I bătaie 52 C h iov I C h iu 53 \'okovsch i i ş i pre Vej bah
� I Vol
consc �lle şi !� e Ve5u badţch i 54 C h ighieri / Ch iger i 55 I uhurluc / Ehurlue 56 Şved / Cifed
57 �� 10v I q�m� 58 Bon / B ont 59 Şvedul / Cifedul 59 feldmarşal / cifer l - marşalîc 60 D a n i i
I ov1 � 1 l\Ie nJtc tar l..eld marşal / Danăloveci !\Ienzic t i j i cil'er t- marşal ic 6 1 Bal t ic u m / Bal t i
culu1 62. Livoma
_ . I L1dvonia
63 Şvedulu i / Cife d ul u i 64 :\Iose ului / m oseh icesr 65 Canl acozino 'I
Ca tacozin o 66 că / căc i
1 0 '.)
tăţii. Şi nu numai Mihai-vodă să agiunsese, ce ş1 Brâncoveanul-vodă si sir
bimea toată mai denainte vreme să agiunsese cu Moscul şi trăgea ne'dej de
lui din ceas in ceas cu bucurie.
Craiul Şvedului 67 cu acea puţintea oaste ce scăpas(ă) şidea la Tighine 19
atuncea , şi in toate zileli ieşiia la primblare afară numa i cite cu cinci-şese
oameni, cale cite de un ceas-doao , alergînd pre cei cîmpi 68 drept vînatul,
că nu 69 ştie rîndul ţ ărilor acestora , să umble cu gloată. Şi era cuvîntul să
s(ă) rădice de la Tighine şi s(ă) v ie să şază la Iaşi.
Atuncea Mihai-vodă, văzind primblarea craiului şfezăscu 7 0 la Tighine 20
şi inţălegîndu că va să vie la Iaşi să şază, au făcut ştire Moscului, cînd a vini,
să trirn ată oaste pre taină sprintină, şi atuncea or prinde pre craiul şi s-a
rădica şi el de s-a duce. Atuncea împăratul Moscului înţălegînd , foarte tare
s-au bucurat şi mare adeverinţă i s-au adeverit. Şi au învăţat pre A dam p.189
Sinanchii 7 1 hatman corun n ii şi pre gheneralii carii îi p usese în Ţara Leşască
p e marginea ,\' istrulu i pentru caraul 7 2 , adecă pentru pază, oricîndu 73 le-ar
scrie l\Jihai-vod ă şi le-ar face ştire, îndată să trimită 74 oaste ·cit ar i pofti,
să-l ia pe craiul ori pe <linsu, dacă a vrea. Iar pe craiul Şvedului 7"_ / apoi,
pr craiu l, nu l-au lăsat turcii să vie să şadă la I aşi, nărocul lui poate fi au
fost, ce au triimis numai un polcovnic cu vreo sută şi mai bine de şvezi 76
şi cu vreo doao sute de căzaci la tirgu la Cernăuţi, să stea acolo 77• Iar fădnd
veste 78 la împărăţia l\ loscului Cropot bregadir, ce re era pre margine pentru
acei şvezi 79 , cum s-au apropiat la tîrgu la Cernăuţi.
Decii împărăţia l\Ioscului nu i-au putut răbda pre acri şve::.i, ce au scris 21
lui Cropot bregadir şi lui Costantin Turculeţ polcovn icul de au încălecat cu
vreo trii-patru mii de oaste, de au trecut Cirimuşul în ceasta parte şi au lovit
pin codru şi au ieşit la sat la :-ilihalcea şi i-au lovit pre şvezi în tîrgu în Cernăuţi
fără de veste pre din coace. Ce căzacii au şi dat la vale, în lunca Prutului,
de au trecut în ceea parte, de au scăpat mai toţi, iar şvezii 79 au purces să
să suie î n virvul dealului Cernăuţilor bătînd în dobe să să apuce de bătălie 8 0,
de războiu. Ce văzindu că este mulţime de oaste de i-au împresurat, nu s-au
mai putut apuca de bătaie, ce incungiurîndu-i moscalii i-au luat pre toţi de
grumazi şi îndată luundu-i 81 au şi purces cu <linşii în Ţara Leşască de i-au
dus pre di ceea parte de Prut . Iar vreo zece-cinsprăzece şvezi ce au fost mai
scăpat 82 i-au tot ucis 83 sateli, ţăranii 84 de pre supt munte la Cupca şi la
Rădăuţi, la ţinutul Sucevii 85• Vinisă // atuncea dintru acea straje rnoschi- f. 1 1 1
cească, de îşi pusese nişte steaguri, moldoveni. joimiri de a moscalilor la
mănăstire la Putna şi la Cîmpul Lungu . Ce oblicind Mihai-vodă au triirnis 86
la <linşii cu taină, să să rădice să să ducă, să nu oblicească tătarii, să prade
ţara. Şi îndată s-au rădicat şi s-au dus în Ţara Leşască.
Es
Mihai-vodă văzind că pre şvezi 87 i-au luat moscalii din ţara lui, de la 22
Cernăuţi, şi steaguri de joim iri au vinit la Cîmpul Lungu şi la mănăst irea
Putna, s-au şi umplut de frică să nu-l priceapă craiul Şvedului sau alţi neprie-
tini a lui, boierii pribegi din Ţara Muntenească, să nu-l pîrască la Poartă
87 Ş �edului / Cifedului 88 cei cimpi / cele cimpii 89 nu / nu-ş 70 şvedzăscu / cifedzescu 7 1 Sinav
schn / . Săna �sch ie 72 pentru caraul / s-au p omeni t mai sus că-s puşi la margine pen tru
calaor1 7� ori? îndu / cîndu 74 să trimită / să-i triimaţă 75 Şvedului / Cifedului 78 şvezi / cil'edzi
77 să zacmgmască oaste în Ţara Leşască 78 veste / veşti 79 şvezi / cifedzi 80 bătălie / bătaie
81 luundu-i / i-au luat 8 2 şvezi ce au fos t mai scăpa t / ce mai scăpasă din dfedzi 83 la
84 • ţăranii / Ţurcanii 85 Sucevii / Sucea vă 88 au trimis / îndată au ri1pedzit 87 şvezi / Şfed
88 1-au / l-au
101
p . 1 90 c ă sîntu faptrli lui 89• CP au şi î nceput a să găti pre taină a-ş face potcoav�
la cai si cărnte I a Botăsen i si' scosese cuvint că va să margă la un sat a 1 111,
c r av ;,a 1' 0 d � mosiP c;, srl cheamă a n u m e Cîndeşti i pre
Siretiu, să-l vadă.
'
Şi triimises e si. pre socru-său , Dediul spătariu l, la CerntllJţ. i staroslr de-i purt::i.
trebile despre moscali, ca, cîndu va ieşi din laşi să-l şi întimpin e oastea mnsch1-
ceasci\., să-l ia. Numai îl împiedeca un lucru 9 1 , că era un c �r egi-haşe î �
Iaşi, pentru banii birului, de st'l. zapciu şi nu putea să purceadă, f� m d u c �peg1-
hnse in Iasi. Ce au scos atunce nevoie în tară, de tot omul sa dra cite un
leu' şi pece't luiturile 92 cu iscălitur ile boieril �r 93 zlotaşi să - i fie. Şi str.ing.înd �1
ncei bani / pe feţe, au orînduit 94 cine didese un leu să m� i dea 95 C' l ll C I . Iei.
precum s-au şi mai scris 93 mai sus. Şi au pornit pre capeg1-başe la G ă l a ţ 1 s �t
aşteptr acolo să 97 împlinească zlotaşii banii. Şi 98 M ihai-vodă, cu gin du c 'l.
�
a cela, să ia în sus prr S irrt iu să-ş c aut2 d e treabă. Ir: ră Brâ � co i·eanul-v �rţ a .
d r a c e st e lucruri a lui Mih<J.i-vodă simţindu , d e moscali, pre t<J.mă a u i nşt1 111-
ţ at pri' prietinii săi de la saraiul î mpărătescu . Ş i neşti indu veziriul nemică,
au triimis împăratul un om al său din c asă teptil, de au vinit 99 in l\loldova
1'i in I asi preste tot locul 100 a u um'.Jlat s i nu 1 0 1 l-au pricepu t nime. Şi au
�1ărsu şi la Focpni di ceea parte, la bo i eri i pribegi, IR. I lie Cant'l.cozino 1 0 2
�i h //ir Cat'.lrgiul de i-au î ntr2b 1t, d i ce au rugit şi cum este l\1ilrni-vodă. Că
dP <l inşii nu s-au ferit şi le-au spus c ă este trii:nis de la impărăţiP. Ce acei
b n iPri atunce'.l t'l.r2 s-au j eluit d2 Mih1i-vodă şi au spus cwn că umblă să să
ha i n e a sâ.
2 :3 Decii acel om impărătescu cum au m ărsu la Ţa r igrad la impăratul el e
n u spus împăratului 1 03, îndată au triimis la veziriul de i-au spus c ă �fihai
vodă este hain şi să nu scape, că de va scăpa, i să va duce capul 1 04• Dec ii
veziriul îndată au triimis 1 0 5 un capegi-başe cu mazilia lni Mihai-uodâ la
l nsuf-paşe, sarascheriul de la Tighine, scriindu-i numai să prinză pre �Iihai
f. 1 1 2 voclă . că de va scăpa, capul îi // va tăia . Ce Iusuf-paşe îndată noapte(a) au găt it
trii sute de spahii cu alai-bei, împreună şi cu capegi-başe, de l-au lovit fărJ.
p .191 de ,·este pre Miha i v odă de l-au prinsu. Iară l\Iihai-vodă atuncea a ştepta să-i
- .
�osascii. carte de la socral-său. De.1. i u l spătar, precum joimirii au t rernt Ciri

muşul in ceasta parte şi 1 06 Miha i - v odă să purceadă din Iaşi. Şi întru ac2a zi
ce au sosit turcii cu mazilia în I asi, au sosit si c artea de la socru-său, Dediul
spătariul, că joimirii la Cirinrnş � tau gat 3. s ă treacă in ceasta p ar t e şi le-au
dat şi de cheltuială cite un leu de om, la patru sute d e oam eni. Decii l\lihai
vodă, văzind că l-au apucat turcii în I aşi, au şi triimis 1 07 in grabă l a socru
să u Dediul spătariul de au fugit î n Ţara Leşască şi s-au intorsu şi joimirii
î napoi.
24 Atuncea. de ar fi avut Mihai-vodă cumpăt bun, să fie mai grăbit lucrul
şi să nu fie ştiut prea mulţi acel sfat, au 1 08 avut vreme bună ş i ar fi apucat
de ar fi scăpat. Numai era mulţi sfetnici şi era plin locul şi socotiia că pana
nu va agiunge capegi-başe cu banii birului 1 09 la Ţarigracl nu-l Yor mazili.
Şi mai mult c u acel gindu s-au înşelat d e l-au prinsu 1 10 turcii.
s!>
S<_lll me.� terşugu rile l u i !!o a \·_ra / a re 9 1 d e s ii z [t b i"'t vie 92 ş i pecc> l lu i t u r i l e / c u p P c e t l u i t u r i
9 3 c i era 94 n [1pă;; t 1 d e u n leu n o sfi m a i dea / da 96 ş i m a i scris / p o m e n i L 97 - i �8 e l 99 v i n i l /
.
î m b l a t 1 0 0 ş i 1111 l-au ş t i u t 1 0 1 n u / nicP 1 0 2 C a n tacoz i n o / C a t ac o z i n o 1 03 au s p u s impăra l u
l u ) / i:.au. spu � u - i , i.m p <i r a t u l 1 0 4 ?. e �· a sr<ipa, .i s ă va d u c e capul / d - e scăpa, cap n-are
1 0 0 t r 1 1 m 1s / nqw d z 1 L 1 06 el 1 07 t r 1 1 m 1s / răpe d z t L 1 08 au (ca În m s . BA R 253, ap . Iordan ) /
ar h i (în m s . BA R 5 3 ) l o!> b a n i i b i ru l u i / b ir u l 1 1 0 dece t ur c i i , c n m a re s traj ă ş i groa z ă .
l - a u l 1 1 ::i. t de l - a u p orni t la T i g h i n e ş i d e la T i g h i n e l a Ţarigra d , d e l - au î n c h i s î n Edicula
.c 1 1 marc u rgie, care nime nu m a i d z i e e c - a v i d e l u nwa
1 02
Iară capegi-başe careli stringe banii birului 1 11 în Gălaţi, au apucat de 2 5
an luat de la boierii zlotaşi numai zece pungi de bani şi le-au dus la Tarigrad ,
d e le-au dat l a vistieria / impărătească.
l ară* in Iaşi 1 1 2 capegi-başe care au luat 1 13 pre -Ylihai-vodă au pus cai- 2 6
macam pre Ion Buhuş logofătul , şi de domnie iară nu să ştiia cine este, fără
de eît numai trăgea nedejde lui An tiohii-vod ă, ştiindu -l că este mazil acolo
la Ţari�rad. I ar boierii cei pribegi din Ţara Muntenească, Ilie Cantacozino 1 14
vist iernicu l şi I lie Catargiul 11 5 , cum au inţăles de luarea lui Mihai-vodă din
Iaşi, s-au 116 bucurat cu nedejde că este Antiohii-voMl domnu. Şi au şi trecut
în grabă în ceast a parte, în Moldova l a Focşani, şi fără dr nici o poroncă a u
ş i început a prinde ş i a lega ş i a bate pre oam enii lui "\l ihai-vod ă c e s ă tîm
plas(ă) acolo cu slujba 1 17 şi au luat 1 1 8 bucateli a boierilor lui i\l ilrni-vodâ
carii să didese i n laturi . Prins-au atun cra şi pre un grec, nepot dP sor lui p .19Z'
l ordachi Rusăt vornicul. de l-au bătut si l-au îmbrăcat cu sucman 1 19 si l-au
triimis de l-au închis Ia Cetate(a) :\eamţt� lui 128 şi multe lucruri fără de c � le au
făcut 121 • Şi au mărsu la l aşi, dîrji şi sin' eţi, aşteptîndu din ceas Jn cras să le
vie cărţ i de l a .:\ntiohii 122-vodă, să fie caimaca mi.
Atuncea au trecut pin Iaşi un turcu marr de la Poartă, agă împărătescu, 27
la margine, la Cernăuţi, în cai de mezil 123 de au măsurat locul din mijlocul
Prutului, de la Orăşeni. Şi au pus pre un om pe gios de au mărsu pănă în
tîrgu în Cernăuţi şi aga turcul alăturea cu dînsul, cu ceasornicul în sîn , ca să
vază cite ceasuri au călcat // ff:oscalii hotarul, cînd au vi nit de au Inat pre f . 1 1 3
şvezi 1 24, ş i s-au aflat opt ceasuri că a n călcat hotarul .
Întrebat-au 125 boierii caimacami pre acel turcu ar;ă doară ştie s ă le 2 8
spuie pre cine vor să puie domnu aici în Moldoea şi n-au ştiut nem ică să le
spuie. Strînsu-s-au toată boerimea atu n cra la Iaşi şi au intrat în mare grije,
să nu puie 126 vreun paşe în Jllloldova sau să mai vie să mai ia niscaiva 127
boieri Ia Poartă, văzindu că au lua t pre M ihai-vodă cu mare urgie şi cu
nume de hainlîcu. Şi veste de domnu 128 cine estr nu le viniia 129, să m iera ce
or face. Sfătuia unii să fugă într-alte ţări, iar alţii sfătuia să să b ejenească
la munţi. Ce apoi au socotit şi au scris 13 0 la Brâncoveanul-uadă, cu rugăminte
să-i sfătuiască ce or face şi, de va fi auzit ceva , ori de bine, ori de rău, să-i
înştiinţeze 13 1 •
Decii Brâncoveanul-vadă le-au scris şi le-au triimis în grabă 1 3 2 de i-au 2 91
inştiinţat să nu poarte nici o grije, că fără de zăbaY ă vreme le va vini veste,
că Ie va pune 1 33 Poarta domnu. Iar di cele răle ce socotescu ei, nu sintu nici
de unele, că aşe are el veste de Ia capichihăile lui. Şi aşe Ie-au mai ieşit boie
ril or grije.
Poroncit-au atuncea veziriul lui Antiohii 134-vod ă să grijască patru 135 3(}!
sute de pungi de bani, să-l puie dom nu î n Moldova, că alţii dau cinci sute.
/ară Antiohii-vodă socotiia că nu vor pune pre alţii la / domnia Moldav ii,
avînd el nume bun de la ţară şi numai pre dînsul l-or pune. Şi au răspunsu
veziriului că el mai mult de o sută cinzăci de pungi de bani n-a da, că ţara
este săracă şi el nu poate să o jecuiască.
1 1 1 banii birulu i / b irul 1 1 2 au pus 1 13 au luat / luasă 1 1 4 Cantacozino / Ca tacozino 1 1" vis ter
n icul 1 16 şi 1 17 slujba / slujbe 1 18 au luat / a lua 1 19 negru 1 2 0 Neam(.ului / Ia Neamţu 12 1 au
făcu t I făce 1 22 A n tiohii / Antohie 123 mezii / olac 124 şvezi / Şfed 1 25 î ntreba t-au / în tre
batu-I-au 128 de Ia Poartă 1 27 niscaiva / nescareva 1 28 n ou 1 29 viniia / vine 13 0 şi 13 1 să-i
înştiin ţeze / să Ie facă ştire 132 le-au lriimis în grabă / le-u răpedzi t de olac 133 Je va pune f
le-u pus lU Antiohii / Antohi 135 patru / trei • iară/aice
1 03
:1 1 Dec ii vPziriu l, văzind aşr acel răspu � s.u de la . Antioh ii-vodă , au c ? ie ��-t
ul ',
p . 193 pre l'l icolae Mano cordat 1 30 terzim anul, f1cwru l lui Alex andru E
. �� por1 �
1
t Prziman ului cPl n i bătrî n, si i-au dzis 38 : „ De vreme 1 39 c ă A nt1oh11- vod. a n-au
n u t să dea cinci 14 0 sute d e pungi dP ban i să . fie d �n:1� 11 în
1l�oldova, �ată c �
. 10s . ş 1ţ1 dau ie dom n ia fara _
tu C'Şti terzima n, slug<'i împără tească, credrnc _ fi�r domn u iţn ill ldo a. Iar
de nici un ban". Şi J-au îmbrăca t cu caftan, sa ? �
d npă ce au trecut trii-patr u zile după ce au îmbrăc � t c.aftan dP d� mn iP, facut-.an
v eziriul un izvod la cite locuri trebuie să dea bani N 1colae-vo da, care cuprin
dea aGel izvod opt sute de pungi de bani. Şi l-au făcut de au dat toţi ban.ii
in grabă şi cu ce au mai cheltuit cu . casa lui, � ănă a P ? rcede de acolo dm
Tarigrad, s-au făcut aproape de o mie de . pung: de b � n � . . _
Atuncea tată-său Alexandr u Exapor1t ul 1 4 ep[ batrm, şezmdu la gazda,

rwmică nu stiia de fiiu-său NicolaP Mavrocordat ff'rziman u l că a u luat domnia
1lloldovii şi 'cum au înţăles, cum au şi început a plînge şi a-ş d a palme . .P reste
obraz şi a-ş zmulge părul din cap şi din barbă şi a blăstă i:ri- a pre fuu-său
X icolae-vodă , pentru ce 1 1 2 au prii mit domnia si a d zice că d m ceasul acesta
. .
f . 1 1 4 11 este casa lui stînsă, din 1 43 vreme că s-au amestecat fiiu-său l a domnie.
Şi fiindu şi bătrin, n-au trăit doao săptămîni şi au murit şi încă nu apucasă
�icolae-vodă să purceadă din Ţarigrad . l ară în Jocul lui Nicolae-vodă au pus
împărăţia terziman pre frate-său 1 44, Ion -vodă . Iară atunCPa trimiţ i nd :\ icolae
vodă cărţi în Moldova, în ţară, de domnie noao, au triimis şi n işte oameni ai
lui, greci. Arătatu-s-au la toţi cu b lîndeţe şi cu milă.
Atuncea I lie Cantacozino 1 45 şi cu I lie Catargiu!, cum a u inţăles că nu
este Antiohii154 -vodă domnu şi este N icolae-vodă, s-au şi spăriet de fapteli lor
cele nebune ce făcusă, precum mai sus s-au scris 1 46• Bogată ruşine le era !
Şi au şi început a fugi în Ţara Muntenească. Şi l'\ icolae-vodă, neştiindu- i că
au vinit în Moldova , le-au scris cărţi de le-au triimis pin Ţara Mun tenească, cu
adeverin ţă bună, ştiindu-i că sînt acolo, să-i iasă înainte l a Gălaţ.i. Dec i i fu
gindu ei 14;, i-au întimpinat cărţile la Bacău, şi 1 48 văzindu c ărţile lui '.\icolae
vodă s-au mai îmblînzit si a u iesit si ei lui N icolae-vod ă înainte la Gălat i.
34 .-\tuncea 149 Iordach i Rusăt ' v�rnicul si frate-său Manolachi Rusăt 'si
p . 194 alţi 1 5 0 boieri a lui Mihai-vodă fugiră, unii î� Ţara Leşască, iar a lţii în Ţar'a
'.\luntenească, iar alţii în Ţara Ungurească, temindu-s(ă) că a fi luat 1 5 1
Antiohii 1 52-vodă domnia, pentru c ă 1 53 era greşiţi rău lui Antiohii 1 54-vod ă.
Ce văzindu cărţile lui Nicolae-vodă scriindu-li cu blîndeţe, s-au întorsu î napoi
toţi cu bucurie, care I acea bucurie 1 55 s-au întorsu de au vinit în suspinuri şi
în amar, precum înainte să va scrie la rindul său .
*D OMNIA ÎNTĂI A LUI NIC OLAE - V ODĂ MAVR O C ORDAT1, FICI O R

LUI ALEXANDRU EXAP O RITUL 2 TERZIMA N UL, ANUL 3 7 2 1 8
1 Du pre ce s-au gătit Nicolae-vodă în Tarigrad cu domnia, au purces şi

au vinit pănă la Gălaţi. Şi acolo, dupre obicei, i-au ieşit toată boierimea din
Ţara de Gios înainte, de s-au împreonat cu dînsu l.
136 .\lavrocordat I :\Iarvocord a t 137 Exap orilul I Ecsapăritul 136 dzis I dzisu - i 139 vreme I ne
Exapori tul / Ecsapăr i t u l H2 pentru ce / căci 1 43 d i n / de w pe H5 Can la
14 0 cinl:i / Lrei 1 4 1
cozino / Catacozino u u scris / pomenit 1�1 e i / iar 148 ş i / deci 149 ş i 15 0 mulţi 15 1 ctt a f i l u a l/
c-a l u a 1 5 2 An tiohii / A n t o h i 1 53 pentru c ă / căci lH An tioh i i / An toh i 155 pe urm[l .
* Cap. XVI I I 1 l\Iavrocord a t / Marvocorda t 2 E xaporilul / Ecsapărît 3 anul / vlea t o
1 04
lară 1V ic:Jlae-vodă au şi dat cuvînt ţăranilor 5 să-ş ia banii î napoi de 2
.i
la boierii zlotasi° carii didese înainte maziliii lui '.\lihai-vodă, pecetluiturile 6

cele citr de un leu şi năpăştile cele cite de cinci lei ce mai sus s-au scris 8 7•
că au fost scos 9 Miha i-vodă. Ce boierii zlotaşi, unii luasă ban i cu datorie şi
apucasă de didese la Mihai-vodă, iară unii din boieri luasă de pe la oameni
banii şi-i didese la capegi-başe ce stringe 1 0 hanii b irului, precum mai sus
s-au scris 1 1 • Iară 1 2 N icolae-vodă n-au vrut să tie in samă boierilor zlotClSi
nici un ban dintru acea orînduială, nici ce au dat l� '.\Iihai-vodă, nici ce au d â t
la capegi-başe, t urcul ce strîngea 13 banii b irulu i, ce au 1 4 poroncit 1 5 boierilo r
zlotaşi cu mare groază ce numai să întoa!'Că toţi banii oamenilor 16 inapo1_ .
Decii cum a u purces N icolae-vodă din Gălaţi, s-au ş i răd icat toată 3
mojicimea 17 Ţării de Gios cu mare 11 jalobă asupra 18 boierilor ::.lotaşi pin f . 1 1 5
toate tîrgurili in Tecuci, in Birlad, în Vasluiu, in Sci nteia, pe Ia toate con aceli.
tot divanuri de zlotaşi era cu mojicii, şi zlotaşii, ca vai de capetile lor, umbla 19
rugindu-s(ă) ţăranilor 2 0 şi le făcea şi zapise 2 1 că le vor da ban ii, numai să-i
mai aştepte. Şi mojicii nici de cum nu priim iia. p . 195
l ară dupre ce au sosit N icolae-vodă în l aşi. rădicatu-s-au tot tirgul t.
asupra zlotaşilor de nu putea om să răzbască 22 pre uliţe, de norod m u lt de
oameni c e era, după cum este rindul prostimii. Şi zlotaşii apucasă de didese
multi bani la vistierie si nu avea de u nde să intoarc ă tăranilor 23• Ce i-au
hăt � t :'\icolae-vodă pre ilnii din boieri cu buzduganul şi i-a u' închis în temniţă 24
pănă ş-au vindut ce au avut 2 5 şi au plătit ţăranilor pănă la un ban . Decii
mojicii. văzind acea voie, aşe s-au îndirjit şi s-au simeţit în toată ţara .
lară a triia zi după ce au sosit N icolae-vodă la scaonul domn eseu in Iaşi, 5
au boierit boierii pre 26 obicei. Pus-au pre Ion Buhuş vel logofăt , pre N icolai
Cost.in vei vornicu de Ţara de Gios, pre Ion Sturdze vel vornic de Ţara de
Sus, pre Antiohii Jora hatman, pre Ramadan vei postelnic, pre I lie Catargiu !
,-el spătar, pe Gavriil Miclescu! vel păharnic, pre I !ie Cantacozino vei visti 27
ernic 28 , pre Gheorghiţe Mitre vel stolnic29, preJl/anolachi Hrisoverghi2 9" comis mare,
iar 30 mai ales şi mai de cinste şi toate trebile era după Ramadan vel postelnic. I
Şi gătiia pre Ion Sturdze vornicul să-l trimită sol în Ţara .Muntenească. 6
lară după ce au trecut şepte zile după ce au 3 1 boierit boierii au şi mazilit pe
Sturdze vornicul şi pre Ilie Catargiu! spătariul şi au pus in locu l Sturdzii
vorniculu i pe Ion Balşe vornic mare iar în locul Catargiului au pus pre Cuze
spătar mare. Iar pre Sturdze şi pre Catargiu! i-au închis la siimeni şi 32 i-au
pus in fieră şi nu lăsa pre nime să margă la <linşii şi i-au ţinut vreo doao-trii
săptămini închişi şi i-au făcut de au dat unul cite patru pungi de bani şi
apoi i-au slobozit. I ară 33 adevărul nu să ştie pentru ce au fost acea închisoare
a lor. Că unii dzicea că i-ar fi pirH 34 l ordachi Rusăt , vornicul cel bătrîn, cum
că ar fi vorovit ei nişte voroave proaste de Niculai-vodă cindu au auzit că
vine domnu. Iar unii dzicea că i-ar fi pîrit* mazilii cum 35 cîndu au pus banii
steagului i-ar fi încărcat pre unii cu năpaste. p .19 6
t ş i - n cla l- • ţăra n i lor / moj icilor 6 pece t lu i lurile / pere lluţeleli 7 de I r u 8 S!'ris / pomeni t
11
9 c ă a u rost scos / c e .scosesă 1 0 b i rn l scris / p omen i t 1 2 iar:i / ş i 1 3 b i r u l H ce au / ş-au
1 5 z l o laşilor 16 oamenilor / moj icilor 17 moj icimea / ţ i:'i r:r n i m ea 1 8 z l o taşilor 19 ş ipuri ndu-să
şi 2 0 ţ t1 rani l or / m oj icilor ş i - ndatorindu -să, şi-n l orcind mojie ilor 2 1 z a p ise / zapis 22 sfi
răzbasră / ră z b i 23 să i n loarcă ţăra n i lor / i n toarce mojicilor 2 � l emn i ţ ;1 / lemn i ţ i c u t ă l harii
2• t o t 2 6 pre I după 2 7 Cantacozino / Cat acozino 28 şi - n d a t- a t u n e i , ieşind de I a curte,
s-au r ă z b o li t şi păn'la săptămina au ş i m uri t , � i - n l oc u l l u i a u p u s v istern ie m a r e p e
Gheo rgh i ţ ă M i t re, şi p e . . . z 9 mare ş i 29 a Hrisovergh i / H r i :> l overgh i> i 3 0 iar / şi 3 1 a u / i-au 3 2 şi/
(�e 33 1<J ş1 3 � Savm
. ră/ _ _
.banul Zmucilă, iar a l ţ i i dziee !';1 i - a r hi pirlt * i - ar fi p i r i t / i -au p ir i t
3 " Clllll I ('ă
103
? I eşit -au atun cea a l divnn şi _ gre � u l a �'. el � _ ce-1 î rn b r� cas il. llir _ Can ţ a�· o z i n1.;-.�u ' '. 3„
şi cu al{ ii e u s u cnr n n şi 37
s-au JPIUJt lui J\ 1 cola c - vo�a dr_ Garel ,� rn � a 1 u s
0 .�a-�r n,P � nt � u_
s�ris 38• Dec i i _ I lie
Cant11 cozi _n o ::9 Pra n� ort, n u ave� � me s � !It a
. . l_ (�8
/
1/11 ( �·� tar i��

dinsul, n u m a i ce P ra G. a n 1 l C os t a c h 1 s_u l ge rrn � : ll c 10r I m _ .
vom i cul, � i cu l oniţ [1 \ e n i u l l la ţ ă po s t e l m c u l � aru fuses: soţ,11 _ lui Ca_n�ac ow�o
la prinsonr ea acpln i grec . Dec i i i - n u p u s Nicolar-v �da la sGar� _ şi 1 - au l! a�,u t
f. 1 1 6 cite cu doa n s u t e d P t o i e g e 43• I a r ă 44 b o i e r ime a // ş1 toata
_ m a z 1 h rn e a , ; v a �m �
aceste fapte, /ucrnri d e h1 c0 p ăl11 nl n l u i \ icolae-n>dă, foarte s _ -a1� rn 1 h �1 1 L ş1

s-au sp ări a t tar0, dt n u să ştiia ur.ul dte un u l c e să. v o r f � ce )IA ? 1 ce s a ". o �·
inca l i e a ,
mch1sa
a p uc a , c ă cu banii s t e a g u l u i i n c ă î i î n greu i a s ă 45 ş1 uşe r
tare, nime n u î ntra l a d in s u l . :\ doao zi s i a tr ii a zi cînd chiema cite \Teun
boieriu cîtr la doao-tri i cuvinte, iară înt�-a lt chip nu putea n i m e s ă m a r ��
la dînsul . Si din spăturie încfllo, m a i înlăuntru, nimene m� p �tea i11tra, mc �
boierii, nici m a z i l i i , fări1 de l it n u m a i Harna<lan vel postelmc ş1 Spandonac l� 1
cămănariul si S c u l i , l· ă rn ă ra s u l d in H i u ntru, GC era dragoman , adrcă tălmaci.
Că N ic o lae-�'odă n �1 s t i i a l i'n b ă m o l d ovenea scă 46 cîndu vin isă dintăi şi 47
era un lucru p re a cu � il<- a z 1 1 1 iPr i l o r � i ţ [trî i . Ş i îş ţinea lw::rurile î n al te şi la
•
m i n ie era a pri g . num ai nu ţ inPa fl'Pll m u lt, \Tea. să stăpînească �1 oldova c �

Poarta t ur c e a sc ă , cu m a re m [1ri 1 · P . Şi era om învăţat foarte, bun cărturar ŞI
desfătări, voroan de glurc e . !l e m i c r1 nu să f ăc ea î nainte(a) lui. Şi era foarte
cunoscăt oriu la oameni şi l a cei ce-l 48 sluj i i a bine arăta dar, mr n • a i mînie ce
o avea striGa c e l e bune a lui. \f u m a i î i 4 9 era cu greu si lui că nu stiia rîndul
ţ ării şi nu putea pre boieri să-i supuie cu chivernisala, d�pă cum ii e 1'.a voia lui.
8 Iară49 " boier i i . d up<l. ce il v ăzu r [t pre ]\' icolae-vodă c u aceste lueruri, tare
că începe asupra lor, şi începură a fu g i , anume Lupul Costach i , fecior lui
Ganili / ţ,ă vorn icu l, şi I lie Catargiu] şi � lanolachi Husăt vornicu l şi Costantin
Costachi comisul şi D u m itra şc o Racoviţă hatmanul şi alţii 5 0 fu giră în Tara
l1ngurească. I ar Savin Banul Zmucilă şi Luca vistiernicul şi Pavel Hugină
şi I lie Abăza , D e d i u l spătariul şi ficiorii vornicului l ordachi Rusăt �i �lereştii,
aceştia fugiră i n Ţara Leşască. Iar 5 1 pre I ordachi Rusăt vornicul il închisese
î ntr-un beciu, la curtea domn ească, încui et cu lacat de nu întra nime la dînsul,
p .19 7 fără de numai 5 2 baş-bulucbaş, cînd îi ducea bucate de mîncare 53. Şi i-au luat
şi dzece pungi de bani şi nu-l mai sloboziia, ce pănă s-au mazilit N icolae-vodă
tot la închisoare l-au ţinut, arătîndu-i pricină că el au î nv ăţat pre turci i balgii
de-I pîrăscu la Poartă. Că cerea 54 turcilor cornărit de boii de negoţi şi ei pănă
at� ncea nu didese n iciodată cornărit şi să dusese t urcii balgii de-I pîrîia pre
Nicolae-vodă la Poartă, iar54" Nicolae-vodă prepunea că cu îndemnarea 55 vor
n icului lordach i Rusăt au mărsu turcii de-1 pîrăscu la Poartă. Aşijderea pentru 56
boierii ce fugisă, carii mai sus s-au scris 57, iarăş î i dzicea vornicului lordachi
Rusăt că cu indemnarea lui au fugit şi fug.
9
. _ Pre G� �orghiţă Mitre vistiernicul 58 nu trecusă şese-şepte luni a domniii
lui s1-I maz1hsă din v istiernicie si-1 închisese la siirneni si i-au scăzut la samă
cheltuiala, de l-au scos cu cîţiva ' bani datoriu n ăpaste. şi l-au orînduit la lefe,
f. 1 1 7 de-1 lega slujitorii şi punea puşcile cele mari preste dînsul. Acesta fel iu de //
scopos începusă N icolae-vodă asupra boi.erilor de le făcea.
38 Cantacozino / Ca tacozono 37 şi / de 38 seris / p omeni t a9 Can tacozino / Catacozino 4 0 să dea /
da 41 f �? ior l _ui I sin Gavriliţă 42 Cantacozino / Catacozino 43 la cur 44 iară / dece 45 îngreuiasă/
îngreuie 48 limbă moldovenească / m old oveneşte 47 si / ce 48 cei ce-l / cine-l 49 numai îi / că-i
49: �ară { că 5 � �ai de gios 51 iar / e<'i. 52 de numai '; cit 53 mîncare / mîncat 54 cerea / cere
64 1ar/ş1 55 l u i 06 pentru/ şi 57 s-au scris / să p omeneşte 58 l u i
106
lară ţării. prosti m i i, vrea să le arate milă şi dreptate şi vrea să le ţie ele 1 0
parte. Scosese ruptă cu pecetluituri roşii să dea de patru ori intr-un an, numai
nu prea pe putinţă, ce can î ncărcaţi 59 preste putinţă la som ă.
1 ară pre l a toate marginile alesese boieri de cinste , capete de le d idese 1 1
în sa m a lor ţinuturile, pircălăbiil e ş i stărost i ile şi f ăcusă m ulţi me d e cărţi
de slobo z i i de să 6 0 didese la mina boierilor de stri[!a m ilă si 6 1 făcea sate. S i
începusă a s ă face multe sate pe margine ş i ş-ar fi* intem e i � t ţara d e oame n'i ,
numai n - a u tinut 6 2 mu lt domnia. Că n u să amesteca nime, s ă umble a lt i
zlotaşi de la �urtea domnească, fără de cît n u m a i boieri i aceia ce le era date 63
în sama lor ţinuturili, de era capete pe margine, n umai aceia umbla prin
oam en i cu slujbe şi avea şi vreme de vinit ţăra n i i 64, că e ra oşti pr margin ile
]'ării Leşeşti, pe hraniţă.
lară atuncea, pre accli vrem i, m arPli Petr .\ lex ievi c i . impăratu l Mos- 1 2
eului 6 5• începusă tare a să î ntări şi d in putere ş i d i n nume. C it lua cetăţile 66
craiulu i şved::.ăsw. Şi atu ncea au luat şi cetate(n) cen n>st it ă 6i şi mare anume p . 1 98
Riga şi i ntr-alt chip cu războiu nu o putea lua, fără de cit au fă�ut meşterşu g
cu nişte combarali cu otravă, care ţinea o combara c ind zăci de pungi de / ba n i
cheltuiala. Şi aruncînd de acel feliu de 68 combar,d i î n cetate, i-au lovit pre
şvezi n moarte cit le-au căutat numai a să inch i n a . că sl spăriesă că n-a m a i
rărn inea 69 n ici unul dintr-inşii, şi c u acel m eşterşug a u luat moscalii cetate(a)
Riga de 13. şvezi. Şi alte cetăţi multe şnd zăşti Yarva şi altelP, ie tot bătea şi . •
le lua . Iar iO craiul .�uedului fiind atuncea bâtut dr împăratul Moscului la Pol tava
şi in neclej de(a) i l împăratului turcescn că- i va da oaste întru agiu toriu asupra
JlI osrnlui, era pribag la Tighine.
l ară Avgust, craiul leşescu, iarăşi c u oastea lui căuta i 2 pre leşi carii 1 3
era hai n i improtiva lui, de ţinusă cu 7 3 craiul Şvedului, de-i băt ea şi goniia d i n
T. ara Lrsască.
.-\t � ncea s-au tîmplat u n r2imentar a craiului ATgust, prr a nume S 'Yl i - 1 4
ghelschii, c u o samă de oaste de au lovit pre voevoda Chiovsch ii, fiindu h a i n
craiu lui , şi l-au prinsu v iu nevă�ămat şi ducindu-l acel reimentar la stăpinu-său ,
<Teliu ! Avgust, căzut-au voevoda Chiooschii c u rugăminte la acel rrimrn tar,
la Smighelschii, ca să nu-l ducă la craiul A ugust sau la moscali , ce să fugă
cu <linsul şi să ţie amîndoi. Ş i i-au i -l adenrit cu giurămint că-i va da o riică
a s 1 după <linsul, de-I va face ginere, şi multă bogăţ ie ş i tirguri de a i lui
i-au arlcverit câ- i va da.
Decii Smighelschii îndat ă l-au crezut şi s-au făcut una cu <l insul ş i a u 1 5
fugit amindoi i ntr-o parte de lo c şi au strinsu altă oaste şi aşe u mbla tot di n
loc i n locu noaptea şi pre u nde găsiia oaste de a craiului leşescu sau oaste
moschiceasc ă o 75 strica, că era om foarte harnic şi // de treabă la războiu acel f. l l S
reimentar Smighelschii .
Dar de l a o vreme nu i-au750 m a i i ncăput vreme s ă m a i poată umbla p i n 16
Ţara Leşască cu podghiazul, că să umplusă ţara de moscali ş i de sasi de a
craiului A v..;rust, de la Saxon ia, şi-l i6 goniia pre voevoda Chiovschii ca pre o
fiară sălbatică din locu în locu . Ce numai ce i-au căutat a l ăsa Tara Lesască °
şi au tr ec ut munteli şi au intrat î n Ţara l. ngurească. l ară 7 6° � colo în Ţara
Unş:i1rrască încă nu avea odihnă voevoda Ch iovsch ii de Axgust craiul leşescu .
5� cit a v r z l o ta'ii s i li''t să imbral'e soma, *i m a z i l i i iar t'ra i n l'i11T a \ i 6 0 si1 / le 8 1 �i / de 6 2 n-au
ţ11111 t. i l l l l ţinn 63 d a te / d a ţ i 6 4 ţăra n i i / m oj ie i i 60 :\IosC' u l u i / m os c h i r esl'll 68 S l'c> d u l u i 87 în
lume 6 8 de � cest felin 1 e / ace3te 89 n i m e 7 0 iar / d i . Şwcl u l 71 T n rcu l u i 72 �·ft u ta / cerea
73 Şved ul 74 1-au / s- a u 7• o f de 7"" i-au/1-au 76 * i - l / ş i - i 7•w iară/şi * fos t u
1 07
1? Ş i dP acolo au luat munţii , fără d e � rum , î � lungu, pă �_ă a u d a t la Cir � -.
muş şi au ieşit la Yijniţă , în Tara Moldov u, � un:i a1 � u v :eo t: 11 sute_ de oamen �
Şi îndată au şi trecut cod l'll l şi 7 7 au lu a t S1retrn l 111 g10s ş i au .1.narsu la . I a � 1,
p . W9 că sii. temea de moscal i, că-l goniia din urmă. Că sta moscal u
de paza d m
7 8
Cirimu ş p1'ln ă î n l uhur l u c tot o m de om , numai � l c u 1
r; � re meş � er�ug a u
scăpat de au ieşit î n I\Joldov a, că a u făcut veste c a v a se:_ i a s ă m a i ? 1 � s �s�
pe Prut, la Colom î i a în ţ'ara Lf'şască şi alergînd u nwsca / �.i ?� la straJe '9 sa-1
ţ,i e calea , iar e l mai pre din gios au ieşit în Moldova , l � i1niţa.
.U:
• . •
.
18 Ş i după ce a u vinit l a Iaşi, s-au împreon at cu � ICol � e-vo�a ŞI l-au facut
Nicolae-vo dă cinste spre obicei ca unui d o m n u strem. Şi <lupa � e au t�� c �t
dus la Tighine, unde era 8 0 craiul şv ed ăsc 8 1 • Ş 1 - u trum1s
trii-patru zile s-au _ � � � � .
craiul sved::.ăscu pre voevoda Ch iovsc/1 ii l a Poartă sprmtm ş1 au zabav1t acolo
Ia Poa �tă vreo triizăci-pa truzăci de zile şi mai b ine şi multe mestecătu ri / tur
burări si îndemnări au făcu t acolo la Poartă ca să strice turcii pacea cu mos
ca l i i. C� veziriu l nu priirn iia s ă s t r i c e paCPH .
19 Iară împărătia Turculu i int<'ile1rînd din voevoda Chiovschi i cum să
� 8 2 �
întemeiază .l\loscal 1 l de toatf' p <i rţ i l , au mazilit pr e veziriul şi pre Immf,
paşe Tighinii, pentru că 83 sta pricini stt nu strice pacea împărăţia Turcului cu
Jfos m l şi au pus vezir prP l;m a n-paşe Ch iupru l i u l . Atuncea au găsit �Teme
,
Ia acel vezir si i\ l ihai-vod ă 8 4 de au iesit de la în ch isoare din Edicula s1 încă

i-au dat vezi �iul lui Mihai-vodă si ze � e pungi de bani din vistieri(' i �1pără
tească, je l u i n d 1lliha i-vodă că i- � u luat cînd l-au mazilit. Dnr acest vezir
n-au fost t ri i-patru săptămini şi l-au m 1 uilit împărăţia şi pre aceasta pentru
că 86 nu era lacom şi nea să ţie pravila lor cea veche turcească şi împăr·atului
aşe nu-i plăcea.
20 Apoi au triimis împăratul de au adus pe l\Iehrnet-paşe Baltagiul. careli
mai fusese vezir mai înainte vreme într-alt rind , şi l-au pus vezir iarăş de a l
doilea rîndu. Decii acel vezir i1J elmzet-paşe Baltagiul îndată a u ş i triirnis l a
hanul tătărăscu î n Crîm de l-au chiemat 8 7 la sfat ş i a u ş i stricat turcii pacea
cu moscalii. Şi au dat poroncă în toate părţile. t!e vară să să găteze <le oaste.
Şi au închis şi pre solul moschicescu î n Edicula.
21 Şi au scris impăratul turcescu cărţi la craiul Şvedului Ia Tighine precum
p . 200 nu-l va lăsa in streinătate. Şi s-au adeverit pre tare, precum va sta de-1 v a
f. 1 1 9 împăca c u li i\Ioscalul pre pofta lui, de-i v a da Moscul toate c e a u păgubit
Şvedul. I a r de nu va priimi Moscul 88 pacea cu Şvedul, să-i întoarcă ce i-au
luat, să va bate el singur cu Moscul 88 şi-i va da şi oaste craiului şved::.ăscu
cît îi va trebui, de-I va duce la ţara lui. Şi i-au triimis şi cîteva pungi 89 de
ban i de cheltuială craiului. Şi au triimis şi pre voevoda Chiovschii şi om d e
adeverinţă de I a Poartă la craiul Şvedului şi de primăvară să să gătească
de oaste. Si ' au făcut si ferm an să dea Moldova zaire 9 0 ostii lesesti si ' svedzăsti
ce era la Tighine, i � loviţe, orzu, făină de griu cit l �-ar t;eb u i d � ajun;u .
22 Decii sosind la craiul Şvedului voevoda Chiovschii cu acea carte ce

scriia împăratul turcescu Ia Şved, pentru care 9 1 m ult s-au bucurat craiul
Şvedului şi ţinea acea carte de adeverinţa împăratului turcescu tot în sin,
la <linsul, Ia care mai pre urmă s-au schimbat într-alt chip, acea adeverinţă
împărătească turcească, precum să va videa istoria mai î nainte la rîndul ei.
7 7 şi / de 7� l u h url �1 c / Ehorluc 7 9 m oscali i 80 şi 8 1 şi nezăbovind la Tighine, ş-au l ăsa t oastea
acolo. Ş1. 1-au scris c�r !i craiulU şvedzescu 82 de / despre 83 p entru că / căci 84 vodă/voe
voda 86 pen tru că/căci 87 la Poartă 88 l\Ioscul / l\Ioscalul 89 Şvedulu i 90 zaire / zahara 9 1 care/
pace
108
Scris-au 92 veziriul la craiul Şvedului ca să-i trimiţă un om al lui de 23
ispravă să vorovască cu dînsu pentru oştire. Decii triimiţindu 93 craiul u �
om al lui la veziriul, l-au întrebat veziriu l ce feliu de oameni sintu moscalu
şi ce feliu de războiu au. lară acel om al 94 craiului şved::,ăscu au dzis că sînt
moscalii nişte oameni proşti şi blăstămaţi de tot . l ară / veziriul au răspunsu :
„ Dar din vreme că dzici tu că sint aşe de blăstămaţi moscalii, dar voi aşeş1
nu sînteţ i de nemică, că ei v-au bătut pre voi''. Aşijderea au mai dzis acel on�
al Şvedului cum că muntenii sînt prietini pre(a) buni cu moscalii şi ce văd şi
ce aud aicea la Poartă. toate scriu la moscali. Iară veziriul au răspunsu :
,.Bine fac mun ten ii că scriu, că de noi n-au ce scriia de rău, .c ă noi nu ne temem
de nime, că avem oaste multă şi puşci multe şi putere mare. Şi noi nu nr putem
să ne gătim cu taină, să nu şt ie nime* . Ce muntenii, de or scrie de aceste ce
le văd, că avem oaste multă şi p utere mare, să scrie sănătoşi" . Şi acest răs
punsu au luat omul 94 craiului Svedului dr la ve::.iriul.
Scris-au veziriul de al doilea rindu la craiul Şvedulu i. să-i tri irnită alt 2ft
o m , mai de treabă, d:::. icîridu că „de la acesta n-am putut nemică să cunoscu p .20 1
din voroava lui" . Decii Şvedul îndată au ales alt om, mai de treabă. ofiţeriu
de ai lui. şi l-au triimis la Poartă. Decii veziriul l-au intrebat şi pre acela
cum ştie pentru oastea Moscului. Ce acela au schimbat voroava într-alt chipu,
dzicindu că moscalii, pedestrimea este pre tare. mai tare <lecit 9"_ toate neamu-
rile la războiu , că stau 96 ca un zidiu 9;, „că de n-am putut noi 98 şved zii
să-i batem şi să-i spargem 99, dar alte neamuri aşeşi n-au nici o putere să-i spargă" .
Fără <lecit n umai el aşe socoteşte, să gătească veziriul patru sute de tunuri 1 00 ,
puşci mari. slobozindu o dată, de dao ori şi de trii ori şi aşe doar or pute // f. 1 20
rumpe obuzul moschicescu , să-l spargă, să facă drumuri pintr-însul, lovind
acele mult e tunuri. Şi aşe, cu acel meşterşug. poate să biruiască pedestrimea
m oschicească, iară într-alt chip, amintirea , nu poate nime să-i biruiască 1 0 1 .
I ară călărimea moschicească este mai slabă. Decii uitîndu-s(ă > veziriu l la
sfatul acelui ofiţeriu şvedzăscu , intru acesta chip s-au apucat a face gătirea.
Venit-au şi hanul, după poronca împărăţiii. de la Crim la Ţarigrad la 2 5
sfat şi au sfătuit şi el că-i bine aşe, să facă oaste asupra '.\Ioscului, şi au dzis,
acmu, după ce vor ingheţa apele de iarnă să sloboază doao ceambuluri 1 0 2 ,
un ceambur calga-soltan din Bugeac cu tă tarii şi cu oaste lui voevoda Chiov
schii pin l"i.: raina asupra Chiovului, iară cu un ceambur să margă 1 03 el singur,
.
hanul din Crîm, pre apa Donului 1 0 4 pănă la \'oronij , unde era 1 05 galioaneli
m oschiceşt i făcute, să le aprinză. iară de acolo va lua de-::i. curmeziş de să
va 100 impreuna cu celalalt ceambur a 1 07 lu i ratga-soltan şi a lui voevoda
Chiovschii. Întru acel chip au sfătuit şi au aşezat hanul cu împărăţia Tu r
culu i să facă.
Atuncea era un turcu ce-l 1 08 chiema prr anume Ismail-efendi şi era om 26
de casa împăratului, credin cios di cei dinlăuntru şi era şi capichihaie hanulu i
şi avea bun prieteşug acel turcu cu Dumitraşco Cantem ir beizade, fiul lui p.202
Cantemir-vodă. Că mergea <le multe ori a cel turcu la gazda lui Dum itraşco 1 09
beizade şi-l cinstiia beizade că poate fi bea acel turcu / şi vin, şi-i dzicea bei-
zade in tambură, că aşe ştiia 1 1 0 dzice de bine, cit 1 1 1 nici un ţărigrădean nu
putea dzice bine ca dinsul , şi-i era foarte drag beizade acelui turcu. Şi viindu
92 şi 93 - I 9� Şved u l u i g :; la 96 s tau/,; tă 07 nemişc a t ns n-am p u t u t n oi/n-au p u t 1 1 ti'1 ei 99 si1-i sp a r
gem I să- i spargă 1 0 0 şi aşe, cu acele tu nuri 1 0 1 b iru iască / pobedeaseă 1 0 2 t ă tarîi 1 03 Omar
Goel 1 0� in sus i o; era / sin t 1 06 s ă va / l-a 1 07 sul tanulu i i oe ce-l / de-I 1 09 vodă 1 1 0 a 1 1 1 c i l /că
• ce cu giumfi late de an mai nain l e ne dt1m şlire şi ne gă t im. ct1 n-anm grijă d e nime
109
t a i n el i
turcul atu rn·ea la hri::.ad r la c i n st e şi vol'bi n d u e i , i-au spu s turcu l t oa te
i m p ă r iit Pşt i lu i hei::adl', cc vor sii să f a c ă.
t - a u cu rugarn m�.�
_ .
_
27 D c>c i i D 1 1 rn itra sc·o Jw i r n d P , i 1 1 ! P legi n d 11 a c·este, r a z u

l a a c P I t u r'l'll l s rn a i l - � fP n d i � •\ gr 1\ i a s :· 1l l�a n u l11 i ş i h a n ul să r: ră ia s că îm p ără_ţ rn
.
s ă - l facă d o m n u i n '.\ l n l dova . Şi l-a u i n \' ăţat ş i i n ce chip v a grăi , �pu�·um ?
.
t ri i
112
m i i de> ga l b e n i h a n u l u i . J a rc'i h a n u l auzindu aceste d m l s m a 1 l- e l e n d 1 ,
î ndată a u p I' i i rn i t.
28 DPc i i nwrgi nclu h a n u l l a î m p ă r· a t ul l a s fa t , _î n t re alte s f a t �r
i d z i s - au
han u l ('(ifră i111păratu / ş i a c e s t c u v i n tu , că : .,Hra ncoveanu l -vo<l a d om nu l
. 1: d e m u l t
ş1-
m u nterwsC'll , e�tP u n d o m n u b o ga t şi pu te r n ic, a re oaste mu ltă
.
prea b u n prietin rn o s l · al i lor , n u t re bu ie şt e l a a c ea st ă n e m e l ăs a � s ă fie dor� r nu ,
c ă p o a t e să să h a i n e a s c ă şi v a face s m i n t e al ă o ş t i i i m păr � te � t1. C e t� e b u rn �t e
p 1 · i n s u , l' <I e l d e bună v o i a lu i n u va v i n i la Poartă. � 1 . mme ny - 1 harn �c ,
n ici poate s <l - 1 p r i n z (i , fără de c i t s o c ot e sc u c ă b e i z ade , f1c 10rul l � 1 Cantern 1r
vod ă cel m a i m i c u , este om m a i sp r i n t i n decît frate-său A nt10h-vod ă. Ce
să - l pu i î m p f'.i.J' ăţ i a ta d o m n u în '.\ T o l d ov a , că e l va chivernisi lucru l d i n l\loldov�
şi-l v a prin d e . C ă \" i co l a e - v o d ă care este dom n u în l\Toldov a e st � grec ŞI
nu ,.a put ea să facă aceast;I s l u j b ă , nici m ie nu mi-i d ra g să s l u 1 e sc u cu
g re c i i " .
11
29 D e c i i i m p ăr a t u l cum au au z i t a c e s t e 3 cuvinte d in hanul, // i n t l'u ac � l
f. 1 2 1 ceas î n d at<1 a u şi t ri i m i s u, fără d e şt ire a veziriulu i , d e au adus pe D u m 1 -
1
traşco l w i z a d e de la ga z d ă c n m m a i de grabă
1 15
ş i l-au du s 1 16 la s;:i raiul
1 17
împărătrscu la î m p ăra t u l şi indat ă l-au îmbrăcat cu c a b a n i ţă c u spinJri
de sobo l i , i n locu d e caftan , ş i l-au pus d o m nu i n l\1oldov a 1 1 7 a . Şi ap o i 1-Clll d u s
l a veziriul. d e l -au i m b r ăc a t i n cafta n , ş i i - a u dat ferman fă cîndu - i alai
p .20 3 prr ob icei. Şi nezăb<'lvi n d u - 1 d oao-trii zile, l-au şi po r n i t de au v i n it in m ezii
l a J as i salt . n u m a i cu cinzăci-sesed zăci 1 1 8 d e oameni. Care n-au c heltuit nici
un b�n la Poartă. c ă � i tu iu;.ile şi s i n g e a cu l pre urmă i le-au t ri i m is.
30 A t u n cea v e z i ri u l . la p u r c e s . au d z i s lui D umi t ra ş c o - v o d ă cu mare tain ă :
„După c e v i i m e r g e i n ţ a r ă . in .lloldova, s ă c h i ve rn is e şt i lucrul, să-m i p r i n z i
pre B r âncon' a nul-vodă, m untea n u l , s ă m i - l t r i m i ţ i a i c ea v iu, ş i d e la î m p ă
rătie v i i a \· e a mare dar si '
c i n s t e s' i î n Jocu l lui tu vii rămî nea acolo domnu
ne � ch i m h a t ' ' .
31 lară D u rn i t r a şc o - v o d ă m u l ţ ăm i n d 1 19 v e::,iriu l ui s-au apucat c ă v a face
acea slujbă ş i l - a prin d e . \"urn a i a u dat şi e l un sfat veziriului , socotindu
c ă - i va fi d e folos, iar pre u rm ă a u răm a s 1 2 0 acel sfat de au fo st cu îm pie
decare. Că au d z i s c ă t r ă v e z iriul c a să scrie la B r âncoveanul-vodă, să înda
torea s6l Poarta cu cin c i sut e d e p u n g i d e bani, fiindu la acea \Teme 1 2 1 d e
t re b u i n ţ ă p e n t ru găt irea n�ti i . Ş i B r â n c o v eanul - v od ă să va u ita l a acea c a r t e
c e - i va s c r i e v P Z i ri u l şi n u va avea grij e d e m azilie.
. Dec i i nziriului i - au plăcut acest sfat al lui D um i tra ş c o - J vodă ş i au
32
scris l a Brc\ncoveanu1-vodă ca să imprumuteze Poarta cu cinci sute de pungi
d e ba n i p e n t ru ch e l tuia l a oş t i i . Dec i i B r âncoveanu l-vodă ca un om cu m i nte
au pri i m i t d::.icindu că va d a , numai odată nu va putea să-i dea toţi ban ii,
ce pe lună va da cite o sută de pungi dr ban i, dzicîndu că-i ţara săracă ; c arii
să î mb r a c <'l i n c i n c i l u n i cin c i su te de p u ng i de ba n i , socotind c ă pănă î n c i n c i
1 12 Lrii. /
dţeva . "' annu 1 1 3 ace s t t' / act> l i 1 1� triimis / răpedz i t 1 1 5 grabă / sirgu 1 16 d us/a d u s
1 1 7 sp111ăr1 1 18 cinzări-şesezăci / dzece
I s p m a re u ; a -'loldova / lara -'loldovei ' doartdzec i
1 19 u - i 1 2 0
rămas / c·[td z u l 1 2 1 l a acea \Tem t' / acmu
1 10
luni vor vini si moscalii si atuncea, de or si vrea să-i facă ceva rău, nu-i
vor putea stri da nemică. !VJăcară că 1 22 Brdn ;oveanul-vodă nu ştiia nemică de
acea voroavă, dar avea minte de să păziia, iară să d::,icem atuncea s-au păzit
că l-au păzit Dumnedzău, iară cîndu s-au miniiat Dumnezeu pre dinsul
n-au putut să să păzască, precum inainte la rîndu 1 23 istorir să va scrie.
lar{1 pre Dumitraşco-vodă l-au pornit la Iaşi şi au 124 dzis ve::,iriul că , 33
cîndu va fi vreme să prinză pre Br âncoveanul-vodă, a triimite veziriul omul
său cu ferman. Decii Dumitraşco-vodă triim iţind pre capegi-başe inainte
cu m azilia lui Nicolar-vodă şi dimpreună cu omul său anume Dum itru Sara- p .204
ciul, iară \icolae-vodă nemică nu stiia de m azilie si sidea la divan de giu-
' ' '
deca tara.
iară capegi-başe, descălecînd la scară, s-au suit pr scar z rn curţi, iară 3t.
Dumitru Saraciul sluga lui Dumitraşco-vodă au năvălit de grabă supt sarai 125
despre doamna, unde era închis Iordachi Rusăt vornicul cr/ bă trîn şi au lovit
lacata cu băltagul de o au stricat şi au scos pre vornicul Iordachi Rusăt
afară şi i-au // dat cărţi de căimăcăm ie de la 1 26 Dnmitraşco-vod ă. I ar boie- f. 1 2 2
renaşii din cerdac, văzind că au scos pre l ordachi vornicul. flll alergat tare
de au dat ştire lui "\'il·olae-vodă la d ivan unde ş id ra de g iudeca. Şi îndată
scnlindu-să Nicolae-vodă de la divan înspăimat . să intîmpină cu capegi-başe
în uşe spăt ăriii unde îi şi dede ferman de mazilie.
Atuncea boierenaşii lui 1 27 Nicolae-vodă din rnrtc(a) dom n rască începură 35
a s ă ascunde în casă despre doamna şi ţ ara incă incepusă, precum este obi
ceiu l moldovenilor celor năcăjiţi de strimbătăţi, să facă calabalîcuri dom
nilor mazili.
Dar nu-i putea să-i facă nemică calabalic că nu avea voie, că scriia 36
Dumitraşco-vodă la caimacami să nu să atingă nime de cinste(a) lui :\licolae
vodă sau de oamenii lui, ce cu mare cinste, ca pre un domnu, c11 de toate
ce i-ar trebui la pornitul lui să-l grijască , nemică să nu-i lipsască.
Şi aşe pre 1 28 obicei trii zile grijindu-l cu de toate celi ce i-au trebuit 37
decii 129 s-au pornit Nicolar-vodă la Ţarigrad cu tot agărlicul lu i, neplinindu
un an deplin cu domnie, precum mai sus s-au scris. lară în Iaşi au rămas
caim acam Iordachi Rusăt vornicul pănă au vinit Dumitraşco-vodă. _.\ tuncea
şi boierii cei pribegi. înţălegindu toţi, au vinit in ţară. numai Dediul spă
tariul şi Savin Zmucilă banul au rămas in Ţara Leşască.
Iară dupre ce au agiunsu l\'icolae-vodă în Gălaţ i. atuncea au sosit şi 3 8
Dnmitraşco-vodă din Ţarigrad la Că iaţi / şi au mărsu ;\ icolae-vodă la gazda
lui Dumitraşco-vodă de s-au impreonat amîndoi. care nu puţin 130 lucru au
făcut l\icolae-vodă atuncea, de au mărsu la gazda lui Dumitraşco-vodă, că
alţi domni ni; mai sta � _ să s � �mpre � ne, <lup � . ce si'1 mazilescu, ce fug unu l p . 20 5
de altul 13 1 sa n u sa_ n icz va::.a m oc/1 1 . Dar \1colae-vodă au mărsu de s-au
impreonat şi s-au rugat lui Dumitraşco-vudt\ să nu să protivască boierilor
de ţ.ară, să-l pirască la Poartă. Şi el încă s-au făgăduit c;i nu-l va ame steca
la Poartă p e Dumitraşco-vodă, cît va trăi, cu domnia 132 • ce, de va umbla
pentru domnia , va umbla pentru domnia Tării :\Iunteneşti, iar nu pentru 133
domn ia :\Ioldovii. Şi aşe unul cu altul s - au incredinţat şi \ icolae-vodă au
purces la Tarigrad, iară Dumitraşco-vodă au vinit in laşi. Iar precum ş-au
ţinut aceşt i domni tocrnala, să va scrie la rindul său m
122 d 1 23
l u i 1 2� au/i-au 12' s u p t sarai/la bec i u l s u p t u scara 1 26 d o m n u n o n 1 27 grec i i 1 2 8 pre/
d u p ;l 1 29 dl'ciihi 1 30 p u ţ i n / p u ţ i n tel 131 să-ş seoa \ ă oe h i i 132 e u d o m n ia/d o m n u 133 a 1 3� î na i n te .
111
F . 1 :! :! v a m a nusnisul u i « �Iihail »
1 12
* D OMNIA LUI DUlUITRAŞCO-V ODĂ CANTE1UIR 1, ANUL 7 2 1 9
Dupre ce au sosit D um itraşco-vodă i n I aşi, dupre obicei a triia zi au

boierit boieri i 2 • Pus-au pre \' icolae Costin vei logofăt, pre Lupu l Costachi
vei vornic 3 de Tara de Gios, pre I o n Sturdze v d vornic de Tara de Sus, pre
A ntiohii J ora hatman, pre un grec anume Spraiuti Dracomana vei postelnic,
pre 4 Ion :\'eculce vei spatar, pre Gheorghiţă vei păharnic, pre Dabij e vei
ban , pre Ilir Catargiu ! ni vist<iernic), pre Sandu ! Sturdze vei stolnic, pre // f. 1 1:1
Costantin Costachi ni com is ; aceştia era boieri i lui Dum itraşco vod ă 5• Iar
mai de credinţă şi mai a les şi toate trebile domniii era după 6 Ion '.\!eculce
vei spătar.
Şi atuncea dintăi era boierii c a n ingrijaţi de numeli lui Dum itraşco- :.!
vodă 7 de pre cindu era mai ti nâr beizade la dom n ia frăţ ine-său, lui :-\ ntiohii
vodă, că era atuncea nerăbd ătoriu şi m înios, zlobiv la beţie şi-i ieşisă numeli
de om rău. l ară apoi 8 viindu cu dom n ia , nu să ştie 9 p en im �a să-ş piarză
numeli cel rău . au doară mai la virstă v inisă, au doar chivernisis<ă) viata
lui , u nde nu era ţi ace, � ă aşe să o.răta de bun � i de � !indu, tuturor Ic e �a . :!O
. 1 0 deşch 1să
. „ cu toţi copl„l l . P G
u şile ş1 nemareţu de vorov ua
Atu ncea au scos pe ţară doao civerturi, banii steagului, şi el e cum era :i
soma la N icolae-vodă, au mai scădzut pre ţară la un c ivert, c ite trii mii
d e galbeni. A şijderea şi mazililor le-au scăzut dăjdile pre gium ătate şi unora
şi m a i bine 1 1, şi le-au făcut şi testament 12 cu giurăminturi să nu dea dese
tină boierii , după cum n u didese 1 3 mai inaint e 14 vr rm r c ă acest obicei să ,
făcusă de la l\lihai-vod ă, d e d a deset ină boieri i, iar 15 /Jum itraşco-vodă i-au

iertat atun cra luund domn ia .
.
D ecii boieri i v ăzindu aşe m i l ă şi nem ărire i ncepus<ă> toţ i a să l ipi şi '•
a 16 lăuda n umeli lu i Dum itraşco-i1odâ . Era om învăţat, numai la giudecăţi
nu prea putea lua sama bine, poate fi undr au fost trăit 1 7 m u lt la Tarigrad ,
i n streinătate. Lăcomie nu avea mare, lucrurile lui I poftiia să fie lăudate .
lară atuncea avea domn ia mare supărare şi cheltuială 18 cu oaste(a) lui 5
voevoda Chiovschi i şi cu oastra c ea şvedzască, o ierna şi şi o grijiia de zaire 19,
lemn u încă ducea la Tighine pentru t ocmitu l cetăţii. Şi 20 căra ţara plinea
d e l a Brăila la Tighine, aşijderea şi lemnu căra din ţară la Dunăre, de făcea
pod mereu pr rst r Dunărr la Cartai 21• Fiind pdcra stricată veşti din Tara Leşască
şi de la moscal i în tot ceasul totdeauna cerea de 2 2 triim itea la Poartă. Decii
era domnul prea în val şi î n mare supărare pentru că 23 el vinisă de curundu
şi lucrurile toate era neaşezate şi l ipsite şi siliia ca să-ş plinească poroncile
Porţii toate, şi-i era prea cu greu , că era ţara stricată mai d ena inte vrem e.
lară atuncea începutu-s-au şi u n omor marc i n vite, câ aşe m uriia , cit nu
mai biruiia oamenii să l e despoaie. Aşijdrrra şi ele pline încă era lipsă, că nu
rodisă î ntru acel a n .
lară boierii carii avusese greutate l a \'icolae-,·odă, anum e Ion Sturd:.e 6
vom icul şi Ilic catargiul şi alţii sta tot v irtos c ătră Dumitraşco-vodă de-l
* Cap . XI X 1 vodă C a n tem i r / C a n lem ir\1-voevoda, in 2 b o i e r i i / b o ier i m ea 3 wl vorn ic /

v o r n i c mari 4 p re / ş i pre m in e 5 i n l ăi u 6 m i ne 7 d i n l i n i r e \ e 8 a p o i / a1"m11 o sr1 ş l ie / şt i u 1 0
11ş1._l e. f uşă 1 1 d ă J. d i l e pre g i u m ă l a l e şi u n ora şi m a i b i n e / l o l pre giu m ă t a l e şi m a i b i n e
dăJdile 1 2 t es tamen t. / l'arle 1 3 d i dese / a u da t 1 4 boierii 15 e l a p o i 16 - I 17 l rf1 i t / t rr1i n d 18 f i i n d
pacea s triea l ă 1 0 za i re / z a h a r a 20 ş i / deri 21 Cartai / Cartari 22 Ie 23 p e n l ru c ă / căci
113
\
îndrmna !'a s;l pîrască pre \'il'olae-nJd ă la Poal'l ă . P? ntru ră� l �� ce . Ie făcusă.
Dnr D u rn i t raşc o -vod ă n u pri i m i ia nici de cu m , n 1e 1 să potr1vna ŞI n u le <la
v oie, ce t inea legătura ce făcusă eu \' icolae-vodă cîn<lu s-au fost împreonat
la ( ; ălat i : I ar J'i icolae-vod ;l după c e au m ărsu 25 la Poartă, a u călcat giură
f. 1 2 4 m i n t u l � i cum au m ărsu la n�ziriu l an şi pîrît pe D u m itraşco-vodă dzic î n d //
p .207 cil el c î r � d au m ărsu în Tara ;\foldovii 211 au găsit mai b ine d e giumătate boierii
haini la m oscali si ' prind zind u -i i-au î n c h is, iară D u m itraşco-vodă cum au
luat domnia au s i tri i m is 27 î n a i n t e si
' i-au slobozit pre toţi ş i î ncă pre careli
era mai mal'e h � in. l-au pus caima cam . Ce veziriul n e m ică nu i-au ţinut 28
î n sam ă vorbeli lui.
-
' Atu n c e a dacă a u î ntăles Dum itrasco-vodă d e acea vorb ă bună de
'
prietesug ce �u grăit \'ieol � e-vodă c ătră veziriul, a u ş i ehiemat pre b o ierii
ce-l î � dem na s ă 2 9 pîrască pre '.\ icolae-vodă ş i le-au spus d e l\' icolae-vodă
c u m ţi n e prieteşugul . Şi î ndată i-au gătit pre o s a m ă, a n u m e p re Ion �turd::e
3
vorn icul şi prr alţii şi i-au triimis la Poartă. Şi sosind boierii la Tar1grad 0
au socotit nem e 3 1 şi. c î n d a u ieşit î mpăratu l la geamie, e i ş-au aprinsu rogo
j ini î n cap şi au d at h arzu la î m păratul j eluindu pre '.\ icolae-vodă ce le-au
fărnt. I a ră î mpăratul văzind atita j alobă au ş i triimis să aducă pre '.\ icolae
vod t't să-i t aif' capu l . \'umai n ărocirea lui au fost că s-au tîmplat un prietin
3
d f' i-au dat şt ire şi s-au ascunsu de au scăpat de peire , că poate l -ar fi t ăiat 2•
I arâ Dum itraşco-vod ă să găti ia pre taină să prinză pre B r â ncoveanul
vod ă , precum ii poroneis<ă) Poarta . Şi triimisese şi iscoade la m unteni şi
33
v ă d zu s ;l t oate lucrurili Brâncovcan ulu i-vodă cum stau . Şi ş-au făcut D u m i
t raşco-vodă neo cinci -şese steaguri d e lefecii ş i doao st eaguri d e l ipcani ş i
ciţ iva fieiori de boieri grij iţi bin e î i ţ inea gata î n l a ş i . Şi făcusă c u v î n t e ă
/ rn să rnargă in sus cu podghiaz l a moscali, ca să nu s ( ă ) priceapă mun
34
te nii. Şi aştepta d i n ceas în ceas să-i vie o m de la Poartă, c u fer m a n d e l a
i mpărăţ.ie, şi să s < ă ' pornească la Br âncona n ul-vadă s ă - l prin d z ă . Vinitu-i-au
35
şi de l a hanul ferm an numai să î n calece s ă m argă să prind z ă pc Brâ n co
36
V!'an ul- vodă . Ce pre fermanul h anului nu cuteza Dum itraşco-vodă, ce au m a i
scris la Poartă că e l e s t e gat a ş i h a n u l l n ecl i - a u scris c a s ă purcead ză, c e
să ştie ş i d e l a îm părăţ ie purcede-,·a la Brdnco11can ul-vodă s ă - l prind:,ă, a u
� a . C e de l a Poart ă i-au v i n i t răspunsu să mai a ştepte , că, cînd v a f i vreme ,
p . '.!08 1 - a face e l şt ire vc::.iriul. Că a ştept a v eziriul să plinească c e l i c i n c i sute d e
pungi d e b a n i B r a ncnveanu l -vadă ce le ceru să vc::.iriul împrumut, precum m a i
3
sus s-au scris 7•
9 larâ atuncea , dacă a u i ngheţat apeli după B obotează, a u şi purc e s
h a n u l î n pradă pre a p a D o n u l u i i n Tara �Ioschicească î n sus, pre la H arcov .
3
Dar la gal ioa neli m oschiceşt i n -au putut să străbată să agiungă 8 să l e aprin z ă
precum s-au fost apucat c ătră î m păratul t urcescu, n ic i spre Chiov de acolo
n-au putut merge. că au dat de oşt i m oschic eşt i . Şi s - au î ntorsu inapoi ia,ră
la Crîm c u m u lt plean şi du iu111 .
IO Ca/2"a - soltan cli n Bugeac şi c u voevoda Ch ionchii de la B en d er c u
oa �tea lor au t recut \' istrul şi a u purces p i n Ccra ina î n s u s , tot prădînd ş i
stricîndu pănă la \' e m irova şi pănă l a FastoY, aproape d e Chim· . I ar ă mos-
2 � r[t u l I _r ăn �.'.t L Pa. 20 _ m [ _rsu / a g i u nsu _ 26 Tara Mold_oY i i / ţ ară 27 l ri i mis/răpedz_it

1 ?e ol.ac 26 i -.a�t
ţmu.t I ţme -.1 - 1 3 0 far 1grad / l'oar l a 31 au socot i t v reme / ş-au păseu t pr i le j u l 32 socot1ţ 1 ,
lr � \tlor, <� l'll111 ! D e n:em_e c :1 l:ei m a r e n u - ş ţ i nu giudun in t u L ce încă-ş a d u c p ieire, d ar
ee1 p roş l 1 l' l l lll l - or \ 1 ne 1 33 l u i 3J om / omul cel 35 -1 36 sf1 marg[1, să-l prindză 37 scris / po
men i i :is să a g i u n git / agi11 1 1ge
1 14
ealii ce era de strnje pre m arg uw a Tărîi Lrsesti, d a că au simtit, ' s-au tras
ru toţ i i de s-au st rinsu i n Podolia �pre I a z i o � ă ţ u , la Buceci. unde Ie era
gheneralii lor. Şi aştept a să le vie ocaz // de la Petrburcu de la i m p ă r a t n l f. 1 2 5
m o s c hi c es c u s ă vadă c e vor face .
.-\ tu nce a Adam Sinavschii hatm a n corun n ii dr Tara Lrsască i-au m u st ra t 1 1
pre ghen eralii m o s c hi c eşt i a n u m e pre \"o l c oYSchi i 39 Ş i prr I �năş şi prr \"ej bah
,
şi le-au d zis a şe : ,.Ce onm e n i s i nteţi voi de aşteptaţi oca z , şi neprietinii pradrt
4
şi stric ă ţara :1 " Şi indată i-au pornit asupra tăt arilor şi asupra 0 lui v o ev o d n
C'hiovsch ii si le-au dat si hatma nul Sinavsch ii u n rei m e ntar cu vreo triizăci
de steaguri' leşeşt i m sl�1jitor i ş( moscalii incă era ca neo zece m i i . Şi cum
s-au pornit asupra soltanului şi asupra 4 0 lu i voevoda ('hiovsch ii n-au putu t
4
41
solta nul c u Y O e Y o d a Ch iovsch ii s ă s ă bată cu t e m e iu l ostii 2 nwsc!i icrsti si
lrşeşti, ce 43 s-au i nt orsu
44
la Bugeac , făr<'t de c i t numai � îte o straj e u � de i Ş
unde de să loY i i a .
I ară dupft c e s-au i ntorsu han ul şi cu C al ga - so l t a n d in ceambuluri, ! :!
au scris la Poartă d e toate ce au lucra t . .-\ şijderea a u scris şi paşe de Tigh ine,
dar veziriul, nind să adev erească mai bine 4 5, au triirn is pre tnină pre u n
46
ciohodar de ai lui la Dum itrasco-vod ă de l-au i n trebat anume cum au
u m blat hanu l s i cu soltanul în c<'.ambuluri. I a r '17 D u m i t rasco-vodă au scris
de toate cum ] � -au fost, de r i n d , iară după a ara scris-au �-ezirin l cu scirbă p . :!0.9
la p aş e de Tighine dzicindu că beiul de �foldoYa este un g h i au r şi ştie toate
ce s<ă> fa cu la �foscu şi la Ieşi, de le scrie tot a de v ă r a t la Poart ă , ,.iar tu ,
v ăz doamne, est i busurman s i nu stii nem ică cc să /ucrm:.ă" . La at it a cred intă
ş i laudă avea Dum itraşco- vodă / I � Poartă, dt apoi pa ş e de la Tig h i 11 e t o t la '.ia
Du111 itraşco-vodă triim itea de lua nşt i , de s c 1 ii a la Poartă. I a r Dum itraşco- '
4
vodă î n c ă să purta bine c ă i 9 tri im itea V<'ştile pi ste cinc i-şese zile, după ce
-
scriia el la Poartă, pentru ca să sosasc ă intăi de la d i ns u l veşti le. apoi de la ·
paşe.
Dum itraşco-vod ă, v ăzind că de la Poartă i i zti. băYăscu cu răspunsul J :l
pentru B r ancoveanu l-vodă, au i nceput a gindi că doar a u pri nsu Y este Brdn
covean ul-vodă şi ş-au t o c m i t lucrul . Şi ştiindu-l pe Br ancovean u l-vodă m a re
neprietin şi socotindu că de i să va t i m pl a neo m a zilie nu Ya fi bine d e <l insul
şi văzindu că atuncea trăgea t oată creşt inătatea b u c u r i e şi ne d ej d e creştinilor,
adecă a moscalilor, au început şi el a să ag.i unge cu creştinii şi a - i i nştii nţa
de la Poa r tă Şi aşe cu m e şterşug au scris la Poartă, ca să-i dea voie să să
.
facă a să agiunge cu m o s c a l i i şi ce ari Yidea şi c e ari i n ţ ălege . d e t oa t e să

facă şti � e Porţii . Deci i veziriul, gind indu că rn fi drept P o rţ i i dalu-i-au şi ,
acea voie.
Apoi Dumitraşco-vod ă, lu un du şi acea Yoie de la Poartă, şi mai fără de 1 '1
siială au î nceput a să agiu nge cu m oscalii. Şi să t im p l a s1i. d e ana la Poartă
şi un c api c h i ha i e pre anume I a n o , foarte 0111 dr trrnbâ şi pre mare telpiz şi
poate fi că-ş şti ia şi mai denainte vrem e voroava. c ă c u rneşterşugu l acelui
c a pi ch i h a i e lua cărţ ile de la solul m oschicescu, ce era i nchis in Ed icu la, şi
le tri im it ea la Dum i traş c o -v o d ă şi Dumit raş c o -v ocl ă le // triim ite l a i m păra t u l f. l:!ti
Moscului. D e c i i cu acel feliu ele credinţ ă şi slujbă au agiunsu 5 0 Dum i tra şc o -
39 Volcovsc · h i i / Voncons! ' h i i 4 0 asupra / a H p11 t 11 l / s l ;1 t u t 4 � l em e i 1 1 l os' t i i / l em e i 11 4 3 c e / :;; i

44 i �a p o i 45 vri_n d s � adeverească m a i b i n e / n u i - a u ! ' l'ezu t , c.: e 46 de a i l 1 1 i fd r olae 47 iarhi
48 d msul 49 l e 0 0 ag111ns11 / c i"1 d z11 t
115
vodă î n mare c instP şi dragoste l a Petr Alex ieviei, împăratul Moscului. C ă
altul ninw nu cu teza a face aceli sluj be, că era solul în mare pază.
15 larâ p<> aceea nemP mu ntenii nu şti ia pe � tru sluj be �� ce f ăce�. Dumi
_
p . '!10 trasco-nJdi'i moscalilor, niei d in boieri i moldovem încă nu ş t u a. Ş1 scrua mun
51
teni0i dP r<l. ll de Dum itrasco-vod ă la moscali, iar împăratu l l\ l oscului văzind
sluj beli cP-i făcea /)wn it�aşco-vodă, nici de cum nu-i credea .
IG Aş ijderea , pre aceea \Tem e, fiindu mitrop � lit ţărî i pă� in ţ ele c'! ir Gh e
_ _
deon, l n nl. seri ia şi cu ..\ ntiohii J ora hatman ş 1 cu a lţi b01er1 m_ar1 d e rau
pentru D u m itrasco -vod ă la m osea li, să nu-l crea ză, că el este ca ŞI un turcu
5 5
si t ine cu turc ii.' Dar ei au cl zece mii de oaste 2 şi zaire 3 şi să t rim iţ ă împă
�atul cinsprăzeci m i i de oaste să lornsc ă podu l de pre Dunăre, să-l strice ş i
s ă bată t o t Bugeacul. I a r împ ăratu l. văzind slujbeli l u i Dum itraşeo-vodă,
nici de uneli nu-i asculta.
l� Împăratul l\losculu i văzin<l că tătarîi au prădat î n ţărîli lui, chiematu
54
ş-au prr t oţi sfetnicii săi , de au stătut la sfat, ce vor fa�e . . Decii unii sfă
5
tu ia să margă împăratul cu toat ă put erea asupra Crî rnului " ş1 să lasă o samă
de oaste la Chiov pentru apărare, de ari m erge cineva asupra Chiovului,
56
iarâ unii sfăt uia să margă pe '..'l' i pru pănă la Vozia şi să ia Dunărea în sus
5
de la Cetat e(a)-Albă şi să cuprind ă Dunărea, iar alţii 7 sfc"ituia să margă J p_e
\'ist ru in şz ios la Tighine. Dar împăratul n-au priimit sfatul nici a unor� "8
şi au dz is că la Crîm va lăsa oaste şi împotriva Yoziii n1 lăsa iară 59
a lt ă
oaste, iar la Tighine nu - i bine aşe î ndată să m argă să o i a , că-şi v a răni
oaste(a) şi apoi cu t emeiul t urcilor nu să va putea bate . Ce pre Tighine o va lăsa
in urm ă şi va merge drept la pod , i mpotrfra veziriuiui, să-l bat ă, c ă apoi
lesne va fi a lua pre urmă şi Tighine. ,.Că zaire 6 0 ne va scoate Br âncoveanul
vodă, că ase să adevereste si ne va iesi î nainte cu tri izăci de m i i de oaste
si este să �mi iasă cu Br an'c oveanu l-v�dă doaozăci de mii de oaste sirb i s i
lesii încă vor s ă n e dea t riizăci d e mii de oaste s i d i n Moldova iară seri�
b�ierii că sînt gata zece mii de oaste şi are şi el c� triizăci-patruzăci de m i i
d e oaste şi n e v a agiunge atita oaste". Şi aşe, c u aceste nedej di, ş-au pornit
împăratul greimea oştii lu i in gios, de la ce t at e de la Riga .
lS Dumitraşco-,·odă dacă a u simţit pre boierii carii îl pîrîia la Moscu, a u
p.211 mazilit 6 1 pre A n tiohii fora hatman ul şi pre Ilie Catargiu! v istiernicul şi au
6 6
pus 2 in locul lu i A n t iohii ]ora pre I o n :\eculce spătariul hatman 3 şi în
locul lu i Ilir Cartaş!iul au pus pre Stefan Luca vistiernic mare.
19 Dumit raşco-vodă chiemîndu-şi boierii sâ i, au î ntrebat sfat dzicîndu c ă
moscalii să pogoară asupra ţării, ce vor face, ca s ă vază cine c e v o r d zice.
f. l D Dar el să le spuie adevărul. că este agiunsu cu moscalii, nu spu nea . Decii //
boieri i nu-l credea pe Dumitraşco-vodă, gindi ia că ţine cu turcii. Decii unii
din boieri dz icea aşe : să să dea vodă î n gios spre Fălciiu şi pre doamna să o
trimiţă pre Oituz. iar alţii d zicea să o triimiţă spre Bîrlad, iar alţii d zicea
spre Foc şan i, pănă să vor bate turc i i cu moscalii şi care parte a birui , cu
64
aceea să ţie. Şi au rămas să tri m iţă pre doamna şi cu giupîneseli pre Oituz,
iară vodă cu boieri i să purceadă în gios spre Fălciiu . Şi cum s-au pomenit 6 5
5 1 impăra t u \ :\[osc u l u i / :\loscal u l 5 2 ga l a 53 za ire / za ha r a 5� săi / l u i 55 asupra Crîmul u i / la

Crîm _5� să -şi d uy ă za hara pe a p a �iprnlui, şi de la Yozia 57 alţ ii / u n i i 58 niri a u n ora/ne
mărn1 oa ş1_ 6 0 za1re / z ahara 61 b o i e r i i carii îl p î r î i a la 3I oseu, au mazil i t / Antiohie J ora
h a l f!la � ul că-l p îreş � e la :\I ?scu. I - an m a z i l i t 62 a u p us / m-au p u s p r e m ine 63 în l ocul l u i
.\n t.1oh 1e 6 � p re / l a 60 pome n i t / l oc m i l
116
acest lucru au şi inceput unii din boieri a-ş răschira casăli lor, cine 6
cum putea
şi ales unii a să agiunge cu moscalii, precum mai sus s-au scris 6 •
Dumitraşco-vod ă au triimis sol pre Luca vistiernicul la moscali dzicîndu 2 0
că-l triimite iscoadă şi au scris şi la turci, f ăcîndu-le ştire . Decii Luca vistiernicul
au găsit pre împăratul .Moscului aproape, în Tara Leşască la I eroslav, la
o nuntă leşască a unui domnu mare. Şi aşe au aşedzat cu împăratul d e au
făcut legătură. 6i 67
Tara �Ioldovii , �istrul să-i fie hotarul şi şi Bugeacu l şi 67 toate 2 1
cetăţile tot a Moldovii să fie, precum au fost mai mai înainte vreme, numai
deodată prin cetăţi să aşeze moscali oşteni pănă să va î ntemeia ţ.ara, iară
apoi să lipsască oaste moschicească . Bir să nu dea ţara nici un ban, pre domnu
să nu-l mazilească împăratul pănă la moarte şi pre urm ă din fiii lui să fie,
pre careli ş-ar alege ţara. �eamul lui să nu iasă din domnie, numai cîndu
s-ari haini sau / cînd ş-ar lepăda lege(a), atuncea acela să lipsască şi să puie
din fratii lui.
P;e boieri să nu -i mazilească domnul din boierie pănă la m oarte sau cu 2 :.!
mare v in ă să-l scoată. Vama ocnii şi a altor tirguri să fie vinitul domnilor, p .:21:2
iară altă dare să nu fie. l\1azilii şi mănăstirile să-ş stăpînească ocinile, moşiilr
şi ncinii săi şi să-ş ia şi desetin ă de stupi şi de mascuri şi goştin ă de oi 68
de pre moşiile sale. D zece m i i de oaste să fie tot gata î n ţ.ară şi împărăţia
să le dea lefe din vistieria împărătească, din stoliţă. Din moscali să nu s(ă)
amestice la boieriile l\foldovii, nici să să însoare i n ţară, nici moşii să nu
cumpere . Domnul pre boieri să nu fie volnic a-i pierde 69 fără de sfatul tuturor
şi f ără de iscălitura mitropolitului. Iară cătră aceste i-au dat şi tit de domnie,
să să scrie mai de cinste şi mai sus după cum să scriu domnii acum , iară
titul ase îi era :
„ Seninatul domnu a l Tării Moldovii. sarnoderjeţ adecă singur stăpînitor '.!3
şi colega tor 69a adecă prietin Tării Moschiceşti", iar nu robu supus, care acest
nume este puţin oarece mai de gios decît a unui crai, care să cheamă lăti
n eşte 70 sirenis 7 1 , iar leşeşte osvencionii iasniişii 7 2 , iar moldoveneşte pre(a) lumi-
nat. Aşe i-au dat tit împăratul întru acest chip, ca să să scrie domnii l\foldovii .
Aşi j derea nici de cum pace 1}foscul cu Turcul să nu facă , iară de s-ari 2 -'t
tîrnpla să facă pace, să rămîie Moldova ia r suptu stăpînirea turcească / / f. 1 2 8
atuncea să aibă irnpăratul moschicescu a da l u i Durnitraşco-vodă doao părechi
de curţi in stoliţă şi moşii pentru moşiile din Moldova şi cheltu ială pre zi
în toată viaţa lui şi oamenilor lui să nu-i lipsască. Şi de nu i-ar plăcea
acolo şi s-ari trage într-altă ţară creştinească, volnic să fie a merge şi alteli
multe ca aceste. Şi pre aceste poncturi au giurat t are împărăţia l\fosculu i
şi au şi iscălit mai gios testamentul şi i l-au triimis pre Luca vistiernicul. Şi
au scris lui Dumitraşco-vodă să să găteze şi să iasă întru întimpinarea oşti i
moschiceşti la N istru . Ia r de n u va ieşi la Nistru înaintea oştii şi va aştepta
pănă ce să va bate cu turcii şi i-a birui, atunce, ori să să închine ori să nu
să mai închine, că atuncea multi domni vor fi 7 3 • Că scrisese Dumitrasco-vodă
pre Luca vistz:ern icul de-i făcu�ă ştire împăratulu i mosch icescu că o�ste tur
cească este multă, trii-patru sute de m i i şi puşci man:, tunuri, patru sute, tot
tunuri mari şi tătărime este multă. Ş i în Ţara Moldavii nici trii m ii de oam en i p . 2 1 3
68
scris / pomeni t 87 cu 88 desetină de stupi şi de mascuri şi goştină de oi / desetină şi g oştină
de oi şi de mascuri şi de stupi 89 orice greşală ar face 99a colega tor / colegat 70 acest nume
7 1 sirenis/sărenis, iar sloveneşte să cheamă predsfeliişe 72 osvencionii iasniişii / eşnio
srinţunii 73 vor fi / s-or afla
117
dl' oasl<' gnj i{ i bin r <'ll ar111 f' n u sin i, şi p l i n e i n ţ1uă n u : i , n ic i atu � cea la ��
ne n ie l ' H n c PPH , nu pot o a m e n i i s<\ c are d e tăt a r i , c ă - 1 rohăscu ş�
oamenu
f u g la piid111"i ş i e l n u po at P s1c\ s tl i rn · h i n e a ş e î n d at:\ , c ă s i nt ă
t_ ta:h. ap�oapc_
ş i - i ni r rn b i \ a ra . Dar i rn p1\r a t 11 I :\ l osc u l u i au răspu nsu L 1 1 e 1\1 v istiern i culu i
})l'Pl' ll ll l 74 e u tăt arii s - a u a g i u n su ş i n u vor rn h i , n i c i or pu_t e a : şi oaste ar�
m u l tă, n u să m iară f'/ c\ p t u r e i şi pre / zaire 75 d e v ite şi d e p i l ll P va d a h a_ 11 1 ,
n u Y a h m î n d a r c ă s i l a Br â n c n vea nu l - v m l ă a u tri i m is b a n i s i a r e n e d e j d e
c ă - i \"a sco a le z i1·e 75 d P agiu n s u . Ş i aşe, cu a ce a st ă toc m a l i. s - a u î ntors �
�
L11 ca Y ist iPrn i c h l de la î111păratul ill os c u f u i la D u m itraşc o - v o d ă . a d u c î n d 111 1
Hld 1l. d e l a i rnpiiratu l d a r 1 1 1· i , u n l e ft d e aur c u d ia m a nt.u r i , cava l Prie , pecet e
gripsoru f , pajora ş i c î ţ i Y a sobo l i ;
î rn p 1-11·ătP n s e i'l , . .
:!5 D u m it ra şco - v o d ii a t u n c e a sta i n c u m pe n e 7 1, de socotua, c u m al'l a c e " �
să fie m a i b i n e , că să să d e a î n gios să tem e a î n g i o s să n u - l pîrasc ă cmev a . .
s ă - l apuce t urci i s1\ - l m a z i lească, să s ă d u c ă î rr n i n t e J. m o sc a lilor l a N i stru i a r ă .
să tenwa l'1l , sau v a putea s i\ scape p ă n il l a � istru de ţ a r ă s a u b a , c ă a c m u _

_
s o s i s ă ŞerPm <'t fcfdmarşa/ l a '.\ istl'll . Aşi j d erea ş i p e n tru ţa r·ă să temea s ă n u o
prade tăt arii. ce st a si să m i era c u m va face. Ce au socotit s i a u scos t u i u
r i le s i corlurile a fară 0d i n I a si 7 8 • u nde sîn t a cu m c urt i l r dom n r.;t i la Frumoasa,
c a s'ă m a i c h i Y ern isască l u'cru l ceva î n a i nt f' . să �'a d ă o a m'e n i i că purcede
in gios l a oast e . î n a i n t e(a) n ziriulu i . P e ntl'll c ă Şerem et fe l d u m arşal 79 a g iu n sese
c·u o sam ă de oast e m oschicească la \' istrn s i socoti ia D u m itrasco-\· o d ă c ă
n1 m erge Şeremet df' gra b ă in gios . de va a g'i u n ge î n Bugeacu , Şi Ya î n c ep e
a să b a t e 1> o e n t ăt a ri i . Ş i e l s ă va m a i z ă b ă v i a s ă găti la l a ş i s ă rămi ie î n
f. l :2 9 u r m (t . c a S '.l Y a z ă c u m \·a m erge oa ste(a) 8 1 l u i Şereme t . //
:2 ti A ve a gri j e ş i de t ur c i i b a l g i i ce era în Iaşi trăitOI' i . v ăz i n d n că m os c a l i i
au î n t ra t î n ţ a r ă ş i D u m i t raşco-vodă n u m a i p u r c e d e î n g io s , s ă n u priceap ă
c ă este hai n . Şi au socot it Dum itraşco - v o d ă ş i au scris o carte l a paşe d e
Tigh i n e , precum m o scalii a u trecut i'\ istr u l i n ţar ă pre l a Sornca ş i tmc i i
p . 21 1
h a l g i i t ot ŞPd i n l a ş i ş i l e spune ş i Ic d:::. icr s ă s ă răd i c e d in I aş i , s ă s ă d u c ă
i n g i o s , şi e i n u vor s �\ s ( ă > d u c ă , ş i poate pentru d î n ş i i i nţăh'gi n d m o sc a l i i
c ă sînt i n l a şi s ă n u sloboază podgh i a z , s ă - i strice ş i pre <l i n ş i i ş i t î rgu l .
C e s ă tri m i ţ �\ m ăria-sa paşe u n agă a l u i s ă - i r ă dice d i n I a ş i . c a s ă n u f a c ă
n r o b e l a tării s i tirgu l u i .
D ec i i ' paşe ' au făcut r ăspu n s u l u i Dum itraşcn -\·od ă c ă î n c ă tot n u e st e
nem e s ă - i tri m i ţ ă s ă - i r ă d i c e , i a r ă c i n elu a ş t i e l n e m e(a) a c e e a a triim ite d e - i
v a rădica ş i l u i i n c ă î i v a scrie atu ncea d e a m erge 8 2 cu oa ste( a ) l u i l a Tighine.
A cest răspunsu au v i n it lui D um itraşco-vodă82 a în tru o :::, i pre a m i a z ă - z i . l ar ă
d upre a c e e a , d a c ă au t recut \Teo trii-pa Lru ceasuri tot î ntru aceeaşi z i a u şi
sosit o c a rt e d e l a l\Iogil d e s ăr d ar i u l precurn a u v ă z u t un t urcu m a r e c u vreo
t riizc'lc i de oameni v i i n d el e olac laşi ş i pre a lţ i turci 83, iar c a vreo t r i i s u t e
d � oar�1 e n i 8 4 au purl'es d i n Tig h i n e î n s u s : ., N u ştiu l a I a ş i m ergu , a u a iurea '" .
Şi � etr n d cartea d e la săr<lari u l , n -au t recut u n c e a s ş i a u şi n em erit u n · sluj i
t orm de l a c ăpi t a n u l c e era p u s d e stra j e l a Prut, d i n d v este l u i Du / mitra şco
v_o d ă prec u m u n turcu mare c u vreo tri izăci d e cu . m e n i v i n e d e l a Tighine 85
�
şi_ l -au �sat t recî n d Prut u l . I ar m a, i pre u r ,n ă au s o s it* î ns u ş i sîngur c ăp itanu l
T1moftu, ce era de straj e . d z ici n d u că a u v i n it cu a c e l t urcu d impre u n ă p ă n ă
1 a Ar o n -vodă şi acolo i n eimpu a u d e sc ă lecat s ă m i i e . Ş i i - a u a u zit a c e l căpi-
- ----
" � p rec u m I d .75 za ire / za hara 7 6 rn m p e n e / c 1 1 rn p ft n i't 77 face / nemeri 78 s p re B a l ica

79 l e l d u marşal I le!· t u - marşa l l( ' 8 0 ba l e / l o v i 8 1 oas l e(a) / t a b <-tra 8 2 merg-e / Ye n i s2a d e l a paşe 83
p u rc e d z î n<l 8� :;; i 00 de o l al' "' :;; i
118
F. 1 5 9 a manuscrisulu i «Mihail»
1 19
tan vorovind t urc ii Pi în d P Pi 80 : S i1 ne m i necăm niîin i dimineaţ ă, să-i prin
••
dem pre toţi " . Şi n-au înţ ăle s bine prP c.ine să.- i p rind_ă, _P P � !r u c� t u_rcii v � ro.
viia p m lru caii lor să - i prindii a doa ::.1. df' dun in ('(lţa ŞI v1 1ndu 1 � amte cap ��
lan u l au spus lui Dum itraşco-n idii. şi auzindu vodă, au socotit 87 c ă a i i
viindu 88 cu mazilie.
Atuncea Dum itrasco-n1d ă auzindu si văzind acele şi văzindu că-l
ehiam ă paşe Ia Tighine, ' s-au temut că-i vi�e mazilie, pre �uindu-şi c ă �-ar fi
pirit Iordachi R usăt vorn icul la paşe Tighinii c ă este . ham , pe ntru c a„ l or �
dachi vorn icu { îl ştiia pe /Jum itraşco-vod ă c ă s-au agrn nsu _cu m � scalu. Şi
d zicea vod ă : „ \ u estP alt lucru, fără deeît numai lordachi vorn icul m-au
pirit la paşe de TighinP" .
2!J A tuncea îndată au 89 trii m is vodă d P au făeut spai m ă î n tîrgu să să pă
p .:!1 5 zască 9 0 c ă vine un podghiaz mosch iceseu să lovască tîrgu l. Decii s-au făcut
mare spaim ă noapte(a) în turcii balgii şi în tot tîrgul şi fugiia toţi earii cum putea,
de s-au umplut toată ţ.ara de spaim ă şi ş-au pornit ()odă şi pr� doamn a-şi
la Cetăţuie. I a ră vodă au încălecat de au purces î nainte(a) acelm turcu mare
a gă // Cf v m i ia eu triizăci de turci ş i de a videa că vor să-l m a zilească, să- i
91
taie pre toţi. Decii m ergindu şi aflîndu-i pre cîmpu, d incolo de Aron-vod � ,
au n ăvălit de i-au pri nsu pre toţi şi au î nceput a-i lega . Atuncea au g �sit
la aga 92 cărţi le paşii ce scriia să rădice pre turcii balgii, să-i ducă la Tighme,
iar nu de mazilie. Decii cetindu Dumitrasco-vodă ' c ărtile, fiindu lună, s-au c ăit
ce au făcut şi poroncindu să- i sloboa ză pu turci şi 's ă le dea î n apoi ce le-ar
f i luat, au şi început a-i m u stra cu ce treab ă de m î n ei pre cîmpu n oaptea
la o vreme c a aceea* , fiind lucru de nepace, şi nu i-au făcut lui ştire şi el s-au
gîndit că este podghiaz moschicescu. Şi i-au triimis la laşi cu u n om a l lui
de le-au dat gazd ă. l ară Dumitraşco-vodă s-au zăb ăvit toat ă noaptea, f ăcîn
du-s<ă) a c ăuta 93 podghiaz şi a doa z i iară au vinit la laşi. Decii atuncea,
la prinsoare(a) acelor turci, s-au tîmplat de au perit u n turcu de moldove n i .
Deci i v o d ă au stăt u t cu a c e l agă d e au î mpăcat lucru l pentru acel turcu
94
şi pentru altel i ce d zicea tmcii că le m a i lipsăscu , atuncea noaptea cîndn
i-au prinsu. Şi i-au dat acelui agă Dumitraşco-vodă o mie <l P lei d zicînd şi
95
turcul aga că a lui vină Pst e , pentru ce au mas pre cîmpu. Şi f ăcîndu- i
vodă răspunsu la paşe , s-au dus la Tighine.
30 Scris-au Dumit raşco-vodă şi la Poartă pentru aceasta, precum s-au
t împlat primej die de au perit un turcu, mîindu la cîmpu, şi el s-au gîndit
că doară este / podghiaz m oschicescu. Şi i-au vinit răspu nsu de la Poartă
să fie fără de grije că n-are n ici o vină, m ăcară şi pre toţi de i-ar fi tăiat,
că au fost vina lor, pentru ce au vrut să mîie noaptea pre cîmpu la vreme de
n epace.
31 l ar ă dupre aceea , Dumitrasco-vodă s'- au m utat în Cetătuie de sidea.
p .21 (j Iară sluj itorii ce awa şidea la c�rturi , unde sînt acum curţii� domne Şti, la
Fr� moa �a . Tara să bejenisă d intru acea spaim ă ce să f ăcus < ă), boierimea m a i
toţi .f?gi� < ă) ?� pre lingă dinsul, d e - I lăsas<ă) singur, socotind u n i i c ă s ă v a
m azili dm pr1crna turcilor, altii socotiia c ă v o r vini moscalii s i v o r l u a tara
şi �rn va m a i fi Dumitraşco:vod ă domnu stăpin. Bucateli să scumpisă î n
I � şi, c � 1'. u � ducea n i m e n ici d e o parte, fiindu bejenii. Zlotaşii fugiia c u banii
ŞI la vIStierie nu aducea, în nedej d e(a) moscalilor. Sluj itorii numai ce rămăsese
66 d z icind 67 s oe o l i t / dzis 66 a f i v i i n d u / Y i ne 69 �i !l o c u m 9 1 d or m i n d 9� �i * aceea / acea s t a

93 căuta / eerea !i� a l l el i / a!'ele 95 pe n l rn l'L' / r <"1 e i
1 20
Yl'PO cinci-şesP steaguri de lefecii şi siimenii din curte, iară alţi sluj itori de
ţară, cine cum putusă, s ă dusese şi nu mai viniia nici la o sluj bă. Şi feliuri
de feliuri de spaime umbla.
Socotit-au atuncea Dumitraşco-vodă să-ş pornească pre doamna d e la 3 :!
Cetăţuie 96 cu lordachi Rusăt vornicul, impreună cu giupînesile, iar vodă
cu boierii şi cu acei puţini sluj itori să purceadă în gios spre H uşi, să zăbă
vască acolo, păn ă vor agiunge moscalii la Bugeac de se vor bate cu turcii,
să vază prrcum să va alege. Şi au ales o sută de siimeni cu doi bulucbaşi
m a i de ere // dinţă şi9 6a i-au giurat şi le-au dat lefe şi i-au suit în Cetăţuie, f. 1 3 1
s ă purceadă c u doamna. să fie d e paza e i . I ară celoralalţi siimeni c e răm ăsese
la c:orturi nu le-au dat lefe bani gata , neavî nd u de u nde, ce i-au orinduit
la zlotaşi, la ţară, s ă margă să-ş strîngă lefeli, şi de la corturi să m a rgă la
curtea domnească să fie de treaba curţii. Şi a doa zi vrea să-ş pornească
prr doamna şi apoi să purcează şi el i n gios spre Huşi. Iar siimenii acei de la
corturi, văzindu că nu le-au dat şi lor lefe bani gata, n-au vrut să margă
la* curtea domnească, ce au luat steagurile şi au purces din şes la Cetăţuie
cu zorba, ca să-ş ceară lefeli. Iar Dumitraşco-vodă văzindu-i ·că vin, au pu s
d e au închis porţile Cetăţui i şi au vrut să le stea împrotivă cu siimenii cei
ce-i !.!'iuras(ă). Şi mai a vea şi neo şesedzăci de oameni ce-i a dusese 97 cu
<linsul din Ţarigra d şi au triimis98 şi la lefecii să î ncalece să vie.
Atuncea siimenii cei cu zorbaoa au vinit pănă la Poarta Cetăţuii şi , 3 :�
văzindu c ă au î nchis porţile şi nu-i lasă să î n tre înlăuntru î n m ănăstire p .21 7
în Cetăţuie şi le stau cei dinlăun tru împrotivă şi lefeciii vor să vie 99, n-au
Yrut să s ă apuce de gîlceavă şi au î nceput a grăi cu binişor şi a să ruga
să le dea si lor lefe.
Atun�ea Dumitraşco-vodă să spăriase şi au prinsu pre bulucbaşii lor 3 �
î nlăuntru şi i-au bătut 1 00 cu buzduganul şi încă pre unul l-au lovit cu sabia ,
d a r n-au murit. Şi aşe s-au potolit acea gîlceavă şi s-au dus la straje a cr i
siim tn i î n curtea domnească unde era orînduiţi./
Şeremet feldmarşal din Soroca de la N istru nu să mai pogorîia in gios 35
să margă la pod la Dunăre, unde îl orînduisă împăratul, că să temea că avea
oaste puţin ă, ce pre cătinel să trăgea pre Nistru în gios.
Dum itraşco-vod ă văzind aceste lucruri, că au rămas mai singur, şi :36
îsi caută cines chivern isala lui, si bani de cheltuială nu avea m a i mult <lecit
dzece pungi de ban i, de toţi ba�ii lui, că nu avusese vreme să stringă, nici
era lacom , precum mai sus s-au scris,
schimbat-au socoteala într-alt chip , să nu mai margă în gios la turci, 3 7
-temîndu-s(ă) să nu-l mazilească şi apoi a f i greu de dînsul, dzicînd c ă toţ i
fug şi iş caută chivernisala sa şi a casălor sale, ce el î nc ă îş va căuta chiver
nisala lui. Şi văzindu şi pre siimeni cum s-au buzurluit, nu s-au mai încrezu t
să �ă despartă de doamnă-ş şi să o dea în laturi, ce pre taină au triimis
pre Procopie c ăpitanul şi pre Dimitrie aga 1 0 1 la Şeremet 1 02 feldmarşal, scriind
ca să-i triimită în grabă vreo doao-trii mii 1 03 de moscali aicea in Iasi ' să-i
fie de apărare 1 04 , să nu-l apuce turcii să-l m azilească. '
lară Şeremet feldumarşal, dacă au simţit, foarte tare s-au bucurat, şi indată :38
au ales pre Cropot bregadir cu trii mii de oaste moscali 1 05 şi i-au pornit
96pre Oiluz 9oa şi / de• la I in 97 ce- i adusese I aduş i 98 lriimis / răpedzil 99 vor si"t vie / in('aleri"t 1 00
bătut / uci.s 1�1 slugile lui c,redzu te 1 02 la :\I ? vilitu 103 doao- trii / 4 OOO 1 04 de a părare/are l1 o5 şi
_
pre Ch1gl11ec m, cu u n p olc de m oldoven1, ca vro 500 de moldoveni, ce sluj ie la moscali
J 21
� 0�
i n a intP l a I a ş i . Del· i i a g i u n g i n d u Cropot brPgM1 r l a P : u t , . �u t ! ·iimis
1
i n a in t P d i n d stire l u i Du m it ra sco-vod ii ea să trum1ţa
. . _ gr1Jasca p o d u ri
' sa
�
la Z a g ra n c e , �ă t reacă.
: J �' :\ t n ncea au sosit ferm a n de Ia veziri u l la Durn itraşco-v od ă, să i n c a fpee
p . :! 1 8 sii m a 1·g11 s<l pr i n d i'i. pre Brâncove a n u ) / v o d ă . Ş i au seri � vcz,iri 1 1�ărţi şi I:i
/- ! l_
_
f. I : 1 :.! s o l t a n u l de B u g e ac u să d ea lui D u m i t r a ş < ' o -vod ă o r i c i ţ 1 l{tta r 1 1 - a r . treb11 1 .
. \ l u n eca a u stiutu s i b oier i i 1 07 e ă a u fost scris D u m itraşco- vo d i't f' ă n e m os
t·alii, c l'i b o i e i i tot gindiia eii or purcede I OR i n g i o s spre H u şi precum au fo st
� ,
sfă1 u it 1 09 . I ară d a c ă au 1 1 0 i n t ăl e s c ă a u sosit mos e alii la Pru t . m u l t s -au
·
1 1r 1 ·
m ierat 1 1 1. A tuncra hatman ul Ion Neculce. fiindu hatman , au d zis 1 2 I u 1 'JU/ll l -

· ·
11
traşco-vodă să serie să să întoarcă m oscalii inapoi şi să p u r ceadă să m a rgă 3 •
1
precum scrie veziriu l , să p r in d ă 1 4 pre B r ân cO\·ea n u l - vodă şi să să l a s c'i. de mos
cali, c ă poate să-i bată tureii şi tătari i or l'O b i ţara . puind 1 1 5 pre Dum n e ze18 u
6
m artur eă ase i-au 1 1 d z i s si tare au 1 17 st ătu t. ca doară l-ar putea i nt oaree 1
1
pre }Jum itrdş co-vodă . Şi n- � u 1 19 put u t şi i n e ă c·u m i nie au 2 0 r ă s pt� n su hat
manului Ion dzicîndu că „voi vă c hi v e rn i s i ţ i cu toţi i . ca să răm i n Pţ J la creş
t i ni, ş i numai eu singur să rămiiu pentru voi la păgi n i : c ă v -am v ăzut eu
cred in ţ a voastră că a ţi f u git toţ i şi eu a m rămas singur : pen tru ţară, nu o
vor prăda tătarii, că moscalii acum s o să s cu şi eu şt i u prea bine c ă ·nu vor
bate turc i i pre moscal i" . Decii v ăzindu 1 2 1 hatmanul Jon c ă i-au 1 2 � răspunsu
aşe, cu scîrbă, s-au 1 23 t em u t a-i mai răspunde. ca să nu cun1Y a c H ză 1 24 î n
neo p r i mejd i e a Yietii.
40 ;\l ăcară că mul ţ i d zicu precum că 1 25 hatmanul Ion l-ar fi i nde rn nat 126
p c Dum itraşco-vodă să să î nchine la moscali, dar grăiescu cu n ăpaste 1 27 , c ă
atuncea era toţi / creştinii bucuroşi moscalilor, nu numai 1 28 hat m an ul ion .
Că scriia alţii mai denainte vrem e d e chiema pre moscali mai denainte deci!
Dumitraşco-vodă, muntenii, sirbii, m oldoveni i 1 29, precum mai sus s-au scris.
:\umai n eprietin ii hatman ului Ion, pizmaşii. zavistnicii scorniia asupra 1 3 0
hatmanului Ion ocară şi oameni i c e i proşti 1 3 1 credea că este aşe 13 2 •
41 Chiematu-s-au atuncea Dumitrasco-vod ă pre boierii săi, citi m a i răm ă
p .219 sese pre lîngă d i n s ul, numa i aşe sprintin i, anume pre "Nicola � Costin vel
logofăt şi pre I ordachi Rusăt vornicul şi pre Ion Sturdze vornicu l �i pre Ilie
Catargiu} 1 33 vist<iernic) şi le-au spus precum au chiemat pre moscali şi au
vinit de trec Prutul l a Zagarance. Atunce 134 b oierii, auzind 1 35, au răspunsu 136
cătră vodă şi au dzis : „ Bine a i făcut, m ări a -ta , de te-ai închinat, c ă noi ne
1 06 tri im is / răpedzit 1 07 au ş t iu t şi b oieri i / am ştiutU şi eu 1 08 b oier i i tot gîndiia c ă or

purcrde / eu Lot glndiem(1 c ă om purcede 1 09 au fost sl'filuil/sfătu isem 1 1 0 au/am 1 1 1 s-au
m ierat / m-am m ira t 1 1 2 au dzis / şi am dzis 1 13 s[1 purceadă să margă / sr1 mergem
l H prind;'.'1 / prindem 1 15 puind / p u iu 1 16 i-au / i-am 1 17 au / am 1 18 I-ar pu tea î n t oarce /
I - o i î n t oarce 1 19 n-au / n -am 1 2 0 au/m i-au 1 2 1 şi eu 12 2 i-au/mi-au 123 s-au/m - a m 1 2� cază j
cad m eu 126 I-ar fi îndemna t / I-am îndem na t 127 şi ca n işte oameni ce nu pricep şi n u
ştiu 1 28 eu 129 cu clţi a n i m a i nainte ! 13 0 me 13 1 şi neprie t i n i şi cei nepricepu ţ i 1 32 dar eu
taina stăpînulu i , căru ia i- amii mînca t p i ta, n-am putut-o descoperi, u itindu - m ă l a St'ln ta
Scriptură, ce au dzis îngerul cătră Tovie d zicind : „Taina împăratului să o acoperi, iar
fap tele lui Du mnedzeu Ia ară tare să le mărturiseşt i" . Ce şi eu n-am vru t să m ă facii al
doile I u dă sau să-l viclenescu, să fugii de Ia <linsul. Ce de-aş fi făcut aşe, ee laud-aş //
( p . 2 1 9 ) l'i dobindi t ? Ce numai osindă de l a Dum nedzeu şi ocară de l a oamen i . Iar eu
aceste răbd indu-le cu d reptate, den toate nevoile am scăpat, care le-am tras pre strîm
b ătate în 9 a n i . Ce in tru aceste ce mi s-au lnlîmpla t m - a m lăsat t o t în n ădej dea lui
Dumnedzeu, păn'm-au scos, precum mărturiseşte David prorocul, psalom 39 : „Răbdindu
am aşteptat pre D omnul, şi mi-au luat amin te, şi au ascult a t ruga me, ş i m-au scos din
groapa palimilo� şi din t i na cea adîncă, şi au pus pre piatră picioarele mele", i proci
133 vei 13 4 toţi 13a s-au bucurat şi 1 38 cu bucurie
1 22
temrm că ti-i duce la turci. Şi aşe avem gindu, că de te vom videa că
m ergi la turci. să te părăsim ş1_ să ne ducem să ne închinăm 137 la moscali".
Şi le părea bine.
Sumai fodachi Rusăt vornicul au d zis atuncea : „Te-ai can grăbit, 4 :2
m ăria-ta, cu chiematul moscalilor. Să fii mai ingăduit, m ăria-ta, pănă l i
s-ar fi v ăzut puterea , cum l e - a m erge". R ăspun s-au Dumitraşco-vodă d zi
cind : „ :'\ u mai era vreme a m ă mai chivernisi, temindu-m ă ca să n u mă apuce
turcii. I ată că şi din dumneavoastră m -aţi părăsit o samă._şi n u sînteţi într-un
cuvint si i ntru o credintă cu mine".
A tuncea gătindu-s( â. ) 138 Dumitraşco-rndă î ndată 139 au // purces î nainte(a) 4 3
m o scalilor, la Prut. Şi s-au î mpreonat cu Cropot bregadir şi au vinit c u din- f. 1 :33
sul i n gios pre J ij ie, pănă l-au trecut J i j ie şi Bahluiul ş i l-au lăsat pre Bah-
luiu, din gios de I aşi, la podul lui B itcă, şi acolo ş-au pus obuzul, dindu-i conac
de toate ce i-au trebuit lui si ostii lui.
Şi luundu-şi Dumitraş� o-v � d ă doi căpitan i cu doao steaguri de draguni , 4 !.
s-au intorsu de sară l a Cetăţuie, unde î i era doamna. I ar pre 1 � 0 I on �eculce p . 220
hat:nanul pănă au umblat Dumitraşco-vodă l a Prut, l-au 1 4 1 l ăsat să fir de
pa za doamnei la Cetăţuie 1 4 2 , că se temea să nu lovască n iscaiva turci pre
doamna î n urma lui. l ară a doa zi venit-au şi Cropot b regadir numai cu u n
steag de draguni l a l aşi ş i l-au cinstit Dumitraşco-vodă ş i l-au dăruit ş i
au u m b lat p i n curţile dom neşti şi prin toate m ănăstirile de le-au v ăzut ş i
de sară iară s-au întorsu la obuzul său, la podul l u i B itcă.
Atuncea moldovenii, cum au văzut moscalii, precum sintu i nv i"iţaţi 4 5
la jacuri, cîndu vădu cite � lucru buzurluit, au şi purces, unii cu poroncă,
alţi i m fără de poroncă, a-i tăia pre turci şi a-i robi, unii î n I aşi, alţ.ii prin
t r-alte tîrguri, unde şi-i afla, prin toată ţara şi-i j ecuia de bani. d e odoară
ş i d e cai, de b orfe, de boi, de oi, de miere, de ceară şi de toate ce găsiia la
dinşii. iară băcăliile la laşi sta vărsate pre uliţe, / de era sătui şi t· opii i .
strafide, smochine, alune era destule pre la toţi 144• Iar pre carii turc i nu-i
tăia . ii ducea cu pieile de-i d a robi domniii. I ară pre unii din turci să ti mpla
de·- i ascundea prietinii carii au apucat dr au scăpat 145 pănă la priet ini, ca!·ii
mai prk urmă de mare folos au fost turcii acelor prietini ce-i asG u n sese. 4 G
lară nezăbăvind vreme, au vinit şi Şeremet frldmarşal la Ţuţora cu
obuzul lui, ca 146 cinsprăzece mii de oaste, c ă n-au cutezat să margti. drept
la pod l a Dunăre, precum îl î nv ăţasă împăratul, pentru că 1 47 avea oaste
puţină.
Yeziriul turcescu încă sosisă l a Dunăre s i să tem ea a trece in cPasta 47
partP. auzind că vin mulţime de moscali. r.P. st � şi el di ceea parte . l ară după
ce au inţăles veziriul că s-au hainit Dumitraşco-vodă, i nelată au şi prinsu
pre cRpichihaia lui Dumitraşco-vodă, pre l ano, şi i-au tăiat capu l . Aşij derea
ş i impăratul t urcescu, înţălegîndu la Tarigrad, au şi prinsu pre ..\ ntiohi i-vodă
şi l-au închis şi era să-l taie, numai n ărocirea lui au fost, că au m ărturisit
caimaGamul cătră împăratu l cum A ntiohii-vodă cu o lună dr ::.ifr mai î n ainte
i-au spus lui precum că frate-său Dwnitraşco-vodă este hain, n u umblă p . 2 :!1
b ine, şi el n-au crezut, gînd ind că-l pirăşte pre pizmă. Şi aşe spu ind l mpă
ratului caimacamul, l-au iertat pre A ntioh ii-vodă şi l-au slobozit din Edicula.
137 s ;'\ L e prtrăsim şi s ă n e d nl'em s [t ne inl' h i n [1 m / te - o m p 1 < rfts i şi n e - o m d u c e d e Ill'-om

î nc h i na 13 8 găt i n d u-s(ă) / a u ş i î ncăleca t 1 39 în d a U i / ş i u o m i ne H I I-au / m-au w ui i ;3
şi IH la lo \ i / Ia Loate habe!P 1·1:, an s(' :tpa l / s1 · rqi a Hs \TO u7 pen tru că / c[tci c r1
1 23
t, 8 Iară Şereme� frl�marşal � î r:d au f? st vi � it _ _de la // �� s }r�1 l� Tuţ.or �. au
L 1 :J1, vm1t pre la Orhem . Ş1 s-au rad1cat toţi orhe1e � 1 1 , s � r � cenn , lap uş r: e n 11 de
_ _
au ,·init cu dinsul pănă l-au trecut Prutul. Ş1 ţ.aramme a cu beJennle s-au
dus toti 15 0 î n Cîrligătu
.
ră, iar slujitorim ea au rămas toţi 1 50 la Dum itraşco
,·o<l ă i;1 oaste. . , . 1 5· 1
Apoi Dumitraş co-vodă ş-au mutat doamna dr I.a ( rt aţu ie I � curţile
, _
" ''
domn eşti în Iaşi şi 152 au lăsat u n polcu � e moscali de paza e 1 . . I a : el c u
sluj itori i cîţi avea s-au dus � a Ţ�ţora ş1 ş-au . aşez.al oastea lr n d mcc� ac.�
.
d e Prut si dimpreună cu moscalu I m Cropot bregad1r. Ş1 s-au sculat cu bo1er1 1
1
lui, cari i .m ai sus s-au s<.;ris 53, şi au trecut Prutul la Tuţora d e s-au împreo
nat cu Şeremet frldmarşal unde era cu obu zul lui. Şi i-au făcut Şeremet cinste
m are lui Dum itrasco-vodă 1 54• Şi au dăruit Dumitraşco- vodă lui Şeremet
un ca l t urcescu f�arte frumos cu toate podoabeli. Aşijderea şi Şeremet lui
Dumitraşco-n>dă i-au dăruit doao părechi de soboli şi boierilor le-au dăru it
cite o bucată de lavdan di cel bun 1 55, cîte de doao haine .
.'5 0 Dum itra şco-vodă au sfătuit cu Şeremet să scrie o carte în limbă tur-
cească Ja soltanul, ca să S <i închine şi el cu tot Buceagu l, că neînchinindu-s(ă ),
pe urmă nu nl fi bine de d inşii. Şi au pus Şeremet pre un copil a lui să scrie
ce stiia scrie bine turceste. I ară Dumitrasco-vodă au d zis că nu va putea copi
lul ' scrie cu dăscăl ie, fiind tinăr. I nsă a� d zis să scrie i ntăi pre n ţ idulă d e
h i rtie midi vreo doao-trii rînduri, să / vază c u m scrie. l ară acel copil fiind
telpiz bun, au scris pe o ţidulă m ică dr hîrt ir aşe, că „nu e ste mai mare
b][1stămat i n lume <lecit omul acela ce are o fărimă ele pîine î n mină şi o
leapădă pre aceea şi caută 156 să afle alta m ai mare'' . Şi au dat la Dumi-
p .222 tra şco-niclă, iar Dumitraşco-vod ă cetind au dzis copilului : ,, Hai ghicii cah
polu ! " . Şi n-au mai spus Jui Şeremet ce au scris copilul, fiindu-i ruşine, numai
ce au dzis că va putea scrie. Şi l-au pus pre cop il de _a u scris carte la soltanul
şi au triim is-o . I ar soltanul n-au dat n ici u n răspunsu pre acea carte 1 57.
51 Yinis(ă) cu Şeremet feldmarşal d impreun ă şi u n me n istru al împăra-
tului pre a nume Simior Sava Rogoj enschii, neguţitoriu de feliul lui de la
Ragughia 158 despre partea turcească. Şi agiunsese 159 de ere boieriu mare
şi d e cinste şi de sfat la împărăţie Moscului, că ştia multe limbi. Şi-i d idese
împărăţia mulţi bani să fie de purtat grij e la cheltuiala oştii . Şi 1 6 0 au dat 16 1
acel m en is tru lui Dumitraşco-vodă o sută de pungi de bani, să facă oaste de
moldoveni, pănă la zece mii sau şi mai bine. Şi de-i vor mai trebui, să-i m a i
d e a b a n i . Şi s ă dea de tot polcov nicul cîte o sută de ruble, d e rohmistru cît"
triizăci de ruble şi de chihaie şi d e stegariu cîte zece ruble şi de tot tm
răşul 162 cite cinci ruble. Şi aceşti bani să le fie dintăi de cheltuială, i;·
f. 1 35 apoi, dacă // să vor aşeza, să le dea lefe. Şi i-au mai dat acel m en istr�u"L
Dum itrnşco-vodă vreo triizăci de pungi de bani să triimiţă î n ţară să cumpere
·
vite, cite patru lei vita, să le fie de treaba oştii ::.aire.

52 Aşijderea acel men istru i-au mai d at şi cîteva cărţi împărăteşti, scrise
la toată boierimea şi sluj itorimea, toţi să î ncalece să vie la oaste, c u plată,
iară carele nu va vini la oaste va r ămînea podan şi lipsit din moşiile sale.
Ţăranii să aibă a aduce bucate la oaste fără de frică, s ă le d e a bani. Dec i i
Dumitraşco-vod ă î nd ată a u triimis 163 l a ţară, făcîndu-le ştire tuturor. Decii
149 şi 150 toti / toată 15 1 curţile / curţi 15 2 i - 1 53 scris / dzis 154 ş i b oierilor săi 155 J avdan di
cel b u n / ladan de cele bune 156 caută / cearcă 157 şi s-au întorsu Dumitraşco-vodă la
conacul lui preste Pru t 158 Ragughia / Rogoj ia 159 agiunsese / cădzusă 160 şi / a ttince 101 el
162 de u nul 163 triimis / răpedzi t
1 24
boiPri i. m azilii au si început a vini de prin bejenii la oaste, foarte pre puţini de
n-au vi nit si au t�i imis cu cărtile si bani, la cine au socotit, să cumpere v ite.
53
' j d rea si slu j itorii, da ă a� auzit, au s i î nceput a vini toţi de toate
Asi � �
părţ.ile şi a să ;crie i a steaguri. Şi auzindu d � leafă nu numai sluj itori i �6\
_ 1"
c e si ' cibotari i, croitorii, blănarii, cîrcimarii. Slugile boiereşti l ăsa pre stăpînn 6
săi şi alerga de să scriia l a steaguri . Oaste de strînsură, d i n tîrgu � m a i m u ! ţ � p .22 3
fără de arme d ecît cu arme, şi să făcusă pănă l a şeptesprăzec1 polcovnici
şi o sută şeptezăci rohmistri cu steagur i in cinsprăzeci zile. Numai steagurile
indl tot nu apucasă a să plini 1 0 6 cite o sută de oameni la steag, neavînd cînd
să s<ă> plinească.
Atu ncea Şeremet fcldmarşal zăbăvind l a Ţuţ.ora, / aşteptînd împărăţia 5 r,
să Y ie cu toată greimea oştii salr, lovit-au tătarii i n vreo doao-trii rînduri
straj e lui Şeremet fără de veste, de o strica şi apuca cite o herghelie doao
de cai de a o ştii moschiceşti şi să d a iar înapoi. Să can h ărăţiia c ite puţin
cu oastea moschicească cea' sprintină, iar cu temeiul nu vrea să să bată. Iar
pi st P Prut, de aceasta parte, nu cuteza tătarîi să treacă la moldoveni, că să
f ăcu să veste că sint moldoven i triizăci de m i i de oaste şi ştiindu tătarîi pre
moldoveni că sint sprintini 16î , nu c uteza să le facă vreun \·icleşug, n ici î n
ţară pre d e a ltă par te n u v rea s ă î ntre să prade, c e numai pre d i ceea parte
de Prut cît putea, zăhăia pre moscali.
Atuncea era u n boieriu pre anume Lupul Costachi, fiiu lui Gavriliţă 5 5
vom icul şi era dator lui D umitraşco-vodă d in goştină cu trii m i i de galbeni,
şi-i mai d idese şi optu sute de galbeni să cumpere pîine d e la Bîrlad , c a să
să afle la neme � e trebuinţă ori la c ar e parte i-ar trebui. I a r 163 acestu bo ieriu,
auzindu de Dumitrasco-vodă că s-au închi nat la moscali, au strinsu c ite,·a
rude a lui si s-au* fă� ut t :i.b ără l a m ănăstire l a B ursuc i si s-au închis cu cîteva
gloate de o �men i acolo . Decii 169 acest boieriu la D umitr � şco-vodă n u m ergea,
nici bani sau piine nu triimitea. Şi scriia cărţi l a Şeremet de-ş făcea obraz,
adec.ă veşt i de la turc i // şi pe Dumitraşcu-vodă, î n locu d e laudă, î l e leve- f. L :1 G
tiia cătră Şeremet. Iar la turci scriia într-alt chip , cu alt obraz, că sînt mosca l i
puţin i şi este 17 0 oaste flămindă, c e să treacă veziriul Dunărea fără de grije,
că-i va bate pre moscali . I a r Şeremet şi cu Dumitraşco-vodă auzindu de aceli 17 1
fapte cu viclrşug a Lupului, că scrie la turci şi face piedică şi a ltor păminteni,
s ă nu vie la moscali, au triimis pre u n polcovnic anume Chighieciu cu v reo
trii sute de moldoveni şi un căpitan cu vreo doao sute de dragun i moscali
�ă-1 prindă şi să-l aducă la <linşii. I ar el văzindu-i, s-au făcut boln av , şi el p.224
giupîneasa lui si au î nceput a - i cinsti si a - i dărui pre acei tri imisi si li
· ! ' · � rugat de l-au lăsat pre dinsul şi au trii � is pre n işte fraţi ai lui m � i {n ici
1
·, · r're u n ficior a lui din trup dzicîndu că, de-i v a mai trece, v a ieşi î na
intea oştii moschiceşti la Fălciiu, cu o aste ce va putea stringe şi cu zaire 172 .
Şi n şe crezindu-1, l-au l ăsat şi, luundu pre fraţii lu i şi pre ficiorul lui, i-au
dus la Şeremet. Care l ăsare a Lupului au fost moscalilor d e mare striGăciune,
că el tare au îndemnat pre turci să treacă Dunărea, că să temea veziriul
să t reacă. Pentru care slujbă d e grabă au luat plată d e la veziriul acela , pre
cum î nainte să va scrie, că cine face 173 groapă altuia, el va cădea întru dînsa ,
prr rnm scrie sf<î)nta Scriptură a domnului nostru I<isu)s H<risto)s./
Împăratul Moscului atuncea să zăbăvisă la I eroslav, la o nuntă lesască ' 56
a unu.i domn u mare leşescu şi d indu bani leşilor şi poftindu-i ca să-i dea trii-
164
sr1 scrie 165 s tăpînii / b oierii 166 bine 16 7 la războiu 168 el * s-au / ş-au 169 clecii / şi l7 o 0 17 1
spurcate 17 2 zaire / za harit 173 faei- i-să
125
zil.<'i dP mii d P oa ste agiutor. Şi i -nu adeYerit leşi i că-i vor da şi A U d zis
r·ă ln/ i m pă ra t u l să purcP1-Hl i'i î nai nte � ·u oa_� tea lui, � ă ai lor ': or pu!·c : d e d t'ept
pP Prut şi-i vor agiungP. �i � u gă.tit leşu oast� ŞI au pormt- � p a� a la n_rn_r
g i nra târîi lor, pân ă Ia SnPatm . Şi de la Sn eatm n -au yrut s a m a i trea c a l ll
�·psta i1 0tar în Jloldova încoace şi acolo au 8tătut, aşteptî nd \Tem e ptlnă să
vor hate m osca l i i cu turcii �i dacă vor birui m oscalii, să să pogoare ş i 174
leşii în gios. Şi lăsas(ă) împăra.tul şi .p re cn ea� i:t Dolhor 1:1 c, �ce � � ai � � re �rate,
< ' I I d oaosprăzec i m i i d� m oscali, să vw c1:1 leşu pr �? um 1 �a ! agad ,i11sa. Şi p re
ad everint a lor au purces îm păratul în gws pre '.\ 1 stru pana la Soroca . Şi au
n g·iu n w tenH �iu l osti i sale, ped estrimea, adusă tocma de la cetalr (h � la I-liga
d Pgrn b 1l. , oste n ită 'şi flăm i n d ă 1 7 5, bolnavi şi leşi n a l i . J ar cu cei c.<� era mai
6
tari au vinit dreptu piste cîmpu la Prut la Zagarance. Iar d e acolo au v i n it 1 7
vast e î n gios pre Prut spre oastea lui Şeremet frldm arşa l 77. 1
I ară 178 marele Petr A l ex ir v ic i împăratu l �Ioscului trrcîndu Pru tu l pre
la Zagaran ce au v in il drept î n tîrgul l a şi lor impreună cu împărăteasa lui,
an u m r Ecaterin a , î n curţile dom neşti. I ară caim acam i i împreun ă cu alţi
f . J :J ; boieri şi orăşeni bătrîn i , m a i d e c i nste , // şi cu preasfin ţ itul păr in t r chir Ghe
dron m itropolitul şi cu tot clirosul b isericii i-au ieşit cu toţii înainte, afară d i n
I a şi. ş i frumos î nt impin î n du-1, l-au priimit c u toată inima ş i i s-au î nchinat
p .2 :! .'i cu b ucurie ca unui îm părat creştin , dindu laudă lui Dumnezeu c a do<1r;:\ i i
Y H 1· erceta sfin ţ ir sa cu m i la sa şi-i Ya scoate d e supt giugul rob i i i tur!'ilor.
i mpăratul moschicescu m a i avea un obuz mare d e oaste strîn su la

..\ zac, c a să margă să bată Crîmul. Şi era 179 şi în tr u acel obuz doaozăc i de m i i
d e (·n.J m îsi si doaozăci d e m i i d e donti si cinsprăzece m i i d e căza c i d i n o l a
tul I l arc�v�lui şi c i n c i m i i de căzaci ' c � le d z i c e i ţ.i, ce trăiescu prc->ste D o n
şi doaozăci d e m i i de moscali, c a r i i să fac preste tot optzăci de m i i de oast e .
Şi 180 era eap pre această oa ste Apracsin cneajul şi guhernatu l de .-\ za(' . Şi
au v i n it atuncea carte la lmpăratul de la _-\pracsin precum au lovit t <Uă
rimea ce le d zicu cobanii, carii trăiescu piste Don, şi au robit zece m i i dr'
copi i ca d e doisprăzece a n i şi m a i m ici 18 1, i ar pre alţi i , ce au fost 18 2 mai
ma ri sa u m a i mici i- a u pus pre toţi 183 supt sabie şi acum este gata S<'i. pur
ceadă stt i ntre şi î n Cri m . Ce împăratul i-au făcut răspu nsu lui Apracsin 184
să nu să grăbască a întra în Crim, păn ă să va bate el i ntăi cu vezir iul şi
apoi ii va face ştire să î ntre în Crim .
59 .'.\Tai avea împăratu l şi alt obuz strînsu l a Ceahrin, d i n gios d e Chiov,
de a ceasta parte pre � ipru, cin sprăzeci / mi i de moscali şi tri izăci de m ii d e
căzaci, carii s ă ţ i n d e ascultă de h ătm ă n ia căzăcească. Şi era cap acelui
obuz Dimitri� Galicin 185, cneazul şi gubernatul de Chiov şi cu Ioan Scoro
padschii , hatmanul căzăcescu . Şi era orindu iţi să ia pe � ipru î n gios să lovască
Yozia. I ar cin du au fost sosit împăratul la Soroca, au scris lui Di m itrie Ga
liein 185 să triimită 186 patru mii dr saci de piine cu căruţe d i n Chiov s ă dea
ostii ceii bolnave d e la Sornca si să tri imită 186 o samă d e c ărute si a icea i n
I � şi dupkl dînsul, î nţălegindu în{păratul c ă �u-i pl ine î n .'.\foldova'. Deci i trimi
ţ.ind cn ra::. u l D im itrie Galicin 187 citeva tabere de căruţe cu pîine după împă
ratu l , o sam ă de căruţe s-au poprit la Soroca, iară o samă au vinit la l aşi
17� e i 175 � i au l reni l X is l ru l p rr la S o rol'a �i a u 1 1'.isa t a c o l o o samă c e era 1 7 6 au v i n i t f

s-_a11 P?rn i L . 177 şi d0 arnl o au l �·el'll l Pr11 l 1 1 l şi au v i n i l 178 iară / ş i 1 79 la 1 s o I e 1 8 1 m ic i f
g·1os 1 8 - au l os L / e ra 183 pr<:> l o [ 1 / l o l 1"� î n a p o i 1 60 U a l i c i n / G a l e n i c i I E G l r i i m i t ă / r[1 p a d ă
_
m U a l it · i n / Galen il' i
1 26
mai tirziu , iară pre o tabără de căruţe au lovit-o tătarii l a b ălţile Cainariului
şi i-au făcut m ici f ărime, de n-au scăpat n ici un om dintru acea tabără.
�tai avut-au împăratul si alt obuz de oaste lăsat i n sus, despre partea 6 0
hranitii 1 88 pr � aed obu::, mai mare cneajul Alexandru Danii- p.226
' snzesti. Şi era
lov ici l\lenj ic feldmarşal 189 şi cu B o n gheneralul, cu optsprăzeci m i i 19 0 mos-
cali c ălărime aleasă şi cu doaozăci de mii de pedestrime şi citeva m i i de sasi
de a lui Asgust, craiului leşescu, de sta acolo impotriva şvezilor, fiindu rămaşi
în ţ.ara lor de la craiul A v�ust, osăbit de altă oaste ce mai avea împăratul
pre '.\lare Balticum , de umbla cu galioane hătindu-să cu şvezi i .
Această oaste ce mai s u s s-au scris 19 1 a u avut-o m oscalii şi // fără de 6 1
soeciteală a u i mpărţit-o ş i a u răschirat-o intru atîte(a) părţi î n nedej de(a) voroa- f. 1 3 8
Ye !nr streine, a m untenilor, a leşilor . a sirbiloV, a moldovenilor. Şi au v init
împăratu l fără de oaste, negrij it, să să bată cu veziriu l ş i cu poiede oştii
t u rceşti ş i t ătărăşti i ntru mijloc de cimpu pustiiu. Şi aşe, î n nedej de<a> strei-
nih1r, era să-ş piardă moscalii împărăţia creşti neasc ă. Că împăratu l aic i mai
mult de tri izăci - patru:iici de m i i de oaste moscali, cu a lu i Şeremet c u
t ot . nu ana şi m a i era şi Yreo opt mii d e căzaci, polcu l l u i l\lirhorodschii 1 92
pokovnicul, c ă numai pre acesta l-au luat impăratul cu <linsul 1 93 , iar pre
eeia lRlţi polcovnici că::,ăcrşti nu i-au crezut şi i-an lăsat pre N ipru , la Ceahrin,
c u Ioan Scoropadschii hatmanul lor. Şi era şi o mie de donţi ş i vreo şese m i i
d e moldonni, c u cei c e sluj iia mai denainte vreme l a moscali, d e toată oaste(a)
er a . .·a cin z ăci-ş csezăc i de mii. Şi awa împăratul şi şesezăc i şi doao 1 94 de puşci
mari, tun uri şi cîtă 19 5 oaste era, mai mult era bolnavi, flămînzi, leşinaţi şi
obn:-iti 196 • I ar turci el·a cu veziriul c q tri i suti� de mii s i mai b in e 197, fără
de po i edia t ătarilor, şi ana oaste<a> turcrască pat;>u sute d e puşci mari tun uri
şi rra oaste grij ită b ine şi hrănită, f i indu î n ţara lor. .
Atunce Şeremet fl'!dmarşal şi cu Dumitraşco-vodă d in bran işte de la 6 :2
Ţuţ o r a , dacă au oblicit că este impăratul î n I aşi, au lăsat oastea ş i au m ărsu
la împăratu l de s-au împreonat . Atuncea au umblat împăratu l prin toate
măn ăstirili din laşi de le-au văzut şi din toate i-au mai / plăcut m ănăstirea
Gnlfiia, d zicind c ă are trii 198 meşterşuguri : leşescu, grecescu şi m oschicesc u.
Şi m ult lăuda împăratul lucrurile, chipul şi toate obiceiele m oldoven ilor şi p . 227
in<·<'t şi dobitoaceli acestu i pămint a Moldavii, dzicînd că sint frumoasă.
Durn itraşco-vodă au făcut impărăţiii masă frurnoas(ă) în curţile dom- 6 3
nt>�� i, in casa cea mare c u cinii. I ar cîndu au fost să şază la masă, îm păratul
n - a n vrut să şază în capul mesii, ce au şezut î n scaon lîngă masă, iară în capul
nw!-ii au pus pe Dumitraşco-vodă. şi după dinsul pe Golovchin 199, Gavriil
hannvici, apoi pre alţi ghenerali mai gios anume Dolhoruc cel mij lociu,
'.\lihail Gali cin cel m icu, Savva Rogoj enschii m enistru, Şef er menistru adecă
Yi;.;tiernic. Rent gheneral , Vej bah ghrnaal, Toma Cantacozino spatar, că
atu 1wea fugisă din Ţara Muntenească şi ficiorul lu i Şeremet ( iar Şeremet
n - a u şezut la masă, că îndată s-au întorsu la obuz la Tuţora ) . Şi 2 00 alţii din
brPgadiri şi din polcovnici să ospăta şi să veseliia prea frumos cu vin dP
Co1 nar şi lăuda vinul foarte, şi încă mai bine le plăcea vinul cel cu pelin şi
mult să miera cum spre partea lor nu să face vin cu pelin aşe bu n . lară
<ln p re ce s-au sculat de la masă, au v init şi b oierii Ţării Moldavii de s-au
188 cu dinsul 189 feldmarşal / fercu . m a r�al lc 19 0 de 1 9 1 s·<l l l scris / scrie 192 M i rhorodsc h i i /
:\Ie dho: ot� · h i i 1 �3 .d insnl / sine 19� ş ese z ftc i şi doao / .5 :2 190 ci tă /r i t şi 196 bolnavi, l' l ă m i n z i .
l rş _1 1i;.1 ţ1 .ş 1 obos 1 ţ 1 / boln� vă. flf1m indă şi obos i t a 197 L r i i s u t e de m i i şi m a i b ine / 400 OOU
198 _
fdnm de 199 Golovch m / Galoftin 2 0 0 ş i / rn
127
i rnpreo n il. L cil î mpăratul ş i i .� - a u d r.� ; i .npăr.1 t 1 1 l singur c i l m i na l u i tu t u r o r
c i te u n păha1· d e v i n .
li 't r mpiirăte a sa si cu d o a m n a si cu g i u p i n e s i l e c e să î n t i m p l a s ă î n l a ş i
'
f. 1 :39 i n c ă ş i d ea Ia m a s ă î n casa cea // 1 i că d e s ă c i nstiia . I a r î rnpăra u l e r:_\ o rn
� �
_
nr nre, m a i î n a l t m a i <le c i t t o t i oa m e n i i iar n u gros, rătu n d u l a l a ţa şi c a n
s m ad , on c h es ş i c a n a ru n c a citc� o d a t ă d i n cap, flu t ur î n d u . Ş i n u c u m ă1·ire m u t ă l
20
si cu polwa l cl 20 1 marc, ca a l ti m o narhi . Şi 202 u m b l a de multe ori fiec u m 3
20
Ş i n u m a i cil d o ao-trii sl u g i i o t, ş i u m b l a pre g io s , fără dc a l a i 5 • ('â atu � ('('�l
_
fiind u in l asi în curtilc donmesti întru o ::. i d e dim ineaţă num ai Cf' 0 11 l l'Şll
'
pre poarta d�,sprl' {!,ra)diuri pre {!,ios, n umai r·u trii slu{!,i o(iţcr � şi . a u .•.• 1ârsu
_
până în 111ănăstirca Trii .�'fl'titde tot pre ;;ios şi intrindu in b z:�·f'�t r·r: �le o l�ll
_
vă::.u t, imlată a u sosit carîta împârătcascii cu tot alaiul pre obicl'l şi i eş i n d dl!l
bisrricâ din Trii Sfctitclc au purrl's de a u mărsu de au vă::.u t şi celelalte miinâstiri
toate. prcrnm mai sus s-au s cris .
G5 l a r ă atita dragoste arăta î m p ăratul c ăt r ă D u m itraşc o - vo d ă. u nd e vă-
zusă nl. s-au î n c h i nat de bună voia l u i , că s ă t i n d ea c u a m î n <loao rn i r r n l i
.
ş i - / cupr i n d e a pe Dum itraşco - v o d ă de gru m a z i ş i - l săruta pre faţă şi pre c a p
ş i p r e o l' h i , c a u n părinte p r e u n f i iu a l său. A cea sta e ra c i n d u s-au î rnpreo
nat in l ' n s a cea m i c ă .
G6 2 6
. \ t u ncea I ordachi Husăt vornicul s i c u o sam <l. d e rude 0 c u D u m i-
p .:!:!8 t raşco Hacoviţă hatma n u l şi cu S av i n z'm u c i l ă b a nu l au î ncep u t a g i u nge a
cu c l PYete asupra l u i D u m itraşco-vodă, d::.icîndu că 2 07 nu este b i n e f- :1 fie
dom n u Y e c i n ic u , pre nea m , în l\loldova, c e este bine să să schi m be d up ă c u m
...- a poft i ţ.ara. a d e c ă precum sînt 2 08 ş i / a c m u d o m n i il e d e l a t mc i . IJ ecii
i m părat u l , oblicind d e această poft ă a lor, au i n Y ăţat pre GoloHhin :.! 09 şi
pre H o goj e 1 1 sc h i i d e au chiemat pre toţi boier i i cei mari a Tări i .lloldovii
J a ga z d a lor, în casăle Dediului spăta riu l , l in g ă curţile d o m neşti . Ş i au î 1wi-- p u l .
a le spu n e Golov c h i n 209 cuv i ntu l i mpăratu l u i c iitră boieri i .\1 o l d o Y i i , c u r 1 1 2 1 0
î m p ărat u l sileşte să scoată a ceastă ţară d i n robie, de supt m i n a t u n· i l o1·,
şi nu-i t rebu i e nernică d e l a <l i nsa să i a , c e - i este nJia să-ş f a c ă p om a n ă ,
fii n d u LTesti n i m î ncati d e p ă gi n i . S i d o m n i ile s ă n u să schimbe î nt r - î n s a . s ă
� {
s ă fac ă c h l tu ia l ă c a 'ia turci 2 1 1 , ş alte multe cuv inte d e a d everi nţă c u m il .-:-1 ,
ca a c est e . S i auzindu boierii aceste cuvinte, toti s-au închinat s i a u m u l
ţ ă mi t , iar<l Îord a c h i Rusăt vorn icul cu ceata l u i , p �ecum m a i s u s s-ai'.i scris :m ,
iar<l au i nceput a striga c ă n u - i bine s ă fie tot d e un neam dom n u , ce s ă să
schimbe domnii. D e c i i o sam ă d e boieri ţinea i n parte(a) lui Dum itra şco-vod ă
şi d zicea c ă n u - i b i n e s ă să schimbe d o m n i i , c e să fie pre n e a m , s ă i a s ă za
v i st ia şi eheltu i a l a din ţară , iară l ordachi R usăt vornicul tot ::.icra şi :-t riga
c ă e st P bine să să sch i m b e do111 n ii. Şi să pric i i a ei i n de ei î na i n t ea l u i
Golov c h i n 2 13 ş i n u socotiia c <l. e s t e l ucru c u ruşine. Atuncea l e - a u răspu n s u
Golo H h i n 2 13 c ă î n tr-a lt c h i p n u s ă poate şi a u ieşit b o i e r i i cu acest răsp u n s u
şi s - a u dus p r e l a ga zdele sale. Atu n cea a u priceput Golovchin 2 13 p r e bnieri i
.\ Io l d oY i i ce feliu d e oam e n i p i z m ătareţi 2 1 4 sînt şi cum n u să iubăscu.
67 S c u l atu-s-au atu ncea Sav i n Z m u c i l ă b a n u l , c a r e l i era // î nvoit c u l o r-
f. l 4 U dachi H u săt vornicul, şi s - a u d u s la D u m itra şco- v o d ă şi la î m p ăratul şi a u
pirit pre lordach i Rusăt vorn icul ş i i-au spus toată t a i n a 2 15 . D e c i i î mp c\r at u l
2 0 1 p o h v a l ft / fa l ă 2 0 2 ;; i / c e 2 03 pros L l a h a i n e 2 0 � d e - i era d e grija t re b i l or 2 0 5 ca 1 1 1 1 om

p ro s t 2 0 6 alP sa l t> 207 c ă / c u m l'<"'t 2 0 8 sln l / es te 2 09 G o l ow h i n / G o l o f l i n 210 m a r e l e 21 1 t u rl' i /
p <"1glni 2 1 2 scris / d z is m C i o l o vc h i n / G o l o r t i n 2Hp i z m ă t areţ i / pizm[t lari 2 1 5 l u i I orcl ac. h e
1 28
s-au mîniiat şi au făcut surgun pre Iordachi Rusăt vornicul la Soroc a , iară
pre Savin banul Zmucilă l-au făcut Dumitraşco-vodă postelnic mare . lară*
după ce s-au întorsu m oscalii la ţara lor 216 , au luat şi pre l ordachi vorn icul
de la Soroca şi 2 17 l-au dus la Chiov şi au fost la î nchisoare d o i ani şi poate p .229
fi acolo ar fi perit 2 18 la închisoare şi numai au avut n ăroc şi parte de Brân
coveanul-vod ă, fiindu-i 2 19 cuscru lui lordach i vorniculu i 2 2 0, au stătut t are
pentru <linsul la Poartă şi au 221 agiunsu la 222 chihaia veziriului şi 223 au
poron cit chihaia veziriului solilor moschiceşti carii era atuncea la Poartă,
anume ficiorul lui Şeremet, şi au scris ficiorul lui Şeremet la tată-său la Chiov
ş i cu a ceastă mijlocire l-au slobozit moscalii de l a închisoare 224 prr lordachi
Rusăt vornicul. I ară 225 giupîneasa lui timplîndu-să de au fost fugit la acea
vreme în Ţara U ngurească 226 , acolo s-au tîmplat de au murit, împreună şi
cu o fiică a sa, carea încă era logodită. Căutaţi, fra ţ ilor, acum, cum nu trece
osinda pre sluga aceea ce să răd ică asupra stăpi nului său . Că D umitraşco-
vodă m are bine îi f ăcusă lui l ordachi Rusăt vorniculu i, că 2 27 1-au scos de la
închisoarea lui N icolae-vodă, din beciu de supt scara cnrţ ii domneşti, că 2 28
poate ar fi perit acolo, iar Dumitraşco-vod ă triimiţindu înainte l-au slobozit
şi l-au pus caimacam . Şi / apoi ş-au dat şi pre o nepoată de sor după un ficior
a lui, anume Costantin, şi l-au pus şi păharnic mare fiindu încă copil, nu de
virstă 229, b oierie marc. Ce este lucru de m ierat pentru vornicul I ordach i
Rusăt, ce n u - i agiungea, de să punea împotriva lu i Dumitraşco-vodă 23 0•
:'-l umai socotescu doară d e era 23 1 cu învăţătura Brâncoveanului-vodă, av indu
Br âncoveanul-vodă pizm ă v eche 2 3 2 de demult, de cîndu luasă Dumitraşco-
vodă pre fata lui Şerban-vodă d i n Ţara Ungurească, că făcusă munte n i i
legătură să n u - ş d e a fetile după Cantim ireşt i , sau doară gindiia I ordachi
Rusăt vornicul c ă iar v a aduce pre Mihai-vodă din Tarigrad de l-a face domnu
aicea în ţ.ară, în Moldova, să f ie iar e l alfa şi omega , după cum era şi mai
î nainte vreme, de stăpin iia domnii de la turci, au cine îl ştiia ce gî ndiia. a u
doară neamul îl trăgeu.
lmpărăţia Turcului inţ.ălegînd de moscali că v i n mulţime 233, s-au 6 8
î ngrij at 234 c ă să va rădica toată creştinăta te<a> din Evropa de toate părţ ile
a supra lu i şi îş vor p ierdr turcii împărăţia . Şi au 235 tri i rn i s 226 de au L hemat
pr� preosfinţia sa 237 chiria chir H risant hos, pat riarhu l sfin tii cetăţi a I eru
salimului si i-au dzis ca să scrie o carte la BrâncoHanu l-vod ă , domnul mun
tenescu , şt iindu împăratul c ă avea patriarhu l prieteşug cu Br ânconanu l - p .230
vod ă ş i B r âncoveanul-z:odă iară avea priet e,şug vechiu cu mosca lii şi să scrir
Brâncoveanul-vodă şi să triimiţă pre u n om al lui la moscali să facă pace şi
va lăsa Turcu l hotar Moscului 238 Dunărea . Şi pre aceea wiroavă au triimis // f. 1 4 1
B r ânconianul-vodă pre �lachedon com isul aicea î n J a şi la împăratul :\los-
cului pre socoteala Turcului . Ce n-au priimit n icidecum lmpăratu l moschi
cescu 239, n eşti itoriu gîndu l omului la ce îl aduce. stindu vîrtos Toma Can ta
co::. ino spătariul şi cu Dum itraşco-vodă să nu facă împăratul pace , mai mult
î n pizma Brâncoveanului-v odă.
Toma spătariul Cantacozino 240 fiindu v ăr primare Br âncoveanulu i-vodâ 69
îl ţinea Brâncoveanul-vodă ca pre un f i iu al său şi îl f ăcusă şi spătar m a re
• ia_ră I şi 2 16 lor/-ş 2 17 şi / de 2 18 peril/murit , de nu l-ar h i sloboz i i moscal ii 219 fiind u - i/

c [1-1 era 22 0 şi 22 1 au / s-au 22 2 la / eu 2 23 şi / de 22� d i n Ch iov 2 25 i a r i1 / şi 226 s i 2 2 7 ("[t /
şi 228 r<'i I de u n de 229 la 230 nu dzic nemic 23 1 şi 232 pre Dumi lrasf' O-vodă 233 mi11 tiI t al'l'
234 ingrija ţ / îngri j i t 235 şi 236 de olac 237 preosfin\.ia sa / sfinţia sa jirPsl'i nţitul 23h:'l[oscului/
:'1Ioscalulu1 239 să facă pare 2�° Can tarozino / Ca lacuzino
1 29
în Tara !'vl untrnPasclt si mu ltă milt'i şi dragoste şi cinste arăta cătră dînsul,
ţiindu-1 mai în rrunte d e ci/ pre toţi boierii sil i. Iar el au l � sat pre Brâ_nco
'
vranul-vodă şi au fugit aicea Ia Iaşi la împtl ratul moschice sc_u, so�cotI.ndu

că a ri el domnu în Tara l\1 untenea scă în locu l Brâncov eanulm-voda. Şi au
început cătră împăra tul a pîrî tare pre Brâncov eanul-vod ă, dzicînd;i �ă tri!
s u t e de pungi de hani ce au triimis împăratu l la Brâncove a _rrnl-voda . sa .aca
f
oş u_ rnosc hiceşt1 la
oaste şi sii cumpere pîine şi să iasă întru întimpinar ea � . une 1. de acele
Fălciiu , să sli. lasă împăratul de acea nedejde, că nu sînt mc1 � .
ce să ad evereşte că umblă cu vicleşug, că nici oaste .face 24 � , m e i el va s.�
vie înaintea osti i la Fălciiu. Ce sfatul lui este de a v1dea ca bat moscalu
pre turci I el s'ă să închine cu toată ţara lui la nemţi. p eci i Torn � vă_zind
ncel sfat al Brâncoveanu lui-vodă că este ase, s-au vorovit cu unch11 lui, cu
Costantin Cantacozino 242 stolnicu l si cu �Iihai Cantaco;:, ino spătariu l şi cu
alti boieri de tară să viu eu 243 în'ainte să dau 244 stire împărătiii
J ' „ , ' tale c ă
t oată tara este bucuroasă să să închine la împărătia ta, numai Brâncoveanul -
vodă n'u pri imeste si face piedică tuturor. Şi optsprăzece m i i de sirbi, ce sînt
în capul Tării � lu�teneşti, nea să vie la împărăţia ta şi i-au poprit B r ân
c owa n u l -vodă ş i n u lasă pre sir bi di cei ce slujescu la nemţi s ă v ie . Şi au "
p.231 cerşut Toma spătar la împăratul oaste să- i dea, ca să rnargă să lovască B răila :
să o ia. Şi atuncea auzindu muntenii şi oastea Brâncoveanului-vodă, toţi
vor alerga la <linsul la Brăila şi Br âncoveanu l-vodă va rămînea singur. Şi
va strînge bucate multe 245 şi va ieşi înainte(a) împărăţiii la Fălciiu cu toată
oastea muntenească şi cu zaire 246 • Şi aşe au stătut şi Dumitraşco-vodă
întru agiutoriu Tomii la aceste vorbe, în pizma Brâncoveanului-vodă, c a
să-i facă rău ş i nu socotie că m a i mult l u i î ş i face rău, că răşchiră oastea
şi la greu nu va ave cu ce să să bată. Care mult i-au dzis 247 hatman u l Ion
lui Dumitraşco-vodă, în taină, să lasă pizma Brâncoveanului-vodă şi să nu
răşchire oastea că, pre urmă mult să va căi şi nemică nu va putea folosi .
f. 1 4 2 Precum dzice filosoful : ,, Pentru că li căinţele cele d e pre urmă 2�8, nemică
sint" .
;o Decii împăratul 248" au poroncit de au ales oastea, carii era mai frunte
de moscali, şi un polcu de moldoveni cu Rent gheneralul şi cu Cropot brega
diriul şi i-au pornit cum mai în grabă. Şi i-au dzis împăratul Tom i i că, de n u
s ă va închina Br âncoveanul-vodă, îl va face pre dînsul domnu în Ţara Mun
tenească, iară de să va închina Br âncoveanul-vodă, pre <linsul atuncea îl v a
face gheneral, de n u v a asculta nici s ă va teme de Brâncoveanul-vodă.
71 Aşe aduc tinereţile 249 ş i simeţia cînd au prea multă voie ş i dezmierdă-
ciune la un stăpîn, precum au avut şi Toma spătariul la Brâncoveanul-vodă,
că la cea de apoi a lui s-au înstreinat de neamul său si ' de bineli său cel mult
si au murit în tări streine.
72 ' Dupre ace�te împăratul a triia z i au purces din I aşi la Prut, la oastea
sa, şi au poftit şi pe Dumitraşco-vodă să fie cu* dînsul şi să-ş ia cu dînsul
cinsprăzece boieri pre carii vor plăcea lui, să-i cinstească acolo, si' să m argă
şi mitropolitul 25 0 să sluj ască acolo liturghie în b iserică de cort. Ş i au pus
de au cumpărat şi cîteva vase de vin, să fie de cinstit oştenii, că atuncea
era 25 1 mai înainte cu doao 25 2 zile de sărbătoare, de dzioa sfinţilor apostoli
2 1
4 nic i piine c u m p ără m Cantacozino / Ca tacuzino 2�3 să viu eu / să vie el 2�4 dau / de
2 45din olatul Brăilii 2 46 zaire / zahara 247 i-au dzis / i-am dzis eu 248 p re urmă / ap o i intru
2�8• inda ţă 249 pre OIŢI * fie cu / vie după 25 0 ţării 25 1 şi sărbătoare, dz ioa Sfinţilor a p ostoli
Pe tru ş1 Pavel 20 2 doao / trei
1 30
Petru ş1: Pav el, în post, să facă în locu de praznicu, cum să dzice la noi, şi
fiindu şi numeli lui, Petr, avea obicei 253 împăratul de făcea 254 oştmilor şi
tuturoru J slujitorilor săi 255 masă 256 benchet la d::.ioa sfinţilor apostoli, fiindu
şi naşterea împăratulu i întru acea sfîntă ::.i.
lară în doaozăci şi şepte de zile a lunii lui iun ie, în ::.ioa sfîntulu i Samson 73
priim itoriul de strein i, tîmplîndu-s(ă) întru acea zi de au fost pre slăvita i::.bîn
dire şi biru inţă asupra şvezilor la Poltava şi luundu de atuncea obicei în toţi
an ii la Rosia cca mare şi cea mică de dau laudă lu i Dumnc::.cu, mulţămindu
pen tru b iruinţa ce au dăruit Dumnezeu împăratului asupra vrăjmaşilor să i,
împodobindu acea sfîntă zi cu canoane şi cu toată slujba bisericii şi ţ in acel
obicei în toţi anii de sărbază şi pănă astă::.i acea sfîntă ::.i.
Decii Dumitraşco-vodă s-au sculat a doa zi şi au ales boieri, pre cine 7 4
au socotit, împreună cu m itropolitul ch ir Ghedeon şi s-au dus 257 la obuz. unde p . 2 32
era împăratul şi au slujit m itropolitul liturghie în b iserică de cort, iară oastea
era strînsă ca cum ar fi fost 258 un ocol mare, mai mare decît* cuprinde curtea
domnească 2 59 din I aşi, mai ca pre de d(o)a(o) ori de cumu--i curtea dom
n ească, aşe era 26 0 , ca cum ar fi fost ca un ocol, şi de o parte rra drăgănimea
şi de altă parte era toate 26 1 puşcile cele mari inşirate. Decii dacă au slujit 262
liturghie m itropolitul, au 263 început a slobozi puşcile cele mari pre rîndu,
toate cite una, pănă în şesezăci şi doao 264, că 26 5 atîte avea împăratul luate
cu <linsul 266 • Apoi au început // a slobozi drăgănimea flintele, însă nu tot odati\., f. 1 4 3
ce începusă a slobozi de o parte mergînd focul slobozindu din o m în om
impregiur, ca cum ari merge fulgerul, aşe merge focul împregiur. Şi era cinci
rinduri, tot draguri de draguni.
Apoi au m ărsu la conacu şi acolo au întinsu vreo cinci-şese corturi i 5
unul lingă altul de să ţinea tot unul. Şi au pus masă suptu acel cortu, gios
pre pămîntu, şi au săpat şanţu de slobozit picioareli în gios. Şi au şezut impă
ratul şi cu Dumitraşco-vodă şi cu toţi gheneralii, dţi era, şi bregadirii şi
polcovnicii şi căpitanii. Şi pre de o parte, de la al cincelea boieri moschiceşti
mai gios şidea şi cei cinsprăzece boieri moldoveneşti, tot de-a rîndul cineş
după cinstea şi boieria sa. Şi era întru o ::.i miercuri, in postul sfinţ ilor apos-
toli şi au m încat toţi carne pentru libovul impăratului creştinescu şi i-au 267
cinstit împăratul prea bine şi frumos. Şi mai pre urmă au 268 închin at sin gur 269
împăratu 1 cu nişte vin a lui de la franţozi, carii indată cin r cum au băut cum
au mărmurit toti de beti 2; o si' n-au mai stiut ' cum au dormit intru acea
noapte, şi domn � ) şi boie�ii.
Iară a doa zi s-au tocmit şi boierii cu Dumitraşco-vod ă şi mitropolitul i G
şi i-au făcut toţi scrisori la mină şi au iscălit toţi şi singur z; 1 împăratul. Şi au
purces la Iaşi Dumitraşco-vodă şi Simior Savva / Rogojrnsch ii şi au strînsu
şi pre alţi boieri şi arhierei, carii nu să intimplasă la cinste la Prut. Şi au
întrat în biserica domnească pe poartă şi au cîntat un paraclis şi după para-
clis au cetit catastihul cel de tocmală ce au făcut lui Dumitraşco-vodă. Şi au p.233
priimit toţi, şi ceialalţi boieri carii nu să tîmplasă la Prut, şi au iscălit toţi
tot pe ponturile cele ce le-au 2i 2 triimis împăratul pre Luca vistiernicul, pre-
cum mai sus s-au scris 273•
256
253 el 25 � ş i i n tr-alţi ani 25 5 săi / lui la Sfeti P e l ru 257 şi au făcu t intii 258 rn cum ar fi
fost I şi era făc u t 239 domnească / gospod 26 0 acel 26 1 toa te / t o t 262 sluj i t / is t o v i t 263 si
264 şesezăci şi doao / 5 2 260 toate 266 d însul / sine 2 7 i-au / ne-u 2
6 68
au/ne-u 269 sing11r/îns11 � i
21
0 bînd de acel vin 21 1 sîngur / şi 21 2 le-au / i-au 213 scris / pomen i t • mare decî t / largu de cu m
131
ii Ş i aşe era s fa t u l , s;l margă tot cătinel, zăbăvindu, doară � ă. v � înt� ar� e
si Toma de la Br1lila r:u crea oast e cu Jlf'nl u {!heneral Ş I. . dm
vor v m 1 Ş I leşn
;us
s i v o r mai strînge si vite, că triimisese sluj itori pin ţară de lua a cui şi
g�-t sii'rl vilr şi făr1l d r �oia lor 274 şi le da bani. D rl 1: � n scurt� vrei:ne . au J i
vinit 275 veste de la Lupul vornicul că au trecut vezmul Dunarea ŞI vme m
s u s . Decii î m păra t u l înt1l i să cumpăniia să întoarcă oastea înapoi, să ia pre
la l nsi la Siretiu în gios la Focşani, apoi au v ăzut că nu-i dă mîna, că obuzul
lui S�remet frldnwrşal agiunsese în gura J ijiii. C e s-au lăsat de acel sfat şi
1-lll �re cu t Prutul toată oastea în ceasta parte şi au luat în gios, cum mai
de sirgu, să agiungă la Fălciiu. . . .
iS Atuncea au văzut împăratul că s-au greşit . unde au trum1s pe Tom a

s i s-au îmnărtit oastea s i a u triimis 216 să s(ă) întoarcă, ce n -au apucat, că
"i'o�rn agitÎng�a atuncea 'ia Brăila. I ară Toma, după ce au agiunsu la Brăila,
f . 1 !,!, a tria zi au şi luat cetatea Brăilii. Şi au început a 11 strînge zaire 27 7 să o por
nească la Fălciiu si a u începu t a vini la dînsul multă oaste precum să apucasă
Tom a căiră împă;aluf. Şi au scris cărţi 2 78 Ia împăratul, de i-au făcut ştire ,
numai I ,upul vornicul au prinsu ace li cărţi şi le-au triimis Ia veziriul ca u n
i m p iedet iltori d e bineli creştinilor. Ş i împăratul 2 79 nu ştiia nemică că au
luat Reniu gh en eral cu Toma Brăila.
79 Br ânconanul-vodă încă, după ce au auzit că au dat moscalii oaste
To m i i şi m erge la Brăila, s-au mîniiat şi n-au vrut să să mai pogoare în gios ş i
zaireaoa 28 0 ce o pornisă înaintea moscalilor Ia Fălciiu, au poprit-o . Şi după
c e s-au bătut turcii cu moscalii 28 1 şi s-au împăcat, apo i au triimis-o oştii
t urc eşti . Şi banii ce-i triimisese împăratul moschicescu Brâncoveanului-\·odă
să facă oaste şi zaire 282 , pr2cum ma i sus s-au scris 283 , după ce s-au întorsu
moscalii Ia tara lor le-au triimis Brâncoveanul-vodă banii.
80 Pre a�eea vreme să rădicas(ă) doi boieri sirbi de la marginea Bosnii
şi strînsese ca la doaozăci de mii de oaste şi mai bine, tot sirbime, cu indem
p . 2 3 1 năturile moscalilor. Şi m ultă răutate făcea turcilor despre acea parte de locu,
n u m a i n-au ţinut multu şi n-au apucat a să întemeia, că după ce s-au b ătut
t mc i i cu mosca l i i 28 4 a t u n cea la Stăn ileşti la Pru t şi după ce s-au îm,păcat,
apoi au şi triimis 285 vrz.iriul nişte paşi ai lui şi au 286 spart pre I acea oaste
şi o au împrăştiiat. I ar boierii aceia pre urmă s-au dus* la Petrburgu, la împă
ratul moschicescu, n eput i n d u trăi la locul lor 287, şi i-au miluit împăratu l şi
le-au dat sate, să trăiască acolo la l\Ioscu.
Sl impăratul l\Ios c u l u i , neştiind rîndul locului acestuia, aşij derea şi Dumi
traşco-vodă nu şti ia, fiindu de copil mic în287a Ţarigrad şi cu vinitul la Iaşi ş i
cu celi cinsti şi teferici i mult să hămeisă, d e n u să putea să să m a i grijască
nemică. Şi precum este hirea moscalilor, temătoare de vic leşug, cu nime n u
s{l m a i sfătuiia din boierii .Moldavii, c e numai c u D umitraşco-vodă. Aşijderea
şi Dumitraşco-vodă, văzindu-s(ă) în cinste mare de la moscali să înălţasă 288
cu firea şi cu nime nu să mai sfătuia. Ce ţinea pre turci istoviţi de tot de moscali,
ca cum ari lua oarecine cîrpa unii fimei din cap, aşe ţinea ei că vor lua şi
vor bate puterea împărăţiii turceşti. Şi au purces oastea netocmită în gio s ,
carii cum putea, oastea moldovenească de l a tefericie cea d i n I aşi, giumă-
2H lor I lui 27;; v i n i l / nemerit 2;6 tri i m i s / răpedzit m za ire / zahara 276 înapoi 2;9 împăra t u l /
m oscalii 28 0 zaireaoa / zaharaoa 28 1 t: l l moscalii / pre moscali 282 z aire / zahara 2 8 3 scris / pomeni t
284 t
urcii c u m oscalii / veziri u l p re moscali 28:; triimis / răpedzit 286 a u / i-au • s -au d us /
au venit 2�7 lor / său 287 i n / la 2 88 in;ll ţasă / văznos isCt
a
132
tate împrăştiiaţi pre la bejenii să să mai grijască de bucate, alţii pentru
jacul 289, precum sintu moldovenii gata la jacuri. .
Atuncea s-au făcut trii obuzuri. Un obuz ca vreo şepte mii de oaste merge 8 2
î nainte iuşori, cu I anăş gheneral . // Al doilea obuz, ca vreo cinsprăzece mii f . 1 4 5
de oaste , merge cu împăratul şi cu Şeremet feldmarşal şi cu Dumitraşco-vodă.
Al triilea obuz, mai pre urmă, cu toată greimea, pedestrimea, merge cu Rep-
nin 29 0 gheneralul. Şi aşe merge de departe un obuz de altul, cale ca de doao
ceasuri._
Iară din gura J ijiii pănă în gura Sărăţii pe Prut să timplasă acel locu 83
tot mîncată iarba de lăcuste 29 1 , de nu avea ce mînca caii. Decii cele doao
obuzuri ce era m a i uşoare, a împăratului şi a lui lanăş 292 gheneral s-au depăr-
tat înainte, ca să agiungă la gura Sărăţii, unde era iarbă şi siliia să agiungă
acolo şi să aştepte greimea. Decii 293 rămăsese obuzul cel cu pedestrimea p.235
departe înapoi di celi doao abuzuri, fiindu oastea leşinaţi şi bolnav i 294 şi
ca vreo sută de cară pline de oameni bolnavi şi pre alţii îi mina cei mai sănă-
toşi denapoi ca pre vite.
Atuncea oastea moschicească cum merge înşirată, pre de aceasta parte S t.
de Prut, iară tătărimea era pre di ceea parte, trecusă de coada oştii moschi
ceşti în sus. Pre cîmpu să videa focurile ca stelile şi nu trecea 295 tătarîi din
ceea parte la moscali dincoace, n ic i moscalii ceştia dincoaci nu trecea la tătarî,
nici făcea zăhăială, nemică un ii altora. lară 295a oastea moschicească arăta preste
samă / de multă, fiind cară multe. Şi tătarii încă aştepta, de vor bate moscalii
pre turci, să să închine şi ei la moscali.
Decii cum au sosit 296 întru o zi sîmbătă pre am'iază- zi, în luna lui iulie, 85
în 6 zile, împotriva gurii Sărăţii, lingă o baltă, de au descălecat ca în laturi
de Prut, iar turcii au şi sosit şi ei împotriva lor la Prut şi au şi făcut trii
poduri şi au început a trece Prutul în ceasta parte. Decii Ianăş gheneral au
scris la împăratul să păzască să vie mai tare să să afle pănă în dzio toată
oastea la un locu sau el să sii întoarcă înapoi 297, că turcii sînt mulţi şi
nu va putea el să l e stea împotrivă cu cită oaste are, să- i sprejenească, şi poate
să-i spargă.
Împăratul . după ce au văzut scrisorile lui Ianăş 298 gheneral, au socotit R6
că el cu obuzul lui ce este lingă <linsul poate să agiungă la noapte, dar pedes
trimea este departe înapoi, nici a doa zi nu va agiunge, că era pre Ja Răbiia,
iară împăratul era în gura Pruteţului, la Casăle Banului. Decii au socotit ş i
a u scris l a Ianăş 298 gheneral s ă s ă rădice l a noapte, s ă vie înapoi l a obuzul 299
împăratului.
Decii lanăş gheneral cum au văzut scrisorile împăratului că-i scrie să Si
să întoarcă î napoi, cum au înnoptat, la doao-trii eeaRUri de noapte, au şi
purces înapoi. Iar turcii auzindu sunetul 3 00 carălor ş-au şi făcut spaimă // f. 1 4 6
şi au şi început să fugă. Iar un paşe au dzis veziriului că sunetul 3 00 să pare
că să duce iar nu vine. Decii fiind un bulucbase de neamul său sirbu tur-
cit de la Bosna, anume Colceag, şi triimiţindu-1 3° 1 vcziriul să margă să vază p .2 36
şi cum s-au dus, au şi luat limbă că fuge obuzul. Şi aşe au încetat turcii de
a fugi şi vîrtos au început a trece Prutul toată noaptea. Iar Colceag dintru
289 j a cul / j acuri 290 Repnin / Răpin 29 1 cit era numai pămîntul 292 I anăs / Janos 293 dccii /
d� �9� leşinaţi şi bolnav i / leşinată şi b olnavă 295 ceie la ceştie, nici �eştie l a ceielalţi
2 90a iară I că 296 Ianăş ghenarar cu obuzul lui îna i n te 297 la noap lc 298 I anăş / Janos' 299 l u i
3 00 sunetul / huietul 3 0 1 şi triimiţindu-l / şi-l trimisese
133
acea limbll. au agiunsu cu vrrm r(a ) de au fost ş1· 3 02 paşe I a ·
l-1 otm, precum
î n ainte la ri n d 11 să va scrir.
Dcri i obuzul lui lanăs 303 rr/i rn rral întru acea noapte au m ărsu cu pa ce
şi au s � sît pănil �!1 zio la �_buz� l _în� p_ăra_tu � ui în g.ura Pr*uteţ � lu � l� C�s. ăli
Banuhu. I ar turc 11, a doa zi, dum inica d1mmeaţa , in luna · llll wh�_, m 7 zil � ,
viniia,varii cum putea , în puterea c�il�r** . Atu�ce� au scos moscalu .afară d_1_n
obuz vreo patru mii de mos � ali, � a.1 g1_os, pre hn � a. balta _PruteţulUl , ca tr1 � :
patru picstreli de săgeată. Ş1 au 1eş1t ş1 moldove � 1 1mpo tr1 ': a celor pa�r u _ m u
d e moscali, alăturea mai pre 3 04 despre cîmpu, ş 1 cu Dum1traşco- voda ş 1 cu
puţintei donţi şi căzaci, alăturea cu moscalii .
89 Decii turcii au si început întăi cu moldoveni i a-ş da palme , a să hărăţ i.
Ce, păn<l au început 3'o5 t urcii a să înglot i . sta oarece b ine şi bieţii moldoveni,
măcară că era oaste de strinsură. negrijiţi b in r şi fără de arme şi neînvăţaţi
la război u , că ei nu avusese oaste de de mult, iar apoi înglotindu-să turcii mul
time
, 'nu mai / putea să tie războiul, că turcii avea tot, foc si cai buni , iar
' '
moscali călări cu foc 306 să fie agiutor moldovenilor, să-i rătuiască, nu era, că
călărimea cei cu cai buni o triimisese împăratul cu Toma la Brăila, ce le-au
căutat numai a da dos asupra obuzului. De mierat era încă şi cît stătusă,
d r s-au băt u t, ce putincioşi era ei să să bată cu oastea turcească.
90 Atuncea turci i , văzindu că moldovenii au dosit la obuz, au început a
da nămiă asupra celor patru m ii de moscali ce era afară din obuz şi a don
ţilor. Decii aşe le da năvală 3 0; , cît să părea că vor trece turcii cu cai i preste
<linşii. Iar 308 moscalii î i sprejeniia tare din foc ; iar pre donţi şi pre nişte
căzac i îi purta tot vîrtej împregiurul moscalilor, numai să-i dezlipască d e lîngă
moscali. Ce avea năroc de balta Pruteţului că era 3 09 de o parte de dînşii,
p .2 3 1 că i-ar fi dezlipit 3 1 0 de lîngă moscali . Atuncea, văzindu că turci i tot să adaog,
le-au căutat 3 1 1 şi acelor patru mii de moscali de au vinit 3 1 2 iară la obuz
şi cu acei donţi şi puţinei căzaci .
91 Decii pănă în sară, întru acea dzi duminică, tot viniia t urcii vîrtos
din gios şi să aşezasă pre coastă la deal. I ară tătărimea tot trecea în sus
spre Huşi, drept prada pr2 la bejenii ca lupii. Cum ari trece nişte lăcuste,
aşe trecea de mulţi. Ce can da turcii cîteodată năvală la obuz, dar î i împroşca
f. 1 4 7 mosca // Iii. Şi obuzul şidea pre lîngă b alta ce s(ă) chiamă Pruteţul alăturea
oastea înşirată. I eşiia hărăţi 3 13 din oastea moschicească, moldoveni şi 3 14 din
oastea turcească turci, de să hărăţiia 3 15 pănă ce au însărat. I ar obuzul cel mare
moschicescu au tot vinit la un locu să să impreune cu 3 16 obuzul împăratului
şi n-au putut întru aceea zi 3 17 să agiungă, ce numai pănă la Stănilesti au
vinit. I ară împăratul v ăzind că nu mai vine obuzul cel mare, pedest�imea,
tare s-au îngrijat.
92 Atuncea au chiemat 3 19 împăratul pre Ion Neculce, fiind hatman, ş i
l-au întrebat dzicîndu-i : cuteza-o-a el 32 0 cu doao sute de draguni moscali
şi cu o sută de moldoveni să-l scoată 32 1 pr2 m ăria sa şi pre împărăteasa, c ă
va putea merge călare, să-i scoată 322 în Ţara Ungurească ? C ă în Ţara Leşască
nu cuteza, că-i scriia împăratului cneazul lui Dolhoruc din Tara . Lesască
. că
3 02 au fos L şi / esle ar n: u 3 03 I a năş / Ia noş 30� p re / de 3 05 au începu t / începusă 3 06 denna
p � 1. � 3 07 nr1�·a lă / v� l 3 08 iar / � ar 3 09 pre 3 1 0 c� i-ar fi dezlipi t / c ă- i dezlipie 3 1 1 numai 3 12 a u
v 11:1 1 t I a vm1. 3 13 ş1 d e la n oi 3 H şi de l a 3 10 hărăţiia/ lovie 3 16 ces talalt 317 duminic ă 3 19 au
ch1em a t / m-au chemat pre m i ne 32 0 l-au î n trebat dzicîn du- i : cuteza-o-a el / mi-au dzis :
cu tedza-oi eu 3 2 1 să-l sc:oată / să-l sc o t 3 22 să-i scoată / să-i scot * a * * cailor / calului
1 34
leşii ii sint neprietini şi au strînsu oaste nu ca să-i dea agiutoriu, ce ca să-i
stea împotrivă. Şi să lasă pre Şeremet şi pe Dumitraşco-vodă în urmă, să
să bată cu turcii. Ce Ion Neculce hatmanul au răspunsu 3 23 că este un lucru
prea cu grije mare a ispiti, pentru că 3 24 astăzi toată zioa au văzut măria-sa
cum au trecut tătarîi şi turcii tot în sus, ca cum ari trece 3 25 nişte lăcuste,
cine îi ştie cît locu or fi cuprinsu în sus şi 3 26 sau or p utea să iasă întru acea
noapte dintr-înşii sau 3 27 ba şi de-i va apuca zioa va fi 3 28 un lucru prea cu
primejdie să lasă oastea cea multă J şi să margă 3 29 cu o mină de oamen � .
Măria-sa este împărat şi este un lucru foarte cu grije să nu cază la vreo pri
mejdie, că de ar fi un om mai de gios, de s-ari tîmpla şi primejdie, n-ar fi
atîta lucru mare. Decii împăratul auzindu aceste cuvinte 33 0 au socotit şi el
că 33 1 bine au sfătuit Ion N eculcc hatman şi nu s-au cutezat.
Şi îndată s-au* rădicat împăratul cu obuzul lui de acolea, de lingă Casăle 9 3
Banului şi au purces noaptea în sus prin intuneric, de nu să videa mina, şi p.238
au mărsu toată noaptea şi pănă în zio au agiunsu la Stănileşti supt deal.
Iară de focurile turcilor şi a tătarilor era cuprinsă toată coştişa pănă pre
supt pădure, tot cîmpul acela pănă în Huşi. Iar turci i şi tătarii de la focuri
auziia hreamătul obuzului şi nemică nu să clintiia de la focuri, ca cum ar
fi fost n işte oameni morţi pănă în răvărsatul zorilor de :::. i o.
I ară cîndu au fost în răvărsatul zorilor, de incepusă a să lumina de zio, 94
Juni, in luna lui iulie în opt zile, atuncea s-au întimpinat împăratul cu toată
greimea, pedestrimea, ce era la obuzu l lui Repnin 33 2 gheneral, în sat în 333
Stănileşti. Decii îndată cum s-au întimpinat, au şi început pedestrimea a să
înşira cu părcaneli în spate un rîndu pre de o parte a obuzului 334, alt rîndu
pre de altă parte, iară obuzul împăratului tot păziia de întra în mij locu
în celalaltu obuz, în pedestrime.
Ce n-au apucat a întra toate carăli împăratului în celalalt obuz în pede- 95
strim e, să să încheie părcaneli // şi au şi lovit turcii şi cu tătarii denapoi obuzul f. 1 4 8
şi aşe au făcut un chiot mare şi au dat o năvală straşnică, cit au rumptu vreo
sută de cară şi le-au luat, care cară nu apucasă a intra în părcane. Şi întru
aceli cară ce au luat turcii s-au tîmplat de au luat şi vreo 335 trii căruţe pline
de bani împărăteşti.
l\Iai dat-au şi alţii năvală în coasteli obuzului din gios şi alţii în coasteli 9 6
obuzului din sus, ce aceia n-au putut strica nemică, mai mult ş-au stricat lor,
că era părcaneli înşirate şi tocmite bine. Decii cum au dat năvală turcii, iar
moscalii au şi slobozit părcaneli la pămint şi au slobozit toţi odată foc 336
într-înşii şi aşe cădea turcii, ca cîndu ar cădea nişte pere coapte dintr-un păr,
cîndu ii scutură oamenii. Iară bieţii moldoveni cit să putusă ţinea la un loc 97
de steaguri, de nu să răsipisă noaptea prin 337 obuzuri, ei merge înaintea obu-
zului afară din părcane 338 • Iar turcii aşe le-au dat o n ăvală, ca o noaje de lupi p . 239
întru o turmă de oi. Ce moldovenii, neputîndu-i sprejeni, au 339 plecat fuga
înapoi asupra obuzului, iar turcii 34 0 gonindu-i pre carii cum îi agiungea, î i 34 1
lua în su lită si omorî ia si să făcea mare chiot.
Decii ' ag i ungîndu m�ldovenii în fruntea obuzului iar moscalii n-au vrut 98
să le deşchidă părcaneli ca să între înlăuntru în obuz, ce le-au făcut sămnu
323 au răspunsu / eu i-am răspunsu 324 prn t ru că / căci că 325 t rec e / merge 326 noi, în ceastă
327 om pute s ă ieşim dîntr-înşii sau 328 de-i va apuca z ioa, va fi/apucîndu-ne dzioa, este
329 lasă( . . . ) ş1. să margă / lăsăm( . . . )să mergem 330 ale mele 33 1 -i dzic b ine 332 Repnin / Răpin
333 i n) la 334 obuzulu i / taberii 335 d oao 336 foc / focul şi puşcile 337 prin / pe 338 deci vădzîndu-i
turcu că sint afară din p ărcane 339 şi 34 0 denapoi 3u prăvălie şi-i tăie • şi
135
dP au p111·<·csu alălur<'a < · 1 1 obuzul a fugi şi la giumălat e �� o� uz / le- � u deşchi �
ptm;anel i d(� Ic-au fikut po �!'Ui. şi � u îrn:� put mo.ldovenu. a mtr � pr_m coast.e h
obuzul11 i în obuz. I ar t11rc11 tnt i 1 gon11a, ca rnşte lupi, pre lmga obuz iar
moscalii sta de-i priviia păncl. s-au aprnpi iat turcii aproape şi au întrat mol
doYPn i i mai toli în obu z. Atuneen mosca lii. aflindu vreme, odată au slobozit
focul din poarta ce o fric11s1I. pănă în fruntea obu zului şi aşe i-au oborit pre
turc i , ca cum i-ar rrnUura cu o m ătură.
99 A p oi turc i i s-au spări � at a m � i � a �1 ăYa.lă . la � bt� zul �o_schic,escu, c �
merge pre departe, ca la o mie de paşi � �rbateşt i .şi �? I bme, .fa�?- de.cit m1:ma. 1.
cP iesiia hărăti cite doi-tri i si de la
4 moscali aşIJderea icşua ci t e do i- tru
dP să' loviia c� <linşi i şi din ofiţer i i moschiceşti şi . din moldoveni, că ofiţeri i
moschicesti mergea tot pre dinafara părcanelor, cmeş drept steagul său . I ar
pre dinlă.u ntru, alăturea cu părcaneli, merge cîte cinci rlnduri de dragun i
ped estri, şi în mijlocul lor carăle şi altă oaste . . Iar în .coada o � uzului denapoi
să tot b ătea virtos cu turci i , că începusă a-l agmnge ŞI pedestrimea turcească ,
inicerii. Decii merge cîte puţinel 343 şi iară sta, de să aştepta, că cei din urmă
aYea greu rnarP. Şi cîndu sta obuzul, moscalii avea 3 J 3 a cîte o puşcă mare pe la
steaguri şi unde v idea cite un bulucu de turc � , cîte zece, cinsprăzece l a un
lo cu , ei şi intorcea cite o puşcă cu căruţa ŞI da în turci . Şi aşe îndrepta
f 1 49 puşca de bine, cit nu era niciodată să nu // lovască ori cal ori om. Decii aşe
au mărsu luni toată zioa pănă în neme(a ) chindiii, de la Stănileşti, de supt
deal, părn"t la Prut.
1 00 Şi dacă au sosit la Prut, au mai răsuflat oarece la apă, că toată · zioa
p. 2 40 n u b ăusă apă, nici ei nici caii lor. Iar turcii, în scurtă vreme, au început a să
înmulţi preste samă şi au agiunsu şi veziriul cu toată puterea şi di ceea parte
de Prut incă au început a sosi oaste turcească şi leşii a lui voevoda Chiov
schii. Şi era un dPal mare împotriva obuzului moschicescu di ceea parte de
Prut şi nu putea oastea turcească să să pogoare la vale, să să apropie de Prut,
de răul puşcilor moschiceşti, că-i împroşca moscalii pre( a) tare. N ărocul mosca
lilor era că nu avea turcii di ceea parte puşci mari, acei d in deal dimpotriva
obu::,ulu i, că ar fi stricat rău obuzul moschicescu . I ar de aceasta* parte să
pusese turcii în dosul unor spini şi făcea stricăciune moscalilor de după spini .
Iar împăratul a u poroncit de a u ieşit 344 din obu::, moscali, donţi şi că:,aci şi
moldoveni de au dat nă�-ală turcilor la spini. Şi i-au gonit pre turci de la
spini şi s-au mai m ărit 34� părcanele de au cuprinsu spinii înlău ntru în obuz.
101 Atuncea au prinsu pre 3 46 u n turcu viu şi l-au dus la împăratul şi acel
turcu au spus împăratului cită oaste turcească este, o sută doaozăci de mii de
iniceri, pedestrim e si doao sute si cinzăci de mii de spahii călărime si patruzăci
J , ' J
de mii sirdenghisti 347 , carii sînt / giuraţi de mărgu înainte(a) războiului 348 •
Aşijderea şi hanul din Crîm şi cu soltanul d in Bugeacu cu tătărimea şi voevoda
Chiovschii cu leşii şi cu şvezi ciţi or fi de mulţi, nu ştiia 349• Şi au mai spus
că au v init cărţi de la împăratul turcescu scr iindu la veziriul de a socoti că
nu va putea birui pre moscali, să caute să facă pace ş i ce ari cere moscalii
să le dea, să nu să bată.
102 Decii împăratul moschicescu, î nţălegîndu vorba acelui turcu , au pus
pre Şeremet de au scris o carte de la dînsul la veziriul într-acest chip, pre-
3�2 noi 3�3
şi sta obuzul de aş tepta pre cei din urmă, că cei din urmă mercre tot bătin
�11-�;."l. Şim 'rg� � ul�nel. ma _şi *. ac�asta / iast� 344 t oţi 345 mărit / lărgi t 3�6 pre / şi
. �
3 7 s1rdengh1st1 / s111d1gh1str1 3�8 razbomlm / la războm 3.19 şti1a / ştie
.
136
cum : „Noi am avut pace cu voi şi voi v-aţi potrivit craiulu i Şvedului de aţi
triimis pre hanul şi pre soltanul de au prădat astă iarnă în ţara noastră, fără
de nici o vină sau pricină şi încă n-au agiunsu cu atîta şi te-ai sculat acum
şi măria-ta, cu toată puterea, de vii asupra noastră. Decii împăratul no �tru. p .241
oblicindu de această faptă, m-au ales pre m ine cu această oaste înamte,
întru întimpinarea m ării-tale, ca să stau să vorovăscu cu măria-ta şi să
punem la o cale pentru această pradă ce ne-aţi făcut, ca să facem pace,
că noi nu sîntem bucuroşi ca să stricăm pacea , că noi ţinem pace. l ară
măria-ta, cum ai văzut oastea mea, cum ai prinsu a bate şi nu stai să vorovim .
Pentru aceasta te poftescu să-mi faci ştire, să ştiu cum oi scrie la stăpînul
mieu, la împăratul, pentru că 349 a eu n-am vin it pre bătaie, ce pre // pace". I ntru f . 1 5 0
acesta chip au scris carte cu numeli lui Şeremet, tăinuindu-s(ă) împăratul
moschicescu că nu este în obuz. Şi au dat 35 0 cartea la acel turcu şi aşeşi atuncea.
luni sara, l-au triimis la veziriul .
Iară turcii atuncea sara a u făcut dova, după cum l e este obiceiul, de '103
strigă cu toţii tare, cîndu fac dova, adecă c indu să roagă lui Dumnezeu. I ar
î mpăratul moschicescu dacă au auzit aşe îndată 35 1 au sărit, gîndindu că au
dat năvală turcii de au spart obuzul şi întreba ce este. I ar Dumitraşco-vodă
au spus că fac turcii rugă la Dumnezeu . Iar împăratul s-au zimbit a rîde şi
au dzis : „Măcară de 3 51a sînt păgini, dar să roagă şi ei tare lui Dumnezeu ' · .
Decii cum au istovit turci i dova, s-au şi apucat a da n ăvală de trii-patru 1 04
părţi in obuzul moschicescu. Şi aşe să b ătea, cite un ceas şi mai bine 35 2 ţinea
năvala, iar moldovenii şidea acolo, în mijlocul obuzului, ca cum ar fi şezut
la casăle lor, aşe nu ana nici o grije, că puşcile turceşti nu le meşterşuguia
bine şi trecea preste obuz. Şi arunca turcii şi combarali d i celi mari şi suin
du-s(ă) sus nu apuca să cadă gios şi să spărgea şi deşi cădea vreuna gios .
cădea în laturi şi nu nemeriia în obuz. Şi cîndu sta c iteodată bătaia, atun cea
şi începea trimbiţele moschiceşti a dzice şi pre atîta să cunoştea 353 că n-au
spartu turcii obuzul nwschiccscu. Şi aşe toată noaptea s-au bătut./
Zicea împăratul moschicescu că are şi el doao combarali d i celi mari, 1 0 5
făcute cu alt meşterşug, cu otravă, care îl ţine una 354 cheltuiala cinzăci de
pungi de bani, şi să căiia că n-au luat mai multe, că acmu ari arunca şi el p .242
vreuna, dar n-are la cine arunca, că urdia turcilor încă nu era 355 strinsă, să
fie aşezată la un locu. Că acel feliu de combarali sînt nu numai fierăl i ce
sint intr-însăle să fic otrăvite, ce şi mirosul pre cine agiunge cade, de n10are.
Ce oricum, dimineaţă, dintr-aceli doao combarali a arunca una, unde a videa
ur<lie 356 turcilor strînsă.
Dumitraşco-vodă îş lăsasă doamna în I aşi cu un polcu de moscali şi 1 0 6
cu vreo doao sute de căzaci, dzicindu 357 împăratul că-ş va lăsa pre împără
teasa-ş în Iaşi. Iară apoi n-au lăsat-o, ce au luat-o 358 cu dînsul, iar doamn a
a u rămas în I asi. Zisu-i-au atuncea 359 Ia n Neculce hatmanul lui Dumitrasco- ,
vodă să nu-ş lasă doamna în Iaşi 36 0 , cc să o triimiţă la 1-Iotin sau la Camen iţă,
că fiindu 36 1 vreme de nepace şi de să va timpla vreo primejdie îi va fi cu
greu, că nu va avea nici vezetei, nici slugi, şi cine ştie cum să va întîmpla .
Iar de va fi pre voia creştinilor, lesne î i va fi a să întoarce să vie la I aşi.
I ar Dumitra.şea-vodă s-au miniiat şi i-au 362 răspunsu să-ş ia el muierea dacă
34 9 a pentru că I căci 35 0 - o 3 5 1 indată / in grabă m a de I că 352 şi mai b ine / şi j um ătate
_ _
353 se cunoştea / cunoştem 30� cite 35 0 nu era / nu-i 356 lor 357 şi 358 cu sine 350 ci ţva b oieri
36 0 şi mai vlrtos i-am dzis eu 361 fiindu / acmu-i 382 i-au / m i-au
137
să tern e, să o triim ită unde îi este voia 363, iar el pre doa � na din l �� i nu o v a
clinti* n icăiri. I ar apoi, după ce au văzu� . că . au .încungrn rat turc: i obuzul. ' e �
f. 1 5 1 tare s-au spăriiat că or fi triirnis // tur ? n msca 1 oaste _turceasc a l � I aş1 ş �
. _
vor lua doamna şi coconii 364• Şi :p lîngea ş1 întreb � m toa ţ a ? aste(a � cme s-a��
afla 365 un voinic să iasă pre fur1s să să sloboada la l aşi sa dea ştire doam nu
să fugă, şi-i va da pentru acea sl�jbă 366 o sută . de gal?eni de aur_ sa � � i doao,;
Ş i nime nu cuteza să să apuce să margă. Apm Dum1�raşco-vod a vazi.ndu c a
n u să găseşte nime, să � spitiia e l sî � gur . s ă margă � i � u !3 �ahă, căpit� n. d �
dărăbani, şi îş găsisă ş1 cealmale şi hame turceşti sa s.a 1mbrace, sa rnsa
noaptea din obuz să între în oastea turceasc.ă, ca doar ari pute ? �tră.bate la
I asi '· la doamna, să o ia s i să fugă. Ce dm obuz nu putea ieşi mme, c ă
nu'- i lăsa m oscali i la părca�e fără d e ocaz. Ş i s-au d u s Dum itraşco-vodă ş i
p . 2 4 3 l a împăratul d e i-au spus c e v a s ă facă ş i a u cerş.ut ocaz . .� e . împăratul n-au
nut să-i dea ocaz, ci i-au dzis 367 că poate să-l prmdă turcu ŞI l-or omorî. Iar
la Iasi sau or f i mărsu turci sau ba, iar aşe dacă l-or prinde l-or omori ş i
pre dînsul s i vor merge apoi şi l a l aşi. Ş i s ă n u să teamă că, de vor şi
merge turci 'i a Iaşi, nemică nu vor strica. Ce el avea grij e şi m are j ele ş i nu
numai el ce s i boierii 368 cu totii cărora le 369 era casăle, giupînesile, în Iasi.
1 0 :; Rugăm ' pre dumneavoast�ă 37 0 boieri, pre cei bătrîn i, c a p r e n işte fra { i,
pre cei tineri ca pre n işte fii, cetindu acest pontu să luaţi sama aceştii scrisori,
ca de s-ar i intîmpla vreodată să mai vie nişte lucruri J ca aceste în ţara noastră,
a .lioldovii, să vă stiti pă::.i si a vă chivernisi, să nu pătiti si voi ca si noi.
108 �Ioscali i la t�rc'i niciodată năvală nu m a i da, ce to't turci i da i'iăvală
la moscali, pănă îş i stovii a focul, şi apoi iar să da înapoi . I ar moscalii tot
cătinel după <linşii merge şi să depărtasă 37 1 şiragurili celi de moscali în laturi ,
cît alergai c u calul atîta s ă depărtasă 37 1 moscalii de la carăli lor. I ar cîndu
au fost marţi dimineaţa, turci i s-au strînsu toţi departe şi acolo ş-au făcut
m eterezu şi ş-au aşezat toate puşcile cele mari şi au început a să bate prea
năjmaş, cît nu să videa ra::.eli soarelui şi să intunecasă lumea, de nu s ă
videa o m c u om , ce 37 1a numai c e să videa para cum ieşiia d i n puşci ş i c a cum
ari arde nişte 372 stuh mare, trestie, pe n işte vînt mare, aşe să videa focul
ieşindu din puşci. :'\umai ce voiu să dzicu , poate fi Dumnezeu fereşte la răz�
boiu că d intru o m ie de s ineţe abiia să tîmplă de loveşte un om, că de ar fi
nemerit tot focul cît sloboziia în oam en i, n-ar fi mai rămas n ic i la turci nici
la mosca l i om de poveste. Ce precum dzice u n cuvîntu Miron logofătul :
„'.\lare este omul, i ar la războiu prea m ică î i este ţinta" .
1 08 Zis-au atuncea Dumitraşco-vodă împăratului să lege toate carăle la un
locu tabără şi să lasă pre l\Iirhorodschii 373 polcovnicu l cu cinci-şese m i i de
eăzaci ce le ana şi cu doao-trii polcuri de moscali, să rămîie să apere carăle
f. 1 5 :2 de călărimea turcească 374. // Iar cu ceealaltă oaste moschicească, cu saldaţi i
s ă dea năvală asupra inicerilor l a meterezu, c ă vor bate pre iniceri ş i vor
lua şi puşcile cele mari turceşti şi atuncea vor fugi şi ceialalţi, călărimea, că
p . 2 4 1 aşe le este obiceiul, d::.icîndu că, el au văzut cîndu au b ătut nemtii pre turci
'
la Yarad in, că după ce au bătut nemţ i i pe p edestrimea turcească, pre iniceri,
iar călărimea Turculu i vă::.ind, au şi purces a fugi, carii cum putea .
363 să-� ia el m u ierea dadt sr1 teme, să o triim i lă u nde ii este voia / să- m i ieu fămeia,
d e mă t em eu. Mt o t rimit u n d e m i - i voia * clint i / clăti 36� coconii / copiii 365 s-ari afla/
sr1 v� afla _36� ce:a ra�e 3�7 �-au . d z is / au socotit c ă n u este b i ne 368 b oierii / noi 369 cărora
IP I c1ţ1. n e 3 ' 0. 1�1 b 1ţ c e l 1 Lor1 l men 37 1 depărtasă / l ărgisă 3'1ace / şi372 n iş te / unu 373 �lirhorodschii/
:.\Ied horosclu 3'� L u rcească / Turculu i , d e or we să l e d e n ăvală
138
Iară împăratul au răspunsu lui Dumitraşco-vodă dzicîndu-i : „Ţi să 1 0 9
pare şi ai vrea şi ai pofti, ticăloasă oame3 74a , pentru bineli tău, dar, de oi şi
bate 375 pedestrimea, călărimea este multă şi n-am cu cine o goni". Că sta
călărimea, ca cum ari sta pădure, împregiurul obuzului, de nu-i agiungea puşca,
sta şi priviia cum să bat şi împăratul tot nedejduia că-i va vini răspunsu ce
scrisese noaptea, precum mai sus s-au scris 376 • Şi veziriul nu-i mai făcea răs
punsu şi tot păziia de să bătea. . .
Iară întru acea vreme 377, cînd să bătea, vinit-au un nuoraş can micu ŞI 1 1 0
stropiia de ploaie şi era 378 grije să nu dea atuncea năvală călărimea turcească,
şi vor pierde moscalii focul. Iar moscalii nici să m iera şi 379 îmbărbăta pre
moldoveni şi le dzicea că mai pre m ari ploi să bătea ei cu şvezii, că avea man-
tale in spate şi ţinea flinteli suptu mantale. Şi mai greu era de focul turcescu
<lecit di cel moschicescu. Şi I n-au ţinut mult acel nuoraş, ce numai ca giumă-
tate 380 de ceas şi au şi strălucit 38 1 soareli cu mare hierbinteală, precum este
în luna lui iulie.
Moscalii cei din războiu 382 trăgea atuncea mare greu de sete, că n-au l l l
obicei, ca turcii, să le care apă cu sacaleli. Decii împăratul au poroncit la
m oldoveni să le care apă cu poloboaci, cu ploşce, cu fedeleşe, cine cu ce vor
putea. Decii s-au pornit cu toţii de 383 căra apă, vărsa miedurile şi vinurili
de prin poloboace de 384 căra apă şi aducea 385 la saldaţi şi-i scrie comisarii împă
răteşti la izvod şi le da bani acelora ce 385a căra apă.
A doa, mai trăgea greu moscalii că inicercele turcilor era mai lungi şi l l 2
de hier, m a i bune, ş i bătea m a i d e departe <lecit flinteli moscalilor. Ş i inicerii
nu să pre apropiia de moscali şi sloboziia inicercele, dar moscalii fiindu-le
flintele mai scurte şi mai slabe la fier, nu le slujiia focul de departe, să agiungă
focul pre iniceri. I ar de le-ar fi vinit lor pre îndămînă, să le bată puşcile ca
a turcilor, departe, n-ar fi putut ţine inicerii atita de lungu războiul 386 sau, 9 4 !'
de a r f i dat moscalii vreodată năvală, încă n-ar f i putut turcii ţine războiu. P · - "
Dar ei nu da niciodată năvală 387, ce sta numai de să apăra.
Acmu vinisă moscalii de să apropiiasă de meterezul turcilor 388 prea
mult, de era ca o sută şi cinzăci de paşi de departe turcii de moscali. Şi era u :J
şi un 1 1 gheneral neamţu, pre anume Vicman 389, acesta s-au dus la împăratul
şi au început a-l mustra tare pre împăratul şi-i dzicea : „Ce este aceasta, împă - f . l 5 3
rate, de umblăm toţi, nişte oameni hămeiţi, şi nu ne căutăm 39 0 orînduiala
războiului, după cum îl ştim că să cade ? Că eu în multe războaie a Neamţului
am fost si stiu leacul turcilor ce trebuieste. Ce-m dă comenda ostii în mina
m ea, că �u 'în doao-trii ceasuri oi face c� ştiu şi oi curăţi pre tur�i de nu i-i
videa pre aicea".
Decii împăratul, auzindu aşe, i-au dat ocaz acelu i gheneral ca să-i fie
toată comenda oştii în sama lui şi să asculte toţi gheneralii precum le v a 1 14
poronci el. I ar 39 1 acel gheneral cum au luat comenda oştii în sama lui au şi
pus oamenii lui de au dat ştire 39 2 împregiurul obuzului, dindu ştire tuturor 393
precum este 394 comenda oştii în sama gheneralului Vicman 395, să fie gata toţi
de năvală. Şi au luat cite un rîndu de saldaţi din coadă şi i-au mai îndesit în
fruntea obuzului unde era războiul 396, iară în coadă, unde era mai supţiri
să fie n; pe 378 scris / p omenit 377 acea vreme / aceli vrem i 378 era f avemu 3;9 ne 380 de
.'.l<4a
civert 381 strălucit soareli / luci t soare 382 războiu / bătaie 383 le 38� de / şi 385 şi aducea / de duce
385a acelora ce / cărora 388 războiul / bătaia 387 la războiu 388 şi de puşci, u nde era aşădzate
389 Vicman I Vitman 390 tr�aba şi 391 iar / deci 392 au dat ş tire / au îmbla t 393 sluj i torilor
394 precum este / cumu-i 390 Vicman / m ina lui Vitman 396 răzb oiul / b ătaia
139
rinduril e saldaţil or, împotri vă pe lingă cară_, a_u m �i �us _ pre lîn,?ă saldaţ _i 397,
moldove ni şi căzaci . Şi aşe e � a socote_ala l_m _sa foca _sa s� rumpa moscal1 1 d �
la un locu, rînduril e c ele mai groas(a ), şi sa dea navala asu:pra meterez ulm
turcescu 398 . Iară / rînduril e cele mai supţiri să apere, de ari năvăli asupra
carălor niscaiva călărime turceasc ă.
1
Decii gătindu oastea întru acesta chip me�s-au cu 399 teme �ul 00oştii unde să
hătea si au mărsu si împăra tul cu <linsul să vaza ce va face. l ara 4 acel gh l'TI C
ral! cu;n au văzut J?re ui: parucic 4 0 1 m � sc � ic.esc_u* ferin �u- � ă, l-a� � i gi � ? -
p . 2 1 G ghiat cu şpag� sa. Şi au şi trecut � e a u_ i � ş1 � ma1 nte ca cmc1- � ese
0 paş � 1�
_ , c u şpaga goala_ m mina şi au mceput. a striga „ stupa 1 !
fruntea războrnlu1
să păşască saldaţii mai iute înainte şi să fie gata d e nă ' lă
_ . � 8: � i-i îm � ărhăt a şi
a dzice granatirilor să înceapă a arunca combarah m m1ceri. Decn cum au
purces saldatii a păsi iute înainte şi granatirii înccpînd a slobozi combarali.
atuncea turc'i i au şi ' indărăptat 4 03 şi au început a intra în meterezu iar unii
incepusă să să apuce de puşci să le tragă, să fugă. Atuncea întru acela c�as
ce era numai să dea năvală, l-au şi nemerit o puşcă mare turcească pre acel
gheneral si au căzut mortu la pămîntu. A şijderea şi pre alt gheneral, pre anume
Yolconchii şi pre acela totodată l-au lovit 4 04 c_u o inicerc � prin chiept şi
au ieşit glon ţul pre supt o sisioară, ce n-au murit acela, mai pre urmă s-au
tămăduit. I ară si împăratul încă, de atîta multă vărsare de sînge ce vi dea
atuncea, au ame'ţ.it de milă şi l-au 4 05 dus la cort de l-au udat împărăteasa
cu nişte ape 4 06 şi s-au trezvit. I ar saldaţii atuncea, perindu-le capul, s-au părăsit
de năvală si au mai contenit focul. Dar si turcii 4 0; au stătut si ' s-au l ăsat d e
f . 1 5-'l a m a i fac� năvală asupra moscalilor. li
116 Decii veziriul a u poroncit s ă m a i d e a inicerii năvală încă doao ceasuri
şi de or videa că nu pot face nemică, să-i lasă pre moscali şi să să întoarcă
înapoi şi să rădice pre toţi bugegenii, să-i treacă Dunărea î n ceea parte. Şi
mărgindu zapciii inicerilor de-i siliia ca să le mai d e năvală moscalilor. Aşij
derea şi călărimea turcească să mai gătiia 4 08 şi ei să mai dea năvală mosca
lilor. lară inicerii au început a să sfădi cu zapciii lor şi au încep u t a striga că
c i nu mai pot să dea năvală, că doară î i 4 09 voia veziriului să să prăpădească
toţi inicerii, că nu era mult 4 1 0 de ar fi năvălit moscalii precum purcesese,
nici un inicer n-ar fi rămas. ,.Ce mai bine să facă re:ziriul pace, după cum
este poronca împăratului. d::.icîndu in icerii că ei au 4 1 1 perit mai b ine de
giumătate şi ciţi au 4 1 2 scăpat, de n-an p erit, sînt 4 13 mai toţi răniţi şi e i nu
vor 414 mai merge".
117 Decii înţălegîndu veziriul c ă gîlcevăscu inicerii şi moscalii ca nu altă
dată au început a să bate şi a da năvală, socotit-au şi el pre urmă să nu gre
p . 2 1 7 şască mai rău. Şi au ales pre Cerchez Mehmet-paşe imbrihorul şi l-au triimis Ia
împăratul '.\Ioscului cu cuvînt de pace. Atuncea au stătut de amindoao .u5
părţile armele de a să mai batere.
118 Atuncea Şeremet fcldu marşal ş i gheneralii moschiceşti ş i alţi boieri m os
chiceşti le părea bine, ca doară s-ari împăca cu turcii, că li să supărasă** citi
ani să bătea mai înainte vrem e cu şvezii / şi îndemna pre împăratul să facă
pace 4 16. Iară gheneralii cei streini, nemţii, nu priimiia şi dzicea împăratului
397 au mai pus p re l ingă saldaţ i / au m a i îngroşat pe denapoia saldaţilor cu 398 si :, ;-t - 1
{ l a _40� imă / şi 4 0 1 yaru c ic / .i:i oru?nic * că îmbiă 402 cinci-şese / 1 5 4 03 îndărăp
in c ur� gi u r e 39� cu
t � t / �nce��1t a � 1� darapta .i o.i l o'.· 1 t / nem � nt 40", l-au / �- au 406 ape / ap ă • o7 încă 408 găl iia /
g a t 1sa •�9 11 / de 1 -1 4 1 0 acmu 4 1 1 e1 a u / 110 1 am 4 1 2 a u / ş 1 am 4 1 3 sint / sin t e m 4 H e i nu Y o r ';·
n-om Ho amindoao / imbe ** de 4 16 aşij dere şi î m părăteasa ia r ăş il îndemna să f ac ă pace
1 40
să nu facă pace, că să va căi pre urmă. Aşijderea şi un dascal al împăratului
moscal şi acela nu priimiia pacea şi striga in gura mare să nu crează împă
ratul pre păgîni şi ţinea rău şi pre boieri şi pre gheneralii moschiceşti, pentru
ce îndeamnă pre împăratul să facă pace cu păgînii. Aşijderea şi Dumitraşco
vodă cu boierii moldoveneşti 4 1 7 căuta rău şi grăiia şi ei să nu facă împă
ratul pace, dar nu-i mai asculta nime, pentru că 4 18 moscalilor tuturor le era
voie să facă pace împăratul. Căzut-au atuncea boierii moldoveni şi ei cu rugă
minte la acel dascal, să stea tare la împăratul să gră iască să nu facă pace.
Şi sta împăratul în cumpene de socotiia cu m ari face. Numai n -au putut ,
că sta împărăteasa vîrtos, numai să facă pace.
Împăratul moschicescu au ales pre trii boieri 4 19 anum e pre Şefer 42 0 1 19
şi pre ficiorul lui Şeremet şi pre Savva Rogojenschii menistrul şi i-au triimis
la veziriul. Şi să temea Savva Rogojensch ii că-l vor cunoaşte turcii, că mai
înainte vrem e trăisă în părţile turceşti, la Ragugh ia cu neguţitorie, dar apoi
nu l-au cunoscut.
Decii m ărgîndu la veziriul au tăgăduit că nu este împăratul in obuz ce 120
este înapoi, ce in obuz este numai Şeremet feldmarşal. Atunci au cerşut la
veziriul pentru prada ce făcusă tătarii în ţărili moschiceşti să dea turcii Du
nărea hotar Moscalului, după cum 1 1 au vinit şi sol, careli l-au triimis Bran- f.1 5 5
coveanul-vodă, cu poronca Porţii, la moscali, anume pre l\Iachedon comisu l,
precum mai sus s-au scris 4 2 1•
I ară veziriul au rîs şi au răspunsu că atuncea au fost un tirgu iară.i.21a acmu 121
este altul. ,,Că tătarii au prădat, că de mult n-au luat cojoace de la voi, precum
eraţi tocmiţi 422, de le daţi cite triizăci de mii de cojoace pre an, ca să nu vă p .248
prade în ţărîli voastre. Ce acmu eu voiu să cer de la voi iar nu voi de la mine„.
Atuncea au dzis veziriul să Iasă pre craiul Şvedului să margă cu pace 122
la ţara lui şi să-i dea ce i-au luat, loc şi cetăţi. Ce moscalii n -au priimit
ca să-i dea înapoi nemică, fără cît au priimit să-l lasă să margă cu pace
cu triizăci de mii de oaste, prin Ţara Leşască, la ţara lui. Şi după ce va merge
acolo. vor sta . la pace, fiindu şi alţi crai megieşi la mijlocu să socotească şi
să giudece. Decii veziriul au lăsat să fie aşe, că nu să pre siliia nici veziriul
pentru craiul Şvedului, că 423 craiul Şvedului 424 s-au ţinut 425 de-a fire mîndru
şi n-au nut să vie la veziriul, ce el gîndiia că va merge* veziriul la <linsul
să să sfătu iască pentru oaste. Xărocul moscalilor atuncea au fost că n-au
vinit craiul Şvedului 426 la ră::,boiu de la Tighine, că 427 poate ar fi fost ma i
greu de moscali, că el ar fi ştiut ce ar fi făcut.
Cerşut-au turcii pe Dumitraşco-vodă să li-1 dea. Iar moscalii au d izs 1 23
că din războiul dintăi nu să ştie ce s-au I făcut. „Perit-au , au fugit-au ? Că
noi am gindit că au vinit la voi" . · Iar veziriul au dzis. : „Pentru un ghiaor,
ce să ne sfădim noi, nişte împărăţii ? Lasă-l, că să va sătura el di ce au pof-
tit, el singur, de bună voia lui, a vini la noi".
Atuncea împăratul au luat pe Dumitraşco-vodă şi l-au ascunsu intru 1 24
o butcă a lui, di ce li cu doao roate, de nu-l şti ia n ici un moldovan , fără numai
Ion Neculce Hatmanul şi vreo doi-trii copii din cas(ă) 428 . Şi au şezut acolo
ascunsu în butcă, pănă ce au trecut obuzul 429 mosch icesczi de l\fovila Răbiii
în sus.
4 17 încă 4 18 pen tru că/căci 4 19 a lui 420 menistrul 421 scris/pomeni t m a iară / gi �22 cu d ins i i
423 Şvedului, c ă / Şved, căci m Şvedului / Şvedul 425 s-au ţinu t / să ţine• v� merge / a ve�i
m Şvedului I Şvedul atunce 4 27 n-ar fi scăpat picior de moscali 428 ii ştie 429 dincoace
141
,''
1- iJ ?\Jai cersut -au turcii cP-tate a A zacul şi s-au apuca t mosca lii că l-or da 43 0
cu t ot vinitul si hotaru l lu i. Dzis-au turcii moscalilor să strîce o cetate ce să
chiam ă Troita ' ' d zicîndu turcii că este făcută pe hotaru l turcesc u şi, m ăcară
că era cetat'e trnnă 43 1 'li cu multă. . cheltu
. ia lă făcută, s-au apucat moscalii
c ă o r strica-o 432, iar cîndu s-ar1 mai d 1rege · cetate< a ) sa. o locmasca• vreod a t a,
� 433 .
atunce a şi pacPa să fie stricat ă. . . . .. .
1 :2 G Cersut-a u si bir turcii moscalilor să le dea ŞI cheltma la oştn, ce bir n-au
'
p . 2 49 priimit m oscalii '.c;ă dra, iar cheltuia la oştii o m ie de pungi de ban i s-au apucat
c ă or da. ])zis-au turcii să mai strîce şi alte pălănci, crtăţui ce sîntu pre mar
ginea hotaru lui, pre lîngrl. zaporo jeni �-i la pragur ile N ! prului, anume Camen
f . 1 5 6 Zaton si alteli. Şi s-au apucat moscali i // că le vor strica.
�{ai dzis-au turcii şi pentru Ucraina , că au luat-o moscalii din hotaru l
leşilor pr dincoace de N ipru, să o dea să o ţie iar leşii, şi au priimit moscalii
să să rădice, să fie iară leşască .
1 :! 8 Mai cerşut-au veziriul şi toate armele să le dea moscalii, cite or fi la
dînşii. Decii Şefer au răspunsu că acest l � cru nu pot _ să-l facă, pentru că 434
lesii le sint neprietini şi vor să margă prm ţara lor şi fără de arme nu pot
să' m argă. Fără de cît numai pe cîte arme au ei în obuz, atîte le vor plini
la an ul, în crtate în Azacu, şi aşe le-au dat m a i prr urmă la anul.
Tocmitu-s-au şi pentru oastea din cetate(a) Brăila, să iasă şi să margă
cu pace. Atuncea au oblicit moscalii că au fost luat moscalii cei cu Ren t
gh eneral şi cu Toma spătariu l cetatea Brăila. Mai d zis-au veziriul de ar fi 435
si' in Crîm osti , să iasă, că nici veziriul nu stiia
, m oschicesti, , ce or fi făcut.
1 30 Aceste toate au priimit m oscalii să dea turcilor şi alteli multe, carele
nu să pot 436 toate înşira cu condeiul mieu . Şi au dat moscalii şi zălog la turci
pre Şefer şi pre ficiorul lui Şeremet feldmarşal pănă să vor plini aceste toate.
Şi aşe să auziia atuncea să fie dat moscalii şi veziriului opt sute de pungi de
bani 43î. Şi au stătut obuzul pre locu trii dzile închis, pănă s-au aşezat toate
aceste. /
131 Şi apoi a u mărsu solii moschiceşti în urdia turcească şi obuzul moschi-
cescu s-au pornit în sus pre Prut şi cu ceauş, să nu-i învăluiască nime. Atun
cea. de cum era leşinată oastea mosch icească, încă şi mai rău leşinasă fiindu
închişi atîte (a) dzile. Că mai înainte vrem e, de nu avea pită, avea carne, că
ducea 438 moldoven ii cirezi de vite m ulte . Iar după ce s-au închis obu:,ul, au
luat cirezile turcii şi nu avea n ici carne, nici pită, şi caii încă hămesisă şi
p.250 viniia turcii aproape de obuz şi le arunca pită moscalilor. I ar caii să bălega
tot apă că, altă nu avea ce bălega. Şi după ce s-au pornit obuzul, mulţi
moscali fugiia la turci de foame. Şi aşe să auziia atuncea să fie perit m os
cali, cu la războiu 439 cu tot, ca triizăci de mii, iar turci să fie perit o sută
şi doaozăci de mii pe număr. Şi aşe să socotiia 44 0 că de ar fi fost mos
calii 44 1 toate obuzurile strinsă la un locu , să nu-i fie 44 2 răschirat întru atîte
părţi, cindu s-au pornit întăi asupra turcilor, poate ar fi b ătut 443 pre turci.
1 3 :2 Aşijderea şi turcii, după ce au 444 zăbăvit cu pacea pre moscali trii :ile
să nu fie ţinut pacea poate ar fi b ătut pre moscali, precum flămînzisă si ei
şi caii lor. �umai 445 voia lui Dumnezeu au fost, de nici moscalilor nu l � -au
dat Dumnezeu chivernisală, ca să b iruiască pre turci, aşij derea şi turcilor
430 că _1- �r
d � / să-l de 43 1 şi mare 432 că or strica-o / să o s lrice 433 direge/tocmi 4H pen tru
că I cac1 435 in trat 436 să p o t / le poate 437 gata 438 ducea / le ducem 439 războiu / bătaie
Ho
s ă soeotiia / soco tescu 4H toţ i H2 fost 443 bătut / biruit 444 au / i-au 445 ce vom să dzieem
142
le-au luat Dumnezeu mintea, de nu s-au prăpădit moscalii de tot. // !'lu bat f. 1 5 7
cei mulţi pre cei puţini, nici cei puţini pre cei mulţi, ce numai cum va
Dumnezeu.
Decii au purces moscalii pre Prut în sus şi au mărsu pănă în sară şi 1 3 3
noaptea pănă la m iazănoapte tot cu tabără legată. Şi cindu au stătut să să
odihnească, carii pre unde i-au apucat vreme(a), aşe au stătut cu caii înhămaţi
tot la un locu , pănă în zio. Apoi iar au început a merge pănă la o vreme
păn la vreo doao ceasuri de zi. Apoi au început a rădica părcaneli şi au
început a ieşi oastea cea slobodă afară şi au inceput a-şi adăpa caii şi a
mulţămi lui Dumnezeu că au ieşit din părcane 446 • Şi au purces pre cîmpu
pedestrimea pre de laturea obuzului.
Atuncea ieşiia tătarii de prin păduri, bulucuri, cu vite, cu robi. Decii 134
moldovenii să sloboziia la tătari ca să şi scoată robii iar t ătarîi îi lua in
-
goană, de-i goniia pănă la 44 6a obuz şi pre carii îi agiungea, î i 447 tăiia, că era caii
moldovenilor leşinaţi, de îş da în cap.
Atuncea Şeremet feldmarşal au poroncit moldovenilor să le dea pace 1 3 5
tătarilor, să nu să bată cu dînşii, că ei au făcut pace* , nu le vor- da agiutoriu,
şi vor pitrece rău ceia ce 448 să vor mai bate cu tătarii. Decii moldovenii au
început a striga şi a-l blăstăma şi d:;icea cum nu vor merge ei să să bată p . 2 ·51
cu t ătarii, că ei îş vădu unii părinţii, alţii fraţii şi fimeile lor şi ficiorii lor
robi / la tătari şi-l blăstăma pre Şeremet feldmarşal de i auziia cu urechile
-
Şeremet cum îl blăstăma. I ară el le dzicea să nu bage samă că-i va scoate

împăratul şi care va merge cu dînşii, le va da împăratul moşii la l\1oscu.
Şi nu-i era* ruşine a grăi ce nu să cădea, un om mare ca acela !
Atuncea mărgîndu cîţiva moldoveni depărtişor înaintea obuzului s-au 1 3 6
tîlnit cu vreo sută de tătari viindu cu cîţiva robi despre 449 I aşi. Şi le era caii
obosiţi şi a lor. Decii lovindu-i moldovenii fără de veste în gura Jijiii, i-au
tăiat pre tătari, mai pre toţi, şi au 45 0 dat dintr-înşii unii şi în Prut, de s-au
înecatu. Şi au scos pre acei robi pre toţi de la acei tătarî. I ar 4 5oa întru acei
robi s-au fost tîmplat de au fost robit 45 1 şi pre un căpitanu atuncea purces
din Iaşi, pre anume Tudosie Ciohoranul. Şi acel 45 2 căp itan au spus atun-
cea că altă oaste, fără de acei tătari, la Iaşi n-au mărsu. Atuncea auzindu,
toţi s-au învoioşat şi spuindu lui Dumitraşco-vodă, au dat laudă lui Dum
nezeu.
Atuncea toţi moldovenii au purces în răsipă, carii cum putea, pre la 1 3 7
bejeniile lor. Atuncea şi moscalii au dat lui Dumitraşco-vodă doao sute de
dragun i moscali, de s-au dus în I aşi ca să-ş apuce doamna şi să iasă înaintea
moscalilor 453 pe Prut.
Dumitraşco-vodă, sosindu în Iaşi, au odihnitu doao zile pănă s-au 1 3 8
gătit, neavîndu nici de uneli // celi ce-i trebuia, nici avea cu cine, că îş căuta f. 1 58
oamenii atuncea cineş nevoia sa de fugiia. Atuncea era şi cîţiva turci balgii
în l aşi şi mulţi moldoveni din cei ce-i jecuisă pre turci îndemna pre Dumi
traşco-vodă ca să-i taie şi pre aceia ce mai rămăsese şi era la închisoare, dzi
cîndu moldovenii acei ce- i jecuisă, că de vor scăpa turcii aceia, ei n-au putere
să trăiască în ţară, că turcii ştiu tot cine ce au jecuit. lară Dumitraşco-vodă
n-au priimit acel lucru să-l facă, ca să-i taie pre turci, ce au socotit că,
măcară că sînt păgîni, dar ei nu sîntu vinovaţi, că sîntu neguţitori şi le
449 mai tare decît c-au scăpat de la turci ma la / în 447 îi/de-i 448 ceia ce/cine rn despre /
de la 430 au / i-au 43oa iar / şi 43 1 au fost l't>bil / robisă 43 2 acel / acela 433 mai sus • şi
143
1-1giungc lor cit i-au j ecuit de HU rămas . săraci .şi c�tă pe?eap să_ ?e foamP a�1.
1 J"l S la inchiso arc. ;\ doa ' iarăs au mai socotit
ca, dc-1 va taia pre turcu
p . :! 5:! b ; lgii apoi el nu va avea cu ei'
. ' . . n e 4„
5 4 merge
. - la \1oscu,
4 55
că slujitor ii şi jat'aş.i i
'1 nsu, ce ar f l' r amas 4 511
cari-i j rcuisă pre f H' C l t urci balgn n-ar f 1 m a l'SU c u
� _
. d _
�
toti in tară. Dccii cu acest sfat, au poate fi naroc1r e lor, au scapat de

m�arte . Şi purcezi ndu din Iaşi lJum itraşco-vodă au trecut J ijie pe la _Popr·i
cani si s-au tîlnit la Prut, la Zagaran ce 4 57 , l'.ll obuzul cel m are moschicescu.
1 39 'Dom nit-au Dumitraşco-vodă Tara Moldavii numai noao luni* , a nul
/ 2 1 9 45s si au icsit din Iaşi iulie în . . . 459 zile.460Iar moscalii au făcut războiu
atunce a ia Stăniie sti in luna lui iulie, în zece zile./ Decii de la Prut Dumi
trasco-l'odă au pur�es în sus dimpreună cu moscalii şi au trecut pre la Stefă
ne�ti Prutu I in ceea parte. Şi de acolo au mărsu dreptu la Movilău, la
\'i�tru. Decii cîţi boieri şi alţii mai de gios din mold oveni, ce au ieşit cu Dumi
t rasco-vo dă din l asi si au purces cu obuzul mosch icescu auziia că au ier·tat
tur�i i pre cei gresiti, ' dar nu mai putea să să întoarcă înapoi sau să fugă
intr-altă parte · di� ' obuz, pentru 46 1 că prăda donţii şi căzacii polcovn icului
\lirhorodschii 462 şi ai 463 polcovnicului Tanţschii pre cine găsiia în laturi din
obuz, de-i lăsa numai cu sufletili. Ce nu avea putinţă să să ducă într-alt;}
parte, ce le-au căutat numai să să ţie cu obuzul, c u Dumitraşco-vodă .
Pen tru că cîndu au vinit împărăţia în Jloldova avea ocaz oastea de nu
strica nemărui nemică, iar la întorsu strica tot ce găsiia.
HO Sosindu obuzul la .'.\lovilău, la \'istru, iar n işte tătarî, ca vreo doao sute,
�ă luasă în urma obuzului şi pre cine găsiia, t ot lua. Şi au dat preste dînşii
Iv anenco 46'1 polcovnicul şi cu Tanţschii polcovn icul şi . cu sluj itorii lor moldo
nni, ce era la steaguri 46 5 şi i-au tăiat pre tătari foarte rău şi au prinsu şi
vii neo cinci-şese şi i-au dus la împăratul. Şi 466 au poroncit împăratul d e
i-au spînzurat i n malul '.\' istrului încălţaţi, îmbrăcaţi. I ar după c e i-a u spin-
f. 1 59 ::.ura t ,
au mărsu sîngur împăratul de le da cu b iciul la och i şi- i // sudu ia pre
acei tătarî.
14 1 l ară după ce au trecut moscalii :\'istrul în crra partr, au scris împăl'>i.tul
\loscului la turci că, de nu vor porni pe craiul Şvedului pănă în doaospră
zece zile şi l-or mai ţine acolo la Tighine, el îneă va strica pacea, nu o va
ţinea.
1 4 '.:! larli Dumitrasco-vodă au făcut căutare tuturor moldovenilor c"l rii
era 467 cu dînsul şi i-�u întrebat, merge-vor cu <l insul la Moscu au ba, ce toţ i
p.253 a u priimit să margă , că într-alt chip nu avea cum dzice, că n u avea cum
merge într-altă parte de răul tălhăritului. Şi i-au scris 468 Dumitraşco-vodă
pre toţi într-un izvod şi l-au dat la împăratul 469, de l-au iscălit cu m în a lui.
Iară boierii şi sluj itorii aceştia era anume : 1 . Ion �eculce hatman ; 2 . Sc-H"in
Stroiciu Zmucilă vel ban : 3 . Gheorghiţă vel păharnic ; 4. l ordachi Aristarh
nl uşer ; S. Panl Rugină vel comis : 6. �logîlde sărdariu ; 7 . I lie A.bd.za
Yornic despre doamna ; / 8. Dimitrie aga ; 9. Ion f\Ierescul polcovnic ; 10. Ion
Bănariul vel căpitan ; 1 1 . Brahă căpitan de dărăbani ; 1 2 . Moţoc j icniceriul ;
1 3 . Ion Dzărul vătaY de copii ; 1 4 . Nuor Dzărul postelnic ; 1 5 . Costantin
Dzărul medelnicer ; 16. \'asile Dzărul tij medelnicer ; 17. Mechichi stolnicul ;
1 8 . Antiohii cămăraş ; 19. Costantin Pircălabul medelnicer ; 20. Dima baş-
45 4 Ya 4_55 n - a r f i rn rtrsu/n-or m erge 456 r e ar f i rămas/şi or rămine 457 d e n ceastă p a r t e 458 '7 1 1 9 /
7 :! 1 8 409 in m s . nostru loc gol / 1 6 460 ln zece / 1 1 46 1 p e n tru / c ă c i 462 :\Iirhorodsc h ii / l u i
:\Jedh ? roţchii 463 l u i 464 I Ya n enco / I Y a n e ţ c h i i 465 steaguri / steag 466 au pus 467 era / sî n t
468 srr1s / p us 469 l a lmpăra
l u l / l m p [tra t u l u i * în
1 44
bulucbaş ; 2 1 . Ciutea căpitan ; 22. Apostol căpitan ; 23. Toader Merescul
căpitan ; 24. Pavel Merescul căpitan .
Toţi aceştia ş i alţii ş i m a i proşti decît aceştia 1 1 ş i m a i d e gios slujitori, 14t.
carii aicea nu s-au putut înşira cu condeiul anume, i-au scris împăratul f. 160
pre toţ i în vistieria sa 47 0 , de s-au dus cu Dumitraşco-vodă. Şi atuncea au
dat împăratul lui Dumitraşco-vodă doao mii de ruble să-i 47 1 fie de cheltuială
lui şi moldovenilor carii vor merge cu dînsul. Şi l-au rînduit să m argă să ier-
neze la H arcov preste Nipru, dincolo de Ţara Căzăcească, în slobozii, aproape
de Azacu , că acolo să cerşusă şi el, lăudîndu-i unii din moldoveni, carii ştiia,
d:.icîndu că este locu bun. Şi au poroncit împăratul la Apracsin cneazul şi gu
bernatul de A :.acu să dea lui Dumitraşco-vodă iernatec bun lui şi tuturor mol
dovenilor lui, carii vor merge cu dînsul, dindu-i şi doao sute de draguni mos-
cali lu i Dum itraşco-vodă să m argă cu dînsul pănă acolo la Harcov .
lară lui Rent gheneral şi Tomi i spătar le-au scris împăratul moschicescu HS.
şi au triimis cu cărţile pre un om a lui şi dimpreună cu un om al veziriului,
�ă lasă cetatea Brăila şi să vie după <linsul în sus. Decii Toma spătariul cum
au auzit, cum au fugit în Ţara Ungurească de ş-au mai apuoat cîtc ceva şi
de acolo 472, pe urmă, au mărsu 473 la împăratul la Petrburcu cu ciţiva mun- p.254
teni ce au fost cu dînsul la Brăila. I Şi l-au făcut împăratul pe Toma spăta-
r iul gheneral maior şi-i da pre an leafă cîtc cinci mii de ruble. Şi cu vreme
ş-au adus şi giupîneasa din Ţara Muntenească la Moscu. Şi i-au dat împăratul
Tomii sate în Tara Moschicească de chivernisala vietii lu i si ' a oam en ilor lui.
Şi trăindu Tor;ia acolo cîţiva ani în tîrgu în Pcria;lav în Ţara Căzăcească,
că- i didese împărăţia şi acel tîrgu şi tră indu suptu ascultarea 474 împărăţiii
.llosculu i, s-au schimbat şi el din viaţa această lumască. Iar giupîneasa lui
au rămas, şi cu un cop il, de au trăit multă vreme 475 cu pace pe sate şi 476
moşii ce le477-au fost dat împărăţia pănă la săvîrşirea v ieţii lor.
Iară Rent gheneral s-au rădicat de la Brăila cu toată oastea şi au purces 1 4 &
î n sus pre Siretiu, pre la Cernăuţi, tot stricîndu şi m încîndu ce găsiia prin
ţară. Şi ţara fugisă de la cîmpu la munte şi dacă au auzit că vine Rent ghe-
neral pre acolo să m iera încătro vor mai fugi. Decii Rent gh en eral de la Cer-
năuţi au mărsu şi au trecut Nistru] în ceea parte pre la Hotin şi au agiunsu
obuzul cel marc moschicescu cc era cu 478 Şeremet feldmarşal acolo în Ţara
Leşască, la cetate la Polono 479•
l ară împăratul .Moscului de acolo de la Movilău ş-au luat doao sute de 1 4 7
draguni moscali şi au purces li în sus pe N istru, pre la Cameniţă şi acolo s-au f. 1 6 1
despărţit de obuzul cel m are. Şi de la Cameniţă au luat în sus, prin Ţara
Leşască, dimpreună cu împărăteasa lui Ecaterina, pănă la Varşav la scaunul
crăiescu unde 48 0 au găsit pe Avgust craiul 481 leşescu , de s-au sfătuit şi s-au
odihnit vreo trii-patru zile. Şi atuncea l-au cinstit pre împăratul craiul Avgust
făcîndu- i masă marc ben chet şi şezindu la masă împăratul cu împărătee,sa şi
craiul A ugust şi cu mulţi domni leşeşti iar 48 2 între acei domni leşeşti fost-au
şi Adam Sinavschi i hatman corunnii şi cu hătmăneasa lui. Şi între alte voroave
multe 483 zis-au hătmăneasa 484 hatmanulu i Sinavschii cătră împăratu l mos
chicescu aceste cuvinte : „Mult m ă m ier de voi împăraţii şi craii, cum de nu
vă ţineţi de cuvînt şi ne amăgiţi pre noi. Că mai anţerţu ne-au dzis noao,
47 0 sa / lui 47 1 să-i / să le 472 şi 4 73 au mărsu / au ven i t 474 ascultarea/poronca 475 de au trăi t
multă vreme / şi păn-acmu 478 pe sa le şi / de trăieşte pre acele 477 le-au / i-au 478 cu / lui 4'9
Polono / Polonia (în notă Polonoie ) 480 u nde / păn-unde 48 1 î mpreună cu împitrăteasa l u i
402
iar / şi 483 can cu glumă 484 lui
145
tuturor leşilor, craiul Şndulu i s1l 1w gcltim cu toţii să m ergem sa iernăm în
stolit, a mnschic eascil , i m p1·e u n ă c.11 <l .insul. Ş i -noi cîndu ne găti iam să mergem
85 s-au d us l a
pre cuvintu l lui el ne-a11 amăgit ş1 n-au marsu l a s t o l 't
1-, a ce 4
p . 2 5 5 Tighine. Şi acm ; l m ăria 480-ta ne-ai dzis să ne gătim să mergem la Ţarigrad
şi noi ne hucurasii m tare că vom merge de vom v idea Ţarigrad ul. Şi cîndu
noi ne găt i iam , măria-ta n.-ai vrut. s� .m rr{!,i şi te-a_i �r:itorsu !n �p, o� " - 1 _ Iară
î m p ilratu l atuncPa au rîs ş1 cu Loţ 1 c1 ţ1 ��a . la !11asa ŞI 1-au dz. 1s imparat l:l l
i : a i fi tu bărbat, să nu fu f1me1P, _ te chenu tu Sznavsch
sa
. u. ,
hă t111 ă n f's i
.. De
adevă rat cu t i ne aş merge la Tarigrad. I ar bărbatul tău au zăbăvit oştile,
nu Ie-au tTi imis mai in grabă, pentrq aceea nu m-am dus în Ţarigrad' ' .
HB l ară impăra t u l m osch icescu de aco lo de la craiul Avgust de la Varşava ,
au pm-cPs 4se s i au m ărsu la crtate la Riga unde era cn razul A le:randru Dan ii
lov ici l\lenj ic: frld111arşal cu oştile lui 489 împotriYa Şvedului . Iară de acolo
de la cetate de la RigH , s-au dus la Petrburgu, la scaonul său de iarnă.
l't 9 Iară Şeremet frldmarşal, cu obuzul cel m are ş i cu Dumitraşco-vodă,
au m ărsu de la l\ IO\· ilău pănă la Şarhorod şi de acolo s-au despărţit de D um i
trasco-vodă şi a u purces Şeremrt pin 490 Ţara Leşască c u toată oaste(a) lui, cită
mai rămăsese de o mai sătura, pre la Mej iboje 49 1 • Şi de la Mej i boje 49 1 la
cetate la Polono. de au deşertat-o de oastea moschicească ş i de puşcile cele
mari şi de alte lucruri ce era, că o stăpiniia* moscali i . Ş i apoi au rădicat pre
toţ i oamen i i de prin tirguri şi de prin sate, cîţi era în Ucraina şi i-au trecut
pre toţi preste \ ipru în hotarul moschicescu . Ş i au trecut şi el Niprul cu
toată oastea de au asezat-o la i ernatec î n Tara Căzăcească. Iar 49 2 Seremet
�
f. 1 6 2 feld li marşai cu curte� lui s-au aşezat la ier atec în tîrgu în Prelupc�.
1 50 Iară Dumitraşco-vodă de acolo de la Şarhorod , după ce s-au despărţit
de Şeremet. au purces drept la Chiov pre la Nemirova printr-un cimpu pus
tiiu 493, numai cu celi doao sute de draguni moscali şi cu moldovenii. cîţi era
cu <linsul. Că mai fusese şi n işte căzaci cu polcovn icul M irhorodschii 494 şi cu
Savva Rogojenschi i şi l-au lăsat în urmă pe Dumitraşco-vodă şi aceia s-au
dus înainte. Dec i i Dumitrasco-vodă, rămîindu mai în urmă numai cu aceli
doao sute de draguni mosca Î i. precum m a i sus s-au scris 495 , nu era mult să-l
ia zaporoj enii de grumazi împreun.ă cu tătarii, că prinsese limbă şi luasă
p . 2 5 6 şl eavul să margă după <linsul să-l prmdă. Şi cale numai de un c ivertu de ceas
de nu · l-au agiunsu să-l i a de grumazi cu toţi oameni i 496 lui , că era ca la o
mie de zaporoj eni şi mai bine împreună cu tătari amestecaţi. Ce nărocul lui
au fost că au 491 apucat de au agiunsu în tirgu în B ila Ţercvi şi acolo în tîrgu
este 498 cetate de pă m i n t u şi puşci şi oaste moschicească şi văzindu zaporo
j en i i că au agiunsu in Bila Ţercvi s-au întorsu înapoi . lară Dumitraşco-vodă
d e aceasta nemică nu şti ia, pe urmă au obliciL
151 Ş i de acolo d e l a Bila Ţercv i au m ărsu Dum itraşco-vodă in Chiov, de
s-au odihnit doao săptămini, d indu-i moscalii conac d e toate celi ce-i trebuia,
nemică nu-i l ips i ia . Şi cîndu au vrut să purcează de I acolo, din Chiov, mult i
moldoveni au vrut să rămîie 499 la Ch iov ş i n u vrea să mai margă cu Dumi
traşco-vodă înlăuntru piste J.V ipru în Ţara Moschicească . Ş i încă ş i Ion :\eculce
hatmanul nu vrea să m a i margă cu 5 0 0 Dum itraşco-vodă, gindindu că doar
4 85
ce / ş i 486 m;I ria / îm părăţia m p ăcat că nu eşti tu b ărba t , să te chemi Sinavschii. Că
488
î mpăra tul 489 carii sta 490 pin / spre 491 Mej iboje / I\ejboji 492 el 493 c ă pre acolo era
a tu nce locul pustiiu 494 l\Iirhorodsc hii / i\Iedh oroţch i i -195 scris / pomenit 49ti toţi oamenii /
toa tă tabăra 497 fost 498 este / era 499 acolo 5 0 0 d insul * s tăpîniia / ţine
146
îi vor 5 01 lăsa 5 0 2 moscalii, de să vor 5 03 întoarce la pămintul lor 5 04 în Mol
dova. Iar Dumitrasco-vodă n-au vrut să-i lasă să rămîie 5 05 ce au mărsu la
comendatul 5 06 de la cetate de la Pecersca si i-au arătat izvod cu iscălitura
împăratului, de cîţi boieri era întru acel i::,v�d ce-l făcusă la Movilău, precum
mai sus s-au scris, dzicîndu Dum itm.şco-vodă că sint 5 07 daţi acei boieri pre
mina lui şi nu-i 5 08 va lăsa să să ducă 5 09 la turci, să facă 5 1 0 vreun vicleşug,
că el a vrea să dea samă la împăratul pentru dînşii 5 1 1 .
Decii comendatul, văzind aşe, i-au dat pre toţi pre acei boirri ce pra L"i :t
în i::,vod cu iscălitura împăratulu i pre mina lui Dumitraşco-vodă 5 1 2 şi au 5 13
dus 5 14 pre unii din tr-înşii cu calaur cu pa::,ă nevrîndu ei să margă de bună
voia lor. Şi acolo încă, după ce au trecut Ţara Căzăcească şi 5 1 5 era pănă la
H arcov cale de doao zile şi era un cîmpu pustiiu pintre H arcov şi pintre Ţara
Căzăcească şi acel cîrnpu este şleavul tătarilor cînd pradă de la Crim şi iară
cu grij e şi cu multă spaimă au mărsu, pănă au agiunsu la Harcov.
lară Luca vistiernicul 5 16 şi cu Sandu! Sturze stolnicul încă să afla în 153
Chiov şi nevrîndu ei aceşti boieri să margă cu Dumitraşco-vodă, nu i-au putut
lua, // nici comendatul nu i-au dat, nefiind ei în izvodul ce efa cu iscălitura f. 1 63
î mpăratului şi gîndindu că-i vor lăsa moscalii să să întoarcă 5 1 7 la pămîn tul
lor în Moldova. Decii moscalii nu-i lăsa să să întoarcă înapoi, că vinisă şi p.257
cneazul Dimitrie Galicin 5 18 mai pre urmă în Chiov, de ţinea drumul tare închis,
d e nu lăsa pre nime să iasă din Chiov încoace, că era un om rău şi nici 5 19
prov iant ::,aire, nici de cheltuială nu le da 52 0 • Şi au şezut aceşti bo ieri acolo
mai vreo doi ani 521 , pănă au cheltuit 5 22 ce au avut, şi apoi 523 cu fuga 5 24
au scăpat din Ch iov încoace, de au vinit în Moldova. Şi alţi moldoveni, cîţi
s-au* tîmplat în Chiov, tot aşe cu fuga au scăpat. Şi ciţi scăpa din Chiov încă
cu multă grij e viniia pănă agiungea spre Cameniţă, că, rămîindu locul pus-
tiiu, era tălhărit mult, şi leşii avea pizm ă pre moldoveni pentru că să închi-
nasă 525 de bună voia lor la moscali şi 526 pre cîţi moldoven i îi prindea leşii, ii
tot j ecuia şi pre unii îi şi omorîia, iar pre alţii îi punea la popreală. Numai
Adam Sinavschii, ce era hatman corunn ii, să punea pentru 527 moldoven i şi
pre carii obliciia că sînt închişi, triimitea de-i scotea de la închisoare şi-i miluia
şi pre unii îi punea la steaguri de le da leafă, dindu poroncă leşilor să le dea
pace şi leşii furiş tot îi strica.
15�
Dumitraşco-vodă, după ce s-au aşezat la Harcov, proviant, zaire 528
prea mult 529 îi da 53 0 moscalii lui şi tuturor moldovenilor, cit nu putea birui
să o mănînce. Şi i-au / mai dat 531 şi triisprăzeci sate a unui gheneral, ce-l
chiema pre anume Sidlovschii, pline de pîine şi de hăleşteie cu peşte şi cu
mori şi cite cu doao-trii sute de oameni într-un sat. Şi bucate ce au avut, vaci,
boi, oi, stupi, odoară, toate le didese lui Dumitraşco-vodă sirmeaoa acelui
gheneral, căzindu el întru o greşală.
Decii Dumitraşco-vodă nu vrea să ţie pre moldoveni cu dragoste, ca 1 55
pre nişte streini ce ş-au lăsat casăle şi s-au înstreinat de moşiile sale 532 pen-
001
ii vor / ne-or s o z din Chiov s oa să vor / ne-om s o 4 lor / nos t ru s os să-i lasă să rămiie / siI
ni lasă să răminem s o8 de Chiov s o7 sint / sintem s os n u - i / nu ne s o9 s{t ducă / ne ducem
5 1 0 facă / fa em • 1 1 dinşii / noi
s 1 2 cu sila 5 1 3 au / i-au s H cu var tă păn-la H arcov s l s şi /
�
încă s �8 Yemsă mai pre _urmă, în Ţara Leşască, după noi la Chiov s 17 inapoi s1s G al icin /
Galemc1_ 5 19 de mincat 0 20 şi s-au isp i ti t într-un rind să fugă, şi i-au prinsu şi i-au ţinu t
închişi o lună. Şi apoi i-au dat pre ch izăşie Tomii ghenarariulu i şi i-au slobozit s2 1 mai
vreo doi ani / un an în Chiov 5 22 au chel tuit / ş-au mîncat tot 5 23 de-al doilea rind s-au
ispi tit s 24 de * mai s 2• pen tru că să închinasă/căci s-au închina t 5 28 şi / deci 5 27 dinşii 5 28 zaire /
zaharit s 29 mult / mul tă 53 0 şi sa i pe deasupra saz sale / lor
147
tru <l i n s ul , c e vrea sa-1 ţ iP moi a spru dPcît în l\l oldov a . Că i să schimbas �
firea într-alt chip, nu prPcum P ra dn rn nu î n l\ ! o l c� o v � , . ce !? recu� cra . m_�I
îna inte vrem e, pre cîndu era bPizade, Unăr i � dz�leh fr�ţ1�e-sau, �Ul A �t 10h1 � :
rnd 1l încă si ' mai rău si
iut e şi ;:./obiv la beţie şi să s1.;1rbna de fiece ŞI uşe ll
p . :! 58 era î � chisă şi nu lăsa pre m ol d o v P n i ni căiri să � a.�ă din tîrgu a � ar_ă fără de
'
ucazul lu i . Si cu căzacii c r i de l o c u i a r ă si\. învrăJbisă rău, că nu-1 ţmea întru
o nemică. )J ec i i r33 m oscal i i cei mari încă îl urlsă, pentru că 524 îl iubiia îm pă
ra tu l s i - i d idese n u nw m a i sus d rc î t al t uturor.
J ;) G }\ t u ncea s-au sculat Sav i n Stroiciu Zmucilă banul ş i mult l-au pîrit 53 5
p c V11111 itrasco-vorlă
' amrstccindu-l cu voroavr rrlr la Şeremet fe!dm arşal, dzi
cindu că el c i ndu s-au 526 inchinat la le şi. cu Petriceico-vod ă, avea cinste şi
boi e ri i ca si dom n u l si avindu el cărti d e la Sobetchii craiul lesrscu ce au fost537
f . I G � craiu pre 'a c r i i li vre1;1 i, prr atunce� 538, le arăt� . lui Şeremet f�ldmarşal pre
cum au avut voie boierii s i cîndu le-au fost voia s-au dus la 039 tara lor în
Moldova ' iară Dmn it rasco � vodă v a să-i facă robi în tară cresti�ească. Şi
' - . '
multe ca aceste, care nu sa pot scrie toate 54 o cu con d em . '1 54 1 , d upa- cum smtu
.
firile m oldo v e n il o r , carii nu pot nici la ca săli lor trăi să nu să sfădească, dară
încă in tară streină. Că si clndu au fost cu Petriceico-vodă, iară destule sfădzi
au fost ' si a t u n c e a 5�2• c'a s i acum. care m a i pre urmă iarăs lor s-au stricat .
ca si' acu'm de la moscali . �are mai înainte 543 va arăta is to r i r la rf ndu .
l mpăratul :\ loscului, d upă c e s-au aşezat toţi la iernatec, precum m a i
sus s-au scris, scris-au l a Şeremet feldmarşal ş i l a toţi sănatorii 544 ş i guber
naţii cei mari de au mărsu toţi la Petrburgu la împăratul la sfat. Şi atuncea
au m ărsu şi Dumitraşco-vodă la împăratul. Decii, după ce s-au strînsu toţi.
au început împăratul a-i întreba pre toţi : ţine a-vor pacea cu turcii 5 4 5 , au
ba, şi da-vor ce au giuruit, au ba ? Decii sănatul cel m are au socotit şi au d zis
nemică să nu dea şi să să apuce de vară iarăş de războiu , pentru că de s-au
întîmplat acmu aşe sminteală, de acmu să va chivernisi într-alt chip, de nu
va fi aşe. pentru că 546 bani şi oaste este de agiunsu , au putere şi doaozăci
sau triizăci de ani să să bată. /
Atuncea lmpăratul văzind c ă este sfatul aşe, au şi orinduit în toate
ţărili lu i de triizăci de fumuri să mai facă u n om de oaste, să fie gata cu 547
to at e celi c e ari trebui. să mai adaogă incă vreo cinzăci de mii de oaste preste
_ cit mai avea 5_�8. Şi au orinduit pănă îi va porni în gios pre Don şi au mai
p. 2a9 lungit flinteli 049 sa/daţilor �{ a drag unilor să fie mai lungi de o şchiopă decit
cum era î n t ă i , ca să bLtă 0"0 mai departe. Şi au făcut tot paloşe sîmcelate
în vîrfu de amîndoao părţile ascuţite, să să b ată cu turcii la n ăvală şi au
lepădo.t şpăgile. Şi le-au făcut saldaţilor la grumazi lădunci de fier albu, la
tot saldatul să fi e lădu nca cîte de o ocă de apă, ca să aibă fiecare saldat
apă gata de băut la războiu, să nu pată ca la Stănilesti. Si au însurat atuncea
şi pre Şeremet fcldmarşal dindu-i împăratu pre o rudă a 'sa. o giupîn easă săracă
'
si dzieîndu-i să-s facă copii, să-s uite ficiorul ce era zălog la turci ' necum 55 1
I I
că-l va scoate el şi pre acela .

159 Şi au socotit atuncea împâ ra t u l şi senatorii să pornească pe Dumitraşco
vodă înainte cu greimea, să-i dea patruzăci de mii de moscali draguni călă-
533 :;; ! _534 că I c<�ci 53; pirit / amestecat 5 36 el cindu s-au / eu cînd ne-mu 537 au fost / era
5 �8 �1 °39 la / !n �4� s[t po_t s erie t oate / le pociu t oa te s[t le scriu sn m ieu 54 2 i n t re d o m nu
ŞI m tr� b oieri o H să 044 t oţ i S;\natorii I t o t sinatul 54 5 turcii I Turcul 546 pen t rn c ă I căc i
547 t o t o 4s a\-ea J are 549 cI ec1' l 1111cerce
· ·
-- --
I e turci· 1 or 00 0 să bată / să poată bate 00 1 necum / ne-
locma
1 48
reţi 55 2 şi patruzăci de mii de calmîşi şi triizăci de mii de donţi şi patruzăci
de mii dr căzaci cu hatmanul lor şi să între in Crîm să tot taie şi să arză,
pănă va întra şi greimea să să apuce de cetăţi a le bate şi // a le lua. Şi aşe f . 1 6:>
au aşezat sfatul să facă şi începus(ă) a porni şi proviant zaire 553 şi gătisă
toate aceste ce scriu mai sus.
Iară Şeremet feldmarşal măcară că să însurasă de curundu, dar îi era 1 60
marc jele de ficior că va peri la turci precum au şi perit şi să tot ruga
senatorilor ca doară ari putea strica sfatul şi ei nu vrea, nici putea, că apu-
casă de grăisă cătră împăratul şi le era ruşine să întoarcă sfatul.
Decii împăratul oblicind pentru Şeremet feldmarşal că-i este jele de ficior 161
că " a peri, tare i-au bănuit şi l-au mustrat, aducîndu-i aminte cîndu l-au fost
triimis înainte pre Şeremet să margă să strice podul la Dunăre, după cum
îi poroncisă. Şi mai pre urmă viindu şi împărăţia sa şi ar fi luat celi doao
polcuri 554 împărăteşti, celi 555 doaosprăzece mii de oaste, şi cu Dumitraşco-
vodă cu moldovenii şi s-ar fi dus întinsu la pod fără de nici o grije, care
polcuri să cheamă Preobrajenschii polcu şi Simioneţchii polcu şi cu aceli doao
polcuri ar fi bătut pre turci, altă oaste nu i-ar fi mai trebuit, ee ar fi lăsat-o
înapoi ceialaltă oaste de ar fi venit încetu şi ar fi izbindit.
lară atuncea mai pre urmă, după acel sfat, au sositu şi un u nchiu 1 6 2'
al împăratului, anume Apracsin, cneazul şi gubernatul'de Azacu, şi intrebîndu-l p . 2 6()
şi pe <linsul senatul 556 au dzis că nu-i bine cum au aşezat / sfatul, că este
cu greu a să bate în trii părţi. Că cu Şvedul sînt ciţiva ani de cindu să bat
şi dintru un lucru de nemică s-au început sfada acmu şi cu Turcul, aşijderea
şi leşii le sint vrăjmaşi, cu greu le va fi a să bate în trii părţi. '.\' umai cu
turcii, cum au aşezat, aşe să lasă deodată, şi de vor şi mai cere, să le dea,
pănă a trece craiul Şvedului. Şi apoi să stea să să împace cu Şvedul şi,
împăcindu-să cu Şvedul, să vor aşeza prelesne şi cu leşii 557• Atuncea le vor
ieşi şi solii de la turci, ce sînt zălog. Decii prelesne este atuncea a strica
pacea cu turcii şi a să bate pre cu iuşor cu <linşii. Şi aşe s-au apucat şi
Savva Rogojenschii cum despre turci, dindu-li bani, vor face pace. Decii
senatorii. pentru voia lui Şeremet, au mărsu la împăratul şi dzicindu aceste
cuvinte au lăsat şi 558 împăratul să fie aşe, după cum au dzis sănatul şi s-au
părăsit a mai face oaste împrotiva Turcului, pănă la o neme.
Împăratul Moscului ş-au strînsu toată oastea şi au şezut în vasă de 1 6i*
au trecut de la Petrburgu mare( a) în ceea parte la şvezi559 asupra f iniilor56 0 ce era
supt ascultarea Şvedului şi au luat şi cetate Abovul care este stoliţă adecă
scaon finiilor. Şi apoi iarăş cu cinste s-au întorsu la scaonul său la Petrburgu.
I rră după ce au vinit împăratul la Petrburgu, pre Şeremet feldmarşal 1 6!,,
l-au triimis la Chiov şi i-au lăsat // doaozăci de mii de oaste căzaci şi calmîşi f. 16&
să stea să dea ce va da să-ş scoată ficiorul de la turci şi să poarte grije despre turci,
să aşeze acel lucru. Aşijderea şi despre parte( a) Rigăi au lăsat pre Menjic pre
cnea::.ul A lixand: u Daniilovici feldumarşal 56 1 să păzască despre şvezii din gios.
Iară Dum1traşco-vodă atuncea au făcut ponturi de cerea la împăratul 1 6 :>
Ţara Harcovului cu toate viniturile, dzicîndu că tară au lăsat, tară să-i
dea ş i pre toţi moldovenii el să fie mai mare, ce-i ' va fi voia lui, �-oJnic să
fie 562 să facă şi fără de ocazul lui nime să nu fie volnic a merge nicăiri şi
altele multe ca aceste.
�52călă�e \ i / călăraş . 5 5 3 zaire / zahL-raoa •5 4 a l u i 5 5 5 ce l i / cu 5 5a el 5 5 ; leşii / LeaYnlu 5 58 el
�59şvezi I Şfed • s o şi s-an bătut acolo 2 ani şi au . luat t oa t ă cr:'tia f i n ii l o r 5 6 1 feldumar
şal I fercu-marşal ic 562 fără ucazul împăra tul u i
1 49
1 GG Atuncea împăratul au dat aceli ponturi a lui . Dumitra şco � vodă la senat
p . :! Gl să le vază şi cum vor socoti şi ei. Decii Apracsm cnea::;ul şi gubernatul de
.tL::a cu au dzis cătră senat : „ Nu-i bine să-i daţi Tara ll arcovului , ce o cere
el, că măcară că eu că am neo triizăc i de răvaşe . de la acei c ăzaci d in
Harcovu de jalobeli lor ce au pe Dumitra �? o-v.od � , ş 1 acolo . .întru acea ţară
sînt aproape de optzăci de mii de oaste sluj1tor1, ş1 �emu n � fm�du pace, lesn �
le este a să rădica ca să să dea supt ascultarea 1 urculm, c a de acolo nu-1
departe A zacul şi cit am :;,ta să ne batem cu streinii, noi om vrea să ne
batem / cu ai nostri" .
167 A tun cea si 'Şeremet feldmarşal au d zis : „Adevărat, bine a i 563 dzis, c ă
ase va fi. Ş i în'c ă este alta s i mai mare, c ă mi-au spus u n boieriu de ai lui
a�ume Savin banul Zmucilă �ă mai înainte vreme s-au mai închinat din domnii
moldoveni la crestini. la leşi, la unguri şi apoi i-au iertat turcii, de s-au
dus la dinsii si m�i pre urmă acei domni mult rău au făcut crestinilor, anume
' ' '
acei domni Petru-vodă şi Grigorii-vodă . Aşijderea şi acesta,' de s-a aşeza
la HarcO\·, nu-i departe Crîmul".
168 Decii sănatul, auzindu, au ales să dea lui Dumitraşco-vodă o mie de
dvoruri in Ţara l\Ioscului, care acea mie de dvoruri cuprinde c inzăc i de sate
şi oameni ca cinsprăzece mii sînt, şi să-i mai dea şi cite doaozăci de pungi
de bani pre an care fac şese mii de ruble şi doao părechi de curţi frumoas(ă,>
în stoliţă, iar boierilor să le dea triisprăzece sate ce au fost a celui gheneral
Sidlovschii 064, carf' sate le stăpîniia Dumitraşco-vod ă şi care boieriu a priimi
să-i dea de aceli sate, bine va fi, iar carii nu vor priim i şi nu vor 565 vrea,
acelora să le 566 dea ocaz şi 567 voie de la împărăţie să-ş m'a rgă la pămîntul
său 568 să să aşeze .
1 69 Decii Dumitraşco-vodă, ieşindu-i ocaz, au şi vinit la H arcov, cu multă
f. 1 6 7 voie r ea că să depărtea ză de ţară,// şi s-au rădicat din H arcov şi s-au dus în
l\Ioscu. Şi nu mult după aceea i-au şi murit doamna Casandra, fata lui Şerban
vodă domnului muntenescu, şi au îngropat-o în cetate 569 în stoliţă unde este
scaonul împărătescu . Şi au rămas Dumitraşco-vodă , v ăduvoiu, de au trăit
p . 262 cităva vreme fără de doamnă, pănă ce s-au însurat, care să va scrie mai
înair.te la rindu.
1 70 lară boierii carii 5; o au vrut să priimască, le-au împărţit de aceli sate
a 5i l ghen eralulu i SidloYSchii d e au trăit 57 2 pănă la săvîrşirea v ieţii lor şi
după dinşii şi ficiorii lor întru aceli sate, iar carii n-au vrut să priimască, ei
au vinit la Chiov la Şeremet feldumarşal ca să-i sloboază. D ecii 573 Şeremet
nu vrea să-i sloboază şi încă nu numai pre boieri ce şi pre neguţitori şi pre
slujitori şi pre toţi, că-i dzisese Dumitraşco-vodă, în pizma boierilor carii
să ducea de la dînsul, să nu lasă nici pre unul să treacă pănă nu-i vor slo
bozi turcii ficiorul . Decii ŞeremEt să potrivisă lui Dumitraşco-vod ă şi
nu-i lăsa, de-1 blăstăma toti că periia atîtea oameni, altii nu mai avea ce
mai cheltui, alţii era negutitori, altora le ' rămăsese fimeile în Moldova. Ce
m ult şi bogat blăstăm era asupra lui Ştremet !
171 De aceasta auzind chihaia veziriului au d zis ficiorului lui Şeremet la
Ţarigrad : „Pentru ce popreşte tată-tău neguţitorii şi moldovenii ce vor să
vie de la Chiov în / coace ? Să-i scrii ca să-i sloboază". Ş i aşe scriindu ficio-
.56 3 ai /a_u 56� de 565 vor / a 566 să le / să-i 567 şi / de 568 ca 569 cetate / tlrgu 57 0 carii / cine
07 1 lui 07 2 au t răit / t răiesc u nii şi pănă astădzi 5 7 3 decii / dar
1 50
rul 574 lui Şeremet, pe scrisorile lui au slobozit tată-său Şeremet neguţitorii
şi pre alţ.i moldoveni ce era acolo, întru aceli părţi de locu. Atuncea au slo
bozit şi pre 575 Ion Neculce hatmanul cu voia lui Dumitra.şea-vodă, după ce
au trecut doi ani şi au 576 vinit în Tara Leşască, cu multă nevoie, precum 577
mai sus s-au scris 578•
Dumitraşco-vodă, după ce s-au dus la Petrburgu, pre boierii moldoveni 1 7 2
n-au vrut să-i ia cu dînsul la împăratul, socotindu că va isprăvi să nu mai
poată scăpa de acolo, şi-i grăiia de rău pre boieri cătră impăratul, dzicîndu
că Ion hatman şi cu alţii au rămas acolo şi vor să să ducă la turci şi pentru
aceea am 579 triimis de i-au luat cu vartă din Chiov de i-am 579 dus la Harcov,
vrîndu să-ş tocmască lucrul 58 0 , pentru că 58 1 i-au dus pre boieri cu vartă,
că oblicisă împăratul de acel lucru, că i-au luat cu sila pre boieri şi unii din
Chiov au şi fugit, precum mai sus s-au scris.
l ară împăratul au răspunsu lui Dumitraşco-vodă, mai vîrtos pentru 582 1 7 3:
Ion Neculce hatman şi pentru alţi bo ieri : „Dacă nu vor 583 să şază, volnici584
să fie, Dumnezeu să le 585 agiute să margă unde le este 586 voia, că nu-mi p.2 63
sînt 587 robi" . Atuncea Dumitraşco-vodă n-au căutat bine unde i-au răspunsu
împăratul aşe.
Iară cindu s-au 588 luat zioa bună Ion Neculce hatman din 589 Harcov 1 7 4
de s-au 59 0 despă;ţit, . mult î l 59 1 îmbiia Dum itra.şea-vodă să mai şază 59 2, şi
multe i să adeveriia să.-i 593 dea // şi să-i 593 isprăvască şi de la impăratul f. 1 6 &
m are m ilă şi cîndu îi va fi 594 voia ori di ce lucru el să-i 595 isprăvască. Dar 596
Ion hatmanul era 597 bucuros că au vinit acel ceas de au 598 găsit vreme să
iasă 599 dintru acel norod greu şi cumplit, că sînt nişte oameni foarte necre
dincioşi şi prea cu greu traiu au oamenii ce sînt nedrepinşi cu acel feliu
de oameni dintru aceli părţi de loc. Şi avea mare jele şi 6 00 Dumitra.şea-vodă
şi doamna lui şi bo ierii şi toţi moldovenii şi-i 6 0 1 dzicea că nu-ş va 6 0 2 putea
face pace şi va 6 03 peri de turci. Dar el puind 6 04 nedejde la Dumnezeu şi
pentru dreptatea lui 6 05, nu s-au îndurat lJumne::;eu şi din toate l-au 6 06 scos
şi după ce au 6 07 vinit mai încoace în Ţara Căzăcească încă şi Şeremet feld
marşal in cîteva rinduri i-au 6 08 dzis să să aşeze 6 09 acolo şi va scrie la împă-
ratul de-i va da 6 1 0 jalovanie adecă m ilă şi sate, dar tot n-au 6 1 1 priimit că
este un norod prea cumplit şi nu sînt oamenii slobozi să margă unde le este 6 1 2
voia, nici la împărăţie, fără de ocaz şi ocaz nu vor să facă ca pentru să
nu facă cheltuială împărăţiii. Şi la împărăţie vreo curte mare ca aceea cu
dvorebnici mulţi nu este, măcară precum este la domnia ţării noastre a Mol-
davii, ce foarte este / un lucru puţin, numai oşteni sîn t mulţi, de agiunsu .
Decii de viaţa lui î i 613 era cum îi 614 era şi nici foarte, dar mai mult îi 6 14
era pentru copiii săi 6 1 5 la ce vor rămînea, că numai doar saldaţi să fie, iar
la alte boierii nu încap ficiorii unora ca acestora.
Ce, fraţilor moldoveni, rogu-vă să vă luaţi aminte, să vă învăţaţi şi să 1 7 5
vă păziţi. Oricît veţi fi 6 16 în cinste la vreun domnu, bine este să-i slujeşti
574 scri_indu ficioru l / pe scrisorile fecioru l u i 575 au slobozi t şi pre / m-au slobodzit şi pre
m i ne 076 au / am 577 precum / care 578 scris / pomen i t 579 am / au 58 0 tocmase:1 lucrul / aco
peră ruşinea 58 1 pentru că / căci 582 m ine 083 vor / va 584 volnici / volnic 585 sfi le / s[1 - i
5116 le este / i-i 587 nu-mi slnt / nu m i - i 0 88 ş -au / m i-am 089 d i n / de la 0 9 0 s-au / m-am
591 l i / m ă 592 şază / şedzu •93 să- / să-m •94 i i va fi / m i-a h i 590 s[1-i / să-m i 50 6 eu •97 era /
eramu 598 au / am •99 iasă / ies 6 0 0 el 6 0 1 şi-i / şi-m 60 2 nu-ş va / n u m i-oi 6 o3 va / o i 604 el
puind I eu am pus 600 l u i / me 606 l-au / m-au 6 0 7 au / am 608 i-au / mi-au 6 09 să aşeze / mă
aşedzu 6 1 0 de-i va da / să-m de 6 1 1 n-au / n-am 6 12 le es te / i - i 61 3 l u i ii / me imi 6 H ii / imi
8 1 0 săi / miei 6 16
veţi fi / ai fi
151
cu dreptat e, că şi de la Dl� m!lezeu ai p� �tă. Iar cu ?o� nul 11: ic. i �dat � s.ă n u
pribege �ti, mi\ cară cum ar f1 şi nu numa i m ţară �treu:iu, .c � nici m 1 ar1grad
cu dinsul să nu mergi, fiindu tu moldov an, ce . să� i sI:iJe.şti � m ţ � ra ta. �e �tru
p . 2 6 4 că 6 18 streinii caută numai pre domnu să-l m1lmas ca
şi sa-I cmsteas c a, iară
pre boinii ce sînt pribegi cu dom . nul, într-o � emi � ă sînt şi altă cins�e ar�
şi alta este cmdu-i cu � Şi apoi
domnul sau.
boieriul cîndu este pribag singur
domnul să socotest e 6 19 că este tot puternic, ca la ţara lui cîndu este domnu
si va să tie ase ' ca să năcăjasc ă pre acei boieri şi nu socoteşte slujba ce
i-au făcut '.<;i că ' s : au înstreina t pen tru dînsul pin ţări stein e, ce nemică învoială
nu-i face, p recum s-au0 timplat şi atuncea. Nedej�e(a> domnului este ca săninul
cerului şi ca limanul 2 0 mării, acum este sănm şi să face nuor, acum este
f . 1 G9 mare // lină şi să face f o�·tună .
1G4 lară acum lăsîndu 62 1 cele streine pănă aicea a le scrie deodată, pănă
2
(sic ! ) iară le va vini rindul 6 2, să ne întoarc em iară 623 de unde am lăsat a scrie
de tara noastră.
1G5 ' Veziriul, rămiincl la Stănileşti după ce au purces moscalii, au şi triimis
pre un paşe anume Curt -paşe să stea la I aşi cu ferman de iertare tuturor
greşiţilor greşelile, cine ce ar fi făcut şi au triimis 624 la Lupul ficior lui625
Gavriliţă să-l aducă de la bejenii de la B ursuci şi au triimis 626 î n toate
părţile la vadurile Prutului unde găsie moldoveni robiţi de tătarî de-i scotea
de la 627 robie. Şi au purces 6 28 ve:::. iriul spre Dunăre, să m argă la Tarigrad .
1G6 Curt-paşe, după ce au agiunsu în I aşi, pre cine găsiia din căpiteniile
ţării din boiffi au şi început a-i boieri, cum boiereşte domnul Moldovii şi şidea
în curţile domneşti. Iară atuncea era un boieriu pre anume Darie Daniei ,
ce fusese sărdariu, care m a i pre urm�l la alţi domni acel boieriu au agiunsu de
au fost şi logofăt mare, iar la aceli vremi, pre atuncea la moscali, au fost pol
covnic. Decii acest boieriu mărgîndu la Curt-paşe l-au pus hatman, aşijderea
şi pre un grec an ume Bozagiul, ce fusese vameş mare, îl pusese să fie postelnic
mare şi pre / alţii ce mergea la <linsul tot îi boieriia. Şi au început Curt-paşe
a umbla cu binişor, ca să-l poftească acei boieri 629, ca să scrie la veziriul
să rărnîie 63° Curt-paşe în l aşi, dar n-au putut isprăvi nemică.
167 lară Lupul vornicul, după ce au mărsu 63 1 la veziriul, l-au mustrat
veziriul mult pentru ce 632 s-au hainit ţ.ara, iar el au dat samă 633 cum n u
p . 2 6 5 sînt ei vinovaţi, adecă boierii, nici ţara, c i este vina Porţii 634, că pre domnii
cei buni îi mazileşte fără de voia boierilor ţării şi pune domnu pre care nu-l
ştie ţara şi, dindu-i Poarta sabie, face î n ţară ce i-i voia. „Precum şi pre
acesta , pre Dumitraşco-vodă, l-ai pus m ăria-ta fără de ştirea ţ ărîi şi au făcut
ce i-au fost voia. Iar mai înainte vreme era obicei de-s alege boierii si tara
domnu , pre cine pofti ia ei 635, i;re acela punea şi Poc.�ta" . ' '
168 a
Decii veziriul, auzindu acest răspunsu 63 5 , l-au şi îmbrăcat în caftan pre
L upul vorn icul şi l-au triimis să fie caimac am î.n Iaşi, pănă va triimite împărăţia*
un domnu in .:\Ioldova. Şi au scris şi la Curt-paşe să să rădice din l aşi.
Şi au mai pus caimacam şi pre un grec anume Macsut postelnicul, carele
fus � se pre lingă veziriul in oaste, capichihaie lui Dumitraşco-vodă, şi-l iertasă
veziriul pre <linsul. Iar** pre soţia lui, pre J ano, l-au tăiat, precum mai sus
s-au scris. Şi au purces Lupul vorn icul şi cu Macsut posteln icul l a I aşi să
6 :8 penti:u c, ă / că?! � 1� socoţeşt � / visad :- ă 620 l imanul / încetul 621 lăsîndn / să lăsăm 6 22 şi
_ _ / răpedzit 627 de la / din 628 de la Stănilesti
5-3 a st:rie 5-� ş 1. 5-• f1c10r lll l / s m 626 tr11m1s
c ătinel 629 a ice 630 el paşă 631 an mărsu / merglnd 632 ce / căci 633 cătră. veziriul 5M vi na
Porţii / Yinovată Poarta 635 şi ma nemic n-au mai răspunsu * pre ** iar / numai
fie caimacami. I ar veziriul au triimis de scotea robii de la tătarî, de unde îi
găsiia şi- i tot ducea 636 la v ez iriul şi-i 637 întreba ve::;iriul la care domnu le-au
11 fost mai bine, la Nicolae-vodă sau la ·Mihai-vodă. Iar ei d zicea că le-au f. 1 8 1
fost mai bine la Nicolae-vodă, pentru că* le ieşiia înainte Ion-vodă terzimanul,
fratPle lui N icolae-vodă şi-i m iluia.
Decii veziriul au scris la împărăţie pentru Nicolae-vodă, fratele lui 1 69
Ion-vodă terzimanul, ca să-l facă· domnu în Moldova. Iar împăratul, văzind
scrisorile veziriului, au şi 638 îmbrăcat în caftan pre l\ icolae-vodă şi l-au făcut
d om n n în Moldova .
lară Lupul vornicul după ce au agiunsu 639 lingă I aşi, unde sînt casă.le 1 7 0
do m n eşt i ,la Frumoasa, au scris la Curt-paşe să iasă din Iaşi şi i-au triimis
şi cartea veziriului. Iar Curt-paşe nu vrea să iasă din I aşi, că aştepta să-i
vie răspunsu ce scrisese la veziriul, să fie el paşe în I aşi. Dec ii 64 0 Lupul
vom icul i-au scris acelui Curt-paşe să iasă din I aşi, că 64 1 apo i să va întoarce
la vpziriul şi l-a foarte pîri, că lor nu le trebuieşte paşe. Atuncea Curt-paşe
s-au spăriiat şi au ieşit din I aşi şi 64 2 au purces după veziriul.
Atuncea Lupul vornicul şi cu Macsut posteln icul au întrat în Iaşi caima- 1 7 1
carn i . I ar 643 Antiohi i Jora biv, ce fusese hatman, auzind c ă este văru-său,
vom icul Lupul, caimacam în I aşi, au alergat şi el 644, fiindu- i Lupul văr p.2 66
primar e , ca să fie şi el caimacam cu <linşii 645, gindindu-să, ticălosul, că i să
va uita vina şi greşala lui cea de au fost cu moscalii, de-i chiema, care mai
sus s-au scris. N u I mai osînda şi pedeapsa lui Dumnezeu pre 646 rar om de-I
trece. Că Lupul, cum au sosît în laşi, ca un lup nesăţios, au şi început a
prinde pre slujitori şi pre căp itan i carii fusese cu moscalii şi- i închidea şi-i
bătea 647 şi le lua pungi de bani, dzicîndu că au agonisit din jacurile turcilor
şi au luat leafă. Şi au pus 648 bani pre tîrgu, pre neguţitori şi pre alţi breslaşi
şi au pus şi de tot omu l bejenar să dea cite doi lei şi oamenii nu avea ce
mînca, că era săcşorul de făină cite cinsprăzece lei şi încă nu să nici găsi ia.
Decii oarecarii oamen i dentru acei pătimaşi de rău de la ţinuturili de 1 i 2
gios. fiindu veziriul încă nedus d in ţară, au mărsu de au jăluit la veziriul
şi cum au auzit veziriul, îndată tare s-au m îniiat şi au triimis 649 pre Ion-vodă
terzimanul să şază în I aşi caimacam, pănă a vini frate-său l\ icolae-vodă în
I aşi, şi să chivernisască ţara cu îmblinzire.
Şi au mai triimis şi un capegi-başe împreună cu Ion-vodă, de au prinsu 1 7 3
pre Lupul vornicul şi pre Antiohii Jora hatmanul şi pre Macsut postelnicul,
carii era caimacami , şi i-au pus in obezi de i-au dus la cetate la Varna preste
Dunăre surguni, de au şezut acolo doi ani la pedeapsă. Pentru faptele Lupului
au tras şi ceialalţi pedeapsă şi s-au plinit atuncea un cuvîntu precum să 65 0
d zice „cu iarba cea uscată împreună arde şi cea verde".
Ion-vodă, după ce au vinit în I aşi, era bun şi b lîndu 11 tuturor şi au 1 7 4
chivernisit ţara pănă au vinit frate-său , Nicolae-vodă, în 65 1 scaonul domnescu f. 1 7 1
aicea in l aşi. Şi lăsîndu Ion-vodă pr� frate-său Nicolae-vodă in Iaşi, el s-au
întorsu la slujba sa în Ţarigrad, l a terzimănie 652•
638 ducea / li aducea 637 şi / d i-e 638 făcu t domnu 639 la Balica uo decii/iară eu el 64 2 şi/
de 643 iar / deci 644 la văru-său Lupul 645 cu dinşii / lmpreună cu ceielalţi 848 pe rn şi pre că
pitani 8 48 au pus I a pune 649 triimis/minat 65 0 precum să / pros t ce 05 1 scaon 852 D u m i traşco
vodă Cantimir s-au dus la Moscal şi acolo au murit cu <t ficiori : Matei, Costantin, Şarban,
An lioh. Iar ce- or vini, vremea vii toare va arăta • că / căci
p .267 * D OMNIA A D O A A LUI NIC OLAI-V ODĂ 1 MA VROC ORDAT,
FIIUL 2 LUI ALEXANDRU EXAP O RITUL 3 TERZI MAN UL,
ÎN ANII * * 7 220
\'. icolae Alexandru-vodă 4 Mavrocordat, după ce au vuut în Iaşi, a.

triia zi pre 5 obicei au boierit boierii. Pus-au pre N icolae Costin vel logofăt,
pe Ganiil l\1iclescul vel vornic de Ţara de Gios, pre I lie Catargiu! vei vornic
de Tara de Sus, pre I on Buhuş, ce fusese 6 logofăt marc, l-au pus hatmann,
pre Hamadan vei po.stelnic, pre Ion Păl � d i i vei sp.ătar, pre Gheorghi�ă . M i�re
Yel ban, pre Costantm Husăt vei păharmc, pre Gr1goraşco Jora vel v1st1ermc,
pre Costantin Costachi stolnic mare, pre Manolachi Hrisoverghi 7 com iR
mare acestia era boierii lui '.'I icolae-vodă în domn ia a doa. Iar chivernisala
si to � te tr�bile era mai ales după Ramadan Vfl postelnic.
'
2 Atuncea '.\' icolae-vodă îş lăsasă firea cea simaţă, precum era în domnia
dintăi, ce mult să mai lăsasă şi trăi ia b ine cu boierii, î i avea în dragoste,
că na un ii din boieri fugiţi în Ţara Ungurească, alţii î n Ţara Leşască, alţii
la l\loscu şi cu dînşii şi d in cei mai / proşti 8, mulţi era duşi, şi avea grije
că pentru numele lui cel straşnic nu vor m a i vini. Deci i arăta cătră toţi
blîncleţe 9, iar 10 boierii toţi s-au întorsu la pămîntul său , num a i cei de la
Moscu nu viniia 1 1 , că nu putea de oşti şi nu-i l ăsa moscalii, precum mai sus
s-au scris.
3 Si carii boieri, cum vm11a din streinăt3te, da v ina cătră l\ icolae-vodă
tot pr� bo ierii cei de la Moscu, că 11a ei îş curăţiia obrazele de ruşin e cum n-au
ştiut nemică şi aşe să îndrepta. l ară N icolae-vodă, măcară că-i pricepea şi- i
ştiia, de.r lăsa ş i e l toate precum dzicea ei, pentru c ă 1 2 era bucuros să fie
cum stie, numai să vie în tară.
4 Tara atuncea era stri�ată rău de tătarî şi de moscali şi de tălhărit aşij-
derf'a. Şi turci i balgii făcea multă gîlceavă 13 lui N icolae-vodă la d ivanuri
pentru fraţii şi rudele lor ce perisă atun cea cîndu au fost moscalii în ţară şi
pentru j acuri ce-i jecuisă unii şi alţii şi le făcea şi năpăşti mai mult decît
p.268 era adeYărate . l ar13a !'\ icolae-Yodă făcea multă chivernisală, pre unii can rar
î i da platnici turcilor, iar nu deplin precît cerea ei, iar pre unii î i închidea
pănă la o neme şi apoi îi sloboziia, iar a mai mulţi turci nu le ţinea în samă
f. 1 7 2 şi să îndrepta, ştiindu rindul Porţii, dintăi la giudecată să făcea a ţinea // cu
turcul. iar pre urmă ieşiia giudecata dreaptă moldovanului. N ărocul ţărîi
au fost atuncea că s-au timplat de au v in it N icolae-vodă, iar de ar fi v init 14
alt domnu, mai prost, ar fi fost prea rău ele moldoveni .
5 �Iăcară că unii au tras la :\ icolae-vodă greu m;:ire şi m u ltă închisoare,
cum au fost ficiorii lui l\Ianolie si Toader armasul că au fost tăiat 15 niste
neguţ itori turci bal�ii de la Rom�n, fără de poro�ca nem ărui şi-i pîrii a niŞte
fraţi a celor neguţitori turci, cu ferman de la Poartă, pre carii într-alt chip
nu putea să-i mîntuiască 1 6 •
6 Atuncea Nicolae-vodă, pe poronca veziriului, au gătit 1 6a cîteva căruţe c u
c a i să pornească p e 17 craiul Şvedulu i la ţara lui prin Ţara Leşască 18 cu tri izăci
* Cap . X X 1 vodă / voevoda 2 fiiul / ficior 3 Exaporitul / -vodă lesapori to ** în anii / vlcat
4 vod�i / voevoda 5 pre / după 6 fusese / au fost 7 H risoverghi / Hurmuzache 8 cei mai
proş li / proslime 9 şi mil[t 1 0 iar / deci 1 1 nu viniia / n-au venit na că / şi 12 pen tru că / căci
1 3 şi supărare l 3 a iar / deci H a tunce 15 au fost tăiat / tăiesă 16 mîntuiască / izbăvască
16a gă lit /g<H a t 1 7 Şfed 18 ş i
<le mii de tătari, după cum scrisese de la Nistru împăratul moschicescu la
veziriul, numai să-l pornească pre Şved, după cum s-au aşezat 19 pacea .
Iară 2 0 craiul Şvedulu i n-au vrut să purcează să margă şi au scris cărţi 7
la impăratul turcescu de au pîrit pre veziriul precum că s-au agiunsu cu
moscalii de au luat bani şi au făcut pace, iar de nu ar fi făcut vicleşug, s ă
i a bani, a r fi luat pr2 moscali de grumazi, că n u m a i avea moscalii nici o
putere. Şi acum şi pre <linsul nu l-au pus nici la o cale şi va să-l pornească,
să-1 ia moscalii de gru / mazi. Iar împăratul turcescu văzind cartea Şvedului
tare s-au mîniiat pr2 veziriul.
Iară întru acea vreme sosit-au şi Osman, chihaiaoa veziriului, la impă- 8
ratul, cu cărţi de la veziriul, să ia colac precum au bătut pre moscali ş i
spuindu împăratului precum i-au fost încungiurat pre moscali cit n u m a i avea
nici o putere, numai ce striga aman. „ Decii noi văzindu-i că strigă aman ,
ne-au căutat numai a face pace, şi i-am lăsat de s-au dus la ţ3ra lor". Iar
împăratul au dzis : „Voi aţi căutat pentru că 2 1 strigă aman şi nu i-aţi luat p . 2 69
<l e grumazi, nu era lucru mic acela să vă uitaţi voi la aman, ce am înţăles
eu fapteli voastre" . Şi îndată au poroncit de i-au tăiat capul 22 şi au triim is
de au zugrumat 23 şi pe veziriul.
Decii 2 4 craiul Şvedului au 2 5 rămas întru acea iar11ă şi preste vară 9
tot la Tighine şi solii moschiceşti tot st3 la Ţarigrad popriţi. Iar moscalii
au dat cetatea Azacul turcilor şi alte cetăţi au fărmat, după cum s-au aşezat 26
pacea. Iar 27 craiul Şvedului tot punea pricini şi nu vr2a să purcează de la
Tighine, să margă la ţara lui, dzicîndu că pănă nu să va duce Şeremct feld
m arşal moschicescu cu oastea din Ţara Căzăcească, nu va merge, că Şeremet
-stă să-i tie calea. Decii Poarta au asezat cu solii moschicesti să să rădice
Şeremet feldmarşal cu toată oastea di� Ţara Căzăcească şi să �ă ducă în ţara
lor, la Moscu,// şi ei să pornească pe 28 craiul Şvedului de la Tighine cu tătari f . 1 7 3
-şi cu o samă de turci, să-l ducă prin Ţara Leş1scă pănă la ţ3ra lui.
Decii Şeremet feldmarşal, cum au văzut cărţile solilor, pr2cum au aşezat 1 0
l a anul toamna după războiul 29 ce a u avut la Stănileşti, s-au şi rădicat din
Tara Căzăcească si s-au dus î n sus, la Smolentsca, c u toate ostile lui. Iar
�eziriul au triimis' pre Ismail 3 0-efend i cu vr2<0 > ' triizăci de mii d'e oaste turci
şi hanul 3 1 încă să dea tătărimea şi să ia pe 3 2 craiul Şvedulu i să-l ducă la
ţara lui. Iar Şvedul întru acea vreme au prinsu pre nişte tătari cu cărţi, cu
oamenii lui, scriindu hanul la Şer2met feldumarşal să stea gata la Smolenţsca,
<'.ă ei vor să purceadă acum cu 33 craiul Şvedului şi l-or duce prin 34 Ţara
Leşască pănă la un locu şi l-or lăsa, iar Şeremet feldumarşal să-i iasă înainte,
să-l ia de grumazi. Şi să dea o sută şi cinzăci de pungi de bani hanului , precum
s-au aşezat.
Decii 35 crainl Şvedului, prinzind acei tătari cu aceli cărţi, cu oamen ii 1 1
lui. au pus d e i-au omorît pr2 tătari ş i au luat cărţile la <linsul şi tăcea m îl
.:,om./ Iar hanul nu ştiia nemică că i-au prinsu Şvedul cărţile şi i-au tăiat
tătarii şi-l tot siliia pre Şved să purvează, pănă este iarnă şi sînt apele înghe
ţate, şi Şvedul tot nu vrea să să pornească de la Tighine să margă la ţara lu i .
Scris-au paşe d e Tighine ş i Ismail 33-efend i l a Udriiu l a împăratul tur- 1 2
cescu şi la veziriul, mutindu-să împărăţia atuncea. acolo, precum că a u gătit
1� aşez� t I tocmi t 20 Şfe dul 2 1 pentru că / căci 22 chihaii 2 3 zugru mat / omorit 24 Şfedul
20 _ la 27 Şfedul 28 Şfed 29 războiul / bătaie 3 0 Ismail / Smail 31 cu
mat 28 aşeza t / tocmit
32 Şfed 33 Şfedul 34 prin / în 30 Şfedul 38 Ismail / Smail
p . 2 i0 pre ŞvPd şi oaste şi toate sîntu gat'l } i el tot � u \�a � ă purcead ă şi în ? o.� o
tri i rinduri i-au scris ' si el tot nu va sa purceaz a. Pana de la o vreme, mmun
du-să împărăţi a pre ş�ed, a'.1. por � ncit numai să-l po,:neasc�ă c ? sila, dacă _nu
a vrea :J7 de hun1l voie. Dec11 gătmdu oastea , au rn arsu sa-1 ia cu de-a sila.
I ar P l s-au închis in curtile 38 carrlc sidea el la Varniţă 39 şi s-au apucat să
să h�tă cu turcii să nu să dea. Şi inic�rii 4 0 ţinea oarecum1 în partea Şvedului
si nu \T2a să-i f� că rusine. Că nici vrea să dea şvezii 4 în iniceri, nici ini
�crii în svezi, ce sta î;npregiur ul curţilor inicerii la gazda Şvedului. Şi să
miera p�şe şi cu I smail 4 2-ef � n?i �'.1� vor face por? nca. îm :p ă_răt� � scă, �� să
tPmea paşe să nu facă � orb � m1cer11 ş_1 as �pra Im. Ş1 str1_g8: m1cer � \ {/ dzuwd :
.., Pentr u ce să facem noi ruşme acestm crai oaspe ce au vm1t la n01 :
13 Iară* pase au chiemat pre un agă a lui de iniceri şi l-au triimis să gră
iască cu craiul'. să- i d::;ică să nu să apuce de gîlceavă cu o împărăţie, că apoi
pciate să piară. Şi l-au învăţat paşe pre acel agă în taină, văzindu că nu
priimeste era.iul să purcea::;(t să margâ la ţara lui, după poronca împărăţiii,
cin du �-a iesi de la craiul afrră să d zică cătră iniceri : Noi iniceri tinem cu „
dinsul, iar ei mai tare ne suduieşte pre noi decît pre paşe şi** d zice �ă sîntem
niste oameni blă stămati' si de n cm ică si nu să m iară el de noi" . Şi f ăcînd acel
agă aşe precum îl învăţa�ă paşe, cum' au auzit inicerii acea voroavă, s-au şi
rnîniiat şi au şi început a slobozi focul în şvezi. I ar şvezii de odată sta, gîn
dindu-să că le sînt in icerii prietini, neştiindu 43 vicleşugul ce făcusă 44 aga
de iniceri, pentru că 45 craiul nu suduisă 46 pre iniceri.
Decii de la o Yreme s-au închis şvezii în casă de să b ătea, pănă ce au
dat t urcii foc casălor şi arzindu casăle aşe au 47 prinsu şi pre craiul şi pă / nă
a-l prinde el au omorît cu mina lui \Teo cinci-şase iniceri, şi el încă să rănisă.
:\umai au învăţat paşe pre cîţiva turci să-l apuce să nu-l omoară inicerii,
că, de l-ar fi lăsat, l-ar fi omorit in icerii. Şi aşe apucindu-1, l-au dus î n curţile
paşii, de l-au ţinut acolo cu vartă pănă au vinit răspunsu de la împărâţie
de la Udriiu.
15 Atunce au vinit poroncă şi la �icolae-vodă pentru şvezi şi leşi ce ierna 48
p . 271 prin ţară, să-i scoată şi să-i gonească din ţară. Iar atuncea fiind şvezi şi
in sal în Prigoren i la ţin utul Cirligătu.rii şi 49 auzindu şvezii poronca precum
era să- i gon ească din ţară , ei s-au închis ciţiva în 5 0 casăle boiereşti şi să apăra
d in case 5 1 , de nu le putea strica nemică călăraşii moldoveni, ca să-i sco�
din case. Şi au triimis călăraşii 5 2 de an înştiinţat pre Nicolae-vodă şi 53 au
întrebat că într-alt chip nu pot să-i scoată, ce numai doar să dea foc casălor.
Dar 1\T icola e-vodă n-au priimit 54 să-i lasă să aprinză casăle 55 ce le-au d zis
să stea pre de 56 parte de dînşii. Iară după aceasta curundu au vinit răspunsu
de l a Poartă să le dea pace şvc:::, ilor.
16
Aşijderea au m a i triimis 5i Nicolae-vodă pre // hatmanul cu multi slu
f. l ; 5
jitori, tot atuncea 58, la Cernăuţi, că era leşii, oastea lui voevoda Chio�·schii
aşezată acolo la iernatec şi făcea multă stricăciune lăcuitorilor, decii N icolae
vodi1 p oroncindu ca să-i scoată şi pre aceia d in ţară după poronca Porţ ii. I ar 59
şve:::, z_ i s-au strînsu la un locu cu toţii să să apuce de războiu 6 0 , temîndu-să
să treacă 6 1 în Tara Leşască. Decii hatmanul văzind că să apucă şvezii şi
1
n a vrra I Ya 38 lui 39 unde ş e d e 40 incă 4 cu sineţile 42 I sm ail / S m a i l * iară / deci * * n e 43 pentru 44
ff1.cus[1/au L:icut 45 p e n t ru c ft / căci 46 sudu isf1/suduie 47 au/l- au48 ierna / iernează 4D si/iar 5 0 curti
_5 1
! n P �igweni, in _ţ inu l ul C irl i �·; Hu.�ii
_ . p
c a se ) c� r ţ i 5 2 Jnap o i la_ 53 şi / de 54 riimit / vri.1
oij o 57 au
50 casale / curţiie _ mm t rnm1s / mai trnmsese 08 to cm a 00 e1 60 ră z b o iu / b ătaie 6 1 să
t reacc"t / a trece
156
leşii de gîlceavă au şi rădicat ţinutul Hotinului şi a Cernăuţilor ŞI I-au
strinsu pre toţi la un locu , iar ş"'ezii şi leşii văzîndu că s-au strînsu
atîta om asupra lor căzut-au cu rugăminte la hatmanul şi multe daruri i-au
d ăruit. Atuncea au şi vinit 62 răspunsu de la Poartă şi de la Nicolae-vodă să
le dea pace.
Atuncea au triimis împăratul 63 turcescu la Tighine de au pornit pre craiul 17
Şvedului la U driiu împreună c u toţi şvezii lui ş i l-au aşezat acolo la u n tirgu
anume . . . 64 aproape de Udriiu şi nu l-au mai lăsat la Tighine să mai
facă amestecături.
Aşijderea tot atuncea, la acea vrajbă, au vinit şi craiul Stanislav Lişcin- 18
schii 65 din Pomoranie, teptil,/ prin Ţara ungurească şi au ieşit în Moldova la
Comăneşti pe Trotuş şi au vinit pre la Bacău 66 pe la Ştefăniţă Rusăt vornicul
cu . puţintei oameni. Şi de acolo au m ărsu în I aşi la N icolae-vodă şi 67 i-au N
făcut mare cinste. Şi au trecut la Tighine şi de la Tighine la Udriiu la împă- p .2i 2

ratul turcescu.
Iară craiul Şvedului au pîrît pre hanul şi pre I smail 68-efendi şi pre 19
pa�P d e Tighine la împăratul turcescu şi au dat şi cărţile ce le trlimisese hanul

la moscali. Decii împăratul, văzind aşe, au şi mazilit atuncea 69 pre veziriul
şi prP hanul. Iară pre I smail 7 0 -ef endi şi pre paşe de Tighine au triim is şi
i-au omorît, i-au zugrumat.
Şi au pus vezir atuncea pre Gin Ali-paşe, cel ră u şi păgîn şi încă l-au :rn
făcut şi ginere dîndu- i împiiratul o fată a lui. Atuncea acel vezir 7 1 au şi închis
pre solii moschiceşti în Edicula şi i-au pus la mare pedeapsă, cit nu lăsa pre
nime să între Ia dînşii 7 2 • Şi pre cîţi din slugi era moldoveni, munteni sau
sirbi. pre toţi i-au dat la cat'lrgă.
Atuncea au ieşit şi Lupul vornicul de la în // chisoare şi cu Antiohii 21
J ora hatmanul ş i cu Macsut postelnicul de la cetate d e l a 73 Varna cu mijlo- f. 1 7 G
c irea 74 hanului, giuruindu L upul vornicul hanului nişte sate acolo în gios,
pre Prut, la ţinutul Fălciiului, d zicîndu L upul vorn icul că sint a lui, şi mai
multe era 75 a altora a boieri, a mănăstiri şi a răzeşi şi închinîndu L upul acrli
sate de la Greceni han ulu i, l-au scos şi pre dînsul de la închisoare hanul. Şi
ieşind Lupul de la închisoare au mărsu de acolo în Ţara l\Iuntenească şi au
stătut hanul de i-au făcut pace de la Nicolae-vodă, să-i dea moşiile boierilor
celor ce era 76 pribegi la Moscu şi alte lucruri multe. Că să temea Nicolae-
vodă că începusă Lupul a-1 amesteca din Ţara l\1untenească la Poartă şi
avea şi pre hanul agiutoriu. Şi i-au căutat lu i Nicolae-vodă numai să-i facă
pre Yoie, să vie în ţară, să nu mai umble amestecîndu şi f ăcîndu cheltuială
ţării. Decii, după ce au vinitu în ţară Lupul, îndată l-au pus Nicolae-vodă
vornic mare de Ţara de Gios şi i-au năruit şi opt pungi de bani. Şi nu i-au
agiunsu atîta, ce au cerşut şi satele boierilor celor ce era pribegi la Moscu
şi / i le-au dat Nicolae-vodă deodată. I ar după ce au vinit Luca vistiernicul 77
le-au luat si iar le-au dat vistiern iculu i Lucăi.
I ară 78 lui Ion Neculce biv ce fusese hatman îi 79 sta mare piedică, ca să �2
nu poată 80 vini în ţară să-i stăpînească 81 el moşiile. Şi nu să temea de osînda
lui Dumnezeu, ca să-ş aducă aminte cite pedepse şi urgii de la domni 82 în
62 vin i l / nemerit 83 şi 84 nott! în ed. Iordan că în manuscrise (este> loc gol 6 5 Lişcinschii/
Lecinschii 1 1 la Mărgineni 1 7 şi / de 88 Ismail / Smail 8� şi 70 Ismail / Smail 7 1 îndată 7 2 nici
păn' la umblătoare nu-i lăsa să iasă, ce şi acolo cu p ăzitoriu . Ce mai mul t să scirnăvie
într-im ciubăr şi da afară 73 de la / din 74 mijlocirea / mijlocul 75 omeneş ti 76 era / sin t 77 i
78 mi� •9 îi / îmi şo p oată / p o t 81 să- i s tăpinească / să-mi ţ ie 82 pre la închisori
157
citeva rind11ri au tra s. Ca r<' mai pr <' urmă au giudecat Dumnezeu că ş-an
p.273 făcut 6 3 şi hat111an 11 / Ion pace la d o m n i a lui :\ l i h a i -.vod ă şi e l! . giudecata TŢJ Îtl'o
politului ch ir Gh rdron şi a tf1t di rnnul ş-m.1 luat. ş1. .el 84 m � ş1 1le �5 �c la f1 r: wru. �
Lup11 lu 1: d(' şi le- a u stăpîn it pănă la să vîrşir c a V / ('( l l sale Şl dupa dznsul f1 c wr u
lu i ş i n rpo(ii de fic ior i .
2 :.i I ară Şeremet frldm arşal 111os„/i iasc11 clin Sm olenţsca, dacă au înţ.ăles
cii. iară au închis pr(' solii cri mosch ic rşti la ]'arigrad, s-au şi întorsu cu oastea
la Ch im· şi viniia şi dzi şi noapto, şi cum au agiunsu de au întrat în Chiov
înaintea oştii sa li .
24 Iară tătarii au si �lobozit un ceambur din Bugeac de au lovit fără de
v e ste şi numai î n cin�·i zile şi 86 au n giunsu pănă sui:t C h iov . Şi au tăiat şi
f. 1 1 7 au robit // şi 87 i; u ltrnt dmwzăci de mii de rf1bi şi s-au îr.torsu înapoi cu pa c(-',
\'ă n-au avut cine le �ta împotrivă, nefiindu oa ste în Chiov . Că de ar l'i
fost măcară neo doao mii d(' c aste, n-ar fi Ecăpet nici un tătar, că le stă
t usă caii, de mugea pre gios cîţ i n. a i răm ăs( se i: re urmă pe şleah şi ieşiia
rusii de prin bălti si de prin păduri de-i ucidea.
25 Iară la acra 'i;r;111 e să timplasă numai IYanenco polcovn icul şi c�1 Tanţschii
p olcovn icul fără de slujitori şi au ieşit şi ei cu neo doaozăci de Ol:meni din
Chiov, de o latu re, şi au găsit neo cinsprăzece t ătari , şi i-au luat de grumazi,
de i-au dus l a Şeremet feldmarşal în Chiov . I r r altă oaste mosch icrască era
di ceea parte de 88 '.\ipru . �ărocul tătarilor c ă nu putea m o.s calii trt.ce, că
nu-i ţinea ghiaţa, nici putea trece prin apă.
26 Iară cind au fost de prim ăvară, în al doilea an al dom nii lui l\ic olae-
vodă. făcut-au turcii sfat si cu 89 craiul Svedului si cu craiul Stanislav L is
cinsch i i, dzicîndu Stanisla{- crai că pre ·d însul îl 'priimăscu toţi domn ii l�
şeşti să le fie craiu. Şi a da şi cetatea Cameniţa turcilor şi le va da şi bir şi 9 ()
fr va da şi cîte cin:.ăci de fete mari pre a n 9 1 / numai să-i dea oaste, să m argă
să-l puie craiu în locul lui Avgust. Şi atuncea va trece şi 9 2 craiu l Şved u lu i
cu pace prin Ţara Leşască la ţara lui şi apoi să vor scula cu toţii asupra
\loscului.
27 Decii turcii s-au ispitit să facă şi acel lucru şi au orînduit 93 pre Apti-
paşe. cu cîteva mii de oaste turci şi cu tătari şi cu Nicolae-vodă, domnul
.ll oldovii, şi au pornit şi pre Stanislav crai de la Udriiu 94, dindu-i împărăţia
şi o sută şi cinzăci de pungi de bani de cheltuială, să să puie craiu în Ţara
Leşască. Şi au vinit Stanislav craiu pănă la Zagarance cu toată oastea şi
p . 2 7 4 el au mai rămas acolo să vază cum a mai fi.
28 Iară Abdi-paşe au m ărsu pănă la H otin şi au triimis la Chiov, la Şere-
met feldmarşal, sol pre un turcu de i-au dzis cum să silească el la împăr a tul
\Ioscului, să nu să puie el a da agiutoriu lui Avgust craiu şi să lasă ca să.
puie ei turcii craiu pre Stanislav Lişcinsch ii î n Ţara Leşască şi apoi ,·or
lăsa şi ei pre fi<.;iorul lui 95 de la Ţarigrad.
29 Iară Şeremet feldmarşal au răspunsu acelui turcu sol că el de ficiorul
lui s-au lăsat, de cînd s-au dat pre m ina lor, a turcilor, dar el nu are nici
f. 1 7 8 o putere să facă acel lucru, // că el este o slugă şi pănă acmu i-au vinit patru
cărţi de la stăpin u-său împăratul l\loscului scriindu- i, cum a videa că î ntră.
turci în Tara Leşască, să să pornească şi el cu oştile de la Chiovu împotriva
lor.
83 ş-au f<1cn t /mi-am Ui.c u t şi eu 84 ş-an Ina t şi el ,I mi-am luat ş i eu 65 înapoi 86 şi / de-
6; s-au i n lorsn de 86
de/la 89 Şfedul 9° ci leva 9 1 turcilor 92 Şfedul 9 3 şi 94 U d rii/Odriiu 95 ŞerPmet
1 58
Şi iar au d zis Şeremet feldmarşal acelui turcu sol, cum să poată face e i 30
.Bcest lucru, că craiul Avgust are pre Neamţul cu triizăci de mii, şi pre
Venetic cu triizăci de mii, şi pe Prus cu triizăci de mii, şi pre noi cu triizăc i
de mii. Toţi aceştia monarhi sînt giuraţi să-ş dea agiutoriu unul altuia cite
cu triizăci de mii de oaste, iar cîndu ari videa vreun greu şi cu toată
puterea să-ş dea agiutoriu unul altuia . ,,Şi la noi nu este obicei, ca la voi,
să să mazilească craii şi domnii, cum faceţi voi, şi întăi papa de Rîm, dacă
ari auzi că viniţi voi să 96 faceţi acest lucru, să puneţi craiu în Ţara Lcşască
<lr la voi, toată creştinătatea ar sili asupra voastră să să rădice.
1'umai craiul Şvedului are pizmă pre mine , că l-am bătut în multe :H
rinduri, şi im amestică ficiorul, dar voi nu trebuie să vă potriviţi unor
oameni nebuni să umblaţi după vorbele lor" . Şi cu acest răspunsu s-au întorsu
turcu l solul lui Abdi-paşe de la Chiov de la Şeremet feldmarşal la Hotin. lară
la acea 97 vreme, cîndu au sosit turcii solul de la Ap ti-paşe la Chiov 98 , atuncea
să timplasă de făcea Şeremet / feldmarşal praznicul împăratului, adecă în
zioa sfintului apostol Petr. Şi să strinsese la curtea lui Şeremet feldmarşal
să-i cinstească la vreo trii-patru mese şi 99 era ograda plină de ghenerali şi
de ofiţeri tot împodobiţi cu 100 haine cu* sirmă. Şi fripsese un bou întreg şi
rn coarnele poleite şi vreo trii berbeci întregi şi cu coarnele poleite . Iară slu- p . 275
j it orii 101 , dragunii, moscalii şi cu puşcile celi mari sta pe deal de sloboziia
focul pentru sănătate(a) împăratului.
Aşijderea mai gios la cetate la Pecersca alte puşci era scoasă cu alţi 3 3
slujitor.i, de sloboziia focul. Aşijderea mai gios de Chiov 10 2, în Podolia sta
hatmanul căzăcescu cu vreo doaozăci de mii de oaste căzaci, cu puşci, de slo
boziia focul. Decii văzind solii turceşti aceli lucruri, să miera şi ei şi, întor
cindu-să înapoi, au avut ce spune la Abdi-paşe.
Atuncea craiul leşescu Avgust oblicind de voevoda Ruschii că este ;3 4
agiunsu cu Stmislav crai ca să dea cetatea Cameniţa turcilor, l-au prinsu
uaiul şi l-au făcut surgun la Saxonia, de au şezut cîţiva ani acolo pănă l-au
slobozit. Şi au triimis 1 03 altă oaste si zaire 104 în cetate în Camenită cum
mai în grabă, şi au făcut surgun · şi p�e gheneralul ce era în cetate îr{ Came
n iţă, fiindu agiunsu cu Stanislav crai, viind turcii 10 5, ca să dea cetatea Ca
menita.
' Decii Abdi-paşe, văzind acest 106 răspunsu de la Şeremet // feldmarşal 35
si ăzind că s-au adaos oaste în cetate în Camenită si s-au schimbat 107
v f. 1 7 9
gheneralii, au făcut ştire la Poartă. Decii Poartl au' vă'z ut că n-au putere
să facă aceste lucruri ce sfătuisă, ca să schimbe pre Avgust crai şi să puie
craiu în Ţara Leşască pre Stanislav Lişcinsch ii. Şi s-au spăriiat să nu să
rădice toată creştinătatea107a şi îş vor pierde turcii împărăţia. Şi s-au lăsat
de acel lucru şi au 108 socotit într-alt chip, de au scris la Abdi-paşe, de i-au
făcut răspunsu să să aşeze la Hotin, fiindu-le ruşine să să întoarcă fără
de ispravă înapoi. Dzic unii că ar fi sfătuit 109 craiul Şvedului şi cu voevoda
Chiovschii să să aşeze Hotinul, ca să le fie mai lesne de acolo să margă la
Chiov, că tot nedejduia Şvedul că va mai putea să-ş dea palme cu Mos
�alul, să să bată. Iar unii d zicea 110 că ar fi sfătuit Nicolae-vodă, temindu-să
c ă nu va putea şidea în laşi să domnească de Dumitraşco-vodă, iar 1 1 1 alţii
dzicea că Nicolae-vodă au giuruit 1 1 2 împărăţiii o sută de pungi de bani, ca
90 I e 97 iară la acea / în tr-acee 98 ce scrie mai sus, Ia Şeremet 99 şi / de 1 00 cu / în* cu / de 1 0 1

moscali 1 0� _s ta căzacii 103 triimis f răped z i t 1 04 zaire / zahara 105 să o de 1 08 aces t / acel 1 07 ş i
10 7" E vropu 1 08 au f s-au 1 09 Şfedul 1 1 0 dzicea / dzic 1 1 1 iar / dar 1 1 2 încă
159
13
să n u face'\. l l nt i n 1 1 L C l' a d e v ăr u l n u Scl şt ii' . fară 1 de rrimăvară au l u u t
turcii ş i ţ. i n u t u l I l ot i n u l u i , d l' l - a u f1k 11t olc.t c e� ăţ i i , .iar r rest: vreo � inci-
1�
�
ŞPSP a n i 1 14 a u l u a t t 11r1·ii şi u:> ţinutul ( 'f'rru1uţ i/or dzn !Jr � / mcolo s � - 1 1

p . .? 1 6
fa ( ' ă tot olat ată(ii Jlot i11 11lu i, d zic înd u turr"ii că trit de 1 ' ţinutul Hotzn ul11 1
1
1 18 la Udriiu şi
a u fost. l a r l u i StCJ. n i sl a v cra i i -au vinit poroncă să margă
s - a u l ntnr"u .
lară atunc<'a ŞHP!ll ft fcld111 arşal nu. pu.t'.� a şti nem ică / .de fic o.rul lui, J :i6
că pusese v o e v n d a L h i nv sl' h i i � tra j e de a 1 l t � 1 . de m.1 putea nune m � 1 .

me rg� ..
n il' i vini, şi pre c i rw î i tr i i m itc>a Şc rermt, i1 V1t prmdea vo_evoda ( ll l �usch 1 �
de-i tăia sau î i închidea. Ier Ş e re m c t frfd111arşal a�1 d at o sut� dr gal .hem t.rn u1
sluj itor moldovan de ş-au băgat capu l cu .'��r\ 1. pent� u voia ba111lnr ş1 au
.
fik.ut c u m a u putut şi a u m ărsu la paşe de l 1 g h 1 �1 e . Ş 1 a�unc � a �-au t1 �1 pl at
7
. dm arz{!.rad
d e au slobozit so l u l cel de l a '.\ l o sc u ele l a închisoare
.
ŞI 1 -au
.
întorsu pre acc>l sluj itoriu m o Id ovan Hnumc> C IrJe . şi cu d zece 1 19 t urci, cI P
a u dat ve�te de pace la Ch iov şi încă tot s-au m ai z ăbăvit fr2c um, istorie
v a arăta mai i n ai n te .
120
lară pre aceli \Tem i era greu în ţară, nu de bir, ce de alte supă- 37
r < l r i , că turc ilor le na calea tot prin ţară, mărgindu şi viind la Hotin . linii
-
v iniia pre la Focşani de mergea pre Siretiu , pre la Botăşeni carii v in iia despre
Bosna, iar alţii v in iia pre Birlad şi pre la I aşi, alţii v in iia pre Prut şi ca nişt e
oşt e n i păgini ce era. . m u lte 1 2 0 a stricăciuni şi răutăţi făcea cu felin de feliu
de risuri si batjocuri a ffte fecioare si a fimei întălei;t3.
Pru tu l pu sese '.\ icolae-nJdă, av'i ndu poron �ă de la Poartă, pre Costan- 3S
t i n Costachi vrl stolnic imprt>ună cu un paşe, de-I curăţiia, cu multe sute de
oameni, de copaci şi de plavii. Alţii trăgea şeicile cu pîine pănă // la Tuţora f. 1 80
şi de acolo 1 2 1 i nc ărca plinea în cară şi 1 22 o porniia la 1-l otin. Şi făcusă şi
hambare de o punea pîin ca, fă ina la Tuţora de sta în hambare cîtă pîin e nu
să 123 putea rădica prin c r.ră. Dar m ăcar cit gr2u şi supărare era, şi mare
cheltuială lui :\ icolae-vodă, dar încă şi văzindu atuncea slujba mazililor,
au făcut milă cu dînsii si cu sfinteli rugi cu m ănăstirile de le-au rădicat u n
obicei rău 124 c e l e er� a�upră, de stingerea casălor boiereşti şi a sfintelor m â
năstiri ce 1 25 fă c u s ă , de da desetină de stupi şi de m ascuri, ţărăneşte. I ar 1 2 0a
l\icolae-vodă au făcut m ilă de au iertat, să nu mai dea desetină ţărăn eşte,
precum n-au fost dat 1 26 şi m a i înainte vrem e şi la alţi domni, numai de la
do1_nnia a doa a lui I\lihai-vodă li să f ăcusă acest obicei, de da m azilii şi sfin -
trh mănăstiri drsctină ţărăneşte. Iar atun cea Nicolae-vodă au iertat, precum
s-au sens..
I ară atuncea pre acea \Terne, cu ciţiva ani mai înainte, să tot b ătea 39
Franţozul cu \'eamţul pentru Tara I şpaniii 1 27
care de care să o ia, să o stă- p.21 7
pînească, neavînd craiu . Şi tot biruiia l\eamţul 1 28 pentru c ă 1 29 îi m a i da
agiutoriu şi alţii, fără de alectorii lui, i i mai da Anglia 13 0 patruzăci de mii
d e oaste şi Olandria triizăc i de mii. Apoi supărîndu-să Fran ţo::;ul de atîţia
ani avindu tot războiu 13 1 cu 1Veamţul vrea 13 2 să să împace şi Neamţul nu
priimiia. văzindu că biruieşte pre Franţoz. Decii s-au lăs&. t Anglia 133 şi Olan-
dria a 134 / mai da agiutoriu .Veamţulu i şi incepusă a bate Frantozul pre l\eamtu
' .
Decii '.\eamtul, văzindu ase,, stătut-au si, alti
, crai cu mediiaturi, adecă cu
1 1 3 !ară I ş t iu c ă . 1 H preste vreo c i n c i-şese a n i / Ia anul 1 15 Cernăuţ i i 1 16 s ă- l / sft - i 1 1 7 H otin

1 H iar 1 1 0 cl zece / m7te u o ace l i v re m i / aree vreme 12 Ja m ult'l / t o t 1 2 1 le 1 22 si / de 123 să / o 1 2 � rău /
spurc a t 1 25 să 125 " iar I ce u 5 da t / d i n d 1 2 7 I ş p a n ii i / Şpaniei 1 28 p re Frantoj 1 29 p en tru c ă / căci
1 3 0 A nglia / .-\ ngria 1 3 1 războiu J bătaie 1 3 2 nea / s t a 133 .\nglia / A ngria 13� -i
•
160
�e::,ăminturi de pace, între dinşii şi le-au făcut pace, împărţindu Ţara Işpa
niii 1 35 drept în doao şi pre unde le-au vinit hotarăli, răsipit-au cetăţi şi tir
guri, de le-au stricat şi au făcut pace.
Pre atuncea au trecut şi un sol mare de la leşi la Poartă prin Iaşi, t,o
pre anume voevoda Mazoveţchii, de au aşezat cu turcii aceli amest?cături
multe. Şi întorcîndu-s<ă) de la Poartă, au mărsu la Avgust craiul leşescu
şi apoi l-au triimis craiul şi la Pf.trburgu, la împăratul Moscului.
Atuncea au triimis şi împăratul turcescu la leşi 138 sol pre un şerim din 41
Crim, pre anume Şerim 1 37-bei, d e au făcut pace lui voevoda Chiovschii şi
lui Stanislav Lişcinschii, craiul din Pomoranie. Şi întorcîndu-s<ă) Şerim 137-bei
de la leşi, s-au şi rădicat luzef Po toţch i i starosta Haleţchii, voevoda Chiovschii
şi cu Csenje 138 Ianăş Vişnoveţschii şi cu alte capete leşi, anume starosta
Raavschii, şi s-au dus la locul lor în Tara Leşască şi au măr.m la Avgust
craiul leşescu, de s-au împreonat şi n-au avut nici o nevoie.
Aşijderea şi Stanislav crai incă au purces de la turci şi s-au dus prin 42
Ţara l'ngurească şi au trecut la Pomoranie şi nu s-au încrezut_ să margă la
craiul A vgust, ce s-au aşezat în nişte tirguri, în hotarăle împăratului nem
ţăscu.
Yrut-au 139 atun cea împărăţia Turculu i să dea galioane 14 0 11 craiulu i 43
$ve::,escu, să-l pornească şi pre dînsul pre Mare :\lbă, pănă la franţozi, şi f. 1 8 1
d e acolo, ori să-i dea vase Franţia ori să vie vaseli lui. Şi n-au priimit
craiul Şvedului, ce au dzis că el pre uscat au vinit, pre uscat să va duce. Şi
să miera şi turcii ce vor mai face cu <linsul, că n u - i mai putea întra în voie
şi el arăta. cartea împăratului turcescu, ce-i scrisese cîndu au fost vinit la p. 218
Tighine, că nu- l va lăsa î n streinătate şi-i va da oaste dc-l va ducr la ţara lu i,
el aceea nedejde o căuta şi o aştept'l.
Iară cîndu au fost în al triilea an al domniii lui :\'icolae-vodă, în anii ui t, t,
7 222, mazilit-au turcii şi pre Brâncoveanul-vodă, triimiţind pre buiuc imbri

horul de la Ţarigrad, adecă com isul cel mare împărătescu, de l-au prinsu cu
rnE.r2 rneşterşug. Că l-au înşelat unchii lui, de au mărsu de la Tirgoviş te i n
Bucureşti, fiindu unchii lu i agiunşi c u .\I ihai-nJdă, de sti:i. 14 2 de-1 pîriia la
Poartâ, gîndindu 143 că va fi el domnu în Tara J!un tenească . Iar după ce l-au
prinsu, au scos imbrihorul fuman de la împărăţie. scriindu la ţară de v or
priimi pre �Iihai-vod ă, bine, iar de nu, să-ş rădice domnu dintre <linşii pre
cine vor \Tea. Decii unchii Brâncoveanului-vodâ anume Cos I tantin stolnicul
şi .\lihai spătariul, dacă au văzut că-i lasă Poarta in voia lor, s-au lăsat de
priEteşugul lui Mihai-vodă şi ş-au rădic&.t domnu dir,tre dinşii, pre Stefan
Cantacozino 144 spătariul, fiiul lui Cost:i.ntin stolnicul.
Iară pre Brâncoveanul-vodă l-au dus la Poartă la Ţari:;rad cu mare 4 ."i
pază şi cu multă avere, scrisă tot de imbrihorul, şi l-au închis în 145 Edicu la
l'U mare grije, şi pre <linsul, şi pre doamna-ş, şi pre coconii săi, şi pre toate
slugile lui. Că era acel vezir atuncea, pre an ume Gin Ali-paşe, un păgin rău
preste samă, de nu folosie nemărui darea. Decii atuncea au început şi solii
moschiceşti a-l pîri pre Brân covean ul-vodă şi 14 6 craiul Şvedulu i, şi de toate 147
părţile, cum este minia şi urgia lui Dumnezeu. Măcară că celi mănăstiri,
mari pomeniri şi multe şi cei prietini buni şi harnici şi averea ce avea, sosin-
135 Işpaniii I Spaniei 136 şi Turcul 137 Şerim / Şefer 138 Csenje / Şendze 139 turcii 140 Şfed u l u i
141 în anii / vălea t 142 M ihai-vodă 143 -să w Cantacozino / Catacuzino 145 în / la 146 Ş l'edul
147 toate / mulle
161
d u -i atu ncea ceasul morţii n e m w a nu i- a u folosit, precum dzice scriptura :
„ :'li n v a folosi a v e r e a î n z io a urgiii". Poate fi şi osînda Moldavii să-l fie fost
a o iunsu , c ă 14R t o t s c h i m b a dom n i i adese în Moldova şi să făcea cheltuială,
s i� l h l iistil ma toati1 ta r a , au poate fi osinda şi a unchiu-său, a casii lui Şe r
irnn- nidă, a u doară 0si a m o s c a l il o r chiemare şi apoi mai pre urmă vicleşug.
c (t m u l t s î n ge crest i n�scu s-au vărsat si de mu lt e ori l-au fost blăstămîndu 149
'
f. 1 8 � i m p <l.r at n l .MoscuÎui Petr li A lcxirvici şi au fost dzicînd 15 0 : „ l u da - B r â nco
vea n u I m - a u vî nclut, de am răpus oastea şi am păţ,it aceasta".
46 Deci i i - a u 1 5 1 s c o s s i au tăiat capeteli 15 2 a patru coconi ai săi apoi ş i
p � /9 a l u i s i a eîtiva boieri, siugi ai lui. I ar p re doamna şi pre alte slugi i-au 153
t i n u t i ncă v�eo doi ani la i n c hi s o a r e şi i-au slobozit apoi. Iar 154 cindu i-au
:
l o s t tăindu f i c ior i i L;5 atunaa a u fost dzicîndu unul să să 1 56 turcească să nu-l
taiE', d a r tată-său Brâncoveanul-vodă l-au îmbărbătat tare, să nu-ş lasă lege(a).
\'umai u n c opila ş , nepot de fiiu Brâncoveanuh � i-vodă ,_ au scăpat, c ă l-au
luat la 15i sara iul î m pă răte s c u , ca · să-l turcească, iar mai pre urmă l-au scos
ima impăratului şi l - au dat 158 m a ic a - sa, care mai pre urmă istorie 159 v a arăta
la r i n du 1 6 0 •
47 Precu m să dzice „domnu bogat şi fără de sfat". Adevărat 16 1 că atunce
Rrri n covcan ul-vodă au fost fără de s fat, dacă s-au mîniiat Dumnezeu pre <lin
sul. I ar mai î nainte vrrme, in vreo triizăci de ani, tot cu sfat au fost, că ţinea
D u m n e Zfm cu. di n .rn l şi-i ierta osinda şi păcatul, iară acum mai pre urmă T' -au
Yrut să-l mai rabde. Şi cind l-au tăiat, au adus pre toţi solii de-1 priviia,
solii nwsch icrşt i şi a Xeamţulu i şi a Franţo::.ului, solul Inglezului şi a Veni
ţ ian 11!11 i şi solul Flemengulu i şi al Leahulu i şi al Şvedului.
48 Dupre aceea 16 2 au pornit şi pre craiul Şvedului prin Ţara / Ungurească
şi au trecut c u pace p ănă l a ţara lui, la Pomoranie. Atuncea au slobozit ş i
prE' sol ii mos c h i c eşti din Ţarigrad să-ş m argă la pămîntul său, l a Moscu .
Şi - i aştepta Şe re m e t feldmarşal cu mare bucurie. Iar cîndu au agiunsu ficiorul
lui Şcremel pre l a \'emirova, nu să ştie 163 ce l-au lovit că au murit şi n-au
apucat tată-său ,_)'acmct să-l Yază Yiu . Dzicea 164 unii să fie 165 m încat ciuperce
de pre cimpu o trăv it e şi să f i e 166 murit, iar unii dzicea 167 să-l fie otrăvit sol
tanul la Tigh i n e , pentru ca să să mînie tată-său, Şeremet feldmarşal, şi să
strice pacea cu turcii, pentru că 168 tătarii pururea ar pofti să fie oaste. Iar
unii dzicea că dintre <linşii, dintre moscali, să-l fie 169 otrăvit, dar adevăru l
n u să ştie.
Craiul şvedzescu, după ce au întrat în Pomoranie, strînsu-ş-au oaste
ce au mai putut din ţara lui, avindu nedej de că-i va da şi Franţozul agiu
toriu şi au inceput să să bată iar cu Moscalul vîrtos, ca să-ş scoaţă locul
şi cetăţile ce-i luasă l; o Jloscu l. Deci l\foscalul şi cu Avgust crai, cu sasii şi
cu craiul Daniii * cu Prusul. toti acestia s-au învoit h un locu si la u n CU()Întzt
cu legături şi a u început a să' bate ' c u craiul Şvedului, şi ' unii să b ătea
f. 1 8 3
pre apă, iar al ţ ii pre uscat, s-au dus în Po i I moranie şi l-au tot b ătut pe
,
craiul Ş\·edului pănă ce i-au luat toată Ţara Pomoraniii, cu toate cetătile.
p . 280 �umai ce-i rămăsese 1 i 1 o cetate, unde era stoliţa Pomoraniii, anti.me
Ştetenul şi să î nchisese acolo craiul Şvedului de să bătea cu ceialalţi crai şi
u8 - i w l-au fo.>t Llăstămindu / i l blăstăma n o au fos t d z icind / d z ice 1 5 1 i-au / l-au
n2 in tăi 1'3 i - a 1 1 I le-u 151 iar / a tunce 155 cindu i-au f o 3 t tăindu / cindu - i tăie 156 s ă s ă / să-l
1·'7 la I în 158 l a 151 i -; L o rie / la istoria lui 18 0 la rindu / mai pre largu 161 adevăra t / adevăr
16 2 aceea / aceas ta 163 să � L i e / ş tiu 16 1 d z icea / d z ic 16:; să fie / c-au 168 s ă fie / au 167 dzicea /
tizic 168 p e n tru că / cil.ci 169 să-l fie / l-au 17 0 ce- i luasă / ce i-au lua t • şi 17 1 ce- i rămăsese / c e
i-au rămas
162
aştepta craiul Şvedului să-i vie agiutoriu de la franţozi 1i 2 pre apă. Atuncea,
nărocul lui cel prost, că au murit craiul franţozăscu cel bătrîn, anume a l
patrusprăzece Liudovic.
Şi viindu 173 acea veste la Avgust craiul leşrscu stîndu cu oastea prin- 5 0
pregiurul cetăţii Ştetenului, au pus un trimbicer al lui dindu veste din trim
biţă că au murit craiul franţozăscu, ca să audă craiul Şvedului din cetate,
de unde era închis. I ar craiul Şvedului, dacă au inţăles din trîmbiţa lui Avgust
craiu că au murit craiul franţozescu, pus-au şi el alt trîmbicer al lui de 'au
răspunsu înapoi din trîmbiţă lui Avgust crai, dzicîndu-i aşe : ,,De au murit
craiul franţozescu , iar craiul nostru, unul din cei doisprăzece monarhi ai
Evropii, este sănătos şi nu se teme de nemică". Iar cînd au fost preste doao-
trii zile au lăsat craiul Svedului şi cetatea Ştetrn ul şi au fugit cu nişte vase
pre mare la ţara lui, la scaonul său Ştocul. I
Atuncea Moscul şi cu ceia/alţi crai i- au luatu Şvedului şi toată Tara !l l
Pomoraniii, iar* pre Moscal n u l-au lăsat Prusul s ă stăpînească acolo in Pom o
ranie, fiindu acolo locul lor de moşie, ce i-au dat cîteva pungi de bani Mos
culu i pentru cheltuiala oştii şi au rămas Pomoranie a celoralalţi crai, pre
cum mai sus s-au scris 1 74•
Iară 175 craiul Şvedului după ce s-au dus la ţara lui, la scaonul său la 5 :!
Ştocul, au început a pune mediiaturi de pace să facă cu Moscul şi cu 1 76
craiul prusăscu şi cu Avgust craiul leşescu şi au început a mai conteni de
a să mai b ate. Iar craiul Daniii nu-l priimiia pre Şved la pace şi îl tot bătea
di ceea parte de mare, unde are şi Dania locu.
Turcii dacă s-au curăţit de Şved şi de I i< solii mosch iceşti şi de aceste .'i 3
de toate cîte mai sus s-au scris 17 8, rădicatu-s-au împărăţia cu toată pute-
rea şi s-au dus la frînci, la Ţara Moriii, ce o ţinea ven eţienii 1i 9 şi au luat-o 180
cu toate cetăţile ce era întru acea Ţară �loriia şi au aşezat 1 8 1 prin toate crtă-
ţile paşalîcuri, precum mai fusese şi mai înainte vreme iar a 182 turcilor şi să
dezbătusă ei de la turci cîndu să bătusă turcii cu nemtii la Beciu. Si luundu 183 p. 281
turcii M oreia de 11 al doilea rînd, s-au întorsu înapoi 'iară la Cdri'i u. Atuncea f. 1 84
au prinsu turcii 1 E4 pre un domnu sfetnic Ţării l\loriii. t:areli era şi doftor
vestit. anume Lichiniie, care 185 acel doftor au fost 186 şi aici la noi în ţară
în Jloldova, la domnia dîntăi a lui Antiohii-vodă, şi apoi, <lucindu-să la moşiile
lui acolo, la Moreia, de era sfetnic agiunseEe 1�i. Decii cunoscîndu-1 turcii
de la Ţarigrad, îndată l-au spînzurat.
lară de iarnă au început a să îr.năjbi turcii cu nemţii 1[ 8, să strice 5 4
pacea, din pricina Moriii. Şi au triimis împăratul turas cu de au mazilit pre
Stefan Cantacozino 189-vodă, ficiorul lui Costantin stolnic;ul din Tara Munte
nească. Şi cum l-au dus la Poartă la Ţarigrad î n dată l-au zugrumat 19 0 ş i
pre <linsul şi pre tată-său, Costantin stolnicul. neplinind doi ani 19 1 cu domnia
în Ţara Muntenească. Şi au agiunsu şi ei osind a Brâncoveanului-vodă, pentru
că 19 2 ei ii vîndusă pre <linsul H3 cu inşelăcfune, precum mai sus s-au scris.
I ară în locul lui au pus domnu pre i\"icolae-vodă Mavrocordat în Ţara 5 5
Jlun tenească şi în locul lui Nicolae-vodă, în Moldova, au pus domnu pre Mihai-
1 7 2 franţozi / Franţoj 1 7 3 viindu / nemerind 1: 4 scris / dz is 1 : 5 Şfedul 176 Prusulu 1 7 ' soli
178 s-au scris/ scriu 179 Yeneţie nii / veniticii 1 8 0 toală 16 1 într- insele 18 2 lor 1 E 3 -o acmu 18� s i
1� care I şi 168 au fost / fusese 187 agiunsese / căd zusă 1 E 9 turcii cu nemţii / Turcul şi c;1
); eamţul 189 Cantacozmo . / Catacuzino 19 0 l -au zugrumat / l-au şi spindzura t 1!1 1 doi a n i /
anul 102 pentru că / căci 193 şi i-au rămas l u i Ştefan-Yodă 2 ficiori, u nul sluj es l l' Ia ·
nemţ i, al tul la moscali * iar / şi
163
Yodtl. Hacovită. Decii :'-iicolae-Yodă, gătindu-să de aicea din Moldova cu toate
conacPli, au 'purces în Tara '.\lu ntenească. Şi atuncea, Ia purcesul lui :Vicolac
l'orlă d i n / I a s i , m u l t YoroaYe ce nu s-au cii.zut 1au
•�
1 grăit Lupul vornicul lui
,
\ it'oiaP-vod ă împotrivă, pentru mila şi cinstea 9' ce au aYut de la acestu
domnu, Pi îi multămiia cu YoroaYe proaste, după cum i-au fost firea acestui
boieriu 19 5, de n-:rn fost 196 nici unui domnu mulţămitoriu, ce pre urmă tot
1·u năpăsti le-au mulUî.m it l9i . Care în scurtă neme s-au răsplătit 1\icolae
Yodă ac�astă gîlceavă de cătră Lupul vorn icul,1 că p�ntru simeţia lui ş-au
pus tictl losul capul, precum istoria înainte va 98 arăta. lară în ţară aici l a
noi, in 11/o!dova, a u Yinit domnu '.\lihai-vodă Racoviţă cu a triia domnie .
p.28:! �; D OlUNL\ A TRIIA A LUI l\IIHAI-Y ODĂ 1 RAC OVIŢĂ,

ANUL 2 7224
'.\Iihai nacovită-vodă viind 3 la scaonul domnescu î n Iasi 4 bucuratu-s-au

t nntă ţara 5 şi mai �·îrtos neamul său, că era ·mult. Şi dintăi 'să arăta cu mare
dragoste şi blindeţe ţării. Ţara încă să bucura pentru că 6 era moldovan şi
le era prelesne la di\·anuri a grăi cu <linsul, că-i giudeca drept şi blîndu şi
u�e îi e ra 7 deşchisă şi nu cu mărire multă. Şi pre7a obicei, a triia zi au boierit
f. 1 8 j pre ace ş ti boieri // carii scriu mai gios.
2 Pus-au pre Ilie Catargiu! vei logofăt, pre Lupul Costachi vel vornic de
Tara de G ios, pre Ion Sturdze vei vornic de Ţara de Sus, pre frate-său
Dumitraşco RacoYiţă l-au pus hatman, pre Costantin Ipsilanti vel post elnic ,
pre cum nată-său Ion Păladii vei-spătar, pre Dimitrie Macrii vei ban, pre
Costantin Husăt vei păharnic, pre Costantin Costachi vei vistiernic, pre
cumnată-său Costandachi vei stolnic, pre cumnată-său lordachi Cantaco
zino 8 Delranul vei comis, aceştia era boierii lui .l\Iihai-vodă la a triia domnie,
şi nu era nici unul mai de cinste <lecit altul, că era mai tot un neam. �um a i
Costantin postelnicul Ipsilanti era oarece m a i î n cinste, avind u n frate capi
chihaie la Poar·tă, anume l\Ianolachi chiurci-başe împărătescu.
Lui '.\Iihai-vodă 9 îi nea fi lesne şi îndemînă a domni, că de neprietinii
lui. de munteni, să curăţisă de toţ i, boierii 1 0 carii îi mai sta împotrivă iară
murisă, la Ţarigrad domni mazili pre atuncea1 1 nu era. Că era numai Cos
tan tin Duca-vodă si Antiohii-vodă si nu avea acesti domn i n ici o trecere la
Poartă să umble d �pă domnie ş i A�tiohii-vodă preste doi-trii ani i s-au tîm
plat / de au murit. Şi adusese .Mihai-vodă şi cîţiva greci cu <l insul din Ţar i
grad, carii fusese unii dintre dînşii din casa Brâncoveanului-vodă, ce iarăş
acei greci l-au adus pre Mihai-vodă la stricăciune, precum istoria va 12 arăta
înainte la rîndu . 13
M ihai-vodă şi el încă să învăţasă a domni, nu ca î n celi doao rînduri
de era o turm ă şi un păstoriu, numai avea 14 nărocire, că nu era pace. Doamnă
w pen tru mila şi c instea / in l ocu de c i n s t e şi mil<'.'l 195 cum i-au fos t firea aces tui b oieriu /
cumu-i firea a<-:es tui neam a Ganiliţ eşlilor 196 n-au fost / nu s i n t 197 l e-au mulţămi t / l e
mulţ [tmesc 198 va / s - a .
* C l [L X X l 1 vodă / voevoda 2 a nul / văleat 3 vodă viind I v oevoda v i i n d î n scaon � iar
ILl " liin:i el p e m e n te a n 6 pen tru că / căci 7 p re ;a pre / după 8 C a n tacoz ino / Catacuz ino
9 a t 1 1 11ce 1 0 cei b ă t r l n i 1 1 obraz 1� va / să va 1 3 den t[li H avea / n- avea
1 64
avea de treabă, bună şi milostivă, beizadeli 15 aCJea patru 16 şi domniţe 17 p . 283
trii şi-i era casa can grea, doao beizadeli 18 era. la Poartă, la Ţarigrad, zălog
ii ţinea turcii pre rîndu îi schimba.
Pre aceli vremi 19 gătindu-să turcii să purceadă asupra Neamţului să 5
ia cetatea Varadinul, iară Nicolae-vodă făcea nişte răutăţi mari în Tara l\fon
tenească î n boieri. Pre unii i i închidea, pre alţii îi tăia, pre alţii îi j ecuia,
de le lua toate averile lor ce avea, şi-i pîrîia la Poartă că sînt haini şi agiunşi
cu nemţii. Şi pre cîţi nu-i omorîia el, îi triimitea la Poartă de-i omorîia turcii.
Atuncea au perit şi Mihai spătariul Cantaco::,ino, atuncea ş-au adus aminte
N icolae-vodă şi de gîlceava ce i-au făcut vornicul Lupu l, cîndu au trecut
din Moldova în Tara Muntenească, şi l-au pirît la veziriul Gin Ali-paşe cum
că este hain, agiunsu cu moscalii.
Decii Gin Ali-paşe veziriul, cum au înţăles, cum au şi // triimis pre 6
u n capegi-başe cu ferman de l-au pus în obezi pre Lupul vornicul de aicea f . 1 8 6
de la �lihai-vodă din laşi şi agiungîndu pre veziriul pe drum la Dunăre, nici
l-au mai giudecat, numai ce l-au scos şi acolo în cîmpu au poroncit 2 0 de i-au
t ăiat capul, iar trupul lui au rămas neîngropat, de l-au mîncat pasirile crriu-
lui. Şi aşe au perit Lupul vornicul din pira lui �icolae-vodă, că nici un boie-
riu n-am văzut procopsindu din ceia ce să pun în price cu domnul. Şi
atuncea cu Lupul vornicul au mai perit împreun� şi doi boieri sîrbeşti odată
cu Lupul. I ar în locul Lupului au pus Mihai-vodă 2 1 vornic marc dr ]'ara
de Gios pre Darie Donici.
Decii veziriul ducîndu-să la oaste Ia Varadin, ieşitu-i-au 22 nemţii 7
înainte cu Evghenie prinţipus şi ş-au dat războiu 23 de amîndoao 24 părţile
foarte tare şi groznic 25 şi i-au biruit pre turci Evghenie prinţipus cu nemţii
pre turci, de au fugit turcii carii încătro au putut şi le-au luat şi urdia toată
a turcilor. Atuncea au perit şi spurcatul Gin Ali-paşe veziriul în războiu .
Acest Gin Ali-paşe era un păgîn rău, turbat şi mare sorbi toriu de singe 8
asupra creştinilor, nu-i trebuia lui daruri sau rugăminte. Acesta au omorit
pre Brâncoveanul-vodă cu coconii 26 lui, acesta au omorît şi pre Stefan- /
vod ă Cantaco::,ino ş i pre tată-său Costantin stolnicul şi pre Mihai spătariul
şi pre Lupul vornicul şi pre alţii mulţi. Acesta au omorît şi pre vreo patru- p .28 .J
zăci de paşi , tot aleşi. fruntea turcilor, de sterpisă împărăţia 27 de capete.
Acesta au stricat şi m ănăstirea l\Ianamorul de la Tarigrad şi-i era gîndul
lui, de va birui pre nemţi, să puie paşi şi în Moldova şi în Tara Muntenească.
�umai nu i-au agiutat Dumnezeu, că ş-au luat şi el plata, că i-au luat tată- ,
său, diavolul, sufletul.
lară nemţii, dacă au bătut pre turci, s-au mai pogorît de au luat şi 9
cetatea Timişvarul de la turci, cetate aleasă şi Yestită, cu toate olatele ei,
şi s-au aşezat acolo nemţii la iernatec.
Atuncea 28 boierii munteni carii era 29 fugiţi în Tara Ungurească de răul 1 0
lui :.\'icolae-vodă s-au rădicat cu cătane şi cu pivoda şi au luat pre Nicolae
vodă din Bucureşti în robie şi l-au dus în Tara Ungurească de l-au ţinut
pănă la anul, pănă ce au făcut turcii pace cu nemţii. Şi au luat nemţii şi
15 beizadeli / cuconi 1 6 patru / 5 1 7 domniţe / cucoane 18 doao beizadeli / 2 cuconi 19 acel i

vrem i / acee vreme 2 0 poroncit / pus 21 domnul l\Ioldovii 22 ieşitu-i-au / şi le-au ieş i t
23 războiu / bătaie 2 4 amîndoao / îmbe 25 groznic / pre groaznică 2 6 coconii / c op iii 27 turcească
2 8 muntenii 29 era / erau
165
din Olt încolo cinci tinuturi a Tăr i i '.\lunteneş
' ' . ti. 3Destule
. . răutăţi au fost 3 0
•
. 1 IS t orie 3 2 va arata. •
'
si pe acolo de turci si de cătane, care mai mamte
11 Iar{\. l n locul lui i\irolae-vo dă vinit-au 33 frate-său Ion-vodă terzimanu l
d o m nu T il.r îi lll u ntrnrşti, ce departe _era firea lui '.\icolae-v� dă _ d : a frăţ în e- să u ,
f. 1 8 7 lui // l on-vo<lă. Că Ion-vodă era mmunat de om hun, cit mc1 acum nu pot
uita muntenii hunătflte(a) lu i .
12 I esit-au atuncea cătane s i î n '.\Iold(ffa, pre supt munte, la mănăstire
la Casen' si la cetate la \'eamt1{ si la Cimp ul Lung u şi cuprinsese ţara pănă in
Sireti�. D u pă cum sînt mold�v�nii gata la j acu - � -au şi �nc_hinat 34 l� . dî �� ii :
Era şi can asupriţi de l\lihai-vodă, că scos: se_ hîrtu P: ţara ŞI, pre m az1h ��J d i
greii ş i desetină pre mazili ţărănească, ohieeu�l � el rau de stu � gere � maz1!Ilo1�
'
nu Yrea s ă l mai părăsască . Decii ciţi oamem ş1 cite case bo1ereşt1 era dm 3·�
- , '
'
Siretiu încolo spre munte tinea toti cu cătaneli si să făcus(ă) niste tălhărit
'
mult preste samă. Şi '.\Iihai-vodă stăpiniia numai pre lîngă I aşi şi' ţinuturile
de aios la Orheiu 36 la Soroca, la Lăp usn a, la Fălciiu, la Covurlu iu , iar încolo
b ' ' ,
tot podghiazuri de 37 cătane amestecaţi cu moldoveni agiungea d e prăda
tîrgnrile, pre la 38 Bacău, pre la Roman şi pănă pre la Bîrlad, iar Hotinu l 39
p .28 .5 ii 4 0 ţ.inea tot turcii. Şi să rn iera J1 ihai-vodă ce va face şi d i ce să va apuca,
că domnia hâ îi era noao şi nu avea bani să plătească, să strîngă sluj itori.
Şi-i era cu frică şi să mutasă din Iaşi de şidea î n mănăstire in Cetăţuie şi m a i
nici in Cetăţuie nu minea / nopţile, c e mînea cite l a un locu de nu-l ştiia nime,
că şi boierii încă nu era drepţi toţi, ce mulţi dintre dînşii să agiunsese cu
c ătanele.
13 I n cetatea i\eamţului era un căpitan cap cătanelor, anume Frenţie,
si mai era si cîtiva mazili moldoveni cu dînsul acolo. Decii au făcut sfat
�ă margă cu' podghiaz să ia pre Mihai-vodă din Iaşi.
g l ară Mihai-vodă, oblicindu sfatul lor 4 1 , triimis-au pe '.\la8rii vei ban
şi pre Costantin Costachi vei vistiernic să aducă vreo doao-trii mii de tătari,
ca să margă să-i lovască Mihai-vodă întăi el 4 2 cu tătarii pre că tane, <lecit 43
cătaneli pre dînsul. Şi mărgîndu acei boieri la tătari î n Bugeacu s-au şi
rădicat cîţiva mîrzaci să vie, încă şi mai mulţi de ciţi 44 poftisă Mihai-vodă.
Şi viindu cu dinşii boierii pănă din gios de Movila lui Costantin-vodă, i-au
lăsat Costantin vistiernicul pre tiit1rî supuşi în Valea lui Aron-vodă 45, că
era luau cu taină, de nu ştiia nime. Şi dacă au vinit 46 tătarii, atuncea Cos
tantin vistiernicul, m ărgîndu Ia Cetăţuie să spuie lui Mihai-vodă de tăta:ri
că au sosit, nu l-au găsit in Cetăţuie pre Mihai-vodă şi au purces să vie l a
Iasi, la Mihai-vodă. Atuncea si cătaneli sosisă în Iasi fără d e veste si cit a i
ru{npe u n păr d in cap d e n-a'u luat pra Mihai-vodă.47 din curţile d�mneşti,
f . 1 8 8 că străjile // ce avea .Mihai-vodă la Tirgul Frumos şi la Podul I loaie 4 8 ş i mai
lînţă Iaşi la cîrcima ce să cheamă la Stati, nime din străji nu scăpasă să 49
dea ştire lui Mihai-vodă, că-i prinsese cătaneli pre toţi.
15 Avut-au* atuncea stire i\lihai-vodă mai înainte vreme c ă au iesit Frentie
căp itanul şi cu Velicico' sulgcriul cu podghiaz din 5 0 cetatea N eamţ�lui şi �u
fost ieşit 5 1 .Mihai-vodă 52 din Iaşi afară, pre Bahluiu în sus, dar apoi, văzindu
că nu-i nemică, n eviindn n imc, s-au întorsu în Iaşi lăsîndu străji. Că pod-
30 destule rău tă\ i au fos t / destulă rău l a te era 3 1 îna i n t e / p e largu 32 e i 3 3 vi n i t-au / v e
n is <\ 3 4 s - a u şi închina t / i nda t ă s-au dat 33 d i n / dincolo de �6 puţ i n tel 3 7 de / cu 3 e Fălci i
43
'19 Cernăuţ, i i 40 î l / l e 4 1 lor / l u i 42 p r e <linşii 43
e i 4 4 de cîţi / decit ş i a u venit s ă spuie lui
:\I i hai-vodă 46 ş i dacit au v i n i t / că v i n 47 de grumadzi 48 I l oaie / Leiloaie 49 - i * avut-au/
an1scsc 50 Neamţu 3 1 au fost ieşi t / fusese 52 de dimi neaţă ş i
166
ghiazul să zăbăvisă că vmua cătinel 53, că au vinit pre la Păşcani şi de la
Păşcani la Cotnariu şi apoi au vinit la I aşi. Decii Mihai-vodă au apucat
numai de au încălecat pre cal şi cu vreo zece-doisprăzece 54 copii din casă şi 55
au plecat fuga la Cetăţuie şi cătaneli după <linsul. Iar 56 la podul cel domnescu p .28 6
re este preste Bahluiu puţintel oarece s-au mai poprit 57, ţiindu-i calea cătanele
lui Mihai-vodă. Iar .Mihai-vodă au luat mai pre din gios de pod şi au trecut
Bahluiul pre ghiaţă şi au apucat de au intrat în mănăstire in Cetăţuie. Şi
nărocul lui că nu l-au ştiut cătaneli că este el Mihai-vodă, că i-ar fi ţinut 58
cale pre dincolo de Bahluiu şi * poate l-ar fi prinsu. Iar Costantin vistiernicul,
cum au auzit de cătane, n-au apucat a spun e lui Mihai-vodă de tătari, că
n-au apucat a vini în Iaşi, ce au ** fugit in stuh din gios de 59 Frumoa sa. /
I ar Mihai-vodă nu ştiia de tătari nemică că au fost vinit la Aron-vod ă 6 0 •
Atuncea 6 1 Frenţe căp itanul vini ia 62 la I aşi pre supt deal cu vreo doao sute 16
de nemţ i iar Velicico sulgeriul cu moldovenii ş i c u cătaneli lovisă înainte în
tirgu şi slobozisă şi temniţeli şi cuprinsese acum şi Cetăţuie, numai nu se
putea lipi, că-i împroşca tare din Cetăţuie. Decii Frenţe căp itanul şi cu căta-
neli au lăsat coşul, căruţe, ce au avut, in şes, unde este acum hălăşteul la
Frumoasa, şi după ce au lăsat coşul, s-au suit la deal la Cetăţuie să saic
preste ::,idiu. Şi căuta loitre şi prepelece, ca să dea năvală la Cetăţu ie, să
saie preste zidiu şi alerga unii şi din tîrgu de le ducea 63 loitre. Iară Mihai-
vodă atuncea să teme tare să nu-l ia din mănăstire. Şi toată boierimea să
spăriiase fiindu cu .Mihai-vodă închişi în Cetăţuie. Şi numai ce au apucat de
au slobozit o puşcă mare şi au început a trage 64 clopoteli celi mari. Iară
tătarii de la Valea lui Aron-vodă, cum al! auzit puşca şi clopotile oarecum
s-au fost îndoindu 65 dintăi cu firea, gindindu să nu fie cumva vreun vicleşug,
iar apoi, unde s-au pornit a vini // ca vintul. Iar cătaneli, cum au văzut că f. 1 89
vin tătarii 66 de preste dealul Ciricului, au lăsat Cetăţuia şi au alergat la coş,
la cai . Ce pănă a să găti 67 ei, t ătarii încă au sosit. Decii au şi purces căta-
neli pre lingă părăul Cetăţuii asupra H lincii a să spăriia şi tătarii a-i inchiun
giura de toate părţile 68 de le da năvală, să-i spargă.
Atuncea au ieşit şi Mihai-vodă cu siimenii şi cu streleţii, adecă cu vină- 17
torii. ce avea, întru 69 întimpinarea lor l a I-Ilincea. Ş i au început a strînge şi
din tîrgu slujitori, cine era. Decii streleţii au început a-i bate foarte foarte
rău cu sineţele pre cătan e şi a-i strica pănă ce au înnoptat au tot mărsu de
la Hlincea în sus pre părău, alăturea. Iar de la o neme, băgîndu-să la strîm
tori , vrîndu să treacă părăul în ceea parte spre cimpu, n-au mai putut ţinea
războiul, ce au început tătarîi a-i răsipi şi au început cătaneli a cădea acolo
in părău, fiindu ţărmuros, carii prea puţini au scăpat şi încă nărocul lor au p. 287
fost că au înnoptat 7 0, că n-ar fi scăpat poate fi nici un ul. Şi atuncea, la acel
părău , au prinsu şi pre Frenţe căpitanul un tătar viu nevătămat şi 7 1 a doa
:.i ducindu-l la curtea domn ească în divan la Jllihai-l'odă şi mult mustrîndu-l /
Jlihai-vodă au poroncit 7 2 de i-au tăiat capul. Şi pre alţii pre ciţi i au 73 -
prinsu din moldoveni vii 74 cu răle şi gro:.n ice morţi i-au omorît, pre un ii
i- au arsu de vii, pre alţii i-au tăiat, pre alţii i-au spîn::,urat. Şi mai pre urmă
53 L:ălinel / becisniceşte, cu zăbavă 5� zece-doisprftzece / doi, trei 55 şi / de 56 iar / c e 57 s lin

du-le împotrivă, păn s-au mai depăr t a t Mi hai-vodă 5 8 că i-ar fi ţ inu t / să-i ţ ie 59 Balicu
60
n ici tă tarii de cătane 6 1 cătanele 62 Frenţe 63 ducea / aduce 6 � şi 65 s-au fost îndoindu /
să îndoie 6 8 cum 67 pănă a să găti / păn-a încăleca 68 de toate părţile / giur impregiur 69 întru f
în 70 au fos t că au înnop tat / c-au fos t noapte 71 l - au cumpăra t :Mihai-vodă de la acel
t ătar 7 2 poroncit / pus 73 mai 74 tot • şi / că * * şi
167
IP-au st dnsu ca petile tuturor şi t 1·11purile şi au făcut .? mov �lă . şi 7·1 cruce
m a re de p ia trei si î 6 cerdacu iarăş de p iatră deasupra cruCLt, ca sa he de pome
n ir c a('olo la. Fln tină la Parasca suptu dealul Cetăţu ii pre unde Ir-a u fo s t ră::,
hoi11l linţ!,ă drumul crl marc re merge la Ţarigrad. Şi n-a � f �st mai mul_ ţi de
_
t . r i i sute de c ătane c u nf'mţi si c u moldoveni cu tot, c a ctn ct s u t e de toţ i , iar
tătari i au fost mai bine de �inc i mii, mai ra la şese mii 77 de tătari au fo s t .
18 lară .a doua zi, tăta r i i a u cPrşut la Mihai-vodă zece pungi d e bani ş i
s;\ să întoarcă înapoi. Iar l\1ihai-vodă n-au avut, au n-au vrut să le dea tăta
rîlor şi Ie-au ?a t voie s<l._ p�ade ţarn di � 78 . Siretiu Î "f! colo -�p re m u n t e , dzicînd
: _ _
c ă smt tot ham1 cu totll catane, numai dmcoace dm 79 Siretrn sa__ nu prade
n ici sâ robască. D ecii �u şi purces tătarîi pre Bahl � iu în sus, p_re la Tirgul
Frumos şi de la Siretiu încolo spr r 11w nte au şi slobozit ceambuluri a prăda cit
au putut cuprinde ţ in utul Bacăului şi ţinutul Neamţului 80 pănă în Hangu supt 8 1
f . 1 90 Ceahlău au agiun // su. Ş i în sus ţ in utul S u ccv i i p ănă spr e _Cîmp u l . L ungu ,
cît a u a�a i u n s u au 8 2 tot prădat si au robit. Si s-au întorsu phm_ de robi în Bu-
' '
geacu şi cu mu lt p l ean şi duium. Iară cătanele, cîţi mai rămăsese în cetatea

:\earnţ.ului, au lăsat 83 crtatca plină de bucate şi au fugit la alte cătane ce era 84
la mănăstire la Caşen şi mcrg indu M ihai- v o dă şi pănă la mănăstire la Caşen
a u p răd<_L t tătarii şi au rob it şi pre a colo ţ inutul Bacăulu i, precum mai sus
s- a u s cr is .
19 Scris-au �lihai-vod ă atun cea ş i l a Poartă precum a u v in il n emţi ş i c u
cătane la Iaşi ş i de izbîndă ce au făcut 8 5 pentru aceea ş-au agonisit mare
cred inţă şi laudă şi nume de viteaz de la turci, precum ş-au fost făcut 86
n u m e de v itea::, şi Cantemir-vodă mai în t recuţi ani, cînd s-au bătut cu leşii
la Boian pe Prut.
20 Atuncea, tot întru acel an 8î, cra iul Svedulu i tot să b ătea cu craiul Daniii
p .288 di ceea parte de mare, precum mai sus s-�u scris 8 8 şi dindu năvală în ră::.boiu ,
I-au lovit dintru o puşcă şi au mai trăit trii-patru zile şi au murit.
21 Hădicat-au şvezii în locul craiului pre o sor a l u i şi atuncea s-au aşezat
toată vrajba ostirii si s-au împăcat cu toti craii ce mai sus s-au scris 88
şi au lăsat cine �e au i luat să fie luat, precu� va arăta mai înainte 89 istorie
lor, fără dccît n umai toată Livonia pre de aceasta 89a parte de mare şi crăiia *
Finiii cc est e di ceea parte de mare şi cu doaozăci şi patru d e cetăţ i tot

al�se, de frunte, au rămas să fie tot a �Ioscului 9 0• Şi atuncea, aşezind pace,
au slobozit moscalii pre toţi gheneralii sve::.eş t i şi slujitorii cîţi era robiţi d e
l a Poltava şi despre a iurile, d e printr-alte războaie 9 1, pre toţi i-au slobozit
de s-au dus la ţara lor, la Şvezia 9 2• Aşijderea şi şvezii, cîţi moscali au fost
robiţi la dînşii, pre toţi i-au slobozit, de au vinit la :Moscu.
2� Iară d intru aceli 93 capete moschiceşti ce-i robis(ă) şvezi i şi Tolbeţchii
cneazul era robu la svez i. Si atuncea iesind acel cneaz de la robie avea trii
fete mari frumoase. ' Atun�ea au dzis Împăratul Moscului lui Dumitraşco
vodă să-şi aleagă dintr-aceli trii fete una, carea îi va plăcea, să i-o dea să-i
75 o 76 şi / rn 77 a t u nc e , in grabi1 , m i n i in du - s ă �Iihai-vodă, a u spindzurat p e Cuze spatariul,
nepriceştu i t, inciil ţa t, imbri1ca t , d in d u - i vina c .:-1 au scris el la feciori, avin d acolo la că
t a n i . ca s ă vie sit prindză pr e J\Iihai-vodă de aice din Iaşi. Ce nu să ştie, intru adevăr,
au ba. T\ 1 1 m a i in p i z m ă l-au omorit, c ă i-au fo.> t năpaste, cit n - a u fost scris 78 din /
dincolo di 79 din / d i 8 0 şi 8 1 sup t / şi păn-in 82 au / de-au 83 - o 8� acolo 85 şi n-au scris cum au
fos t, ce-au scris c-au fos t mul ţ ime şi i-au bătut 86 ş-au fost făcu t / îşi scosese 87 Şfedul
88 s
cri s / pomenit 89 înainte / pre largu l a s9a aceasta / iasta "' cu 90 Moscului / l\Ioscalul u i 9 1 d e
printr-al Le răzb oaie / d i n p ri n t r- a l te l ocuri 9 2 Şvezia / şvedzi 93 d i n tru aceli / în tre acei
168
fie doamnă. Şi alegindu-şi una, i-au dat-o împăratul şi au făcut nuntă cu
<linsa, după obicei, şi s-au cununat. Şi au pus împăratul pre acel cneaz guber
nat la Chim-, în mare cinste.
Tot întru acel an era, în Ţara Leşască 9" , multă oaste // de sasi de a era- 23
iulu i A ugust aduşi de la Saxon ia, de m înca ţara. Iară 9 5 oastea leşască nu avea f. 1 9 1
nici o plată pentru slujba ce slujiia. Decii cum sta obuzul 96 cel leşescu pre
marginile 97 N istrului s-au şi buzurluit 98 un obuz şi au scos pre capeteli lor
şi ş-au ales cap din zvoncic, cum s-ari 99 dzice la noi din zorba, pre un paru-
cic anume Branil, să fie el cap tuturor slujitorilor. Decii cum au stătut 1 00
acel parucic, cum au şi început a scrie c ărţi pre la celelalte obuzuri şi pre la
slujitorii ce era împrăştiiaţi, şi î n scurtă vreme s-au strînsu toate obuzu-
rile la un locu şi au scris cărţ.i şi la hatmanii lor să vie şi ei la obuz, să să p .289
scoale asupra sasilor, că, de nu vor vini, nu vor mai fi hatmani. I ar oastea
Litvii cum au auzit, cum s-au strînsu la un locu.
Aşijderea şi mazilimea, şleahta, şi ei au rădicat cap pre un boieria 24
anume Ledihovschii şi s-au strinsu şi ei la un locu cu slujitorii. Şi au scris
Ledihovschii, carii din şleahtici nu vor î ncăleca 1 0 1 să să scoale la războiu asu-
pra sasilor vor fi podani 1 0 2 şi le vor mînca satele. Şi aşe s-au strînsu cu toţii
şi au purces asupra sasilor şi pre unde îi găsiia tot ii omorîia şi au perit mulţi
sasi pănă au apucat de s-au strinsu la / un locu. lară după ce 1 03 s-au strinsu
sasii la un locu, nu le putea strica nemică leşii sasilor, că sasii avea foc mult.
Decii leşii, văzind că nu le pot strica nemică sasilor, sf ătuiia unii din 25
leşi să rădice şi ţara, toată moj icimea, asupra 1 04 sasilor, să-i impresoare pre
sasi multimea norodului. Dar Ledihovschii, carele era cap pre mazili, pre
şleahtă, a� dat sfat că nu-i bine să rădice ţara 1 05 , că sînt mai mulţi rusi pra
voslavnici decît leşi catolici şi dacă î i vor rădica pre toţi vor fi 105a mai mulţi
decît un m ilion, adecă <le ci t un întuneric de oameni, careli cuprinde o mie de
mii de oameni şi vor bate pe sasi şi poate ne vor bate şi pre rioi şi ne vor
lua moşiile şi ei să vor închina la moscali*, că sînt tot de o lege cu moscalii
şi a fi mai rău, că ne vor lua moj icii ţara. „Ce mai bine, fraţilor, noi să ne
vărsăm singele iar mojicii, lasă-i să şază ca nişte mojici". Şi 1 06 au stătut
leşii cîtăva vreme, de să tot bătea cu sasii.
Iară craiul Avgust şidea î n S1xonie, că se temea a vini î n Ţara Leşască. 26
Iar pre hatmanii leşeşti neviindu la obuz în oaste, cu meşterşug i-au prinsu
pre tuspatru la mină slujitorii de prin tirgurile ce şidea. Şi era 1 07 numai să-i
taie şi-i suduia tot de // faţă şi le umbla pre denainte cu sabiile încinşi 1 08, f. 1 9 2
şi-i mustra şi le dzicea că „voi ne-aţi stricat volnicia noastră şi ne-aţi pustiit
satele, ţiindu cu craiul şi cu moscalii, de uduc oştile lor de ne mănîncă sateli
şi ne-au stricat obiceiele cele vechi". Şi i-au dus 1 09 de-i ţinea la varta sluji
torească pre hatmani de-i păziia slujitorii. I ar hătmăneasa hatmanului A dam
Sinavschii ce era la acea vreme hatman corunnii au scris cătră capetile obuzului
şi cătră toţi şleahticii, adecă mazilii, să nu-i piaie bărbatul că apoi mai pre
urmă îi va căuta cu lumînarea şi nu-i va afla, ce hatmanii n-au perit, precum
înainte la rînd istoria va arăta.
Fraţilor boieri moldoveni, carii sînteţi musaipi, sfetnici la domni 1 09a şi 27
faceţi obiceiuri noao, careli n-au mai fost în ţara noastră a Moldovii, cetind
94 cu 95 iară / şi 93 la cimpu 9 7 m:uginile / marginea 98 buzurl u i t / bul z u i t 99 s-ari / S<"t 1 00 el
cap 1 0 1 vor încăleca / a încăleca, toată şleahta 1 02 vor fi podani / a fi podan 1 03 după ce /
dacă 1 04 l or 1 0• să s- î nveţe mujicii la războiu 105 a vor fi / sint • moscali / l\Ioscu
1 08 aşe1 07 oastea loe
sabiile î ncinşi / sabia goal ă 1 00 dus / pus looa domni/domnu
169
acest 1 1 0 pon t scris mai sus, vă poftim să vă aduceţi aminte , să videţi ce au
păţit atuncea acei hatman i pentru obiceiur i noao ce începus ă a face în
p . 290 Tara Leşască.
28 Atuncea împăratu l :Moscului , văzindu atîta calabalîc în Tara Leşa;;că,
triimis-au pre Dolhoruc / cneazul cu triizăci de mii de oas �e Îf1: Ta:a Leşa� că,
e a să stea să-i împace. Şi au vi nit cneazul Dollwruc I � Lrnblm . ş1
au .statyt
de le-au făcut pace. Atuncea au vinit şi Avgust craiul dm Saxoma la Lrnbhn .
29 Şi au făcut pacea întru acesta chip, sasii toţi să să rădice s �. să . duc �
din Ţara Lesască
' fără decît u i numai craiulu i să-i dea o mie de sluJitor1, să-1
fie de paza curţi i lui.
30 Oastea să rămîie cu leafă numai cinzăci de mii, iar ceealaltă oaste s ă
o gonească pre la casăle lor că acmu este pace, nu trebuie mai multă oaste,
şi să le dea Ieaf ă, să să u 2 cheltuiască, iar nu să şază prin sate, la iernatec,
să pustiiască sateli.
31 Domnii leşeşti să tie numai cite u n steag d e slujitori, iară cu cite doao-trii
steaguri şi alţii nici cit� un steag să nu ţ ie. Slujitorii să şază prin sate şi p rin
tîrguri crăieşti, iar nu prin 1 13 sateli mazililor, ori vara cu obuz uri, ori iarna
prin tîrguri, şi nemică să nu le dea pre unde or şidea, numai lemne şi apă
şi grajduri de cai. Şi craiul să facă săim în anul al triilea pre 11 3 a obicei, că
f. 1 9 3 acest craiu A ugust nu mai făcea n iciodată săim. //
32 Pentru voevoda Chiovschii, să- i î ntoarcă toate pagubele ce au avut î n
pribegie ş i să-ş strîngă vecinii lui, ori în ce tirgu sau sat i-ar găsi, ori crăiescu
ori boierescu, pentru că 1 1 4 el au pribegit pentru să nu-ş piardă leşii volnicia
lor, decii trebuie să nu rămîie păgubaş.
33 Aşe fac şi boierii noştri, dacă pribegeşte vreunul, iară ·ceialalţ.i, cu f eliuri
de f�.Iiuri de năpăşti şi pîră stau asupra lui ca să-l istovască de tot şi să- i ia
moşule.
34
. Pre hatmani i-au giurat să fie drepţi ţării, iară să nu mai ţie de acum
� namte cu alţii streini, şi aşe i-au slobozit de la varta lor şi i-au lăsat s ă fie
iar hatmani, cum au fost. Şi aşe s-au aşezat pacea î ntre <linşii, poate or fi
i nsiimnîndu 1 1 5 să fie si mai multe la istoriile 1 16 lor. Decii asezindu-să pacea
d
între dînşii, s-au rădic�t si' Dolhoruc cneazul din Tara Lesasc si s-au întorsu
, ' '
la ţara sa, la 111oscu.

35
. Iară cîndu au fost î n al triilea an al domniii lui :Mihai-vodă, s-au gătit
tur ? 11. să margă să să bată iar cu nemţii la B ălgrad 1 17 • Şi atuncea au vinit şi
p .291 crarnl Racoţi i de la franţozi şi au triimis M ihai-vodă, cu poronca veziriului,
de au adus şi pre Bercin, hatmanul lui Racoţi, din Ţara Leşască, fiindu pri-
bag / în J olcfa şi cu alţi capete de ai lor, u nguri, de i-au triimis Ia Udriiu,
să margă şi ei în oaste cu turci i la Beligrad, dindu-le tur1c ii si oarece bani,
de au făcut puţină 1 1 8 oaste, moldoveni, sirbi şi de alţii, pre ci�e au putut, şi
au mărsu în oaste cu veziriul.
36 I ară Mihai-vodă au purces 1 19 cu tătari şi cu slujitori de ai lui, de s-au
d �1s la mănăstire Ia Caşen şi la m ănăstire la Mira de au mai bătut pre
mşte c ătane ce era acolo, cuibu de tălhărit, de i-au scos 1 2 0 , şi i-au gonit î n
Ţara u. ngurească. Ş i pre carii tălhari, pre unde i-au prinsu, c u răle ş i groznice
110
p o n tu d e asupra 1 1 1 lui 1 1 2 să s ă / să-ş 1 13 prin / printr-a 113a p r e / după 1 14
6t / căci 1 15 or fi insămnindu / or insemna 1 16 istoriile / istoria 1 17 Bălgrad / Beligrad 1 1s
puţină / oarece 1 19 au p urces / au incăleca t 120 scos / spartu
170
morţ.i i-au omorit. Iar tătarii, prin ţară pre unde şi au agmnsu , au tot prădat
si au robit.
, Apoi inţălegîndu Poarta de acea izbîndă a lui Mihai-vodă, vinitu-i-au 3 7
poroncă să purceadă 1 2 1 să margă cu soltanul de Bugeacu şi cu oastea de la 1 22
Hotin, cu Colceag-bei şi cînd va a giunge veziriul la Beliigrad , atuncea şi ei.
pre taină, să între în Ţara Ungurească, să prade şi să robască şi să să întîl
nească cu veziriul în Ţara Ungurească.
Decii pre acea poroncă s-au gătit Mihai-vodă şi au purces. Ş i tătarii 3 8
încă au trecut Prutul pre la Zagarance. Şi s-au tîlnit Mihai-vodă cu soltanul
şi cu Colceag-bei la Botăşeni şi au întrat prin Cîmpul Lungu şi au ieşit la
Bistriţă, în Ţara Ungurească. Iar 1 23 soltanul au şi slobozit tătarii î n pradă,// f. 194
a arde şi a prăda sateli şi a le robi. I ar Mihai-vodă şi cu Colceag-bei, acolo
lingă Bistriţă, aproape de cetate, au şi prinsu un om cu cărţi viind de la
ghen eralul de Sibiiu la comendatul de cetatea B istriţii 1 24, scriindu-i precum
au bătut pre v e ziriul şi au luat nemţii şi cetatea Beligradul şi preste trii-patru
zile i-a vini si la dînsul oaste.
Decii l\Îihai-vodă şi cu Colceag-bei prinzind aceli cărţi, au şi triimis 1 25 39
în grabă la soltanul de i-au făcut ştire să să î ntoarcă înapo i şi au şi păzit
l\Iihai-vodă şi cu Colceag-bei de s-au întorsu înapoi 1 26 • Iar soit.anul, mai zăbă- p .292
vindu vreo doao-trii zile, au ieşit mai cu greu, că le ţinea săcuii calea, numai
pre tătarî îi apăra 1 27 n işte căzaci zaporoj eni ce 1 28 era cu soltanul, vreo cinci
sute de că;:,aci zaporojen i cu puşci, dar ar fi ieşit foarte cu greu. Şi au trecut
preste munte tătarii, dar m ulţi au şi perit, iar carii au ieşit s-au dus la Bugeacu.
cu caii stătuţi, şi mai mulţi pe gios.
lară pre turci i-au bătut nemţii pre( a) rău şi au luat şi cetatea Beligradul 4 0
de la turci şi i-au mai lăţit olatul mult şi preste Dunăre, aproape de Filibe .
Şi s-au dus nemţii să între şi î n Bosna, ce n-au putut, că în Bosna era u n
paşe, pre anume Chiupruliolu * , foarte / o m harnic , ş i fiind locul tare, n-au putut
isprăvi nemţii nemică, ce î ncă s-au întorsu cu ruşine de la Bosna .
Franţozul, cum au văzut că să b ate Neam·ţul cu Turcul, au şi început 41
a scorni şi el gîlceavă cu �eamţul şi a să bate la 129 Işpania, ca să împiedice
pre Neamţu.
Atuncea au isprăvit şi Mihai-vodă ferman de la Poartă şi au triimis pre 4 2
Costantin Costache vel vistiernic şi pre Stefan Luca biv vistiernic de au
mărsu 1 3 0 şi au căutat 13 1 de au scos robii de la tătari, ce-i luasă tătarii atuncea
cind au scos cătaneli din ţară, şi pre cine au găsit neascunşi şi nedepărtaţi,
pre toţi i-au scos.
Impăratul Moscului, văzind că ş-au aşezat pacea despre 132 craiul Şve- 43
dului şi văzindu pre turci că să bat cu nemţii, dusu-s-au şi el atuncea tocma
la franţozi, ca doar ari face să să rădice şi franţozii asupra turcilor 133 şi să să
rădice şi el şi pentru galioane şi alte vase, ca să aibă voie şi a lui galioane
să umble pre mare, precum umblă şi ale altora, să nu stea pricină Franţo;:,ul.
Ce atuncea era craiul tinăr, numai de vreo sese ani, că craiul cel bătrîn 44
Liudovic murisă. Numai, măcară cum era craiul de micu , dar tot au 1 34 iesit
împăratului înainte şi i-au făcut oraţia. Iar 1 35 împăratul cu epitropii eră.i i i
:
1 1
�urce� d � I încalece 1 22 de la / den 123 iar / ce m B istriţii / B istriţă 125 triimis / rf1pedzit
1-6
ş1 au 1eş1t în ţară 127 apăra / rătuie 128 ce / că • Chiupruliolu / Chiupurliul 129 Ja / cu 1 3 "
în Bugeag 1 3 1 cău ta t / cercat 1 32 Şfed 133 rădice şi franţozi i asupra turcilor / scoale as u
pra Turcului ş i Franţozul 134 - i 135 iar / ce
171
au vorovit ŞI I-au răspunsu împăratulu i ep itropii că . ei 11. cu turcii _13� nu p� t
f . 1 !l.'i
să să bată, că lor din Tara Turcească le este ag� nesita şi hra � a. ŞI I-au dz1s
şi împăratulu i să ţie pacea ce au făcut cu t_urcu, să nu _ o str� ce. I ar pentr �
vase 1 37 galioane l-au lăsat pre împăratul să-1 umble galwaneli, precum umbla
şi ale altora.
Iară întorcindu- să împăratul 1 38 Moscului. d e Za. fr�n �ozi, g �_s1t- �u m ţar�
. V • •
4 .'i
p.293 lui alte sfaturi asupra lui, făcute de o sam ă de b01er1 ŞI de fnu � sa_u, Alex11
_
Petrovici. Decii fiiu-său , dacă au aşezat acel sfat, s-a dus la nemţi ş1 le-au
dzis acelor boieri cum, dacă vor omorî pre tată-său, pre împăratul, să triim ită
să-l cheme pre dînsul de acolo de la nemţi, să le fie el împărat, că aşe _ îi este
ruşine de lume să să afle el faţă. Şi dacă îl vor pune împărat, _ să-ş ia mos
calii iară portul lor cel vechiu, şi oşt � ni iar cu?1 au fost . mai de � e � ult,
iar aşe să fie, şi să dea �i Şvedului 1"8 tot ce 1-au luat ş1 cu turcn ş1 cu
-
lesii 139 să să aseze 140 si să trăiască cum au trăit mai înainte vreme, că acesta
î�părat îi va 'istovi de tot.
46 Decii împăratul cum au vinit, au şi înţăles acel 1 4 1 sfat şi au 1 4 2 şi început
a-i prinde si a le face feliuri de feliuri 1 43 de munci si de cazne si a-i omorî.
Şi au trii�is şi la împăratul nemţăscu de au cerş�t pre fiiu-s âu A lexii cu
parola. Decii 1 44 împăratul nemţăscu l-au dat pre parolă, ca să nu-i facă
nemică. I ar după ce l-au dus la stoliţă 145, I au poroncit împ ăratul de au v in it
toţi sănatorii şi, cneazii, boierii cei mari moschiceşti şi toţi m itropoliţii şi ep is
copii şi făcînd împăratul divan în biserica cea mare, ce să chiamă Săborna, ş i
stînd doispră::,ece arhierei d e o parte şi doisprăzece boieri sănatori d e altă parte,
ş-au cerşut împăratul giudecată cu fiiu-său A lexii. Şi mult l-au mustrat împă
ratul pre fiiu-său A lexii dzicîndu- i : „A u după datoria părinţască nu l-au
dat împăratul la învăţătură, au nu i-au luat şi cnighină, adecă doamnă de n eam
mare împărătescu, aşijderea şi împărăţia după ce ar fi murit tată-său, dar aşe,
fiindu tată-său viu, cu vicleşug au vrut să-l omoară şi să ia împărăţia". Ş i
aşe mustrîndu-l, pănă c e 146 a u dzis fiiu-său cum că este greşit şi nu este
nednic 1 4 ; de împărăţie 1 48, ce să să m ilostivască tată-său împăratul să-l ierte,
să-l lasă cn viaţă. Decii săborul arhiereilor dimpreună cu senatorii aşe au ales
giudecata fiiulu i împăratului ca să-l bată sîngur împăratul cu mîna sa şi p en tru
viaţa fiiu-să u iarăş precum să va m ilostivi împăratul. Dec i i 1 49 împăratul 150 au
bătuţ pre fiiu-său cu hnutul sîngur cu mîna sa foarte asuprit şi neplinindu
trii Io l zile, au murit 1 52• Iară după aceea an coron it împăratul pre împără
teasa sa Ecaterina, să fie după moartea lui la scaonul împărătescn, avîndn
împăratul şi alt fiiu mai m ic, pre an ume Petr Petrov ici care era făcut cn
f.196 impărătea li sa cea de pre urmă, cu Ecaterina, şi cînd va fi de vîrstă, pre acela
să-l coron ească să fie împărat.
4. 7 I ară auzindu d e aceasta împăratul Neamţului foarte s-au scirbit pre 153
împăratul Moscului şi era numai să să bată, nefiindu Neamţului voia să fie
cel mai m icu la împărăţie, pentru că Alexii Petrovici fiiul împăratulu i cel
mai mare era cumnat cu împăratul nemţăscu, ţinea amîndoi doao surori 154 •
136 turc i i / Turcul 137 l-au pozvolit 138 înapoi 139 turcii şi cu leşii / T urc ul şi cu L e av ul
Ho
şi să-ş lepede şi puşci şi t oate t o t în mare H l acel / acestu 142 i- H3 feliuri de feli u ri /
felu de frl iu 14� N eamţu l w l-au scos la D ivan 146 pănă ce / şi l-au făcu t de H? vrednic /
harnic H s şi au încorona t pre un cucon mai m ic, ce ave cu împărăteasa cea m a i de pre
urmă Hg d ec i i / iar pre Alecsii 150 1- 15 1 trii / pa tru 152 iar pre urmă, fără z[tbavă, au
g iudeca t Dumnedzeu, că i-au murit şi copilul cel mai m ic, ce-l încoronasă 153 moscali
_
1 0� ce au împăca t lucrul, că au murit, precum mai pre largu va arăta l a istoria l or ( i n
ed. Iordan paragraful 47 din ms. nostru est e plasat după paragrafele 48)
172
Şi după aceea au giudecm Dumnezeu că au murit şi fiiul împăratulu i moschi
cescu acel mai m icu Petr Petrovici, ce era să-l coronească cînd va fi de vîrstă
să fie împărat, precum istoria lor mai înainte la rîndu va arăta.
Atuncea împăratul Moscului au omorît 155 pre un m itropolit de la Jllosm 4 8
de la cetate de la Rostov cu groznică moarte, trăgîndu-l p e roată, tă indu-i mînule
şi p icioareli şi mai pre urmă capul. Şi i-au pus capul într-o ţăpuşe de fier de
cîţiva stînj in i de au şezut în m ijlocul cetăţii stoliţii Moscului cîţiva ani, carele
acel m itropolit au fost duhocmic împărătesii ceii dintăi a împăratului, cu
careli s-au fost sfătuit împărăteasa şi cu fiiu-său A lexii Petrovici şi cu alţii
d in cnea::,i, din boierii moschiceşti, cu vicleşug asupra împăratulu i, ca să-l omoară.
lară pre aceli vrem i era namestnic patrierhii Moscului Stefan lavorschii 48
m itrepolitul de Rizan. Dec ii / tîmplindu-să atuncea de s-au pristăvit, n-au mai ( sic )
pus 156 împăratul patriarhu 157, nici namestnic patrierhiii şi auI socotit împăratul
şi au făcut sinod, adecă să bor puindu doisprăzece arhierei 5P. să fie în locul
patriarhului, să fie 1 59 purtători de grije bisericii.
I ară în anul 7226 16 0 au mărsu turcii la Beliigrad şi cu Ion-vodă 16 1 49
domnul Ţării l\Iunteneşti. Şi au stătut la pace : cine ce au luat, să fie luat, p .2!J 4
Timişvarul şi Beligradul cu toate olateli 162 lor pănă unde vor 163 agiunge, şi
din Olt încolo în sus, cinci ţinuturi din olatul Ţării Mun teneşti să fie tot nem
ţăscu. Atuncea au pus nemţii pre fiiul lui Şerban-vodă, pre Gheorghie bei::,ade,
ca să fie el gheneral gubcrnat mai mare pre�te Olt 164 pre aceli cinci ţinuturi c �
le luasă nemţii de la turci din olatul Ţărîi Al unteneşti. Iar pentru hotar 16a
n-au mai pomenit nemică, fără decît au dzis pentru Ţara Leşască să stea după
cum este aşezată mai denainte vreme, cîndu s-au făcutu pace la Carloviţă*
şi atuncea, cîndu s-au făcut pace la Carloviţă* scrie pentru Hotin ca să nu-l
facă turcii, nici alte cetăţi, nici paşe in Moldova să nu fie. Decii turcii Hotinul
l-au făcut şi 166 de atuncea stă 167 aşe 168, pănă acmu, vîrtos şade, măcară că
moscalii viindu după aceea în doao rînduri l-au luat de la turci şi apoi făcînd
pace iar l-au dat turcilor de-l stăpîn esm, nu ştim 169 de acmu înainte ce a vrea
Dumnezeu să 1 7 0 lucreze Ii l, vreme(a) viitoare va arăta 172.// f. 1 9 7
Atuncea şi Franţozul s-au împăcat cu i\eamţul. Şi pre Nicolae-vodă 50
l-au scos atuncea din robie. Şi au mărsu la Ţarigrad, iar frate-său Ion-vod ă
au mărsu l a scaonul său la Bucureşti i n Ţara Muntenească şi, nepliriindu anul cu
domnia, au murit Ion-vodă cel bun 1 73. O, unde or mai găsi muntenii domnu 1 73a
bun ca Ion-vodă ? Şi în locul lui Ion-vodă au vinit 174 domnu în Ţara Mun
ten ească Nicolae-vodă, pedeapsa lor.
Lui l\1ihai-vodă i-au vinit poroncă de la Poartă să strice Cetatea l\eam- 51
tului si mănăstirea Casen ul si mănăstirea !\tira 175 la M ilcov si le-au stricat
; idiur ile, iar nu foart� de t�t. '
Fost-au pre atuncea şi o foamete mare în ţară cît să scumpisă piznea 52
de agiunsese de să vindea mierţa de pîine cîte zece lei şi cît(' doispră::,ece lei
în Iaşi, că numai din Ţara Leşască şi din Ţara Ungurească şi din Ţara Tur
cească aducea oamenii pîine.
15 5 şi pre Răzanschii, patriiarhul Moscului 156 n-au mai pus / şi de a tunce n-au mai hiro
tonisit 157 ce le-au rămas biserica cea mare a Hosiei văduvă 1'8 arhierei / episcopi 159 s:t
fie / sint 16 0 iar 16 1 al 162 toate olateli / tot ola tul 163 vor / a 164 să fie mai mare . Ţara .i\Iorii.
precum au luat-o turcii, să şi o ţ ie 165 hotar / H otin • Carloviţă f Carlovic 166 şi / deci 167 Ho
tinul 168 îngăimat 1 6 9 ştim / ştiu 1 7 0 mai 17 1 mai sta-o-a, au ba, au poate şi cîti"'t ţarft au mai
rămas, să o iei ? 172 cine a agiunge să trăiască 1 7 3 şi frumos. Oh, oh, oh ! i ; 3 a domnu f om
174 i a r 170 unde au şădzut cătanele
173
53 Tot intru acPl an 7227 176 scornitu-s-au si un· omor mare de cium ă li7
şi au ţinut un an şi au agiunsu şi pănă în Pod�lia, în Tara Leşască.
54 .-\tuncea au triimis Mihai-vodă boieri la Poartă de au j eluit pentru ţinu-
tul Cernăutilor şi au arătat şi ispisoace pentru moşiile lor ce au avut şi l-au
p. 29 5 dat Poarta' ţin utul Cernăuţi/or iar Moldavii şi au tri.imis turci / . de au h�ţărî�
tinutul Hotinului si 1 78 tinutul Cernăutilor, să să stie cit vor tmea turcu. Ş1
�u iertat şi birul i;9 pr� giumătate, pănă în trii ' ani. Şi au 'i_sprăvit de au
mărsu un capegi-base de au hotărît si Bugeacul cu Moldova ş1 au dezbătut
şi bucata cea de lo�u ce o închinasâ Lupul vornicul hanului 180 la ţinutul
Fălciiulu i, cele doaosprăzece sate la Grecen i şi 181 le-au dat iarăş 18 2 Ţării Mol
davii. Numai au făcut cheltuială domn ia doao::.ăci de p ungi de ban i.
55 Atuncea ş-au isprăvit 183 şi Ion Neculce b iv hatman ferman de la Poartă
de pace şi au 184 vinit la pămîntul său 1 85 în JV/oldova în ţară, zăbăvindu în
streinătate noao ani, doi ani la Moscu şi şepte ani în Ţara Leşască, cu multe
valuri şi supărări, carile nu să pot 186 înşira 187 toate. Şi viindu 188 la Mihai-vodă,
toate moşiile ce-i 189 luasă Lupul vorn icul i le-au dat 19 0 şi au 19 1 trăit la
casa 1 9 2 sa pănă la săvîrşirea vieţii sale.
56 Iară pre aceli vremi s-au rădicat un beiu turcu despre partea I ndiii
şi au început a să bate cu persii, în cîţiva ani, al căruia nume l\1erfeiz. Şi
mai cuprinsese toată Ţara Pers ului, că 1 93 tot bătea Merfeiz pre Persu, pănă
şi pre împăratul persilor, pre şah, l-au prinsu n evătămat şi i-au scos ochii.
�umai un ficior al lui au scăpat şi din cit putea, tot să bătea. Şi să m ărisă
f. J 98 numeli acelui l\1erfeiz prea mult, cit şi împărăţia această turceas 11 că a Ţari
gradului începusă a să îngrija 1 94 de <linsul. Că să î nchinasă 1 95 turcii şi arapii
mai pre giumătate de slujiia la 196 acel beiu Jll erfei::.. Şi întru aceli bătăi multe
apropiindu-să şi de hotarul moschicescu, de Astrahan 197, au fost ucis şi cîţi,·a
neguţitori moschiceşti.
57 Decii Petr A lcxievici, împăratul Moscului, f ăcîndu-ş atuncea pact> de
cătră alţii, nefiind 198 cuprinsu de oştire, îi era urît să şază aşe fără de o ştire .
Ce au triimis pentru acei neguţitori la împăratul turcescu al Ţarigradului,
d::.icîndu cum el nu poate răbda acest lucru, ce să va scula asupra persilor,
avîndu strimbătate şi pentru hotar.
Decii 1 99 împăratul turcescu i-au dat răspunsu 2 0 0 să-ş caute 2 0 1 strîmbă
tatea, că el nu are acolo amestic, fiind bucuros să să înceapă gîlceavă acolo,
şi el să aibă pace să să odihnească.
58 I ară împăratul Moscului 2 02 , văzind că răspu nde 2 03 împăratul turcescu
p. 296 aşe, s-au şi gătit şi au şi purces cu toată puterea lui tocma la persi. Şi au
luat şi pre Dumitraşco-vodă cu <linsul atuncea şi i-au dat o samă de oaste
în mina lu i şi 2 04 l-au pornit preste nişte munţi, de-a dreptul pe uscat, iar
impăratul cu greimea au încungiurat pre apă pănă s-au tîlnit la u n locu.
Ce pănă a să întîlni cu împăratul, au avut războiu 2 05 cu nişte cumuci şi i-au
biruit Dumi / traşco-vodă pre cumuci.
1 76 tot i ntru acel a n 7 2 2 7 / iară la anul după foame le 177 î n ţ ară 178 a 179 ţ ării 18 0 hanului
I t ătarilor 181 şi / de 182 iarăş / iar 1 63 ş-au isprăvi t / şi m ie mi s-au isprăvi t 184 au / am
185 său/mieu 188 să pot/le mai p oci 187 cu condeiul m ieu 168 viindu / venind 1 69 ce-i / n'- m
1 9 0 i le-au dat / m i s-au dat înapoi 1 91 au / a m 1 92 m e pănă astădzi, şi înainte cit mi-a
mai lungi D u m n ădzău viiaţa 193 - 1 1 94 îngrij a / îngriji 195închinasă / dusese 198 dînsul 197
Astrahan I Ahastranul 198 nefiind / şi fiindu 1 99 Turcul 2 00 răspunsu / p ozvol 2 0 1 cau te /
cerce 202 :\I oscului / moschicescu 203 Turcul 20 4 şi / de 205 războiu / bătaie
174
Şi împreunîndu-să oştile la un locu, cei de pre apă cu cei de pre uscat , 59
şi purcezind pre un 2 08 cîmpu otrăvit şi mergîndu pre acel cîmp u au început
a le muri caii, cit să spăriiase că nu vor mai rămînea nici cu un cal. Pănă
de la o vreme luundu-şi sama au cunoscut cum că acel cîmpu este otrăvit,
şi mărgîndu pre acel cîmpu îş punea traisteli în capetile 2 07 cailor, ca să nu
apuce iarbă, că care cum apuca, cum muriia. Şi aşe au mărsu vreo doao 2 08
d zile, cit şi puşcile au lăsat înapoi, neavîndu cu ce le trage, că le murisă caii.
Decii întrîndu puţinel întru acea ţară, le-au ieşit cumucii înainte de 60
le-au can 2 09 stătut împotrivă moscalilor. Apoi, văzind cumucii că n-au nici
o pu tere să să bată cu moscalii, s-au închinat la moscali. Şi au triimis cumucii
pre urmă de au adus şi puşcile moscalilor şi le-au fost spuind cumucii mosca-
lilor şi au fost dzicîndu că n-au ştiut pre unde vor vini, că acea bucată de loc
este otrăvită, de nu trăieşte pre dinsa dobitoc. Şi de acolo au mărsu mai
înainte şi au mai dobîndit vreo doao, trii ţărişoare. Şi pre urmă s-au impăcat
Jlf oscul cu Persul şi încă i-au mai dat o bucată de loc Persul împăratului
moschicescu ca să ţie cu <linsul, să-i dea agiutoriu asupra lui Merfeiz. Şi au
zăbăvit acolo, spre aceli // părţi de loc 2 10 mai vreo doi ani şi apoi s-au întorsu f. 1 9 9
iar la ţara lor, împăratul cu 2 1 1 Dumitraşco-vodă. Iar acolo la Persia au lăsat
împăratul oşti cu ghenerali prin cetăţile ce dobîndisă. Şi după ce au vinit
împâratul la stoliţă, la scaon la Moscu, la anul iar au mai triimis oşti acolo,
spre aceli părţi de locu, la Persia.
Dumitraşco-vodă încă, după ce au vinit de la Persia* , n-au trŞ.it prea 6 1
multu ş i ş-au plătit ş i e l datoria aceştii lumi, cea strămoşască, ş i s-au dus
cătră părinţii săi schimhîndu-să dentru această viaţă. lară copiii lui au rămas
supt m ila împărătească la Moscu aflindu-s(ă) în slujbele împărăteşti 2 1 2• p . 2 9 7
I ară împăratul Moscului îş didese o fată a lui după Cşenje han Holştin- 6 2
schii, carele era nepot de sor craiului şvedzăscu. Şi craiul Şvedului, cîndu au
murit. au lăsat diată 2 13 scriindu ca să fie o sor a lui crăiasă după moartea
lui, iar de s-ari tîmpla să moară soru-sa 2 14• atun cea să rămîie crăiia şvedzască
lui Cşenje han Holştinschii, că lui i să cade să fie crăi ia, fiindu dintr-altă sor
a craiului şvedzăscu. Decii împăratul Moscului dzicea ginere-său, lui Cşenje
han Holştinschii : „Cum vii / aştepta tu crăiia pănă va muri mătuşe-ta ? " Şi
gătiia oaste să-i dea ginere-său să margă să ia crăiia de la mătuşe-sa . Şi
apoi să să pogoare în gios, în Ţara Leşască, dimpreună cu împăratul şi c u
craiul Avgust, cu sasii, să supuie pre leşi după voia lor. Şi aşe să să pogoare
cu toţii asupra turcilor. Şi aşe începusă a să găti să pornească oaste, dar
numai poate fi n-au vrut Dumnezeu să-i mai lasă să să verse atîta sînge .
Şi atuncea, la acea gătire, s-au războlit mareli imperator 2 15 Petr Alexievici
al 1lloscului si au murit în anul 7233 2 18 în luna lui . . . în . . . zile si în locul
lui au rămas Împărăteasa sa 2 17 Ecaterina şi cu un cocon mai micu, pre a n ume
Petr Petrovici, de care mai sus s-au scris, fiind sîngur stăpîn itori împărăţiii
triiani şi mai bine şi apoi au murit şi împărăteasa şi fiiu-său Petr Petrovici.
A tuncea moscalii au rădicat la scaonul împărătescu pre al doilea Petr A lexievici
cel tînăr, fiindu de vîrstă de cinsprăzece-şesesprăzece an i, careli era nepot de
fiiu împăratului celui bătrîn, lu i Petr A lexievici. Si luundu scaonul împără
tescu, au adus şi pre moaşe-sa, pre maica tătîne-săii din surgunie de la Sibir
2 06
un / nişte 207 capetile / capul 2 08 doao / doao, trii 2 09 can / mai 2 1 0 părţi de loc / \ ări
211
r n / împreună cu 2 1 2 de trăiescu şi pănă astădzi 2 13 de crăie snrori-sa care este acmu
vie 2 14 s-ari t împla să m oară soru-sa / a muri e 2 1 3 impera t or / împărat 2 1 6 7 233/i2 3 0 2 17 sa/
lui insăşi-s tăpînitoare • Persia / persi
1 75
la curţile î111 părăteşt i în stol iţă, unde i s-au ti111pl� t şi săvîrşirea_ v ieţii. Iar împă-
ratul cel tînăr stâpînindu scaon ul împărătescu do i an i,. l-au lovi t boala vărsatulu i.
şi sfătu indu-l u n ii ca să să ungă cu doftori.i ca .w1 n u i Fă strice (aţa f i aş �
f. :wo u11gind11 -l doftorii, s-au ascunsu // vărsatul ş i au n1unt_ de acea bo.°: la . Ş � apoi
111oscalii au rădicat la scaon ul împărăţiii pre împârăteasa A nna, fuca lui Ioan
împărat, n epoată de frate lui Petr împărat.
6"•J Împăratul turcescu de la Tarigrad, văzindu c ă moscalii au luat o bucată
de loc de la persi 2 18, triimis-a� si 2 19 turcii oastea lor 22 0 la persi şi au luat
şi ei 22 1 o bucată de loc 222 de la p ersi şi au luat şi doao cetăţi mari şi vest ite
a n u m e cetatra Temvrizul şi cetatea Rivanul şi Persul răm ăsese un lucru slab
mai <.; U nemică.
lară mai pre urmă, mai incoace, tirzie vreme după aceea, îndreptatu-s-au
Persul şi au început a bate pre Merfeiz şi aşe din bătaie l-au bătut Persul pe
�Ierfeiz şi l-au răsipit. Şi ş-au scos toate ţ.ărili cîte îi lua să şi l-au gonit pre 223
.11 erfei::. înapoi iar la I ndia, de unde vinisă, de nu s-au mai ştiut 224 ce s-au
făcut, de au perit pomenirea lui cu sunet.
6S După aceasta s-au apucat Persul a să bate cu împăralul turcescu pentru
c etăţ ile ce au fost luat 225 turcii de la p ersi şi 226 ş-au scos 227 aceli doao cetăţi
cc mai sus s-au scris, cetate(a) Temvrizul şi cetate(a) Rivanul şi s-au tot bătut in
p . 298 m ulţi ani. Iar moscalii tot au ţinut 228 cu pace ce au luat de la persi. I ară
lăsînd acum cele streine, să ne întoarcem a scrie iar p entru ţara noastră ,
pentru Moldova 229 •
66 lară în ţara noastră. în Moldova, după ce s-au aşezat acel lucru 23 0
de a u făcut p ace turcii cu n emţii, precum m ai sus s-au scris, s-au făcut pace
bună de cătră toate părţile,/ şi boierii cei pribegi din Ţara U ngurească ce să
dusrse cu cătan cli ş-au făcut pace de cătră dom n ze de la M ihai-vodă şi au vinit
toti in tară . Numai ce au rămas Yasilie Ceaurul stoln icul si cu Velicico sul
ge�iul, dă aceşti do i boieri nu s-au încrezut să vie în ţară şi a� m ărsu din Ţara
Cngurească în Ţara Muntenească şi acolo s-au ti111plat de au şi murit 23 1 acp�·ti
do i boieri. Iar 23 2 mosiile lui v asilie Ceaurul 233 stoln icul le-au dat l\1ihai-vudă
altor boieri, streini, Ş i 234 neamului său, fiindu acei bo ieri jecuiţi de cătane şi
dzicîndu M ihai-vodă ş i aceasta că : „ Boierii cei de au 235 pribegit cu moscalii
au vinit o împărăţie şi s-au hăinit cu domnu cu tot, decii 236 li să cade să li
să dea moşiile, întorcîndu-să î n Moldova Ia mila împărăţ,iii, iar aceştia ce s-au
î nchinat la cătane, cătaneli au fost nişte tălhari" şi pentru aceea li s-au
luat moşiile şi le-au dat 237 altora, iar precum să Ya mai alege 238 vreme(a) v iitoare
Ya arăta.
67 Iară în al optulea an al domniii lui Mihai-Yodă, dat-au Dumnezeu o
fortună grea şi s-au aprinsu tirgul laşii şi multe curţi boiereşti şi mănăstiri
şi b iserici au arsu. Şi din m ănăstiri au sărit focu l şi în curţile domneşti · de
s-au aprinsu ş i curţile. Şi au alergat sluj itorii şi 239 oamenii din tîrgu sâ le
stingâ şi n-au putut, ce au arsu de tot, care atun cea ar::.ind curţile, multe lucruri
dom n eşti scumpe au arsu de a lui l\lihai-vod ă. că nu putea oamenii şi sluj i
f. 20 1 torii ne // mică să scoaţă 24 0, că apu casă de cuprinsese focul de toate p ărţile.
2 18
ş i :\I erife i z an I n a t iar mai bine de giumătate iar de la p ersi 2 19 el 22 0 lor / l u i 2 2 1 e i /
el 22 2 cu ci teva 223 pre / şi pre dînsu 22� s-au m a i ştiu t / să ştie 225 de l a d însul 226 o samă
de cetăţ 227 şi să tot bate păn-in cestu a n 7 2 4 1 228 au ţinut / ţ. i n 229 n oastră 23 0 ce scriu
mai sus 231 a m indoi 232 iar / şi 233 Ceaurul / Ceaurulu i 2H şi / iar nu 235 cei de au / ceie ct>-au
23 6
pentru aceie 237 moşiile 238 nainte 239 păn-a alerga 24 0 den curte, de fortun ă mare ce era
1 76
F. 200 a manuscrisului « "'.\Iihail "
177
fi8 � �
După aceea 24 1 s-au apucat Miha i 24 2 de a;i 2 � fă�:u t 24 curţile domneşti
d(' nou mai bun r şi Il'.ai frumoasă (�e pre e:1 f!1 �[ a mta1, c� .mtai. e �a �i:1. p � o ��te.
Şi au dat atun cea ş1 de la Poa � ta şesezac1 . 2 de pun fS I d � b ani �111� :adici r:d
din birul tării, ca să să facă curţile domneşti. Iar domnia, pana� a sa gat1 curţ i le
domnesti', s-au mutat în nişte curţi 24!l boiereşti 247 de au şe::.ut, anume în ca
săle 24s ' 1ui I on Păladii bi,· vrl spătar şi a 249 lui Costantin Costachi vei spătar,
fiindu că era aceste curţi aminduao alăturea.
G !l * Dup� aceasta scos-au �lihai-vodă pre ţară desetină ţărănească îndoită,
de stupi şi de mascuri şi 25 0 au plătit tot omul şi boieriu şi mazil şi ţăran.
Şi fără zăbavă trecut-au peste giurămînt şi au stricat legătura sfinţiţilor
p . 299 patriarşi şi au scos văcărit de i-a'u rămas mult blăstăm 25 1 de la norod, că l-au
scos 25 2 şi alţii după aceea m ulţi an i. Şi au scos şi de moară cîte doi gal
beni 253 şi de prisacă cîte doi galbeni 253 şi ţigănărit de tot ţiganul 25'1 cite doi
galbeni 255, dar apoi de ţigani au făcut legătură să nu mai dea . Aşijderea şi
pre ncinii boiereşti şi călugăreşti încă nu-i da lesne stăpînilor să i carii era .
cu pricină 256 ddcindu că i-au adus pre unii din raie 25i , iară altor vecin i le
d::.icra că sint moşeni 258 ră::.eşi, foarte pre rar de avea boieriul pre( a ) mare dovadă
şi I scrisori de-i da şi dzicea să-ş caute ţăranul giurătoriu să să îndrepteze .
Şi aşe foarte bine să îndrepta oamenii, ţăran ii, ieşindu din vecinătate. Ce de
la o vreme 259 mazilii nu să mai pîriia cu vecinii lor să-i tragă, ce ţăranii
trăge pre stăpin ii lor, pre mazili la giudecată. Aceste toate obiceiuri au rămas
în ţară. Invechindu-să domnia, nu să 26 0 temea că-i va mai strica nime nemică.
:- o Tara să întemeiasă in dzilele lui 26 1 si să lătisă sateli, că era om foarte
chiver�isitoriu bun. Şi pîinea să făcea în dzilele iui foarte bună 26 2 ; stupii în
doi ani 263 s-au făcut buni iar î n ceialalţi ani 264 s-au făcut mai proşti ; viteli
era bolnave mai în toţi anii de muriia ; fin şi vin mult în toţi anii era ; bani
mulţi în ţară la neguţitori era, de da oamen ilor de-ş prindea 265 nevoile ; zlo
taşii nu vindea viteli din ţinut, că nu-i sirguia cu zapcii pentru istovu l banilor.
Iar din prostime, pre cine îl şti ia că are cite ceva, îi şi găsiia vreo pricină şi
îl închidea şi-i lua trii-patru sute de lei, şi mai mult.
:- 1 I ară doamna lui era foarte milostivă, multe m ănăstiri 166 şi biserici
le-au dires, le-au tocmit şi le-au acoperit. Şi pre oamenii scăpaţi şi săraci
îi miluia şi pre fete sărace le grij iia, le înd::.ăstra şi le m ărita.
72 Iară in fl,zileli lui J\lihai-vodă 267 oamenii cei vinovaţi, cum s-ari d zice
f.202 furii şi tălharii nu avea nici o trecere 11 sau milă de iertare, oricit de mică
de i-ar fi fost greşala 268• Şi m ai în toate zileli periia. furii şi tălharii, îi spin:
p . 3 00 zura 269 şi cu alte morţi îi omorîia. Şi pe o parte făcea şi bine, că să sterpisă
tălhăritul. I ar mulţi perie şi drepţi, că avea u n armaş m are grec 27 0 şi era
om lacom şi fără de suflet, că fusese şi 27 1 crîşmar mai înainte vrem e la 2i 2
Ţarigrad. Şi pe gura aceluia mulţi pătimiia şi unii şi periia.
241 aceea / aceasta m -Yodă de iznoaYă 2 43 le- 2H cu 2 părţi 215 şesezăci / 1 0 246 c urţi / case
247 in tirgn 2J8 cumnată-său 249 a / în tr-a 25 0 î ndoită, de stupi şi de mascuri şi / de stu pi
îndoită şi de mascur de 25 1 păn-acmu 252 că l - au scos/că-I sco t 2;3 galbeni/twhi 0 25� t io-anul /
de ţigani 255 galbeni / ughi 256 pricină / price 257 alţii 258 m oşeni/moş teni 259 de l a o �reme/
acmu 26 0 mai 26 1 s ă inmul ţ isă oamenii 262 î n toţ anii 263 doi ani / doao veri 26J ceialalţ i ani I
celelalte 26a oamenii 266 s trica te 267 de l a o vreme începus-a îndrăzn i , ş i multă Yărsare de
s inge făcea in 268 pusese 4 furci mari de le b ătusă înaintea p orţii, u nde-i acmu fînt îna,
de s ta acolo aşădza te 269 tălharii de p icioare sau de susiori, cu capetele î n gios, c u pielea
goală. Şi pune pe calo de-i băle cu p u ha, cit nu pute merge b oierii l a curte de ţ ipetele
lor 27 0 Panaiu t tot deu na 271 că fusese şi f ce-au fost 2 72 la f î n * i ară
178
Timp1atu-s-au atuncea, grecii carii era a ]ui Mihai-vodă capichihăi la 73
Ţarigrad şi alţii ce slujiia la <linsul de au început a să sfădi ei î n de ei.
Şi s-au făcut doao cete şi să pîrîia 273 la Mihai-vodă, să-ş m ănînce capetile
unii altora. S i întru o ceată era Costantin Ipsilanti vel postelnic şi cu fiiu-
său Ian achc aga şi cu 274 Manolachi chiurci-başe împărătescu, frateli postel
nicului Costantin lpsilanti, şi cu alte rude a lor, iar într-altă ceată era Tudo
rachi capichihaia şi cu un doftor, ginere a lui şi cu Iusufachi aga. Şi să pîriia
o ceată pre alta 275 cum că au mincat sute de pungi de bani din ţară. Că
:\Iihai-vodă tăiase şi acest obicei de nu mai triimitea boieri la Poartă pentru
nevoile ţării, să vază ce să cheltuieşte acolo 276 şi acmu nu numai la Poartă
că / nu merge boierii, ce şi la vistierie nu mai intra, să ştie cindu ieşiia 277
nevoile tării, să orînduiască ei. Ce cînd vrea să scoată ceva n umai cu grecii
să sfătu i a şi porni ia 278 boierenaşii lui cu taină, ştii ' ca cum ari purcede un
ceambur tătărăscu în pradă noaptea cu taină, in toate părţile, şi boierii cei
mari de tară nu stiia nemică.
Dedi poate {i fiind voia lui Dumnezeu ca să greşască, au lepădat pre 74
ceata grecilor cea de frunte şi i-au gonit de la <linsul, de s-au dus la Ţari
grad, şi au pri imit lingă sine pre ceata grecilor cei mai blăstămaţi, de să sf ă
tuia cu <linşii. Şi aşe, priimind pre acei 279 greci blăstămaţi, încă şi numeli 28 0
cel bun de uşă deşchisă ce-l avea de cătră toţi, de întra şi copiii, l-au stricat
acei greci blăstămaţi, alăturîndu-să pre lingă <linsul şi şezindu tot cu <linşii
de să sfătuia şi pre nime nu lăsa să între în casă, să-ş plingă jalobe li sale.
Iară atuncea, la acea vreme, fugisă şi ciţiva boieri din Ţara Muntenească i5
a icea în Moldova, anume Nicolae Rusăt vcl logofăt şi cu frate-său Ioniţă Rusăt
vel cliucer şi alţii, pănă în noao boieri, jeluind de Nicolae-vodă, şi să ruga
lui Mihai-vodă să scrie la Poartă, să pîrască // pre �icolae-vodă şi să fie el f . 203
domnu Tării Muntenesti.
Tot atuncea, la 28 1 acea vreme, găsitu-s-au şi un copil de creştin muncit 76
de b ezzaconicii j idovi î n chipul muncilor domnului l (isu)s H (risto)s, iar p . 301
acel cop il au fost din sat din On iţcan i, de la ţinutul Orheiului. Decii au poron-
cit Mihai-vodă de 282 au prinsu pre ciţiva j idovi în Iaşi şi 283 i-au pus la
închisoare, făcînd şi un ocol mare de laturea tîrgului sp in it şi aducîndu paie
multe, spăriindu- i că-i va arde şi nu i-au giudecat, ca pre niştE) j idovi mai în
grabă 284, să facă ce le va face, ce i-au ţinut la închisoare, gîndind doar ari 285
lua de la dînşii bani mulţi. Şi încă au scris şi la Poartă la 286 veziriul, ca să
apuce şi pre j idovii cei de la Ţarigrad, să ia şi Poarta o somă de bani.
Decii cum au oblicit solul lui Antihrist, bazarghidianul, j idovul cel 'i i
mare de la Ţarigrad, au şi început a cheltui bani şi a amesteca pre Mihai
vodă. Şi au triimis ve:.iriul pre un agă al său 287 şi au slobozit pre jidovii carii
era aicea la închisoare în Iaşi şi au scris ve::.iriul să le dea pace.
Aşijderea şi Nicolae-vodă, după ce au oblicit că au pribegit 288 boierii 78
muntrneşti aicea în Moldova şi-l amestecă la Mihai-vodă, s-au miniiat şi au
stricat logodna ce f ;1.cusă cu ficiorul lui şi cu fata lui l\lihai-vodă 289 • J Şi au
dat 29 0 multe pungi de ban i la Poartă şi au pîrit * el mai tare pre Mihai-vodă
şi au isprăvit de au triimis veziriul un capegi-başe să ia pre boierii mun te
n eşti carii era pribegi aicea în Moldova şi să-i ducă în Ţara Muntenească.
2�3 totdeauna 274 fra te-său 275 Ia Poartă 276 că crede numai pre greci 277 ieşiia / ies 278 în
ţară 27Y acei / aceie 28 0 său 28 1 la / pre 28 2 de / şi 283 şi / de 28� in grabă / degrabă 28" ari / a
286
la / ce s-îmbunedze pre 287 al său / a veziriului 288 m u n tenii 289 şi au s tricat şi prie teşugul
29 0 d a t / vărsa t * pîrit / amestecat
179
/9 fară hoiPrii muntPni nu Pra în Iaşi, ca-1 triimisese Mihai-vodă în H an-
gu, în munţ i, la straj a ungurească, c u soc � tea.lă . c a aceasta . gîndi� � u . .că s �
va mintui de cătră veziriul, că nu sînt acei boien m , ţara Im. Decu vundu- _ 1
lu i 1llilzai-vodă doao-trii poronci aspre, numai ca să-i dea pre boieri, să nu
facă în tr-alt ch ip .
. . .
A tun cra s-au căit Mihai-vodă pentru că 29 1 i-au trum1s pre lwieri aco l o
. „
so
la margine, ternîndu-să că nu-i va putea prinde, să-i dea pre * mina capegi
basii. Şi au triirnis pre Costantin Rusăt VO "n icul ca să-i amăgească cu îmhlin
zir�, cum că au vinit de la Poartă răspunsu să-i lmpace M ihai-vodă w Nico
lai-vod ă. I ară după ce au purees 292 Costantin Rusăt vornicul au şi triimis 293
în grabă pre aga cu doao sute 291 de siimeni călări din I aşi noaptea că să-i
prinză pre boieri. să-i dea prr mîna capegi-başii 295, trimiţîndu 296 şi la Cîmpul
Lungu 297 să prinză dmpu lungen i i toate poticile, să nu scape nici unul. Ce 298
boierii m unteneşti, aYîndu iscoade în Iaşi la frate-său Costan tin Rusăt vorn icul,
au prinsu de Yeste mai înainte şi au trecut în Tara e ngurească şi s-au întorsu
f . 2 0 4 oamenii lui ?\lihai-vodă 299 fără de nici o ispravă. Şi n-au avut pl'e cine //
p . 302 să dea 3 00 pre m ina capegi-başii.
81 Decii, intorcîndu-să capegi-başe I a Poartă, a u m ărsu p in Ţara Jlfun-
tcn cască pre la \'icolae-Yodă şi l-au umplut \'icolae-vodă de daruri şi de bani
şi m ărgîndu capegi-başc la Poartă au pîrit pre tare Ia veziriul pre ?\lihai-vodă,
că n-au băgat 3 0 1 în samă fermanul şi n-au vrut să dea pre boierii munteni.
S2 Aceste auzindu Yeziriul, tare s-au mîniiat pre Mihai-vod ă. Decii Nico-
lae-vodă şi cu Costantin postelnicul Ipsilan ti şi cu frate-său l\Ianolachi chiurci
başe împărătescu ce avea cinste la Yeziriul şi cu bazarghidianul jidovul 3 02
cel mare de la Ţarigrad au cheltuit m ulte p ungi de ban i şi au m azilit pre
Mihai-vodă. Şi au pus domnu pre nepotul lui i\'icolae-vodă, pre anume Gri
gorii Ghica terzimanul. Iar terziman au rămas frateli lui Grigorii-Yodă, A le
xandru Gh ica. Aşe l-au adus pre Mihai-vodă păcatele d e i s-au intîmplat că
s-au lepădat de slugili 3 03 lu i cele harn ice şi puternice şi s-au potrivit minciu
nilor slugilor celor blăstămaţi.
83 Decii imbrăcînd caftan de la Poartă Grigorii-vodă au triimis pre un
capegi-başe cu mazilia la ill ihai-vodă aicea în laşi, împreună cu aga I anachi,
ficiorul lui Costantin postelnicul Ipsilan ti şi cetindu-i ferman de mazilie
lui M ihai-vodă, duminică în doaozăci şi şese de zile a lui septemvrie în anul
7235, pus-au caimacami pre / Costantin Costachi vei spătar şi pre Sandul
Sturdze Yel ban. Şi l-au grijit bine, ca pre un domnu , cu de toate celi 3 04
ce i-au trebuit şi a patra zi, joi în triizăci de z ile a lui septemvrie au ieşit
Mihai-vodă din scaon din I aşi, can pre o bură de ploaie, pitrecîndu-1 toţi
cu mare cinste.
84 Vrut-au atuncea o samă de m azili să-i facă gîlceavă, să lege stiubeie
deşerte să le spinzure pre lingă drum, pre unde era să treacă 3 05 Mih�i-Yodă,
pentru că 3 06 le-au rămas de la <linsul obicei d e desetină de stîngerea casălor.,
Numai caimacamii n-au lăsat să-i facă acea ocară, scriind Grigorii-vodă de
la Ţarigrad. Aşijderea şi Costan tin postelnicul Ipsilant i învăţasă pre fiiu-său
I anache aga să nu ş tie că face cineva vreun supăr lui Mihai-vodă, m ăcar
29 1 pen lru c<"t / căci • p r� / în 292 după ce au purces / în urma l u i 293 ş i triimis / răpedzit
29� doao su t e / 1 0 0 29a capegi-başii / de grumadzi l u i capegi-başe 296 trimiţ indu /
răpedzind 2Y7 s<"t caute 2�8 muntenii 299 înapoi 3 0 0 să dea / da 3 0 1 n - au b ăga t / nu bagă
:i o 2
s-an făcu t t o t una ş i 3 0 3 cele 30� de t oa t e celi / to t 305 era să treacă/a t rece 306 că/căci
180
că el le-au făcut lor necinste 3 07 cîndu au purces din Iaşi, dar e1 nu tre
buie să-i facă lui Mihai-vodă necinste, că le-au fost stăpîn.
Tîmplatu-s-au atuncea la mazilia lui Mihai-vodă de au fost can degrabă 85
şi au rămas boierii plini de datorii, că didese bani împrumută şi nu apucasă p . 30 :>
să-i ia, că-i punea Mihai-vodă pre boierii zlotaşi şi-i făcea de istoviia înainte
cu bani turceşti, lua ban i noi şi da ban i vechi şi au rămas boierii 3 08 strînşi.
Aşijderea şi turc;i balgii încă împrumutasă pre Mihai-vodă cu bani 86
noi să ia ban i vechi şi- i didese ban i pe 3 09 ceară şi pe 3 09 miere, pentru
dobînda lăcorniii, de au dat 31 0 mulţi // bani. Şi atuncea la mazilie au rămas şi f.205
neguţitorii turci balgii stinşi. Şi au domnit Ţara 1lfoldovii Mihai-vodă în rîndul
al triilea unsprăzece ani fără de trii luni.
* D OMNIA LUI GRI G ORII-V ODĂ GHICA , NEP OT DE FIIU LUI

GRI G ORII 1 - V ODĂ D OMNUL MUNTENE SC, STRĂNEP OT L UI
GHEORGHll GHICA-V ODĂ CEL UI BĂ TRlN CR AU F O ST
LA N OI lN ftt!OLDO VA , ANUL 7235 2
După ce au purces 3 Grigorii-vodă de la Ţarigrad ieşitu-i-au toată boie

rimea înainte Ia Gălaţi. lară Grigorii-vod ă, după ce au agiunsu la Brăila n-au
vinit pre uscat, ca alţi domni, ce 4 au şezut în doao şeici şi au vinit tot pre
apă, cu multă pohvală, dzicînd din trimbiţe şi din naiuri şi dind şi din puşci,
pănă ce au agiunsu Ia Gălaţi, şi 5 acolo s-au împreonat cu dinsul toţi boie
rii 6, după obicei. Şi de Ia Gălaţi au purces cu toată boierimea şi viind pănă
aproape de laşi 7 ieşitu-i-au înainte caimacamii cu toată slujitorimea şi cu
orăşeni şi l-au dus 8 cu mare cinste pănă în svetii Nicolae, timpinîndu-1 şi
arhiereii cu tot clirosul bisericii. Şi l-au încununat spre domnia 9 J1oldov ii
Gheorghe mitropolitul. Şi de acolea ieşindu au intrat în curţile domneşti
şi au şe:::. u t în scaonul domniii 10 ./
lară 11 a triia zi, pre obicei, au boierit boierii. Pus-au pe Ganiil l\Iic- 2
]eseul vel logofăt, pre Darie Daniei vel vornic de Ţara de Gios, pre Costantin
Rusăt vel vornic pe Ţara de Sus, pre Costantin Costachi hatman, pre Cos- p . 30 4
tantin 1 2 Ipsz"lan ti vel postelnic, pre Sandu] Sturdze vel spătar, pre Iordachi
Cantacozino 13 Deleanul vel ban, pre Toader Păladii vel vistiern ic, pre Ior-
dachi Costachi, sîn Lupului, vel stolnic, pre Andronachi Vlasto, ce era cum-
n"at 1 4 lu i Grigorii-vodă, vel comis.
Aceştia era boierii lui Grigorii-vodă în domnia dintăi, mai toţi rudeli 3
lui l\Iihai-vodă1 4 a . Iară toate�trebile era dupv Costantin lpsilanti vel postelnic,
şi după dinsul era Sandul Sturze spătariul, fiindu moldovan şi oarece 1 5
neam lui Grigorii-vodă. Decii alţi boieri, ce mai rămăsese de atîta vreme
de aştepta pre Grigorii-vodă cu bucurie, ca să încapă şi ei la boierii, văzind
307 necinste / ruşine 3 08 boierii / mazilii 309 pe / cu 310 au dat I d a .
* Cap . X X I I 1 Grigorii / Grigoraşco 2 anul 7 :! 3 .'i / viUea t / :! 3 4 3 dupft r e a u purces / deci
pornindu-să 4 de la Brăila 5 şi / de 6 ţării ; a�ij drrea !;'i din Iaşi 8 dus / brtga l 9 p ărin te l e
1 0 În ed. Iorda n paragraful acesta de încep u t al dom n ie i lu i Grigorii- (•odă se află la sfirş ilul
domniei precedenle 1 1 iar[t / d u p ă ce au venit G r igurie Ghica-vodi"t in Iaşi 12 fra LPIP lui J\Iano
larhe chiurribaş 13 Can tacozino / Ca lacuzino H cu mn a t / cumnală-s:rn u a rarii fuscso şi la
�lihai-vodă 1 5 ş i
181
că au 16 apucat iar ceialalţi boieri 17 , ce fusese la M ilzai-vodă, bo ieriile şi la
Grigorii-vodă, căuta rău.
4 Atuncea la banii steagului n-au mai scos altă dajde, numai găsindu
obicei 1 8 de la .Mihai-vod ă văcăritul, au scos şi el atuncea văcărit o sută
de bani 19 de cal si sesezăci de bani 2 0 de v ită. I ar de prim(ă)vară au scos
civerturi , pe pnti�ţă', şi 2 1 de �o8:mr:i ă hîrtii, ia�ă uşoa! e şi fără �.e 1:ăpăşti�
f. 206 d::,icîndu Griaorii-vodă cătră boieri ş i aceste cuvinte,// ca : „Oamen i i sa roaga
lui Dumne:,e� să- i i::.băvască de năpaste. Decii n u trebuie năpăstuiţi". Şi rădi
cîndu năpăştile hîrtiilor, au 22 scăzut şi desetina boierilor, să dea de zece stup i
un leu si au iertat 23 şi ţigănăritul şi morăritul şi prisăcăritul 24 careli fusese
la 25 Mihai-vodă, aceste toate le-au iertat Grigorii-vodă d intăi.
5 Iară cindu au fost de toamnă, s-au hainit un boieriu, anume Dumi-
trasco Racovită hatmanul, frateli lui Mihai-vodă. Fiindu mazil la tară au
înc�put a sc�ie cărţi la frate-său, la l\Iihai-vodă. Decii oblicindu Grigorii
vodă, au triimis la dînsul să-l prinză, iară el, simţindu, au fugit la tătari
in Bugeacu şi cu dînsul au fugit şi ginere-său Iordachi Costach i stolnicul,
sîn Lupului Gavriliţă vorn icul.
6 Iară în scurtă vreme s-au buzurluit Sadli 26- Gheri 27 soltanul de Bu-
geacu asupra lui l\Iedli-Gheri hanul din Crîm şi s-au rădicat 28 cu toată tătă
rimea din 29 Bugeacu, iară pricina era aceasta 3 0 • Mai înainte vreme 3 1 fu
gis(ă) un Bahti- Gheri, ce-i dzicea 3 2 Deli-soltan. Acesta fugindu spre cal
mîşi, supt ascultarea .Moscului, şi făcea multe amestecături pentru hănia
p . 30 5 Crimuln�, că să agiun / gea cu şerimii din Crîm şi făcea de scotea Poarta mai
t ot<le::i.una pre hani. Decii Poarta au ales pre acest han, anume Medli-Gheri,
de om rău, ca doar va putea supune pre şerimi şi pre mirzaci . Şi 33 luundu
hănia Crînrnlui multi serimi si mirzaci au tăiat 34 • Si văzind acest 35 soltan
de Bugeacn n-au m�i putut r'ăbda a videa atîte cap ete periodu, precum ei
nu mai avusese 36 acest obicei să piară 37 m îrzacii. Ce au şi încălecat atuncea
toţi bugegenii cu zorba şi au scris la Poartă cerindu 38 han anume pre Caza
Cheri, pre un frate a lui M edli-Gheri han şi Poarta nu vrea să-l facă han pre
acela, dzicindu că tot aşe s-au învăţat de schimbă hanii totdeauna şi nu le mai
pot intra în voie.
7 Atuncea s-au făcut mare spaimă î n toate ţările de prin 39 pregiur şi
s-au bejenit Ţara l\1oldovii, temîndu-să încă şi raiaoa Tighinii şi a Hoti
nului şi Ţara Muntenească 4 0 şi încă şi preste Dunăre şi Ţara U ngurească
şi Ţara Leşască de scularea 4 1 acelui soltan cu tot B ugeacul. Că nu ştiia a lte
tări si olate 4 2 ce vor să facă. m ăcară că dzicea ei că nu le trebuie l\Iedli 43-
f. 2 0 / Ghe�i hanul să le fie han, că le strică o bice iele de // le taie şerimii şi m îrzacii
ca un casap şi scriia la Poartă să le dea pre Caza-Cheri să le fie han. Dar
tot nu putea oamenii crede, aşe este, au altă ceva vor să facă. Şi mult au
umblat prin Bugeacu, după ce au încălecat, apoi au trecut N istru! şi s-au
dus în cîmpi, aproape de Ceahrin, de şidea ·acolo, cu multe voroave şi spaime
acestor ţări de prin pregiur, ce scrie 45 mai sus.
1 6 i- 17
p re denain te şi acmu 1 8 ga t a 1 9 o su tă de bani / 1 O potronici 20 şesezăci d � bani /
6 po tronici 21 şi / iar 2 2 mai 23 iertat / rădicat 24 şi cîrcimăritu l 25 careli fusese l a / care le
scornisă 2 6 Sadl i / şi A d l i 27 Calga 28 s-au rădicat / au încălecat 29 toat ă t ătărimea d i n / tot
3 0 ac�asta / aşe 3 1 cu c iţva ani 32 poreclă 33:şi / decii 3 4 păn şi pre n işte nepoţi a l u i de
sor 3° Calga 36 nu mai avusese / n-au mai avut 37 s ă piară / să să piardă 38 cerindu / cer
şind 39 prin / în 4 0 l\Iuntenească / Rum â nească 4 1 scularea / încălecarea 42 adevărul 43 Medii /
Ad li 45 scrie / scriu
182
Atuncea, cu citeva luni mai inainte, să timplasă de hotarisă Grigorii- 8
vodă locul ţării despre tătarî şi stricasă capegi-başe ce vinisă cu ferman de la
Poartă citeva cîşle tătărăşti, împreună cu oamenii lui Grigorii-vodă, di pe
locul Moldavii. Deci i tătarii, văzindu-să toţi la un locu, să foarte lăuda asu
pra lui Grigorii-vodă şi asupra ţării, dzicîndu că le-au arsu mulţime de robi
şi de copii şi le-au stricat şi citeva geamii.
Decii şi boierii pribegi ce era acolo la tătarî în Bugeacu, Dumitraşco 9
Racoviţă hatmanul şi cu ginere-său Iordachi Costachi stolnicul, făcea şi ei
multe amestecături la soltanul şi la mîrzaci, cu voroave 46 rele şi îndem- p . 306
n ături asupra lui Grigorii-vodă.
I ară Grigori i-vodă înţălegînd că să laudă soltanul / şi mirzacii asupra 1 0
lui, avea mare grije şi Grigorii-vodă şi toată boierimea. Şi ţara încă să
bejenisă şi era Grigorii-vodă î n curţile domneşti în Iaşi închişi cu slujitorii,
în tot ceasul aşteptîndu să-i 47 lovască. Şi triimitea la soltanul oamenii săi,
cu daruri totdeauna, ca să-l împace şi nu-l putea sătura nici cu un feliu
de daruri.
Era şi giupînesile boierilor pribegi aicea la popreală, în · Iaşi, de Gri- 1 1
gorii-vodă. Triimis-au soltanuJ. un agă al său la domnie să le lasă să margă
la bărbaţii lor în Bugeacu şi î ndată le-au slobozit de s-au dus, cu tot ce au
avut, în Bugeacu, la boierii lor.
lară pre urmă n-au cutezat Grigorii-vodă ca să şază în laşi, ce s-au t Z
dus la Botăşeni de au şezut cîteva dzile acolo. Şi pre doamna-ş au trimis-o
la Hotin, de au şezut acolo pănă ce s-au împăcat lucrul.
Auzindu Poarta împărăţii i de atîte amestecături acelui soltan , au 13
orînduit pre un sarascheriu cu cîteva mii de oaste turcească 48 şi pre Gri
gorii-vodă şi pre N icolae-vodă, domnul muntenescu şi pre Colceag-bei cu
lipcanii şi cu spahiii de la H otin să margă toţi în Bugeacu asupra acelui sol-
tan şi a bugegenilor . Decii acel sarascheriu au vinit cu oastea la Smil aştep
tînd să să stringă şi alţii acolo, şi Nicolae-vodă încă au vinit pănă la Gă-
laţi // şi din Gălaţi isprăvindu-şi s-au întorsu la scaon ul său la Bucureşti. f.20 8
Aşijderea şi Colceag-bei 49 au p urces de la Hotin şi au trecut pe Prut la Smil.
I ar Grigorii-vodă s-au pogorît de la Botăşeni pre la Cotnariu şi au vinit
iară la I aşi şi au şezut cu corturile şi cu toată oastea lui în . cimpu la 5° Fru
nzoasa, Yreo doao săptămîni în postul Crăciunului. Şi de la 5° Frumoasa au
trecut codrul la Scînteia şi au mărsu 51 pre Birlad pănă la Roşieci şi de acolo
au m ărsu la Fălciiu şi au trecut Prutul şi au mărsu la codrul Chighieciului
şi 52 au şezut acolo vreo doao-trii săptămîni.
Decii sarascheriul oştilor au scris cărţi la acel soltan să-ş plece capul H
să margă la Poartă, că nu va avea nici o nevoie, iar pre hanul această dată p . 30 7
împărăţia nu va să-l mazilească. Decii 53 soltanul, văzindu acel răspunsu
de la sarascheriul şi înţălegîndu că şi hanul vine cu oaste din Crîm şi alţi
megieşi pre dincoace, ş-au plecat capul şi au mărsu 53a la sarascheriul la Smil
şi de la Smil au p urces de s-au dus la Poartă la Ţarigrad fără de nici o grije 54•
Iară Iusuf Mîrze 55 cu vreo doi-trii mirzaci au pribegit în Ţara Leşască 1 5
d e au trăit acolo cîtăva vreme. I ar hanul a u stătut d e a u iernat î n Bugeacu
pănă în primăvară, cu multă cheltuială şi silă bugegenilor de crîmeni. Atuncea
46voroave / vorbe 47 să-i / ga ta să-l 48 oas te turceascf1 / oş t i turceş ti 4 9 incă 5 0 Balica 51 în

gios 5 2 şi / de 53 el 53a mărsu / purcesu 5 4 şi nu i-au făcu t împără ţia nemică "5 � i
1 83
au scos mai marii Bugt>acului şi ei / văcărit, de au dat mulţi bani hanului .50
şi au fost la dînşii văcăritul mai marc de cum era 57 la noi în ţară.
tG l ar11. Grigorii-vod ă, după ce s-au aşezat pacea între <linşii, a u vinit
de la codru întinsu în 58 l aşi. Şi cît au şezut în codru fin, grăunţe tot de la tătari
au mîncat toată oastea lui Grigorii-vodă . Şi la purces au pus de au f ăi,:: ut
'
si o movilă mare în codru, ca să rămîie intru 59 pomenire.
17 AtuncPa si Gricrorii-vodă, după ce au vinit la Iasi din oaste, triimis-au
' to •
arzu de j alobă la împărăţ.ie pentru stricăciunea ce au făcut tătarii ţării şi

pentru boierii pribegi ce sint rude 59a lui Mihai-vod�, C1;1 m . au făcut atîte ames
tecături la tătari fiindu si cu îndemnarea Im M1ha1-vodă de s-au făcut
aceste. Dec ii Poa ;ta au bă�rnit tare lui Mihai-vodă şi au făcut ferman la
hanul pentru acei boieri pribegi, să-i dea pre m�na _J_ui Grigorii-vodă şi toate
pagubeli co ţărîi şi cheltuiala ce ar fi făcut Gr1goru-vodă cu oastea să i-o
împlinească de la tătari.
18 Atuncea a u triimis Grigorii-vodă l a hanul pre Darie Donici vei vornic
de Ţara de Gios şi pre Sandul Sturdze vel vistiernic, cu fermanul Porţii şi
cu izvod de pagube . Decii pre boierii pribegi nu i-au dat, că Iordachi stol
n icul au fugit i n Crim la un soltan, ficior hanului, iar Dumitraşco hatmanul
f.209 au fugit teptil preste Dunăre tră // gîndu-să la frate-s ă u 6 0 a Mihai-vod ă la
Tarigrad. Ce frate-său nu vrea să-l priimască, temîndu-să de la Poartă să
p . 308 nu oblicească că este la <linsul. Ce umbla m istuindu-să pin Dobroge(a) din locu
în locu . lară pagubele de la tătari le-au* plinit toate, şepte sute de pungi de
bani 6 1 i-au adus în Iasi cu niste cămări cu cai, care lucru era d e m irat unde
au isprăvit Grigorii-v�dă de ' au întorsu tătarii pagubele moldovenilor, e<"t
avea mare trecere la Poartă. I nsă aceşti bani nu i-au luat toţi Grigorii-vodă,
ce giumătate i-au dat hanului şi o somă 6 1 a au dat şi oamenilor celor cu pagu
bele.
19 După aceasta mărgind Costantin postelnicul la Poartă, au oblicit 6 2
pe Dumitraşco hatmanul că este in Dobroge(a) l a u n sat, teptil, şi fiindu
ap_r oape de calea lui Costantin postelnicul, au umblat cum au putut şi l-au
prmsu. Şi f ăcindu ştire lui Grigorii-vodă, au şi triimis de l-au ferecat in
obezi şi l-au adus în Iaşi. Şi l-au pus la grea închisoare cîteva luni, pănă au
dat citeva pungi de 63 bani şi apoi, iertindu-1, l-au slobozit. Şi <lucindu-să la
satul lui, la Fereşti, la casăh lui, au mai trăit puţină vreme, vreo doao luni 64
şi au murit .
20 I ară în al triilea an al domniii lui Grigorii-vodă, s-au făcut de cătră
t?ate părţile bună pace . Şi s-au apucat Grigorii-rodă de au acoperit m ănăs
tirea 6" Svetii / A rhanghel la Frumoasa cu oale si o au tencuit pre denafară
şi i-au făcut şi pridvor 66 şi o au zugrăvit preste tot pre dinlăuntru şi i-au
făcut şi zidiu împregiur şi clopotniţ.ă şi curţi de piatră au făcut în mănăstire,
d? mneşti, şi au îndzăstrat-o cu de toate, cu veşminte şi cu odoară şi cu bucate
ş1 cu robi şi cu moşii şi cu vii, ca pre o m ănăstire deplin. Aşijderea au mai
făcut curţi domneşt i frumoase şi scumpe şi hălăşteu 6 7 mare la Frumoasa, să fie
de primblare domnilor.
21 Făcut-au ş i turnu foarte înalt 68 în curtea domnească pe poartă şi cea-
sornic mare, aşijderea şi doao cişmele fîntîni, adusă pre oale, cu m ultă chel-
56 mai _s us 57 r;um e_ra / cu mu-i 58 î n / la 50 înLru / de 59" rude / rudă 60 pagubeli / paguba &o a l a *
le- a_u / 1-au 61 gata 61� so m ă / samă 62 şi 63 cî teva pungi de / cîţva 64 puţină vreme, vreo doao
lum / \re1,_ pa tru dzde 60 l3alica 66 pridvor / tindă 67 cu iaz .68 foarte înalt / mare
1 84
tuială, una denaintea curţii, porţii curţii domneşti şi una dinaintea fere
deului. Aşijderea şi feredeul l-au mai dires şi l-au mai tocmit, mai dires-au 69
şi eiteva case în curţile domneşti şi odăile siimenilor de nou le-au făcut toate
şi la grajdiuri, ce era stricat, tot au dires şi au tocmit. Făcut-au casă fru
moase si în mănăstirea Gălata si au dires si au tocmit chiliile Ia Bîrnova 70 p . 309
la măn dstire şi alte multe sfint� biserici ş i mănăstiri au dires şi au tocmit.
Iară cîndu au fost în al patrulea an al domniii lui 7 1 Grigorii-vodă, 22
murit-au şi i\'icolae-vod ă, domnul muntenescu, în an ii 7238, unchiul lui Gri
gorii-vodă, şi l-au ingropat în mănăstirea ce este de <linsul zidită, la Văcă
reşt i. I ar în locul lui 1V icolae-vodă au rădicat muntenii domn u pre fiiu-său
Costantin-vodă 7 2•
Iară în scurtă vreme făcutu-s-au mare zorba în Ţarigrad, // rădicin- 2 3
du-s(ă) iniceri asupra lui soltan Ahmet împăratulu i turcescu, de * l-au scos f. � 1 0
de l a împărăţie ş i a u pus împărat pre un nepot a lui d e frate, anume soltan
.:\lahmut şi dentru acea 73 zorba multe capete au perit şi mulţi veziri s-au
mazilit şi să can potoliia zorbaoa şi iar să scorniia. Atuncea mazilind pre
veziriul găsit-au multă avere la <linsul iar mai multă avere au găsit la chi
haiaoa 74 ve::.iriullli, că au aflat mai bine de patruzăci de mii de pungi de bani,
fără de drugi de aur sleiţi şi alte odoară multe şi scumpe. Că atuncea didese
voie de bea mai toţi turcii vin şi pentru aceea s-au făcut zorbaoa de au
schimbat împăratii. Atuncea si Mihai-vodă aflindu vreme au mazilit pre
Costantin-vodă din Ţara Munt�nească de n-au plinit încă bine o lună 75 de
:::. ile cu domnia, după ce au murit tată-său �6 Nicolae-vodă.
Atunce au mazilit şi pre Medli 77-Gheri, hanul tătărăscu, fiindu împă- � 3
răţia noao, şi au pus pre Caza-Cheri han, pre carele şi-l poftisă 78 tătarîi mai (si c!)
înainte vreme. Şi au ieşit atuncea din Ţarigrad şi Adli 79- Gheri soltan , carele
fusese cu zorbaoa. Atuncea zorbalele au găsit pre un casap sirbu anume
Buţucachii, prietin al lor, şi <lucindu-l la veziriul cel nou l-au făcut, fără
de voia lui, de l-au îmbrăcat în caftan să fie domnu in / Moldova şi 8 0 , îmbră
cîndu-I, nu i-au dat ferman să-l trimiţă aicea mai in grabă .
De aceasta oblicindu Grigorii-vod ă, spus-au tuturor boierilor şi s-au 2 4
sculat toţi boierii de au scris la Poartă cum nu le trebuie să le fie acela
domnu şi s-au gătit să fugă în Ţara Ungurească . Şi fiindu aicea şi un turcu p . 31 0
m are, ce vinisă de la Ţarigrad cu caftan de înnoirea domn iii lui Grigorii-vodă,
m ărs-au 81 toţi boierii Ia acel turcu de i s-au rugat şi mărgîndu turcul la
Ţarigrad şi spuindu 82 cum este pofta boierilor, miniiatu-s-au î mpăratul şi
veziriul şi pre mulţi de acei cu zorbaoa i-au tăiat şi 83 i-au mai împuţinat. Şi au
tăiat atuncea şi pre acel domnişor, anume Buţucachii-vodă, fiindu incă nepurces
din Tarigrad. Şi iarăş 84 au triimis alt caftan de domnie lui Grigorii-vodă.
Tot atuncea au mărsu mîrzacii 85 din Bugeacu la Ţarigrad de au pirit 2 5
pre hanul cel mazil pentru cîte răutăţi le-au făcut. Şi au jeluit şi pre Grigorii
vodă de bani ce le-au luat si de alte multe strlmbătăti ce au avut. Decii
Poarta au orinduit aceasta l� paşe de Tighine, trecînd Caza-Cheri hanul cel
nou pe acolo, să ia sama şi să-i aşeze. Atuncea au vinit şi Iusuf Mîrze din
dires-au / t ocmi t-au 70 aşij dere şi l a Bărboiu au făc u t t u rn u ş i a u coperi t-o 7 1 î n anul
.i 9
7 2 3 8 72 ? i i- �u rămas lui Necula i-voclă 3 ficiori, cari mai pe urmă 2 au ieş i t domni,
Cos tan tm şi Ion, precu m le scriu î nainte istoriile. Iar u nul, Alexandru, vremea înai n te
va arăta 73 şi dentru acea / şi-n tr-acea 74 lui 70 o lună / luna 76 ce au muri t ta tă-său / m oar
tea tă ţî ne-său 77 i\Iedli / Adli 78 ei 79 Adli / l\Ied l i 8 0 şi / ce 81 mărs-au / şi au m rtrsu 82 turcul
la Ţar1grad 83 şi / de 8 � iarăş / de iznoavă 8 5 ci ţva • de / şi
185
pribegie de la leşi şi viindu pin l � şi l-au dăruit Grig.� ri �-vo ? ă f� a�·te bine, V
f21 l ca să-l facă prietin şi rn ărgîndu şi // la hanul, l-au prum1t bme ŞI mea l-au
68
si dăruit.
26 ' lară înaintea acestii zarve făcutu-ş-au pace şi l ordachi stolnicul de
cătră Grigorii-vod ă şi v'i ind di � Crîm l-au yriim �t Grigori i-v_odă � i . l-au ierta �
de toate gresalele lui şi încă 1-au făcut ş1 un rmdu de hame ş1 1-au dat ş1
din bucate. Ş i iară îl luasă în ?. �a &'oste, s � co�indu că� � ". a păr �si _n ăravul şi
a fi cu bine şi cu dreptate domnm ş1 cu prunţa l-au tmm1s la 1 1ghme pentru
acei rn îrzaci ce pîrisă pre Grigorii-vod ă Ia Poartă, ca să stea la soltanul
si la mirzaci să aşeze acest lucru, ştiindu-I că să ştie cu <linşii.
' l ară lordachi stolnicul după ce au agiunsu la Tighine, n-au căutat spr e
slujba lui Grigorii. -v � dăv · şi s � au ap1:1cat. . iară vde 8: � te . amestecăţuri . s � f� că..;
mai mari decît ceh dmta1. Ş1 la Gr1goru-voda scrua mtr-un chip, iara c atra
alti boieri de aicea din ţară scriia într-alt chip, cum că este gata domnia lui
C�stantin Duca-vodă dată de Ia Poartă, potrivindu-să şi el minciunilor tăta
rilor. Iar 87 boierii la carii scriia era anume Costantin Costachi hatman es
şi frate-său Gavriil <;el păharnic 89, carii era veri primari cu Iordachi stolnicul,
p . 311 ficiorul Lupului, şi alţii mulţi s-au făcut toţi la un cuvînt pre scrisorile lui
Iordachi Costachi stoln icul, ficiorul Lupului. Şi să sfătuisă ca să fugă la soi
t anul să stea pricină Ducăi-vodă sa nu fie domnu aicea în Moldova şi să-ş rădice
ei pre unul dintre dînşii domnu şi aşe au umblat cu acest sfat cîtăva vreme ,
nici să ducea, / nici spunea lui 9 0 vodă 9 1• Iar unii dintre dînşii dzicea să fugă,
iar alţii dzicea să spuie lui Grigorii-vodă, pănă au oblicit Grigorii-vodă ce var
să facă ei, cum au fost giuruindu 9 2 hanului ţara din Prut încolo, să fie locu
tătărăscu, numai să Ie isprăvască acest lucru pe voia lor, să-ş rădice domnu
dintre dînşii pre cine vor socoti ei.
28 Decii oblicind Grigorii-vodă au şi prinsu pre acei boieri ce era în Iaşi
şi i-au închis şi au triimis 9 3 şi Ia cei de Ia ţară d e i-au prinsu, şi ferecîndu-i
i-au adus şi i-au pus la închisoare, pre unul într-un locu, pre altul într-alt locu.
Iar pre Iordachi stolnicul, ficiorul Lupului, nici l-au mai dus 94 la Grigorii
vodă să-l giudece, ce cum l-au adus în Iaşi, l-au înch is la siimen i şi preste
doao-trii ceasuri l-au scos şi l-au dus denaintea porţii curţii domneşti la cişmea
şi au poroncit Grigorii-vodă de i-au tăiat capul. I ar pre ceialalţi boieri i-au
mai ţinut oarece închişi şi i-au iertat, puindu pre unii la giurămînt, iar pre
altii
' si fără de giurămint i-au slobozit.
29 'Atuncea au pus Grigorii-vodă pre Costantin Rusăt vel vornic de Ţara
de Gios, pre 95 Ion l\eculce 96 vel vornic de Ţara de Sus 97, pre Sandul Sturdze
hatman 97, pre Costachi Razul spătar mare şi pre Andrieş Rusăt vistiernic
mare şi aşe s-au potolit aceli calabalîcuri.
30 Fugit-au atuncea G avriil Costachi, păharnicul, l a Bugeac şi multe
vorbe rele au grăit cătră soltanul şi cătră hanul pentru Grigorii-vodă. Iar
f. 2 1 2 pre urmă l-au dat hanul p e // Gavriil păharn icul în mînule lui Grigorii-vodă 98,
ce Grigorii-vodă l-au iertat şi n u i-au făcut nici un rău 99, nici s-au u itat i o o.
la ponturile cu ocară ce-i scrisese Gavriil păharn icul.
86 pre un ciinc 87 acei 68 văr primare cu Iordache stolnicul cu 89 şi Ioan Păladi vel-vornic
şi cu fiiu-său Toader vei-ban şi Toader Costache s tolnicul şi cu I ordache CatacuzinG
spatariul 9 0 Grigorie 9 1 ce s t a în cu mpene şi să mira ce or face : fugi-or, au spune- or lui
Grigorie-vod ă ? 92 au fos t giuruindu I giuruie 93 triimis / răpedzit 94 dus / adus 9 5 pre / iar
pre m i ne 96 biv-hatman m - au pus 97 şi 98 de grumadzi 99 şi l-au ;ertat 1 0 0 l a ocările ce-i
L'\cusă şi
1 86
1 01 lară după aceea au triimis Grigorii-vodă pre alţi boieri de au stătut la 3 1
giudecată c u tătarii la Tighine şi multă cheltuială au făcut pănă s-au aşezat , p . 312
mai îndoit a u cheltuit decît luasă 1 02 Grigorii-vodă de la tătari 1 03•
lară pre atuncea cu aceli schimbări multe a vezirilor şi cu calabalicul 3 2
tătarilor şi cu amestecăturile acelor boieri, cădzusă ţara şi Grigorii-vodă la
grea şi la o mare datorie.
Tîmplatu-s-au întru aceşti doi ani 1 04 7239 şi 7240 de au fost şi timpu- 3 3
rile proaste, de nu s-au făcut pîine din Iaşi în sus, şi era şi can foamete,
dar nu prea mare, agiunsese mierţa de mălai 1 05 patru lei în sus pre suptu
munte. Dar Grigorii-vodă avindu mălai mult la Fălciiu şi la Chişinău,
strinsu din uşor, da acelor oameni de la ţinuturile de sus cite şesezăci de bani 1 06
mierţa şi-i aştepta pre oameni de bani pănă toamna. Şi încă au căutat citeva
cară cu chirie de au încărcat pîine de lo sa au triimis-o pre la tirgurile din sus,
la Roman, la Neamţu, la Suceava, la Botoşeni şi la Cernăuţi, de o da acea
pîin c oamenilor fără de bani, numai chirie îş plătie, ce şi 1 07 chirie cu păsu
ială. dindu domnia întăi acri şese I zăci de bani cărăuşilor 1 08 , apoi, cu vreme(a)
sc ot.ea banii de lua domnia de la acei oameni.
lară tot întru acestaş an 7240 arătat-au Dumnezeu grea pedeapsă 1 09 3 4
asupra oamenilor 1 1 0 că fără de lipsă de pîine ce era, au m incat şi lupii
oameni pre suptu munte, la ţinutul Neamţului şi la Suceavă. Ce curîndu
au noa întorsu Dumnezeu 1 1 1 minia sa si au l l2 triimis 1 13 nărodului său liniste
de cătră aceli fieri sălbatice şi cumplit d, dar să spăriasă oamenii. '
Costantin-vodă, fiiul 1 14 lui N icolae-vodă, după ce l-au mazilit turcii 35
şi l-au dus în Ţarigrad, n-au plinit anul mazil şi iar au luat domnia 11 5 în
Ţara. Muntenească, în anul 1 16 7240, că atuncea încă tot era Poarta neaşezată
şi s-au tîmplat de au pus 1 17 împărăţia pre un vezir de-i zicea Topal-paşe, p. 31 3
priet in lui Costantin-vodă şi duşman lui Mihai-vodă.
Decii cum au pus 1 17 pre acel vezir Topal-paşe, au şi pîrlt boierii munteni 3 6
pre Mihai-vodă la 1 18 acel vezir, ştiindu pre veziriul că-i este 1 19 neprietin
pentru multe supere ce le-au făcut 1 2 0 Mihai-vodă, dzicîndu că le-au stricat 1 2 1
obiceiurile, ca şi cîndu au fost în Moldova, şi le-au luat 1 22 mare some de bani.
Decii veziriul l-au şi mazilit pre Mihai-vodă şi triimisese să-i taie şi capul,
numai nişte prietini a lui l\Iihai-vodă au agiunsu de au dat ştire lui 11 Cos- f . 2 1
tantin-vodă beizade, fiiul lui Mihai-vodă, ş i dindu ştire împărăţiii 1 23 aşe au
scăpat Mihai-vodă şi l-au dus * în Ţarigrad viu 1 21 . D ar pre acel prietin a lui
M ihai-vodă grec, anume Ventura 1 24a , ce au dat ştire 1 25 pentru Mihai-vodă,
oblicindu-l veziriul, i-au tăiat capul. Şi tot n-ar fi scăpat şi l\lihai-vodă, că
triimisese veziriul de vinisă cîţiva boieri din Ţara Muntenească de-I pîrîia
pre Jlihai-vodă, numai nărocirea lui atîta au fost, că s-au tîmplat de s-au
mazilit 1 26 veziriul, dar numai trii-patru zile de ar fi mai fost 1 27 vezir Topal-
1 0 1 u ' tar-vă acmu, fraţi lor, cită ocară au avu t Grigorie-vodri de la aceşti boieri a tunce !
Iar PI i-au ierta t , şi fără zăbavă, încă pe unii i-au şi boieri t , de-au fos t la cinstea d i n lă i .
U n d omnu strein, şi cită milă au arăta t ! 1 02 el 103 şi au luat şi o bucată de locii. de a
Mold avi i, din hotarul cel vechiu cale de u n ceas 1 04 !a văleat 1 05 Ia 106 şesezăci de ban i /
6 p o t ronici rnaa de I şi 1 07 acee 1 08 cărăuşilor / chirigiilor 1 09 grea pedeapsă / greu băna t 1 1 0
oameni lor / creş tinilor, entru mul te păca teli şi fărădelegile noastre no a au / ş-au 1 1 1
D u mnezeu / sfinţia sa 1 R2 au / ne-au 1 13 iar 1 14 fi iul / fecior 1 15 lua t domnia / ieşi tu 1 16 în
anul / Ia văleat 1 17 pus / cădzu t 118 acela 1 19 -i este / i-i 1 20 Ie-au făcu t / le face 1 2 1 le-au
s trir at I şi le strică 1 22 le-au luat / le ie 1 23 şi • d us / adus 1 24 şi l-au închis ma Ven tura /
Vemtura_ 1 25 împărăţiei 1 28 şi 127 fost / trăit
1 87
pa)'ic rra baraiam ul turcilor şi _ a�uncea P_Oafc _ ar fi perit �i 1 28 11'1ihai-vodă .
:\umai vrîndu Dumneze u, au 1eş1t de la mch1soar e deodata.
37 Costantin-v odă, domnul muntenescu , viind la scaonul său în Bucureşti,
s-au asezat cu bună pace de cătră toţi boierii şi le-au dat toate în mînule 1 29
lor să 'chi vernisască . Şi trăiia toţi 1 30 cu linişte 1 3 1 şi c u îmhlînzire de către
domnie.
38 Scris-au Costantin-vodă, domnul muntenescu, la văru-său Grigorii 132-
vodă, domnul Moldavii, ca să-i caute o cocoană 133 de boieriu din Moldova
să-l logodească, / ca să-i fie doamnă. Decii Grigorii-vodă cu 134 bucurie au
priimit şi căutîndu 135 au aflat o cocoană, fată ficioară a lui C? stantin Rusăt
vei vornicu , foarte frumoasă şi înţăleaptă pre anume Ecaterrna 136 , de hun
neam şi lăudat. Şi au făcut şi logodnă şi au triimis-o mai pre urmă cu pă
rinţii săi şi cu alţi boieri, rudenii a ei, toc ma la Bucureşti. Şi au făcut 137
frumoasă nuntă domnească, în 1 31 a anul 7241 noemvrii în doaosprăzece zile, au
fost nunta . După aceasta au scris Costantin-vodă cu 1 38 mulţămită la Gri
gorii-vodă de slujbă ce i-au făcut.
39 Mihai-vodă, schimbîndu-să veziriul, şidea la Ţarigrad cu pace şi oarecum
p. 31 1 şi can cu nedej de de laudă asupra muntenilor, făcîndu şi un arzu viclean,
dzicîndu că este de la niste boieri munteni. Decii veziriul au triimis să vie
acei boieri, să stea faţă c{i 1 29 Mihai-vodă. Iar 1 4 0 boierii aceia auzindu, au şi
fugit, unii în Ţara llngurească, alţii în Moldova, văzindu că-i cheamă la Poartă.
Şi au dat ştire la Ţarigrad cum toată ţara auzindu de M ihai-vodă c ă iară este
să vie domnu în Ţara Mun ten ească s-au încărcat să fugă. Iar împărăţia,
f.� 1 4 auzindu, s-au miniat şi au făcut pre Mihai-vodă surgun la Meidili 14 1• //
40 Tot întru acest an îndemnatu-s- au Grigorii-vodă anume că merge l a
primblare la Prigoreni, l a vornicul Ion Neculce, ş i l a Ruginoasa, l a hatmanul
Sturze. Iar de la Prigoreni au trecut codrul la Roman şi de l a Roman au
mărsu la mănăstirea Neamţul. Şi au scos călugării icoana din m ănăstire 14 2
şi s-au închinat foarte frumos, cît să miera şi Grigorii-vodă şi turcii carii era
cu Grigorii 143-vodă . Şi călugării de la m ănăstire dzicea că niciodată nu s-au
inchinat acea sfint ă icoană ca atuncea, aşe de frumos 1 44. I ar 145 de 1 46 la mănăs
tirea iVeamţul au mărsu Grigorii-vodă la mănăstirea Săcul şi de la mănăstirea
Săcul s-au în torsu pe la cetatea N eamţulll i şi de acolo la Baie şi de la Baie
la mănăstire 1 4; la Slatina si de la mănăstirea Slatina la Serban Cantacozino
vel stoln ic la Horodn icen i ş ( de la Horodn iceni la mănăstir d la svetii Ilie lîngă.
Succavă şi de acolo la mănăstire la Dragomirna şi de la mănăstire de la Dra
gom irna s-au în torsu la Suceavă şi au umblat pin cetatea Sucevii de o au
văzut * şi din Su ceavă p urcegîndu au mărsu pre la Forăşti, pre la Solomon
Bote::, si de acolo au m ărsu la mănăst ire 1 4i la Pobrata si de la mănăstire de
la Pobrata 1 47 la Pă şcani, şi de la Păşcan i la Ruginoa�a apoi s-au pogorît
p in Tîr;.:ul Frumos la 1 41 a l aşi. Şi aşe într-o săptămînă, doao / au umblat de au
văzut 14 8 m ănăstirile 149 locurile si sateli boieresti 1 5 0 m ăcară că celor 1 5 1
' J , ,
proşti şi neagiunşi de minte nu le plăcea 1 52 • Dar acea primblare era de mare

1 2 8 el 1 2 9 m inule / m ina 130 t oţ i / t ot 13 1 nu ca la t a t i"i -său , Keculai-vodă, ce într-alt chip, foa rle
cu bună 13 2 (�frigorii / Gl igorie 1 33 cocoaMt / fat i"t 1 34 mare 1 35 căutînd / cercind 136 Ecaterina /
Caterina şi 137 mare şi ma în / l a 138 mare 1 39 dînsul 1 4 0 ei 1 4 1 l\Ieidili / l\I iidili, p recum va arăta
mai nainte nem ea . Şi au cheltuit atunce Costantin-vodă la Poartă 1 0 0 0 pungi, ca să
omoare p e l\Iihai-vodă. Şi t u rc i bani au luat şi nu l-au omorît 1 42 ş-au ţ.i nu t- o singuru
Grigorie-vodă cu mîna l u i 1 43 G rigorii / Gligori 1 4 4 de frumos / ca a t u nce 1 45 iar / şi 1 46 acolo
*-o 1 47 apoi ma la / în 1 48 t oate 1 49 şi i :; o ca s ă ştie cine cum s ă ţ ine 15 1 celor / cei 152 nu
le plăcea / hulie
188
laudă 153, că poate * de ar fi mai zăbăvit cevaş întru acel 154 an cu domnia,
ar fi arătat milă cu mănăstirile şi cu casăle boiereşti, că au strînsu cu cărţi
prP toţi egumenii de pre la toate mănăstirile la Bobotează de le-au făcut cău-
tare de cite moşii au şi cine le stăpînescu moşiile şi au dat poroncă să nu-i p . .11 5
ştie pre igumeni c ă l e sîntu moşiile pre l a boieri închinate, c e s ă ş i l e stăpî
nească ei. Şi şi au făcut izvod şi au dat acel izvod la vei logofăt, să le poarte
de grije şi li să adeveriia că le va pune la o cale şi pre m ănăstiri şi pre
sat.Ple lor** .
Tot întru acest 155 an era multi oameni din Tara Muntenească 156 si din 4 1
Moldova strînşi l a Milcov. Ş i cîndu' era nevoi di�coace, ei fugiia dinc�lo l a p . 31 6
munteni, iar cindu era nevoi dincolo la munteni, ei trece dincoace 157 în
Moldova. Iar Grigorii-vodă, auzindu de Bucureşti, că este oraş mare şi vrîndu
să facă şi Iaşii: să fie mari ca Bucureştii triimis-au pre Ianache-aga, ficior
lui Costantin hatmanul 1 58 grecul Ipsilan t i, şi cu mulţi slujitori, f ăcîndu veste
că merge in gios la vădrărit. Şi // aşe întru o zi fără de veste i-au lovit şi f . 2 1 5
i-au prinsu pre toţi . Ş i rădicîndu-i d e acolo , i-au adus î n I aşi, de i-au aşe-
zat, ca la vreo doao m ii de oameni. Decii atuncea fiindu de cu- toamnă frig,
mulţ i copii şi oameni bătrîni şi fimei, bolnavi, au murit pe drum de foame
şi de frig. Şi după ce i-au adus în Iaşi, mulţi fugiia. Şi triimitea Grigorii-vodă
de-i prindea şi-i da pre uliţă, ca să-i sparie să nu fugă 1 59• Şi mult greu au tras
bejenarii preste iarnă, pen tru că căzusă o iarnă pre mare şi grea 1 6 0 , din doao-
;:,ăci şi una de dle a lui noiemvrie au ninsu şi au ţinut pănă la doaozăci de
zile a lui martie 16 1 , iară şi pănă la 162 svetii Gheorghii tot frig au fost. Şi
sfîrşisă oamenii fînaţele 163, de agiunsese stogul de fin dzece lei şi cite 164
doisprăzece lei şi încă nu să nici găsiia. Perit-au atuncea multe vite a lăcu
itorilor iar a bejenarilor aşeş au perit mai de tot, fiindu ei nişte oameni neaşe-
zati si strămutati de la locurile lor. 4
' ' I ară cînd{i au fost în luna lui aprilie 165, în anul 724 1 , sosit-au 166 veste 2
de la A lexandru Ghica terzimanul la frate-său 167, Grigorii-vodă, precum împă-
răţia au imbrăcat pre capichihăile lui cu caftane, ca să să mute cu domnia
în Ţara Muntenească 168 şi Costantin-vodă, domnul muntenescu, să vie cu
d omnia aicea în Moldova. Şi / cum i-au vinit 169 acea veste, cum au şi triimis 17 0
î n grabă pre I anache-aga în Ţara Muntenească, ca să apuce scaonul şi banii
hîrtiilor, înţălegîndu că au fost scos acolo hîrtii pre ţară. Şi 17 1 n-au mai
aşteptat ca să-i vie turcu agă de la Poartă, precum au aşteptat văru-său p . 31 7
Costantin-vodă. Şi rămăşiţele de aici au început a le strînge tare, iară beje
narilor le-au dat voie să să ducă iară Ia urmă. la Focşani. Decii bieţii oameni,
săracii, cum au auzit acea voie, cum au şi purces carii cum au putut, unii
numai cu croşna şi cu copiii în braţe, ca vai de ei. Şi mult 172 blăstăm şi Ia
crămi vărsa asupra acelui Ianache aga, ce le f ăcusă acea strămutare şi asupra
celor ce ar fi dat acel sfat ca să le facă acea strămutare de la locurile lor. Şi
cum 173 au agiunsu la margine, nemică n-au zăbăvit, ce au şi trecut în Ţara
1�3 �i folos* fi 1 54 acel / acest * * În ed . Iorda n (p . 315 - 31 6 ) u rmează intercalat textul
de la f. 21 7 a ms. nostru, care în cop ia lui Joasa{ Luca poartă t itlul De a l tele ce
s-au lucrat de p i n ţări streine în dzilele lui Grigorii-vodă, de aceea vom reveni c u
referin!ele l a ed . Iordan l a rîndul coresp unzător m s . nostru 155 aces t / acestaş 1 56 1\Iunte
nea sc. ă / Rumânească 157 tot aşe u mbla, cu vicleşug 158 lazu de J'eliul lui 159 avind gindu
ca să facă l aşii mare, precum au dzis că sînt B ucureş t ii i n Ţara M u n t en easc ă 16 0 ele la
6 dzile a l u i dechevri s-au începu t 16 1 tot cu omăt 162 la / în 163 fina ţele / nătre t ele 16 � şi
c i te / sau 1 85 în 13 dzile 166 sosi t-au/ au şi sosi t 167 la 16 8 '.\In n tenească/ Rum ânească 169 vini l /
nemerit 170 triimis / răpedzit 17 1 şi / tot pentru lăcomie 172 şi mu lt / boga t 173 cum / c i t
189
l\luntrnc'ască c ;\ Grigorii-uodă înadinsu îi slobozisă, ca să treacă în ţ.a rn
1'4,
lui, văzindu C'<l să duce şi rl acolo domnu. Şi au pus ş i caimacami în l aşi,

anume pre Costantin Costachi vei logofăt şi pre Costantin Rusăt vei vornicu,
socrul lui Costant in-vod ă. Şi încă turcul cape{.!,i-başe de la Poartă tot nu v i n isă,
n ici la Grigorii-vodă, nici la Costantin-vodă li5. Ce s-au can grăbit Grigorii
uodă atun cea dr au triim is pre lanach r aga pănă a n u vin i capet;i-başe, cum să
f. 2 1 6 timp/asă şi li dnd au fost îmbrăcat caftan dP domn ie Ruţucachii, iar au scos
cuvîn t că rstr ma:.if şi îndrmna prP boieri să fugă în Ţara Cngurească . .)'i la
o vrem P ca aceea fiind Poarta turb urată Pra să să pă:.ască să n u scoată cuvi n t
că este m a:.il, că n u - 1: rra toţi prirtin i. Şi sîngur Grigorii-vodă mai pre urmă
s-au că it pmtru că au scos cuvin tu că este mazil, pentru că de m ulte ori să timplă
cu graba şi oam rn ii cri mari şi in ţălrpţi de să greşescu .
43 l ară cind au fost în liG şepte zile, la săptămîna, sosit-au şi capegilar
chihaies împărătescu 177 de la Tarigrad, cu caftan, la Grigorii-vodă, să margă
să fie domnu în Tara �fontenească l is şi Costantin-vodă, domnul muntenescu,
să vie aicea în I i E a :\loldova, să fie domnu. Decii Grigorii-vodă i-au ieşit înainte
cu alai si cu toti boierii 1i9 si intimpinîndu-să 1 80 au vi nit pănă la Iasi si au cetit
fermanu'l în di�·an şi i-au 'p us caftanul în spate. lnsă boierii n-a� �ărsu să- i
sărute mina, nefiindu domnu aicea în Moldova, ce numai cătră turcu s-au
inchinat, după ce au 18 1 cetit fermanul. Şi ieşind Grigorii-vodă din divan,
au întrat în casăle dinlăuntru dimpreună cu capegi-başe, turcul, şi acolo
s-au impreonat şi boierii cei mari cu turcul, mulţămind împărăţiii.
44 l ară a triia zi Grigorii-vodă au pornit pre I capegi-başe, turcul, şt cu
p . 318 tot agărlîcul ce au fost mai greu pre Bîrlad iar Grigorii-vodă luni, în doao
::.âci şi trii dP ::. ilr a lu i ap ril i r , în zioa de svetii Gheorghii s-au pornit din
l aşi pre la Tirgul Frumos, pre Siretiu , cu de toate crle ce i-au trebuit pre
la toate conacele, pănă la Focşani, şi au trecut în ceea parte la gazdă, în
casăle căp ităneşti .
45 Aşijderea şi Costantin-vodă s-au rădicat din Bucureşti şi viindu până .
la Focşan i au trecut în ceasta parte, în 1 82 gazdă la mănăstirP la Precista,
carra estr de tată-său Nicolae-vodă z idită, luni 183, aprilie în triizăci de zile.
46 Iară doamna Roxandra, muma lui Grigorii-vodă, au m ărsu în gazdă
osăbi la 184 m ănăstire la svetii Ioan a soeru-său 185, lui Grigoraşco Ghica-vodă
b ătrînul. Decii Costantin-vodă au m ărsu de s-au împreonat cu m ătuşe-sa 186
doamna Roxandra. Aşij derea şi Grigorii-vodă, ştiindu de Costantin-vodă,
au m ărsu şi el la gazda maică-sa, şi acolo s-au împreonat domnii amîndoi.
Apoi a doa zi au mărsu şi unul la altul, de au vorovit ce le-au trebuit, de
toate. Apoi au făcut şi divanuri 187 cineş în ţara lui şi 188 gioi, în zioa de I spas,
f. 2 1 'i mai în trii zile, au purces cineş cătră // scaonul său 1 89• Domnit-au Grigmii
vod ă Ţara l\Ioldovii in domn ia din tă i şese ani şi şepte luni.
m �Iu n tenească / Rum ânească 1; 5 lueru d e m ira t p e n t ru Grigorie-vodă, om(1 gralmic:

la socoteala lui, a-ş scorni singur in ţ ară că n u - i domnu . :\"u să teme că-ş va . a d uce vro
primejdie capului său şi ţ ării, fiin d el impizmului t ş i cu tăt-arîi . Ce aceste aduce ce gra b ă
şi mîndreţele ! 176 rind au fost in / după ce-au trecut 1 77 împărătescu / a împăra tulu i 178
::\Juntenească I Rum ânească m a in / la 179 la \'alea A dincă 18 0 întimpinîndu-să I împreu nîn
du-să acolo 18 1 i- 182 în / la 183 luni / t ot i n tr-o dzi luni 18� o 185 a 186 cu 167 d ivanuri / d ivan
m şi / apoi 1 69 scaonul său / scaonu - ş
190
DE A L TELE CE S-A U L UCRA T DE PIN TĂ RI S TREINE
lN DZILELE L UI GRIGORll- VODĂ
Pănă 19 0 în al şesele(a) an al domniii dintăi a lui Grigorii-vodă, în Ţara 47

�loscului au fost 19 1 pace şi au stăpînit 19 2 pre acea vreme samoderjavie, adecă p . 31 5
sîngură stăpînirea împărăţiii o nepoată de frate a lui Petr Alexievici împărat,
pre anume Anna, fiica lui Ioan împărat.
Despre leşi iarăşi pace era. Siliia Avgust crai, pănă era viu, văzindu-să 48
bă1rin, ca să-i coronească Ieşii ficiorul, să fie craiu în locul lui. Ce leşii n-au
priimit, măcară că multe giuruinţe le adeveriia craiul leşilor, dar domn ii
lcşrşti şi ţara n-au vrut să priimască n icidecum. Murit-au şi cîţiva domni le
şeşti intru aceşti şese ani a domniii lui Grigorii-vodă, tot capetile cele ves-
tite şi tuspatru h atmanii leşeşti anume Adam Sinavschii hatman corunnii şi alţii.
Decii craiul 193 , dacă au văzut că nu priimăscu leşii să-i coronească ficiorul 194,
nici el n-au vrut să puie hatmani şi au şezut 195 oastea Ieşască fără de hat
mani, numai un reimen / tar era p us c:ţe purta 196 de grij e oştilor, pre anume
Poniatovschii 197 • Iar tot pre aceea vreme, în anii 198 de la facerea lumii 7241 199
<lechemvrii în doaozăci şi trii de zile, murit-au şi acest vestit craiu leşescu,
a nume Avgust 2 00, şi l-au îngropat cu mare cinste.
Trecut-au şi un sol mare leşescu la Poartă, dar nu prin Iaşi, ce de 4 9
la Hotin au mărsu drept pe Prut. Şi i-au triimis Grigorii-vodă conac şi boieri
î ntru întimpinare-i la Ţuţora, dzicîndu acel sol că merge pentru întemeiatu l
păcii la Poartă, fiindu împărăţia noao. Şi numai preste iarnă au zăbăvit,
iară de primăvară iar s-au intorsu înapoi şi iar pre Prut au mărsu. Şi i-au
triimis Grigorii-vodă conac cu Sandul Sturze hatmanul, n umai cîndu s-au
întorsu solul atuncea 201 murisă craiul.
Despre persi, împărăţia Ţarigradului tot încă avea 2 02 oaste, pre aceli 50
vremi, pentru nişte 2 03 tîrguri cetăţi ce le luasă mai înainte vreme turcii de
la persi, cîndu să bătea persii cu Merfeiz, iar apoi persii 2 04 de Merfeiz s-au
mîntuit şi cu moscalii s-au fost împăcat, iar cu turcii încă tot nu să aşezasă 2 05 • p . 31 6
Iar altele 2 06 ce să vor mai lucra 2 07, vreme(a) viitoare va arăta *. p . 318
Era acest domnu Grigorii-vodă la stat can micu şi supţire, la faţă 5 1
uscat 2 08 şi să arăta prea harnic, // bun şi vrednicu, milostiv şi răbdătoriu, f . 2 1 8
dar era ş i can grabnic la mîn ie dar apoi curundu să întorcea. Şi în viaţa lui
era tot în primblări şi tot cu mese mari şi cu cîntări hagimeşti şi cu feliuri de
feliuri de muzici în toate dzilele, pre de avea vreo treabă mare, să nu iasă
la eimpu, ca să facă veselii cu naiuri şi cu cîntece hagimeşti şi cu mulţi pei
livani 2 09 • Şi pre boierii cei mari îi poftiia totdeauna să fie cu dînsul la prim-
blări şi dacă ieşie la cîmpu era 2o9a foarte lascav şi darnicu 2 1 0•
19 0 acmu 191
au fos t / e.> te 192 au s tăplni t,, / ţ ine 193 încă 1 9 4 ln locul lui 195 au şezu t /
�edP şi acmu 196 p ur ta / poartă 197 Ponia tovschii / Ponitovsch i i 196 anii / cursul anilor
l 9J l n luna lui 200 în tirgu în Varşavă. Ce s-a mai face, va arăta vremea viitoare 2 0 1 a
tu ncea / acmu 202 avea / au 2 03 nişte / acele 204 iar apoi persii / acmu Persul 205 să
aşezasă / s-au aşădzat 2 06 iar al tele / ce toate 207 de acmu înainte * A ici se încheie
intercalarea, care în ed. Iordan precede pasajelor de la p . 3 1 6 - 31 8 209 numai era cu toane,
a t i l a cit la u nele 2 09 măscărici 2o9a pre 2 1 0 iară pre u ne locuri i să arăta lucrurile de blăs
tămăciune. Că să p otrivie u nor boieri, sfetnici ai lui, cari-i ave, :2 greci şi un mold ovan,
anume Costantin Psiolii hatman şi c u fiiu-seu Enache aga, lazi de neamul lor, oameni
tirani şi curvari, iar din moldoveni ave pre Sandu! S turdze hatmanul, omu viclean şi lnchis
la inima lui şi lacom. Ace3ta îndemna pre li ( p . 3 1 9 ) Grigorie-vodă t o t la lua t , şi pre t o ţ
191
52 lară cîndu u in isă dr la ]'ari:;rad dintă i rra oamm ilor can greu la dina-
n 11ri la giudPCă{i pen tru di n u în ţăfrgm b in e timba nwldovenl'ască , i0;ră da r:â.
.
a u înnr'ilal limba 111oldovrn rască bin r, s-au îndrrplal ş i le era oam rn ilor mai
lesn e ta' divan uri la !.{iudcrăti.
53 Iară cînd au t1'.ecut G�igorii-vodă din Moldova în Ti-l ra Munteneasc:'l 2 1 1
p 321 prr mulţi feciori d e boieri * au luat c u dînsul d e i-au d us la n1 1.1.nteni, dzi �·indu
.
ci'i-i sint 2 1 2 dragi moldovenii si va să-s facă pomană cu dîns i i, că aud::,1să că
ş i moşu-să u Grigoraşro-vodă rî;1du au fost domn u în Ţara ftf un lcn ească incă
au fost luat ficiori de boieri din Moldova, de au fosl prin oşti r:u dînsul. l'Uln
să pom en eşte că a u fost Can tem ir-vodă ceauş spătărescu şi alţii.
21a
54 Iară acum lăsîncl istorie lui Grigorii-vodă, vinim cu rîndul la i"torie
lui Costantin-vodă ce au vinit la noi dom n u în l\foldova. /
b oieri i m ol d ov e n i i i si"trii.l' i e ş i - i de p ii. r la el e d L r i"t m i la d o m neasl'ft , ( ' U s ă fie n u m a i e l

fru n t e !;'i d e ! ' i ns l e . C a re fa p l t:> a S t u r d z i i . l rel' i nd u - i - să I a ( ; rigorie - v o d {t , m u l l e b11 11 ;H f1 \ i
a d o m n ul u i i n l 1 1 ncl'a ş i I c s t rica . S t insese m a z i l i i ş i ţara ş i m ă n f1s l i r i l e d e t o l , c u o b il'Piele
c e gi'tsisil. i n ţară. Sl'oasr1 d e al \ i d o m n i , mai n a i n Le . de d l nsul . Ş i ace i<' d o m n i , d t:> le şi
scorn isr1 . Ie ţ i n e r i l e u n a n , d o i !;'i I e p r1răs i e . Iar Gr1gorie-vodă, a l' l i n d u - Ie în ţ a rr1 . l oa l e
I e gr<'\ m i1rlisft I a u n locu . Ş i sco t e v i1r ăr i l , hlr l i i grele, vădrări L , dese t i n ă , cive r L u r i rn a rP .
Î n t r- 1 1 1 1 a n a u sms � i p rP ţ igan i h i r l i i grt:> l e . Scos-au o d a L[t ş i pre preop u n b i r , c e - i d z i c e
m u care. d e agi u n ge p e p reo t , ci t de sărac, t r e i gal b e n i i a r pre ! ' e i m a i fru r. t � ş i 8 gal
b e n i i - a u agiuru . D e n t ru care n 1 1 p u \i n blăs l ăm i - a u rămas . Şi nem ăru i rftdi(' ă lu ră nu l'ăce. 1
Lua s u m e mare el e b<rni în t o ţ i a n i i d o m n i i l u i de Ia săraca de ţar[1, ca Ia 1 . 5 0 0 şi m a i
b i ne p u n gi de b a n i p r r a n , d e au rămas ma z i l i i ş i ţ a r a s t î nşi el e n sfa t u l aces l o r t re i b o i e r i .
i n t r- u n r i n d i e r l as ă C: rigorie-v o(H't p r e m a z i l i ş i p r e mănăstiri d e daj de şi a 1 1 Î r l \'it
ţ a l JH'e S l u r d z e s r1 fa!'ft isp isocu de î n l i't ri l u ră . I a r S l u r d z i i n e plăcî n d u - i a1'eastr1 rn i l i'"1 de
ier t area mazil ilor, ca u n Iarom de f i re au f [1cu t u n isp isocu şi au p11s n u m a i gi u m ;H a l e
d e m a z i l i . iar p e gi 1 1 m ;H a t P i - au d a t I a \ ărănie, p e n tru ca sr1 facă \'l'a j b ii. î n ma z i l i . Ş i
aşe l' U a!'es l m i j locu fădnd naj b r1 i n t re m a z i l i , s - a u m în i e l GrigoriP- Y o d ă ş i a 1 1 1· 1 1 p t u
isp isoc u l . Ş i au i n t u ne!' a t S l t r r d z e această b u n ă fa p t ă ş i m i l ă dom nească asu p ra m a z i
l i lor. c a sa n u s-indreptedze, s ă f i e t o l săraci , s [1 p o a l ă a I e c u p r i n d e m oş i i le ş i 0 1 · i n P l e
ş i a p u ne n u m e rr111 d o m nu l u i . Ş i a ş e i i s l' ătu i e ş i - I p u l ' l a e i , c ă c u i s ă căde s ă e l e d i i
l u a , ş i r u i să c ă d c s ă - i i e i e!U i i d a .
E r a acestu d o m n u ş i c u rvar. �Iu i t e ţ i i tori fete m a r i ţ i n e ş i a p o i l e î n d z ăst ra :;oi l e
m ări t a . cu h a i n e . c u o d oară, c a p r e n iş l e f e l e d e b oi e r . N u m a i n u s it ames teca la re l e
d e casă mare, c e d e căpe t en i i m a i d e gios. // ( p . 3 2 0 ) Ş i ave d o a m n ă ş i cuc o n i , ş i n u s ă r 1 1 � i na ,
d e - ş făc e c a s a d e ocarr1 , u n om m are c a acest a . Prec u m u ş i oamen i i l u i , Cos t a n ti n h a l m a n
c u f i i u -seu E nache aga, aşij dere făce. i n c i1 ş i m a i m u l t e . Ş i a l ţ i greci a l u i . t oţ i . Ş i I a t oa t e
e r a desfri n a t. C u r t e a l u i p o f t i e s ă f i e t o tu î m brăc a t ă . P r e n i m e d i n b o ieri s ă n u - i : l l l d z ă
j ăl u i n d u -sr1 c ă - i scăpa t sau olecăi n d u - si'"1 s ă s i n t t im purile grele ş i n u s - a u făc u t roa d e le,
c ă s it foa r t e m i n i e , ş i I a m i n i e era foarte gra b n icu . Şi n ic i sfe t n i c i i l u i n u - i î n d r ăz n ie , !' i n d u
e r a m ln i os . D ară sr1 î n t orce c u ru n d u .
L a g i u d ec a t ă l i păre c ă giudecă foarte b i n e , ş i c u m u - i păre. aşe răm i n e . Ş i p re 1 1 rm [1 ,
d e ş i w d e c ă au greşi t , n u i n t orce, c e aşe, d in d u car te d e rămas, rrtmlne, c i t d e i a o
\Teme p i'1 răsisă oame n i i a m a i v e n i Ia D iva n . D e era vre u n ţ ăra n i n greu i e l Ia b i r. n u - l
m a i scr1 d e , ce a ş e d a p rt n - is t ov i e t o t ce a v e . D a s u m e mare d e b a n i Ia Poar l i'1 ş i t u r1 · i l o r
agi c e v i n i e d e I a Poarl <"t cu t reb i . C ă r u i a e r a si'1 - i d e o pu ngă d e b a n i ii d a r i ne i . :;; Pse,
to l !'a să-I l a u d e I a P oar t ă . i ar d e săra c i i ţ ăr i i n u - i era m i l ă . De să cl i n t i e p ă n - .Jară
den t irp:u sau p;i. n ' l a vreu n b o i er, tot cu căru ţa cea d e cu părie clupa d i nsul . C ă preste
t o t ceasul b e ori v i n ru pel i n ori v u t c ă . Şi î ncotro merge, tol r n gloa t ă , ea d oao, t re i su t e
d e sluj i tori. ş i a l ţ. i i s ;i. f i e cu <l i nsul . Cu puşca d a p r e b i n e . Grec i mul ţ i a d usese î n \ a ră,
de m i nca lefe t o t d i n v is t e r i e . Ş i c i t e d i regători i la m a rgine, tot grec i i le ţ i ne.. iar boierii
de ţ ar ă era numai c u n u mele, 6 1 I a nemică nu-i mai î n l reb a . Numai ('li sfatul acelor
trei b o i e r i , ce vre Sit facă fftce. D ar ave ş i trecere mare I a Poartă, cit pre turc i i halgii
d i n ţară foar te- i î n frînasă, ş i s ă leme d e <linsul, de n u p u te face z a p t o a m e n i l o r î n t ru
n e mica . Pociu d z ice că Grigorie- v o d ă , precu m u - i era firea, de-ar fi a v u t n iscai oamen i
cu frica l u i D u m n e d zeu pre l ingă d lnsul sfe t n i c i , ar fi fost de m irare şi de p o m e n ire Gri
gori e - v o d ă în d o m n i i cei de fru n t e ş i d e laudă, iar nu cu cei de hulă 2 1 1 �I u n te n ească /
R u m a neasc ă * d e n mold oven i 2 1 2 61- i s i n t / c ă i s u 213 C e v a mai face, vremea viitoare v a ară l a .
192
* D OMNIA DIN TĂI A LUI C O STANTIN-V ODl 1
MAVROC ORDAT, ÎN ANII 2 7 241, MAI 7
După ce au purces Costantin-vodă de la Focşani, vm1t-au toată boie- l

rimea şi mazilii Ţărîi Moldavii împreună cu dînsul din conac în conac , cu
pace şi cu cinste şi cu multă gloată. Şi agiungindu aproape de scaon, ieşi
tu-i-au înainte caimacamii şi cu toţi boierii şi 3 cu mulţi 4 orăşeni 5 şi 6 s-au
împreonat după obicei, aducîndu-l cu frumoasă politie pănă la 1 aşi la svetii
Nicolae, unde l-au întimpinat 7 Antonie mitropolitu l ţărîi şi cu alţi episcopi
şi cu tot clirosul bisericii. Şi întrînd în biserică, l-au blagoslovit spre domnia
Moldavii, şi ieşindu din biserică cu tot senatul, au întrat în curţile domne�ti
si' au sezut în scaonul domnescu.
l�ră a triia zi, după ce s-au aşezat la8 scaon, boierit-au pre aceşti boieri 2
carii scrie 9 mai gios. Pus-au pre Costantin Costachi 1 0 iarăş vel logofăt, pre
Sandul Sturze, ce fusese 11 hatman, l-au pus vornic mare de Ţara de Gios,
pre I ordachi Cantacozino 1 2 Deleanul vei vornic de Ţara de Sus, pre Costantin
Rusăt 13, ce era socru domnului, lui Costantin-vodă, l-au pus hatman, pre
Mihălachi Rusăt, ce era văr primare cu domnul, l-au pus postelnic mare, p . 322
pre Andrieş Rusăt spătar mare, pre Iordachi Cantacozino 14 Păşcanul // f.219
ban mare, pre Iordachi Rusăt Celebiul păharnic mare, pre Toader Păladii
vei vist(iernic) 15, pre Ion Bogdan vei stolnic 16 • Şi aşezindu-să aceste boierii,
lăsat-au domnul vistierie şi chivernisala ţării în sama boierilor, să chiverni-
sască ei precum vor şti rînduielele 17 ţării, după obiceiul vechiu, precum
au fost mai de demult 18 , nu precum era la Grigorii-vodă, să chivernisască
numai 19 unul, doi, un moldovan şi un grec ; dar numai n-au ţinut mult.
Atuncea la domnie noao, la banii steagului au scos hirtii 2 0 fără de 3
năpăşti, iar pre urmă 2 1 au scos civerturi 22• Iar la divanuri 23 giudPca foarte
bine şi drept şi cunoştea prP boiPrii carii vrea să umble cu făţărie, să facă strim
bătăţi şi nu le întra în voie. Iar atuncea nu să ştie din ce pricină şi dintr-a
cui îndemnare au stricat 24 ob iceiul şi legătura 25 ce făcusă Grigorii 26-vodă 27
d e da 28 boierii şi mănăstirile de 29 dzece stupi un leu, iar în tru aer[ an dintăi
al domn iii lui Costantin-vodă au dat3 0 ţilrăneşte3 1 • Ş i s-au tîmplat de s- a u făcu t
* Ca p . X X I I I 1 fiinl l u i l'\el'nlai-vodă 2 în anii / vlrat J 3 sl ujitorii şi 4 mul \ i / al \ i 5 l oc m a

l a Valea Adîncă 6 şi / d e 7 c h i r 8 la / î n 9 scrie / sniu 1 0 logot n l 1 1 rusese / e r a 12 Can tarn
zino / Ca tac uz ino 13 vornicul 1 4 Cantacozino / Ca t ac11 z i n o 1• şi 16 pre (n otă in < d . Jordan :
„.
loc gol în man u5crise) feciorul lui I ordache sulgeriul, vel - rnm is. ;\('eş l e era boierii l u i Cos
lan t i n-vodă dintăi. Î nsă nu toţi după orinduiala lor, !'Um să !'ăde, s-au pus. 1 · e mai mu l ţ i
după mită. F'iind dom nul tinăr ş i neşti ind rindul \ ării, au apucat u n i i cu dări I a musaipi
1 7 rînduielele / nevoile 18 de demul t / intăiu 19 Sanctul S tnrd ze cn doi gre!' i, cc au lăsat
în sama tu turor. Ce pre ci l a ţine va arăta vremea vii toare . Veni t-an şi c·n acest domnu
şi mai mulţi greci decit Ia Grigorie-vodă 2 0 au srns hirtii / g[tsindu boierii hirliile ga t a
d e l a Grigorie-vodă, scos-au hirlii fru nte d e 4 ughi, mijlocul d e 3 ughi şi d e :l , coada
d e un u gh i 2 1 pre urmă / apoi după aceasta 22 pre ţară 23 oricu m să păre c[i să pricepi
mai bini decî t Gligori-vodă a giudera, să ispi t e să să pui şi împotriva boierilor, u n de
socote că giudecă strîmbu boieri i . Şi-n toate dimeneţile ave obicei de chema boierii di le
da cafe, şi nu numai celor cu boierii mari, ce şi la o samă di boieri mazili. Cari au
fost boieri mari îi chema di Ie da cafe, Ie arăta polilicfi di cinsle mari. Dară aşe, în sc urt;'\
vremi, piste 2, 3 luni, şi născu zavistie şi lăcom ie, după cum îi obiC'eiul lumii aceş tie. C;'\
d i n boierii noştri, din m oldoveni, începură unii a să lipi cu- mbnnătu ri pin tre greei, a arăta
drumu ri şi căli d i răutăţ, cu ce ar lua bani mai mulţi d i n ţară 2 4 au s trica t / şi stricar<l.
i:; şi blăstămul 26 Grigorii / Gligori 27 milă boierilor 28 diselină 29 de / din 30 a u d a t / armu
făcură d i dară 3 1 de dzece stupi 2 2 p o t'ronici şi civerturi pi ţară tolU odată
193
şi stup ii răi întru acel an şi pentru aceasta s-au mîhnit inimile boierilor despre
p . 323 domnie. Şi 3 2 <le iarnă au fost civerturi şi hîrtii, iară de primăvară au fost
pogonărit şi cuniţă 33•
4 Iară mai pre urmă 34 să învrăj biră 34 domnii foarte tare 35 şi 36 umbla
Costantin-vodă 37 să fie iarăş domnu în Ţara Muntenească 38• Iar Grigorii-vodă
simţindu 39 sta ca să nu-l poată scoate şi să agiunsese cu o samă de boieri
din Moldova ca să fugă în Ţara Muntenească .
32 şi/iar di toamnă au scos văcărit şi vădrăritu toLu odată, şi 33 cuni �ă/coniţi, c î Li 8 p o tronici
di vi tă, ca şi văcări tul. Ace3te toa te nevoi î n tr-u n an le-au luat. Şi-ncepu obicei, c a şi la
l f !igori-vodă, de n u mai în treba pre alţi b oieri di ţară. Numai c-un m oldovan şi c u grec i i
să sfătuit\ a n u m i Toadir P[dadi vel-visternic, d i făce cum î i e r a v o i a 34 ş i 35 f i i n d ver i
primari 36 şi / c<\ 37 să scoată pe Gligori-vodă d i n domnie, d i n Ţara Românească 38 să fie
iarăş domnu în Ţara Mun tenească/să margă iar Costantin-vodă în locul l u i Gligorie-vod ă î n Ţara
Hom ânească, şi aice în Moldova să pui p e vără-suu , M ihălach i pos telnicul, domnu în locul lui
3 9 fap tile lui Cos ta n Lin-vodă ce u mbla, silie să scoată p i C osta ntin-vodă şi să p u i p i l\Iihai-vodă
domnu î n locul lui Coslantin-vodă. Că M ihai-vodă, după ce i s-au plinit u n an, l-au
Sl'03 din surgu nic. Şide în 'farigrad la casa lui. Numai el nu să p re t răge î n Moldova, văd
zind c 1 srt sfădesc dom nii am indoi, socotindu ca doară a apuca domnia în Ţara R o m â
nească. Vai de aces te :2 ţări creştine, cu aceş ti domni s trăin i ! Ce d i amar d i bani dau
pentru vrăj bi le ccli ticăite a loru ! Pălad i Toa diru vel-visternic, fiind nepot l u i Mihai
vodă şi cu a t i te rud i , îi p ăre b ine d i acest i vorbi că sin t î ntre domni şi m a i mult î n
demna la j acuri şi la vrăj b i . Făcîn du-să prietin domnului, şi nicunoscîndu-1, d o m nu l gîndie
că-i es Li prietin. Dar elll al tele socote în inim1 lui, ca doar s-ar spargi ţara şi să s-audă
l a Poartă, să-ş d e d omnul în cap, să vii Mihai-vodă domnu, fiindu-i u nc h i u . Şi era cu
doă feţi, arătindu-să cătră b oieri că-s vinovaţi gre c i i .
G recii, p răcum s - a u scris că e r a m u l ţ i , e i t o a t i b oieriile şi pircălăbie\e şi vămăşiile
celi di p i m argini, cu agonisit, tot ei le cuprinsesă de le-au luat, iar b oierii di ţară n u
p u t e încăpe l a n imică. Ş i toţi ave lefi m'lri d e l a visterii, ş i v o dzeci ţii tori m ăritati a
tălini-său , b ărbaţii l o r lot cu lefe şi cu b oierii. E ra aşij dere u n ( p . 3 2 4 ) // frate a lui, a nu m i
I a ncu! beizade, cu m1ri c heltu ială, că ave cite 1 0, 1 5 lei leafă pe dzî, fără a l teli. Şi maş
tehă-sa iarăşi cu m 1ri c hel t u ială, că ave gre casă, cu multi roabi, di li îmbrăca ş i l i
m :lrita, t o t cu c heltuiala ţ ării, şi osăbit şi leafă p e d z i 1 5 lei.
Ş i t impllndu-să d e era vrajbă în tre leşi cu m oscalii, vine mulţi turci l a H ot i n ş i
la domnu, şi tu turor le da daru ri c i t n u li să căde, ori cu treabă, ori fără treabă. Măcar
că şi G rigorie-vodă da la tu rci mult şi făcusă ob iceu mul t, nu ca alţi domni, el d a m a i
inainte, iar ac� >ta da îndoitu d i cum da Gligorie-vodă, cari D umnedzău ştii ce d i greu
e ra pi ţară, tot c1 să- l lau de turcii la Poar tă, că-i b u nii, ca s-apuci iarăşi domnia l a m u n
teni .
Mii dinainti vremi, alţi dom ni, cind vinie u n agă p re mari, di- i d a u n povodnicu
şi o p u ngă de bJ.ni, mult doă, iar la ceielanţi m 1 i di gios le da c i te u n p ostav, şi u n or a
şi citi u n aclal, şi al tora cite o sută de l e i , citi o su tă cindzăci. Iar mulţi bani d a numa i
c1ri vine cu treabl la <linsul, iar care t rece, n u le da n imic. Şi b oierii m oldoveni tot
deauna m�rga la Poartă, di j ăluie nevoile şi lua sama capichihăilor, şi nu să făce n ic i
a p a tra parte c heltuială c i t să face acm u .
Agiu n3-au o:>in::iă p e biata Moldavă, c ă t o t le dzîce că nu să m a i satură d i d o m n i ,
ia1· acmu, d e c i n 1 a u s tătut domni s trăini, l e agiu nge, d e nu l i vine şi altu amaru şi m a i
cumplitu. '.\1" u m 1 i cum a h i m ila l u i D u m nedzău , la a t i ta au rămas, iar altă p u tinţă n u
mai e 5 t i , c ă b o ierii l a Poartă n u vor să margă, c ă nu-i lasă d o m n i i . Capichihăile fiind
greci, cit dz icu c-an c heltui t , a tita le dau, ş i n-ari gură ciniva să l i dz ică ceva sau să l i
ie s1m1, ce d z icu c ă suti d i p u ngi şi m i i a u cheltuitu. Turcii ce vinii, tot belacoasă, ceasor
n ici di aur, fuzii, cai cu şeii, cu rafturi, suti de lei, m i i de ( p . 3 2 5 ) // ughi le dau. 1 700 -
1 800 de p u ngi de bani să ieu din ţară acmu, iar mai înain ti, la domnii trecuţi, m a i
m ul tu d i 4 0 0 - 500 p u ngi n u să l u a . Şi as tfel d i ţară era, î n temiie tă, n u ca acmu . Oh, oh,
o h ! vai, vai, vai d i ţară ! Ce vremi cu mplite a u agiunsu ş i l a ce cumpănă au cădzu t !
D oar D u mnedzău d i a faci milă, p recum au făc u t cu izrailitenii, cu Moisei p rorocu, de-au
d ispica t Marea Roşie. Aşe să facă şi cu tini, săracă ţară ! La ce obiceiuri ai agiunsu, ca
să sca p i d i ntr-aceste obiceiuri spurca t i !
194
Iară Costantin vodă, oblicindu aceasta, a u lăsat toate lucrurile pre voia 5
boierilor, să facă cum or vrea ei, şi- i I lăsa şi la giudecăţi de giudeca precum
socotiia ci, dup ă voia lor îi lăsa, ca să nu fugă la Grigorii-vodă în Ţara Mun
tenească, pănă au apucat de ş-au aşezat trebile, de au luat iarăş domnia Ţării
.lfunteneşti. I ar nevoi au fost can multe, pentru că gîndul lui Costan tin-vodă
era ca să m argă în Ţara Muntenească.
* Acest domnu Costantin-vodă era om 40 bun, blînd, mesPle lui era 6
cinst ite. Cazne, b ătăi răle, morţi groznicc la oameni nu s-au făcut 4 1 în dzildc p . 326
lu i. Mult îi era dragă învăţătura şi respundenţia 4 2, din toate ţările streine
poftiia să aibă, pre silitor spre veşti, ca să ştie ce să face printr-alte ţări 43 • p . .127
Ş i pre boieri foarte îi cinstiia, iar ciocoii n-au avut trecere în dzilele lu i.
Aşijderea au făcut testament boierilor, mazililor şi mănăstirilor şi preo- 7
ţ ilor de ţară de le-au rădicat dajde, să nu dea nemică dăjdi. Şi au început p . 32 5
a arăta 44 dragoste şi milă cătră mazili şi le 45 rădica cite ceva şi din văcă-
rit. socotindu 46 ca să nu fugă în Ţara Muntenească, la Grigorii 4i -vodă. Iar
Grigorii 48-vodă tot triimitea la boieri 49 în Moldova de-i chie1J1a 50 în Ţara
Muntenească, ca să dea pricină că să sparge ţara şi fuge, ca să mazilească
pe Costa ntin- vodă din Moldova.
I ară Costantin-vodă oblicindu de aceste lucruri au 5 1 lăsat pre boieri 8
in voia lor la toate şi să făcea a nu-i videa, ca să nu fie vreo pricină să fugă
in Ţara 11 Muntenească, precum mai sus s-au scris. Şi s-au agiunsu Costan- f. 2 2 0
tin-vodă cu toate capetile 52 turci de pre Dunăre, de au pîrît pre Grigorii-
Yodă la Poartă p entru cîşle, odăile lor, cc le strica Grigorii-vodă di pe hotarul
Ţării Munteneşti. Şi atuncea fiindu un vezir nou, pre anume Ismail 53-paşe
şi neavîndu trecere la Poartă, au isprăvit musaipii cei împărăteşt i dinlăuntru
iarăşi domnia lui Costantin-vodă, să margă să fie domn u in Tara Munte-
nească 54• p . 32 6
Iară 55 Grigorii-vodă 56 au vinit cu a doa domn ie din Ţara 11'/ untenească 9
iarăş în Moldova. Şi pănă a să aşeza domnii în scaone, s-au schimbat şi
acel Yezir Ismail-pa,şe şi au pus împărăţia vczir pre silihtariul. Decii, aşezindu-să
domnii pre la scaoneli lor 57, au şi început a să sfădi 58 în vedeală, c ă Cos
tantin-vodă, cum i-au vinit veste să margă să fie domnu în 59 Ţara Munte
n ească, cum au şi 00 triim is la Hotin, de au adus un cadiu la laşi şi ş-au făcut
Domnul încă, după ee s-au crun tat î n l r-aeesti lucruri eari am po meni lu mai sus,
�i uşile ş-au i ncuiet, şi h irea şi D ivanurile ş-au fehimba t în tr-altu l e i .
I ară l a a l d oile şi a l triile an a dom niii l u i Costa n t i n- v c d ă �eo t e c i l i :.! v ueări turi
pe t o t anul ş i hirtii ş i şverturi mulţ.ime. l\"umai disetina pi boieri iar[1şi au lăsa t - o mai
p i urmă să hie d i n d zeci u n leu, precu m era şi l a Gl:gorie-vod;1 . * A crst pa ragraf {u) e�te
intercalat in ed. Jordan după o pagină mai departe 40 om / un om pre mie de sta l , şi l flp
tură proastă, ş i cău tătura incru ci�a t ă, ş i vorba lui ii;eca l t1 . Dar l a hire era nal t , cu m în
d rie vre să s-arete, d a r era ş i cm ilenic 4 1 s-au fucu t / făce, niei l a singe nu era lac o m .
ş i răbdător mul t • 2 1 espundenţia / corăspundeţii .i a ca s ă dobindească numi !<i u d a t l a
Poartă. �linciunile î i era pre drag a l i asculta, numai nu era p r e grabnicu a faci r ă 11 .
Giuruie pre mult u nora şi al tora, dar la mai mulţi nu da dintr-aceli giuruinţă. Era om
di-1 întorce şi alţi i 4 4 şi 4 5 ş i le / ş-a 4 8 socotindu / temindu-să 47 G rigorii / G ligorii 4 8 i a r
G rigorii / că Gligorii 4 9 şi la mazili 5 0 să vii 5 1 început a slăbi pe mazili din dări, şi b oieri
a-i ţine mai bine, pen tru ca să nu fugă, iar pi ţară ce pule, tot lua. Şi t ri im i te Ia
Poartă mulţime di bani, di d a musaipilor împărăteşti 5 2 capetile / că pi ten iile 53 Ismail /
Smail 5 .i c-au dat it.00 pungi 55 p i 56 n-au p u t u t să-l mazilească ce I-au mu tat 57 aşezin
du-să domnii pre la scaoneli lor / după ce s-au a�ădzat î n Ecauni 58 �i a � ă p iri Ia Poartă
u nul pe altul 59 în / la munteni 8 0 păzit de
195
m ărturie 6 1 de la boierii caimacam i şi de la alţi boieri, precum Costantin-vodă
au 62 fost bun �tărîi sii n-au luat ne mică 03 mai m ult decît au fost obiceiul şi birul
ţărîi şi făc�nd1 �iăr u_ rie � e ţa bo ieri � u p u_s de � au .cetit . înaintea . cadiu!u i şi
vă ::. ind cadiul martuna boierilor au facut şi el martune lui Costantm-voda pre
cum au mărturisit boirrii înaintea lui p entru I Costantin-vodă , precum m a i
s u s s-au sens.
10 Iaril Grigorii-vodă viindu p e drum 64, cum au înţăles d e acel lucru 65
s-au mîn iiat şi au scris cu mare scîrbă şi urgie la boierii caimacami 66 şi le-au
poron cit să strîngă pre cîţi bo ieri or găsi în Iaşi şi să margă la cadiu şi să
întoarcă vorba într-alt chip, să pîrască pre Costantin-vodă şi să- l grăiască dr.
ră u , că dr nu vor face aşc, cu capetile vor da samă. Decii să m iera şi boierii
caimacam i şi alţi boieri. ce vor face, că grăisă întăi de bine p e Costantin-vodă
căiră cadiu şi apoi să-l grăiască de rău şi să-l pîrască socotiia cu ce obraz.
Şi sta tare ::.apcii(i) prntru acest lucru : Panaiotachi aga şi Stavro cliuceriul ş i
d::.icra boierilor că careli din boieri n u v a m erge să pîrască pre Costantin-vodă
la turcu la cadiu, îl vor p une în h ieră şi-l vor triimitc înaintea lui Grigorii-vodă .
Drcii bo irrii caimacami au strînsu şi pre alţi boieri şi pre m ulţi din cei proşti
şi au mărsu şi de nevoie la cadiul de au pîrît pre Costantin-vodă şi multe a u
grăit carilr n u l i s-au că::.ut. Iar cadiul au priceput că- l pîrăscu p r e p izmă pre
Costantin -vodă, socotind că va fi cu învăţătura lui Grigorii-vodă şi nem ică
in samă n u lr-au ţinut, n ici au isprăvit nem ică, iar mai pre urmă sosînd ş i
f. 2 2 1 cap egi-başe schimn i-aga a u mărsu boierii cai 11 macami ş i c u alţi boieri împreună
la sch imn i-aga de au jeluit pre Costantin-vodă şi iară în samă nem ică nu le- a u
ţin ut. Aşijderra v init-au poroncă d e l a Grigorii-vodă l a bo ierii caimacami de a u
triim is ţară l a Hotin, c u Costan tin S ilion medeln iceriul, d e a u făcut jalobă
asupra lui Costantin-vodă şi iarăşi nem ică n-au isprăvit. Aşijderea au pîrît ş i
la Tighine, şi la Baba, la sarascheriul 67 că le-au 68 pustiit Costantin-vodă
ţara cu grecii lui, şi i-au j ecuit, şi iarăş nu le-au ţinut în samă nemică 69•
11 I ară capegi-başe careli vinisă întăi să schimbe domnii, după ce a u pur-
crs din Iaşi n-au apucat să margă la Poartă şi 7 0 au vinit alt cape g i-başe7oa
la veziriul cel nou îl şi tîlnindu-să pe dru m cu celalalt capegi-başi ce p urcesese
de la Iaşi, carele vinisă mai înainte de dînsul, l-au pus în hieră şi i-au luat
darurile ce-i didese domnii şi au adus altă înnoire domnilor. Ş i au luat şi
acela 72 capcgi-başe alte pocloane şi era destule 73 conace şi învăluituri î n b ie
tile ţări 71• Şi mutindu-să domnii, n-au vrut să să întimpine ca întăi, ce au
păzit Grigorii-vodă de 7 5 au trecut pe Siretiu în sus la scaon la Iaşi şi Cos
tantin-vodă pre B irlad 76 în gios au trecut în Ţara ll!untenească şi mărgîndu
61
de Ia un cadeu de l l o tin, ce să timplas-a tunre I a l eş, şi 6 2 au / că I e-au 63 de la ţară
6� incoace 60 cum au răpedzit 66 şi caimacanii văzindu aşe, îndat-au răpedzit ţară l a
H o lin 6 7 d e- u plrit Lare p e Cos ta n tin-vodă 68 Ie-au / i - a u 69 iarăş n u Ie-au ţ i n u t î n
samă nemică / n imică n u i-au p u tu t s trka a tu nce. Cari mai p i urmă, vremi viitoare,
s-or scrie la rîndul său 70 şi / ce 7oa de 7 1 di 7 � acela / ace:> ta 73 destule /boga te H b ietile ţări/
bia t a ţară 7• d e / şi 76 într-aceşt i 2 a n i pol ce au fost la Cos tandi n-vodă, bişuguri n-au
fos t n ici în pîne, n ici în stupi, n ici vindzare i n nimic. Şi moarti i n viti încă era,
di mure vi tele, şi văcăritu pe vitele moarte lua. Numai Ia mazilia l u i viile au rodit bini.
(A ici e intercalat paragraful ( 6) la care ne-am referit in nota * anterioară ) .
( p . 3 2 7 ) Aşa soco tescu, acestu domnu d i n-ar h i avu tu această casă gre a t ă tîni-său ,
cu mul ţime de mîncăi, ş i să n u - i hi fost gindul cu p izmă să scoată p i văru-său Grigorie
vodă din Ţara i\Iun tenească, n-ar hi fost a t î ta j ac în ţară, că p e mănăstiri şi pre p o p i
îi iertasă d e daj de, şi s-ar h i p o m e n i t numile l u i în numele domnilor celor buni şi aleş.
Numai zavistia Iăcomiii, p en tru ca să margă iar în Ţara M u ntenească, fiind ace ţară mai
b ogată, şi să-ş izbîndească inimii asupra văru-său, l u i Grigorie-vodă, ş i m u l t îndemnîndu-1
196
în Ţara Muntenească n - au mărm îndată la Bucureşti ce au aşteptat pre capegi
başe p e drum la . . . pentru că vinisă n umai un capegi-başe la amîndoi domnii,
precum mai sus s-au scris. lară capegi-başe după ce au aşezat pre Grigorii-vodă
în scaonul domnescu la laşi, au p urces de au mărsu la Costantin-vodă în Ţara
.Muntenească de l-au aşezat la scaonul său la Bucureşti. Şi au domnit Costan
tin-vodă în domnia dintăi in Moldova doi ani şi şese luni./
CE S-A U L UCRA T PIN TR-A L TE ŢĂRJ S TREINE lN

DZILELE L UI COS TA N TIN- VODĂ _MA VROCORDA T
77 După ce au murit craiul Avgust, stătut-au leşii vreo giumătate de an 1 2

la sfat, pre cine ari socoti să aleagă, să puie craiu. Decii unii alegea dintre p . 32 7
dînşii, din cinci domni să puie pre unul craiu , iar alţii dzicea să aducă pre
Stan islav Lişcinschii 78 de la franţozi, să-l puie craiu, dzicînd - că este socru
craiului franţozescu şi le giuruieşte mulţime de bani domnilor leşeşti şi mul-
ţime de lefe slujitorilor de cîţiva ani trecuţi, care să cheamă leşeşte zasluga.
Socotiia că le v a fi de folos, că le va da 79 agiutoriu Franţozul, de vor sta
împotriva moscalilor şi a nemţilor 80 cînd vor vrea să le strice volnicia şi vor
avea agiutoriu şi pre Turcu, că Turcul este la o legătură cu Franţozul. Iar
de vor pune dintre dînşii, nu vor avea agiutoriu de 8 1 nime şi-i vor strica p. 328
moscalii şi nemţii cîndu nu să vor 82 gîndi ei, şi le vor strica şi volnicia.
I ară 83 la acest sfat, să puie craiu pe Stan islav Lişcinschii 84, era îndem- 1 3
nătoriu Iuzef Potoţchii, starosta Haleţchii, voevoda Chiovschii, fiindu văr
primare cu craiul Stanislav Lişcinschii 84 şi cu tot neamul lui Potoceştii.
lară altă samă de domni leşeşti să agiunsese cu moscalii şi cu nemţii şi si-
lie 85 să puie pre Frideric, ficiorul craiului Avgust. Şi dzicea că dintre dinşii
nu-i bine să fie craiu că sînt săraci şi de vor vrea să să scoale asupra lor
cineva, nu va avea cine le agiuta. // Şi pre Stan islav Lişcinschii 86 iar nu-i f.222
bine să-l puie craiu, că Franţozul este departe şi Moscul 87 şi Neamţul nu
priimeşte, fiindu Lişcinschii prietin Turcului şi vor vini oşti moschiceşti şi
frantozesti si vor face mare stricăciune 88 tării.
, , J ,
Aşijderea şi craiul prusăscu al Brandeburgului agiunsese la leşi şi giu- H

ruia multe m ilioane de ban i domnilor leşeşti şi slujitorilor lefe, ce se dzice ::a
sluga, şi le adeveriia că să va face catolic numai să-l priimască să le fie craiu .
Ş i Ţara lui cea Prusască şi a Brandeburgului să să facă să fie tot una cu
Ţara Leşască. Iar leşii n icidecum n-au priim it socotindu că să va face o monar-
h ie pre(a) mare crăia leşască cu aceste doao ţări, Ţara Leşască şi Ţara Prusască
şi a Brandeburgului şi făcîndu-să monarhie, stăpînire mare, va face craiul
ce-i va fi voia, şi le va strica volnicia.
şi maş t ihă-sa , doamna tătîni-său, şi musaipii l u i fiind mulţi, c�i nu să p o t chevernisi

într-aceas tă ţar[1 a M oldovi i, fiind slabă, ce sta di dzi, di noa p ti asupra l u i numai să
margă în Ţara Muntenească. Şi aşe au rămas cu nemulţămiri dispre Ţara ).Joldovii. Ce
mai pre urmă mergîndu, precum va hi şi aceş t i i ţări, viind la virsta bătrîne ţilor, vremea
viitoare va ară ta. Că mai mulţi domni din buni să fac răi, iar din răi să să facă buni,
puţini să află 77 Să lăsăm d i acmu pre Costantin-vodă ş i să scriem d i celi străine ce s-au
făcut ln 2 ani pol în dzîlile lui 78 Lişcinsch i i / Lişinschii 70 oas te 8 0 nem ţilor / Neamţulu i
6 1 la 8 2 nu
să vor / n-or 83 iară / şi 84 Lişcinschii / Lişinschii 80 siliie / t răge 86 Lişcinschii /
Lişinschii 87 �Ioscul / Moscalul 88 s tricăciune / rău tari
197
15 Decii stînd aşe mult la sfat era şi solul moschicescu şi solul nemţăscu 89
Ja Varşava şi era ş i: oaste l : şa.scă multă strîns � acolo la � arşava . I ară Iu_s ef .
Potoţchii voevoda Chi�w schI ŞI_ cu tot _ n � amul .s� u �otoceştu au scrI_s � re t 8: �nă
.
la craiul franţozăscu ŞI la Stanisla'J Lişcrnschu 0 ŞI l-au adus pre Lişcmschu 9 0

în 9 1 Varsava la scaonul crăiescu şi numai într-o zi nu l-au arătat, iară a doa
zi au si ieşit în vedeală şi au şi început Potoceştii a striga şi a i să închina
lui LiŞcinschii şi a dzice : I „Crai nou, crai nou, crai nou" şi a u început a slo
bo::,i puşcile cele mari şi a striga : „Vivat, 1,1 ivat, vivat !" şi a dzice în trîmb iţe
şi 9 2_ cu toţii au început a i să închina lui Lişcinschii în grabă şi a-l priimi*
eram.
16 Iară solul moschicescu au şi ieşit din Varşava şi au purces asupra Litvii
şi au şi triimis 93 în ţ{rabă la oastea moschicească, că sta oastea gata în Smo
lenţsca, şi îndată au şi trecut oastea de au întrat î n Litva. Iar domnii şi boierii
de 94 Litva au şi început a fugi din Varşav şi a alerga la oastea moschicească
.
si a tinea cu moscalii împotriva craiului Liscinschii 95 •
. .
17 I ară domnii ş i boierii de 96 Ţara L3şască văzind c ă s-au despărţit 97de

dînşii boierii de L itva, s-au şi făcut în trii părţi, că unii alerga la moscali iar
alţii s-au dat 98 în pre(a)jma Hotinului, nedejduindu că le vor vini turci întru
agiutoriu 99, iară o samă de domni leşeşti şi 100 craiul Lişcinschii 101 s-au dus
de au întrat în cet:l.te în Gdanţsca 102 , aşteptîndu să le vie întru agiutoriu
oaste de Ja franţozi 103 • Iară 104 mosc1lii au umplut Ţara L3ş1scă, unii au
întrat în Ţara Leşască de la Smolenţsca, iar alţii 105 de la Chiovu, iar unii
p. 329 de la Riga a u întrat în L itva iar alţii cu vase de Ja M 1re B 1lticum 10 5 ş i s-au
dus la Gdanţsca 1 07 şi mărgîndu l a Gdanţsca 107 s-au tîlnit cu cîteva mii d e
fra.nţozi ş i i-au b ătut m�scalii pre rău pre franţozi, apoi a u m ărsu d zece
m i i de moscali la cetate la Gdanţsca 10 7 şi, apropiindu-să de cetate la poartă,
au şi aprinsu din cetate un lagum şi au perit mai toţi acei moscal i.
18 Iară după aceea văzind moscalii t1băra lor cea mare s-au 1 1 ş i gătit 108
f. 2 2 3 cu temei, oaste întemeiată patruză0i de mii şi au mărsu întinsu Ja Gdanţsca
şi au început a bate cetate(a) cu combarali şi au fărmat cet1tea pre(a ) rău. I ar
cei din cetate s-au spăriat, socotindu că nu vor putea să ţie cet atea, ce le-au
căutat numai a face ponturi de pace să să închine 1 09 şi cu multă d are 1 10
pentru oştile moschiceşti ce perise. 1 n�ă şi do:nnii leşeşti c arii era î n c etate 1 1 1
s ă n u aibă nici o nevoie despre moscali ş i s ă m argă s ă s ă închine craiului
Frideric. Şi cu această tocmală au şi deşchis porţile cetăţii şi au întrat m os
calii în cetatea Gdanţsca.
19 I ară craiul Lişcinschii 1 1 2 mai în1inte, c indu să b ătea de era cetatea
Gdanţsca încungiurată de moscali, au făcut meşterşug cu un păscariu că a u
m ărsu acel păscariu cu peşte la 1 13 gheneralul L eisu, carele era mai mare
preste 114 oştile moschiceşti, şi ş-au făcut o caz acel păscariu de la Leisu 1 15
gheneralul 1 16 c a să poată u mbla cu doi oameni pre mare, să prindă peşte 1 17
să fie pentru ghenerali.
89 acolo 9 0 Lişcinsc h i i / Lişinsc h i i 9 1 în / fără veste în t îrgu în 92 a tu nce 93 triimis / răped z î t

94 de / d i n 93 Lişc i n ;; c h i i / l u i Liş i nschii 96 de / d i n 97 s-au despărţi t / s ă d ispar t i 98 î n gios
99 i n tru agiu toriu / s ă le agiu te 100 cu 101 Lişcinsc h i i / Lişinsch i i 1 0 2 Gdanţsca / D anţca, cu o
samă de domni leş�şti 1 03 de la franţozi / fru nţuj ască 104 iară / dar 1 05 iar al ţ i i/u n i i 1 06 Bal
ticum/Bal ticu 10 7 G danţsca/Danţca 108 s-au şi găti t/ş-au şi gătat 109 să s ă închine/şi a
s - !nchina 1 1 0 mul tă dare/multu dar 1 1 1 încă 1 1 2 Lişcinsc h i i / Lişinsch i i 1 1 3 acela 1 1 4 preste/pe
1 1a Leisu/Lis 1 16 cari era mai mare pe oastea moschicească 1 17 c a s-adu că t o tdeauna p eşte
ghi n:lrariului Lis . Ş i credzindu-1 ghenăra riul, i-au dat ocaz d i volnicii a u m h la la peşte *de
198
Decii craiul Stanislav Lişcinschii 1 18 s-au şi îmbrăcat în haine proaste 20
şi au purces împreună cu păscariul cu o luntre pre apă 1 19, f ăcîndu-să a prinde
peşte, pănă ce au ieşit din străjile mOEchiceşti. Şi ieşind la margine la uscat
la un satu, iar întru acea vrem e au şi nemerit nişte căzaci şi cu 12 0 donţi din
oastea moschiccasc·ă umblîndu pentru hrana. Iar Lişcinschii 1 21 au şi intrat
într-o casă şi s-au suit pre u n cuptoriu şi a u încep ut a gem e şi s-au făcut 122
că este bolnav . Iar 1 23 căzacii auzindu pe L işcinsch ii gemînd , n-au vrut nici
în casă să între, temîndu-s<ă) de boală124 •
I ară Lişcinschii 121 au făcut cum au putut şi au mărsu pănă în hota-/ 2 1
rul prusăscu şi, agiungind î n hotarul prusăscu, n-au mai putut să să mai
tăgăduiască*, ce i-au căutat numai a să spune. Şi oblicindu craiul prusăscu, p . 330
l-au şi luat la sine 125 şi de toate ce-i trebuia îi da şi ca pe un craiu îl ţine
in cinste. Numai era în pază 1 26 , ca să nu Ecape nici într-o parte, pentru
că 127 craiul prusăscu este colegator Neamţului şi prietin Moscalului 128 •
l ară moscalii, după ce au luat 129 cetatea Gdanţsca, au lăsat oaste 2 2
puţină pe margine, de vor vini niscai franţozi să să poată apăra, iar ceea
laltă 13 0 oaste mosch icească s-au întorsu 1 3 1 iarăş în Ţara Leşască asupra leşi-
lor, şi pre unde găsiia obuzuri leşeşti, să tot bătea şi-i** biruia pre leşi şi- i strica
foarte rău.
Atuncea şi craiul Fridericu s-au pogorît din Saxonia cu oaste ca la 23
triizăci de mii de 13 2 sasi la Varşav la Ecaonul crăiii leşeşti, iară pre oastea
m,
moschicească capete mai mari era aceşti ghenerali, anume Leisu 1 34 şi Berro
şi Zagraţchii şi H esenburgu şi Cotuş Menih şi 135 Vejbah. Aceşti ghenerali
era cineş cu obuzul său, cite c u cinsprăzece mii, cite cu doaozăci de mii de
moscali la un obuz, osăbit de căzaci şi de donţi şi de sasi c e vinisă c u craiul
Frideric de la Saxonia.
Iară leşii, pănă la o vreme, tot umbla din locu în locu şi nu să închina 24.
moscalilor, nedejduind ca doar le-ari vini agiutoriu de la franţozi 136 şi de
la turci. Şi pre unii din leşi, gonindu-i 137 moscalii, au trecut în 138 olatul Hoti
nului iar turci i nu le da agiutoriu, pentru că m să bătea cu căzilbaşii, // ori f.22 4.
nu să putea încrede cu leşii, ce numai 1 4 0 au triimis puţinei 14 1 spahii şi pr('
un soltan cu tătari la margine la Hotin, de sta de pază, să nu facă [('şii
vreun meşterşug cetăţii Hotinului. Şi aşe au stătut lucrurile 14 2 doi ani şi văzindu
leşii că n-au nici o nedej de de 143 agiutoriu nici de o parte, nici de la turci,
n ici de la franţozi, au început a să închina pănă s-au închinat toţi la craiul
Frideric şi l-au priimit 144 să le fie craiu .
Decii 145 craiul Fridericu i-au priim it pre boieri cu dragoste , dacă s-au 25
înch inat, şi i-au boierit pre carii nu ua boieriţi 1 45. Pus-au pre Iuzef Potoţch ii, p .331
ce era voevoda Chiovschi, hatman v elch ii corunnii, canle ua tEmeiul zor-
balii 146 cel mai mare, şi au pus pe Braniţchii hatman polnii corunn ii, iar 147
1 18 Lişcinschii / Lecinschii 1 19 să prindă peşte 120 şi cu / d i 1 2 1 Lişcinschii / Lişi nschii m s-au
făcu t / lăclndu-să 1 23 iar / ş- 124 b oală / boli 1 25 î n dragos t i 126 sta 1 27 pentru că / căci 1 28 şi
au rămas acole. Precum va mai fi, vremea va arăla 129 luat / aşădzat 1 30 iar ceealal tă /şi
cee lJI
lntorsu / înturnat 132 de / cu m Varşav / Varşavă 1<4 Leirn / Lis 1 �5 l\Iasurlirn ş i
136 franţozi / Franţoj 137 gonindu- i / b oţindu-i l :; s î n / şi 1 39 pentru c ă / căci 1 4 0 ce numai /
fără citu 1 4 1 puţinei / puţini 142 amestecati 1 43 de / ş- 144 şi l-au priimit/ş-a-1 primi 1 45 şi
146 temeiul zorbalii / temiială zorbalîcului 1 47 iar / şi • tăgădui a>că / tăinuia�că •• t o t
199
hatman \' ielchi Lito\'sc hii au pus pre Vişnove ţchii 148 , iar 149 hatman polnii
Litovsch ii 1 5 0 au pus pre Hazevil 15 1 şi . aşe au rămas lucrurile 15 2 mai .în pace.
26 * I ară pre eram . 1 ,J" fan zs .
. Iau I ,1şcmsc l111. . . 1 53 cu t ocma 1 a� 1 -au t rmr
. . s 154
��
p . 3 30 craiul prusăscu pe apă la � inere-său 1 �5 cr0;iul {r;;; n ţozesc� . I ar m � scalu au
.
. .
doaozac1 de mn. de oaste
p . 331 rămas ca la trii � ăci d � m11 d � oaste Ş I �as1 ca
. , preajma Aza
în Tara Lesască, iar alţi moscah s-au dus m g1os la Poltava, m
� 1
cului. Că l anul din rrim s-au fost rădicat şi 57 au fost purces din Crîm cu
toată puterea să margă pre la cerchej i, să treacă munţii asupra cazilbaşilor,
prr la crtate pre la Dervent. Şi prinzindu de veste cazilbaşii, nu i-au lăsat
să treacă şi au zăbăvit toată iarna acolo, pre la cercheji, şi cît au zăbăvit
la cerchej i au şi început a face mestecături şi turburări în oardele cele 1 08
ce sînt suptu ascultarea Moscului 1 59, ce sîntu la Cazan şi la Astra I han, a
le 16 0 pune hani şi bei 161 şi apoi s-au întorsu hanul iarăşi 162 la Crîm . Iar 163
moscalii încă sta 164 mulţi la margine 10 5 în pre(a)jma 160 tătarîlor, iar 167 hanul 168
cîndu au fost trecut toamna spre cercheji, au fost can stricat tătarîi nişte sate
moschiceşti pre margine trecîndu.
27 Iară moscalii, după ce au sosît la margine şi au v ăzut acea stricăciune
de tătari şi aceli amestecături şi turburări ce au fost început tătarîi a face î n
hăniile lor, n-au m a i putut răbda ce au lovit ş i ei vreo doaozăci ş i opt 169
de sate tătărăşti carii trăiia 17 0 pre d incolo de Don, de Azacu şi i-au pus pre
toţi 17 1 supt sabie. Apoi s-au pornit o samă de moscali şi cu căzaci să
margă în Crîm. Şi pre cîmpii Crîmului i-au apucat o iarnă foarte grea, cu
mare vicol , şi le-au perit mulţi cai şi oameni şi 17 2 n-au mai putut să mai m argă
şi s-au întorsu înapoi la marginea ţării lor pre la Poltava, pre la H arcov 17�
de au iernatu 174 pănă în primăvară. 17 5
28 Cazilbasii încă întru acesti doi ani si sese luni 1 76 a domniii lui Costantin-
vodă s-au to t bătut cu turci i pre rău Şi 1'77 au b ătut cazilbaşii pre turci 1 78 ,
p . 3 3 2 că-i încungiurasă 1 79 la o margine, şi de o parte era tîrgul Bagdatul şi cetate(a)
Vavilonul şi de altă parte era apa Efraftului, de nu pute să fugă turcii nici
într-o parte, că-i încungiurasă de toate părţile cazilbaşii şi puţini au scăpat
din turci 18 0 • Atunci au perit şi Topal-paşe şi alţi paşi cîţiva, iară acel Topal
paşe 181 fusese mai î nainte vreme şi vezir şi atuncea era sarascheriu pre acea
f . 2 2 5 oaste turcească. 11
29 Tot pre aceli vremi 182 rădicatu-s-au turcii cu mulţime de oaste, c a
l a 183 trii sute d e mii 184 ş i 185 a u purces iarăş asupra cazilbaşilor. Ş i a u pus
sarascheriu mai m are pre oaste pre Chiupruliolu 186 şi cu vreo triizăci de paşi
şi cu mulţime de tunuri. Iar cazilbaşii s-au aşezat cu urdia lor pe un şes lingă
n işte 187 munţi şi au făcut doao meterezuri 188 nu departe unul de l a altul,
cit să poată agiunge cu sineţile. Şi au făcut lagum în meterezul cel din
1
48 V
işnoveţc hii / Ragivir lH iar / şi 150 Li tovschii / de Li tva 1 5 1 Razevil / Vişnoveţch i i 152 lu
lTUrile I lucru p ăn-acmu aşe, păn la let 7 "2 4. 4 feurar 1 * Această frază în ed. Iordan se află
lq, s(irşi!ul. paragrafului anterior 153 Lişcinsc hii / Lecinsch i i 154 Prusul 155 la Fran ţoj 156 l a
M ş1 I de 1' oardele cele / h;rniele cele d e 159 Mosculu i / Moscu 160 Astrahan, a le/Hastrahan
8
a - i 1 6 1 şi l acnmiţ 162 înapoi 163 iar / ce şi 164 sta / s tau 165 la margine / b o ţiţ la marginea l or
_
166 l or 167 iar / numai 16 8 de toamnă 169 doaozăci şi o p t / 2 0 şi mai bini 1 7 0 trăiia / trăiesc
1 _
17
_
1-au p llS p re toţi / le-u pus tot 17 2 şi / ce 173 H arcov / Harhov m au ierna tu/ierneadză
m c a să va m1i a lege d i primăvară, vremea va arăta 176 şi şese luni / p ol 177 şi / că în
a � ul 7 2 4 2 178 de n-au scăpa t u nul 179 încu ngiurasă/bo ţisă 180 şi p u ţini au scăp a t d i n turci/
d 1 n-au scr1p1t mai nimi 18 1 care 182 t o t p r e aceli vremi / iară l a văle tul 7 2 4. 3 183 2 0 0 . 000-
8�
1 di oasti 18:; şi/de 1 86 Chiupruliolu/C hipruliu 187 lîngă n işte/i n tre 2 1 8 8 meterezuri/meteredzi
200
frunte, iar in meterezul cel din urmă 189 n-au făcut lagumuri. Şi s-au aşezat 19 0
oastea cazi/başilor pedestrimea î n .meterezul cel din frunte cu lagumuri şi
ai.I rînduit o samă de 19 1 călărime sprintină pre de amîndoao părţile 1 92 supuşi.
I ară turcii, cum au văzut pre cazilbaşi, s-au şi slobozit cu mare n ăvă- 30
lire asupra lor. I ar 193 cazilbaşii s-au făcut a fugi înapoi şi 194 au lăsat metere-
zul cel din frunte 195 de au întrat turcii într-însul iar 196 cazilbaşii au întrat
în meterezul, �el denapoi. Şi aşe, cum (au) început a să bate, s-au şi aprinsu
lagumurile îndată şi au foceput a ârunca pre turci. Şi după ce s-au potolit
lagumurile, îndată s-au şi �Iobozit tazilbaşii în turci a-i omorî pre carii mai
scăpasă de lagumuri, iară carii plecasă fuga din urdie îi prindea 198 cazil
başii cei supuşi di pe supt munţi, de-i lua 199 de grumazi şi dentru atîta samă2 00
de oaste ce au fost 2 0 1 abia de au scăpat vreo doao mii 2 02 / de turci. Şi au perit
şi sarascheriul Chiupruliolu 2 CJ3 şi toţi paşii cîţi au fost întru acea oaste.
Şi au luat şi vreo doao sute de tunuri, p uşci de celi mari, cazilbaşii de la
turci.
Cetăţile toate ce le luasă turci i mai în trecuţi ani de la cazilbaşi 2 04, 3 1
le-au luat cazilbaşii toate 2 05 d e la turci. Şi 2 06 au început lucrurile a umbla
să să aşeze să facă pace 2 07 • lară pre aceli vrem i să voroviia să fie fost dat 2 08
împărăteasa Moscului patruzăci de mii de moscali în tru agiutoriu cazilba
silor 2 09 •
' Franţozul, văzind că nu priimăscu moscalii şi n emţii pre socru-său .32
Lişcinschii 2 1 0 să fie craiu în Ţara Leşască 211 , au dat cuvint 212 cu Turcul p . 333
să înceapă el gîlceavă la nemţi şi Turcul să dea agiutoriu leşilor împotriva
moscalilor.
Dec i i Franţo;:,ul au şi sculat pre craiul I şpaniii 213 fără de veste cu oaste 33
şi s-au coborît î n I talia şi* au luat cîteva cetăţi din Anapole care pănă la
acea vreme le stăpîniia214 Neamţul. l ar21 4a Franţozul au şi pornit oaste asupra
Neamţului, ca să margă în Saxonia, şi n-au putut 2 1 5, că nu l-au lăsat Neam-
ţul. Şi s-au şi lovit o samă de oaste în cîteva rînduri şi uneori bătea Neamţul
i ar alteori 2 16 bătea Franţozul, dar tot bătea mai mult Neamţul. Numai te
meiul oştilor nu s-au lovit niciodată că nu cuteza nici o 217 parte nici alta 218•
Mărs-au 219 şi moscali triizăci de mii agiutoriu Neamţului, oaste foarte 34
bună şi aleasă, cu gheneralul Leisu 22 0 şi dind războiu sînguri moscalii s-au
bătut cu o samă de franţozi, şi i-au bătut pre rău pre franţozi, Ia care oaste
capetile // franţozeşti, văzind acel groznic războiu 221 al moscalilor, au scris f.226
cărţi la craiul franţozescu să facă pace, să nu să mai bată, că oastea mos
chicească este un n ărod prea tare, şi la războiu stau ca un zidiu şi nu pot cu
dînşii să prindă nemică la războiu 222• Ş i de să vor mai bate, poate să isto
vască de tot pre oastea cea franţozască.
189din urmă / di-napoi 19 0 s-au aşeza t / ş-au tocmit 19 1 oaste 192 munţilor 193 iar / dar
194 şi / de 1 9" din fru n te / cu lagum 196 iar / şi ei 198 îi p rindea / a-i prinde 190 pe toţi
200 samă / somă 2 0 1 a u fos t / fusese 2 02 vreo doao mii / 1 0 00 - 2000 2 03 Chiupruliolu / Chi
pruliul 2 04 acmu 20• înapoi 206 acmu lmblă turcii de să roagă 2 07 dar încă nu s-au aşădzat păn
acmu . Ce precum va mai lucra vremea, va arăta la rindul său 208 să fie fost dat / fost-au
dat pi taină agiu tor 2 09 cu ghinărariul Lis şi // ( p . 333) cu portul schimbat cazîl băşeşti .
Şi turcii nu ştie nimic d i acel agiutor. Şi mai mul t moscalii spărge temeiul turcilor p e
pedestrime, i a r p i călărimea turcilor cazilbaşii îi băte m a i rău . Şi multu s-au învăţat
cazilbaşi la foc de moscali a da 2 10 Lişcinschii / Lişinschii 2 1 1 şi cu nemţii 2 1 2 au dat
cuvînt / ş-au dat cote 2 13 lşpaniii / Şpaniii • şi/de rn stăpiniia / ţine 21 4a iar/dar2 1" mergi 216 iar
alteori/şi u niori m o/cee 2 18 alta/ceelaltă 2 19 mărs-au / iar în anu 7243 au mersu 220 Leisu /
Lis, care fusesă şi la cazîlbaş. Şi iar aşe s-au bătu t în tr-acest an cîti o samă di oşti. D ar te
meiul tot nu s-au b ătu t, fără citu 221 acel groznic războiu/ace groznică b ălai 222 războiu/bă tai
201
35 Ce după acrra au stătut 223 papa de Rim şi cu alte crăii tare d e i-a �
împăcat 224 pre Neamţu şi cu Franţozul 225• Aceste toate s-au facut � .m doi
ani şi şese luni 226 a domniii dintăi a lui Costantin-vodă 227 llfavrocordat.
p. 334 * D Ol\INIA A D OA A LUI GRI G ORII 1 GHICA-V O DĂ, ANUL 2
7 244, DECHEMVRIE 1 5
1 După 3 ce au vinit Grigorii-vodă la scaonul domnescu î n I aşi 4, să arăta

vesel cătră toţi boierii, cu dragoste, numai i să cunoştea faţa că-i pare pre(a )
rău şi-i este ruşine unde îl scosese 5 Costantin-vodă din domnia Ţărîi M unte
n cşti. Şi au şi învăţat de au mărsu toată boierimea la gazda capegi-başii, careli
vinisă de-I aşezasă în scaonul domnescu 6 , de au făcut mare j alobă cum că
au pustiit ţara Costantin-vodă 7 cu grecii, cu oamenii lui, f ăcîndu multe obi
ceiuri răle.
2 l ară 8 a triia zi au şi purces 9 capegi-başe î n grabă de au m ărsu de au
aşezat 1 0 pre Costantin-vodă în scaonul său în Bucureşti, că vinisă numai
un capegi-başe la / amîndoi domnii să-i ducă 11 şi să-i 1 2 aşeze la scaonclc
lor. Iar 1 3 Costantin-vod ă au aşteptat 1 4 pre capegi-başe pe drum la „ . 1 5
şi n-au m ărsu 16 î n Bucureşti pănă n-au sosit 1 7 turcul 1 8 capeg i-başe şi ducîn
du-l l-au asezat în scaonul său în Bucuresti.
3 lară GriRorii-vodă, după ce au p urc:S 19 capegi-başe din I aşi, n -au tre-
cut doao-trii 2 0 ceasuri şi au şi închis pre doi boieri, anume pre Sandu l Sturze
vornicul, careli au fost 2 1 pre(a) drag lui Grigorii 22-vodă î n domnia dintăi şi-l
ţinusă la m are cinste fiindu-i: şi oarece neam, şi pre alt boieriu anume Toader
Păladii vistiernicul. Decii vistiernicului Păladii î i da pricină pentru catasti
j eli ţării şi izvoadele, pentru că le luasă 23 toate Costantin-vodă şi nu avea
pi ce îi lua sama. Iar vornicului Sturzii îi era mai mare şi mai grea închi
soare si scîrbă.. arătîndu-i vină că-i este rudă si l-au tinut că este a lui si
l-au î n'i bogăţit în domnia dintăi şi l-au cinstit m'ai mult ' decît pre alţii şi l-a�
avut de bună credinţă, iar el, cînd i-au poroncit 24 Grigorii-vodă din Ţara
Muntenească, la <linsul şi la alţi boieri moldoveni, să fugă la dînsul în Ţara
Muntenească, şi i-au poroncit întru atîtea rînduri, şi el n-au vrut să priimască
să fugă, ca a lţii, şi 25 încă el au stătut pricină şi altora să nu fugă. Şi 26 dzicea
Grigorii-vodă vorn icului Sturzii : „De a-i fi fost tu îndemnătoriu şi nu ai fi
p.33 5 fost pricină să-i opreşti şi pre alţi boieri şi de aţi fi fugit, eu astăzi n-aş fi
fost mazil din Tara Muntenească si' as fi si
' ' acmu 27 domnu acolo . Si ' Cos
i
tantin-vodă ar f fost mazil, dar nu eu, că a ici în Moldova era să v ie M ihai
f.22 7 vod ă". Decii Sturze vorn icul rămăsese la mare // groază şi în grea urgie 28 ,
223 a u stătu t / acmu sUt 224 t are d e i-au împăcat / mari c a să-i împaci 225 c e prec u m s-a alege,
vremea vii toare va arăta 226 ş i şese luni / p o l în dzi!ile 227 iar la ce s-ar mai alegi înainti,
s-or scri i la rind , l a domnia l u i Gligorie-vodă.
* Cap. X X IV 1 Grigorii / G ! igorii 2 a nul / văleat 3 după / şi după 4 î n scaun 5 îl scosese /
l-au scos viiru-său d i n Ţara ::\Iu n tenească 6 de-I aşezasă în scaonul domnescu / d i-1 pusesă
î n scaon 7 ş i 8 iară / ş i 9 purces / p ornit p e 1 0 de a u mărsu de au aşeza t / ca să margă şi
să pui şi 1 1 amîndoi domnii să- i d uc ă / amîndouă domniile să li mu t i 1 2 să-i / să li 13 iar /
şi H au aş tepta t / aştepta 15 {loc liber în ms. nostru ) 1 6 n-au mărsu / nu-n t ra 1 7 n-au sosi t /
a nu sosi 18 să-l p u i în scau n 19 deci cum au p ornitu pi 2 0 d oao-trii/patru, cinci 2 1 au fost /
fuses 22 Grigorii / Gligorie 23 le luasă / le-au l u a t 24 i-au p oroncit / au scris 25 şi / ce 26 şi /
c:ă-i 27 în Ţara '.\Iu ntenească 28 în grea u rgie / greu
202
i să apropiasă cumpănă vieţii. Numai nărocirea lui că să tîmplasă 29 atuncea
un patriarhu mazil de la Ţarigrad , anume Paisie, ce a o vinisă cu Grigorii-vodă
aicea în I aşi şi au stătut tare acel patriarh la Grigorii-vodă cu m ultă rugăminte
de zi de noapte şi cu mare greu, după ce au trecut o săp tămînă, l-au iertat a l .
I ară a2 a patra zi aa pre obicei au boierit boierii a4 • Pus-au pre Costantin ft
Costachi a5 iarăş vei logofăt a6 , pre I ordachi Cantacozino Deleanul a7 vornic
mare de Ţara de Gios as, pre Ion Neculce a9 vornic mare de Ţara de Sus, pre
Costantin Ipsilanti 4 0 grecul, hatman, pre Grigoraşco, grec 4 1 fiind de neamul
lui, vei postelnic 42, pre lordachi Cantacozino 4a . Păşcanul vei spătar, pre
Gavriil Costachi 44 vei ban, pre frate-său Toderaşco 45 Costachi vei păhar- p . 3 3 6
nic, pre Costachi Razul vei vistiernic, pre Lupul Gheuca Oprişan vei stolnic,
pre Aristarh 46 vei comis ; aceştia era 47 boierii lui Grigorii-vodă în domnia
a doa.
I ară după ce s-au aşezat boieriile şi s-au mai curăţit calabalîcurile 48 5
au scos banii steagului, grei bani, pe toată ţara şi au stricat legătura 49 ce au
fost făcut 5° Costantin-vodă cu blăstăm să n i{ dea dajde mazilii şi mănăsti
rile şi preoţii de ţară. Şi au scos şi cîrcimărit cite cinci lei de cîrcimă în toată
ţara 51, dar numai întru acel an au luat cîrcimărit. Şi luundri banii steagului 52,
sa.
au scos văcărit cite un leu de cal şi cite u n zlot de vită
Atuncea să tîmplas.9 şi Costantin Costachi 54 ce 55 era logofăt mare de 56 6
era cu zlotfirie la Suceavă şi m ărgînd la / mănăstire l a Suceviţa şi sosind 57
sara la mănăstire 58 au m încat bucate 59 cu egumenul şi cu alţi boieri 6 0•
Şi dimineaţa sculîndu-să de noapte s ă m argă la biserică şi ieşindu afară, l-au
lovit o ameţală ce să dzice dambla şi pănă în doao-trii ceasuri au mai trăit
şi au murit 6 1 • Apoi l-au dus 62 la l aşi şi au ieşit Grigorii-vodă î nainte 6a cu
toată boierimea ş i l-au dus la mitropolie şi l-au îngropat în ţintirimul bise
ricii 64 şi mare cinste i-au făcut domnia la îngropare şi fiind om creştin bun,
29 nărocirea lui că să timplasă / s-au timplat, nărocul lu i 30 Paisie, ce / Pais de 3 1 socotiţ
acmu , fraţi lor boieri, hirile domnilor ! Să p o t riveşti cu linul mărilor şi cu săninul
ceriului. Cind nu gîndeşti, să tulbură mările şi ceriul nuoreadză. Aşe sint şi hirile
d omnilor. Cind trage omul nedejde de bucurie, atunce vine la scirbă. Precum era
măcar acest S turdze, la domnia din tăi, mare şi tare, ca un leu asupra tuturor ;
ce vre el şi ce dzîce el, acee făce şi Gligorie-vodrt, iar acmu la c i t vinisă ! Care să
pomeneşti pu terea lui ce ave la domnia lui Gligorie-vodă înapoi 32 cînd au fos t 33 după
ce-au şădzu t în scaun după 34 anumi 35 sîn Gavriliţă 38 iarăşi cum au fost logofătu 37 vei
.:i5 şi pi mine 39 iarăşi vei 40 Ipsilanti / Psăolus 4 1 ţarigrădan 4 2 clin toţ greci acestor 2 domni,
el mai bun şi mai înţelep t şi cilibii, nămai tot hire de grec. Precum este hire mai ales
de lup declt de dulău, aşe şi el nu era lup, deci t să pricepe mai mult dulău clecît de lup.
Nămai nu ave pre mul tă treceri Ia stăpin, după cum îi era slujba bună şi omenia. Pus-au
43 Cantacozino / Catacozino 44 Gavriliţi 45 Toderaşco / Toader 46 r\rist.arh / Alistarhu 47 era /
au fost 48 au s tătu t de 49 au stricat legătura / au scos dăj di pe boierii mazili, şi pi popi,
şi pe mănăstiri, şi au rup tu testamentulu 50 au fos t făcu t / făcusă 51 şi iară au strîcat
blăstămul ce era făcutu mai înainti, să nu de. Ş-au ales boieri, ş-au pornit pi la ţinu
turi cu 5 2 din dzi în tăi a lui ghenari, cu mare sirguială �i grabă di bani . Şi bine n-au tre
cu t ghenari, să istovască zlo taşii banii steagului, au şi păz i t în luna lui fevrar di 53 iarăşi
cu mare grabă 54 Gavriliţi, ce să poricle Negel, c-ave un negel în nasu din naştire 55 ce /
care 58 de / şi 57 în tr-o simbătă 58 în 28 di dzlli a lu i feurar 59 au m incat bucate / au şădzu t
� 0 boieri / mazili Ia masă de-au mincat bini sara 61 şi dimineaţa scullndu-să de noapte să
margă la biserică şi ieşindu afară l-au lovi t o ameţală ce să dzice dambla şi pănă în
d oao-trii ceasuri au mai trăit şi au murit / iar cind au fost dispre dzu[t s-au sculat să
margă la biserică duminică dimineaţa. Şi n-au apuca t să agiungă în biserică, şi l-au şi
lovit o ameţeală de-au cădzut gios în mijlocul mănăstirii . Şi luîndu-l ficiorii în braţă, de-be
l-au dus păn'la chilie şi peste un ceas au şi murit 6 2 dus / adus 63 şi 6 4 în ţintirimul bise
ricii / la mitropolii, afară lîngă uşa bisericii, c-aşe au pofti t el, să nu-l îngroape în biserică
203
p . 337 mulţidin nărod 66 striga : „ Dumnezeu să-l ierte" 66 • Şi in locul lui
au pus Grigorii-vodă pre Darie Donici logofăt mare 67•
7 Iară cîndu au fost în luna lui april în şesesprăzece dzile, în săptămîn a
cea mare 6Ri au scos hîrtii şi celelalte slujbe nu ap ucasă a le istovi. Ieşit-au atun
cea salahor şi cară la Vozia şi cai împărăteşti, î n doao rînduri, cite patru sute
de cai' de s-au tr iimis la Poartă şi s-au rînduit tot atuncea oameni să taie
lemnu şi să- l scoată să-l_ ducă la Cartai l!.e Dunăre să f� că P.o.d. pă în: epusă
a umbla moscalii să strice pacea cu turcu, precum arata mai inamte, şi ar;este
nevoi toate în cin ci luni să grămădisă pe ţară. Şi era prea cu greu oame
nilor, că de iarnă vitele le _m urisă şi de pîine pre multe locuri ducea lipsă,
că nu rodis � 69 anul tr�cu} şi neguţitorii 7 0, simţind de nepace, nu da nici u n
f . 228 ban nemărm cu datorie 7 11 •
p . 338 Iară piste vară, viind veziriul la Dunăre la Cartai, ieşit-au greii ialo-
vite
' 72 şi chile de pîine şi de orzu în doao-trii rînduri şi le-au dus la veziriul
la cartai şi la Hotin ţara şi au scos şi cinci civerturi întru acel an. Iar veziriul
viind la Cartai triimis-au bani lui Grigorii 73-vodă să facă oamen i de oaste
moldoveni şi au triimis Grigorii 73-vodă pre supt munte la Suceavă şi la Cîmpul
Lungu 74 şi la Neamţu, la Bălţăteşti şi la Grumăzeşti şi la Bacău la Comăne.şti,
de au strînsu 7 5 oameni tineri, cu sineţe, ca vreo trii-patru 76 sute, de le da
leafă 77 si tain zaire d i c e l e trebu ia si 78 i-au tinut la Iasi toată vara .
s G;igorii 79-vodă tot nu uita s o ' Ţara M�ntenească Îl l şi cerea la veziriul
şi la Poartă ca să margă iarăş domnu în Ţara .Muntenească şi viniia v eşti
bune 8 2 de la frate-său terzimanul şi de la veziriul 83 că- i va fi pre voie. Şi
i-au vinit 84 poroncă de la veziriul să margă 85 Grigorii-vodă la Cartai 86 la
65 mulţi din n ărod / ma i mulţi oameni 66 dicit „să nu-l ierte". Că măcaru că era om m în i os
şi zavisnic asupra u n ora, după cu m îs pizmătari neamul Gavrili ţăş tilor, dar ave şi unili
lucruri bune. Că era om şi harnicu, nici mi tarnic sau lacom, şi era // (p. 337) şi om l ibov
nit.:u, ospătători . D ragă-i era cinstea, şi mai aleasă decît toati era ce mai bună, c ă s ă
pune tari in p rici c u domnii ş i c u al ţii pentru ţară. Sta d i s ă price, ca s ă n u o jăruiască.
Pentru aceea nărodul mai mul t s triga „Dumnedzeu să- l ierte" . Şi noii încă ni să cade,
celor ce om citi, d i vremi că s ta pen tru ţară cu bini, să dzîcim „ Dumnedzău să-l ier te" .
Că boieriul cari stă cu bine pentru ţară di spuni, macar de-ar vini şi la primej dia vieţii,
i să cade de l a at.:e ţară şi d i la pemin teni a-i da mai mul tă cinste d i l audă decî t de
hulă. F11cu tu- i-au şi giupîneasa lui, u nde l-au îngropat , m ormin t d i pia tră frumos, ca să
rămiie di p omeniri . Iar 67 care fusăsă şi mai i n trecuţ ani 68 i n p ost la Paşti, n-apucas-a
istovi nici banii s teagului, nice văcăritul bini, ş-au şi scos şi hirtii greii, de nu p u t e oaminii
nici la biserică să margă, să-ş cati de sufletu, să să pricistuiasc ă, sau la Paşti să p ăs
cuiască, ce păscuie pin p ăduri, cu ferăli sălba tici, ascu ndzindu-să săracii di hîrtii . Făcut-au
tot atunce salahori şi cară la Vozia. Scos-au atunce de-au datu mazîlii şi caii împără
teşti, in doă rinduri 400 cai. Rindui t-au tot atunce în luna l u i mai şi oameni să mai ş i
scoa t ă lem nu la Cartai pe Du nări, să facă p o d . C-au început a umbla să strici pacea
moscalii cu turcii. Ce precum s-a alege di acest lucru, s-a scrii înain te la rindul său .
Toali aceste nevoi mari înt r-acesti cinci luni să b oţ isă t o todată 69 de 7 0 cu datorie 7 1 şi
zlotaşi ave dispre d omnu mari scirbă de zapcii l ic. Ce să mira bieţi oameni ce ş-or face
cape lele. Că să fugă // (p. 338) n-ave încotro, nămai în codri, de răul z l o taşil or 72 pi ţară,
d i 2 ughi, ce era în visterii la banii s teagului o ialoviţă şi :l pile de pîni. Aşij dere ş-alte
pile, di ughiu pilă, ce le-au dus la H otin. Aşijdere şi alt rind d i pili di ordzu grele, citi
2 pilii la un ughiu , şi cinci civerturi. Aceste toali le-au datu într-aces t an a domnii m ării
sale lui Gligori-vodă. Viziriul viindu la Du nări, la Cărtal, neavîndu pace cu �Ioscul, p re
cum s-a scrie înainte la rîndul său 7 3 Grigorii / Gligori 7 4 la Vicov, la Berghem 75 de-cei
76 trii-pa tru / op t 77 leafă / bani 78 şi / de 79 Grigorii / Gligori 8 0 ruşinea ce i-au făcu t văru-său
Costan ti n-vodă, de l-au scos din 81 ce t o t să zavistuie amîndoi la P oartă de să p îrîe
u nul pe altul, ca să-ş de peste cap unul altuie. Iar cîndu au fos tu mai despre toamnă
8 � lui Gligori- vodă 83 purtindu trebile fra te-său terdzimanul 8 4 şi 83 l a vizirul 66 arătîndu
204
Dunăre la veziriul, dzicîndu cătră boieri Grigorii-vodă că-l cheamă veziriul
la sfat 87• Dar nedejde avea prin adeverinţă că de acolo de la Cartal va merge
domnu în Ţara Muntenească. Şi s-au gătit îndată cu bucurie şi au purces de
au mărsu la veziriul. I ar Costantin-vodă sîmţind de lucrurile lui Grigorii 88-
vodă au şi triimis 89 pre Mihălachi spătariul la Ţarigrad, la muftiul şi la
cizlar-aga şi la alţii din curtea împărătească, şi ş-au aşezat 9 0 toate trebile 9 1
de la impărăţie. Şi au triimis şi alţi boieri la veziriul cu pîră 92 asupra lui
Grigorii 93-vodă 94 şi la hanul. / Iar cînd au sosît Grigorii 95-vodă la Cartai p . 339
la veziriul i s-au schimbat bucuria în voie rea 96 , găsind lucrurile schimbate,
stricate şi încă şi în scîrbă mare despre hanul şi despre veziriul. Care cu
multă cheltuială de mare some de bani au dat veziriului si hanului si . ase 97
ş-au aşezat lucruri.le despre amîndoao părţile de au vinit iarăş 98 în apo i la
scaonul său în I aşi: Şi i-au poroncit veziriul lu i Grigorii-vodă să-ş caute Ţara
Moldovii să o stăpînească bine, să nu să 99 răsipască, iar de Ţara· Munte
nească să să aşeze să nu mai umble mestecindu, că apoi n ici în Moldova nu
va fi loo .
I ară Costantin-vodă încă fiindu domnu aici, în Moldova, - şi inţălegîndu 9
de l\Iihai-vodă că-i este giuruită domnia la munteni de veziriul, au umblat
la l'\'lihai-vodă şi au scris de au legat prieteşug şi au 1 0-1 logodit pre domniţa
sor lui Costantin-vodă 1 02 cu un ficior a lui Mihai vodă ce era 1 03 mijlociu,
anume Stefăniţă beizade 1 04 • I ar pre de altă parte au umblat capichihi;iile
lui Costantin-vodă la cîzlar-aga şi la muftiul. Şi cînd s-au trezit Mihai-vodă
au fost 105 numai cu giuruinţa, că l-au amăgit Costantin-vodă şi au luat
domnia 1 06 Ţărîi Munteneşti, şi Grigo1 ii 1 07-vodă an vin it domnu aici în Mol
dova, precum mai sus s-au scris 1 08• I ar Costantin-vodă, după ce au mărsu
în Ţara Muntenească 1 09, scriia la Mihai-vodă cum că nu P-ste pricina de smin
tială despre <linsul şi este despre Grigorii u o_vodă şi el să ţine de acea
logodnă 1 1 1 ce a u făcut cu ficiorul lui .Mihai-vodă şi s ă să gătească u 2 d e nuntă.
Şi au triimis u3 // boieri la Ţarigrad să aducă 1 14 pre ficiorul lui Mihai-vodă, f. 2 2 9
pe Stef ăniţă us beizade în Ţara Muntenească us să facă nuntă.
lară Grigorii ll0-vodă, de aicea din ţară din Moldova, nu s-au lăsat 1 0
cu atî.ta, ce au tot păzit de au scris pe 117 taină la Mihai-vodă de au stricat
logodna cu domniţa sora lui Costantin-vodă şi au făcut tocmală de au luat
Stcfăniţă beizade, ficiorul lui Mihai-vodă, pre o fată a hatmanului Costantin p . 3 40
Grecul Ipsilanti u9 şi au mai fifout şi altă logodnă, cu fata lui Mihai-vodă
cea mai mare, să o dea după ficiorul lui Grigorii u9-vodă cel mai mare, după
Scarlat beizade. Şi ficiorul lui Grigori i 1 19-vodă era de cincisprăzece ani iar *
domniţa, fata lui Mihai-vodă, era de doaozăci şi cinci de ani. Si precum
s-au scris au pus Grigorii-vodă pe vornicul Iordachi Cantacozino Deleanul
de au scris la Mihai-vodă şi cu giurămînt înaintea patriarhului Păisie. Decii
în vedeală 87 deci indată s-au şi gătit, cu mare pofală şi bucurie, şi au şi purces cu taină,
să-l puie 88 Grigorii / Gligori 89 triimis / răpedzit pe văru-său 90 aşeza t / tocm i t 9 1 bine 92
pîră / multe vorbe proaste 93 Grigorii / Gligori 94 la vizirul 95 Grigorii / Gligori 96 cu 97 aşe /
abie 98 iarăş / iar 99 să / o 1 0 0 şi va petrece mare urgie. Aşe sin tu prie teşugurile turcilor.
Cine dă mai mul t , acela- i mai prietin şi mai bun 10 1 ş- 1 02 sor lui Cos tantin-vodă / o sor
a lui 1 03 mai 1 04 S tefăniţă beizade / Ştefan 1 05 au fos t / s-au trezi t 1 06 la munteni 1 07 Gri
g orii / Gligorii 1 08 s-au scris / scrii 1 09 iar Costan tin-vodă după ce au mărsu în Ţara Mun
te nească / şi iar, după ce s-au dus la munteni, Costan tin-vodă 1 1 0 Grigorii / Gligorii 1 1 1 cu
sor -sa 1 1 2 să să gătească / să găteadză 1 13 triimis / porn i t 1 14 aducă / ie 1 15 şi să-l ducă 1 16 să
de pi sor-sa I 1 17 pe / cu 1 18 hatmanului Costantin Grecul Ipsilanti / lui Psăolus Cos tantin
hatmanul, frati cu chiurce-başei 1 19 Grigorii / Gligorii • / iar I şi
205
eîndu au agiunsu boierii munteneşti la Ţarigrad şi mărgîndu pre uliţă 12 0
la Mihai-vodă au văzut nunta ficiorului lui Mihai-vodă giucîndu 1 2 1 şi au

luat pre fata hatmanului Costantin 1 22 Grerul lpsilanti, precum mai sus s-au
srris. Iar Costantin-vodă nu s-au lăsat cu atîta ce 1 23 au j eluit la Poartă pre
Mihai-vodă si i-au întorsu Afl:hai-vodă lu i Costantin-vodă toată cheltuiala,
optzăci de p � ngi de bani. Şi 1 24 au îndemnat şi pre nişte / datornici a lui
Mihai-vodă de I-au pîrît şi îndată l-au închis pre M ihai-vodă de au rămas
ş1 Ia închisoare 1 25•
SĂ SCRIEM Dl CELE S TREINE CE S-A U L UCRA T lN

DZILELE L UI GRIGORll GHICA - VODĂ lN DO MNIA A DOA
11 1 I n anii de la facerea lumi i 7244 pornitu-s-au 2 moscalii o samă la Astra-

han 3 şi la Cazan şi asupra altor oarde şi hănii 4 ce sînt suptu ascultarea Mos
cului, înţălegîndu de aceli fapte ce au fos t început 5 hanul Crîmului a face,
de s-au fost buzurluit 6 asupra Moscului şi 7 i-au b ătut şi i-au supus iarăş
p . 3 41 să fie supt ascultarea Moscului 8 • Iară o samă de oaste, moscali şi căzaci şi
calmîşi , au purces 9 cu Leisu gheneralul asupra i\zacului iară 10 o samă de
moscali şi 1 1 cu căzaci şi cu căzaci zaporojeni, cu Menih gheneral, s-au pornit
asupra Crîmului. Decii 1 2 moscalii carii m ersese la Azac au încungiurat ceta14
tea Azacul1 şi au început 1 3 căzacii şi calmîşii carii m ersese cu moscalii a
bate şi a 5 tăia pre nohaii carii trăiia 16 pre dincolo de Don.
12 I ară turcii , înţălegîndu de aceasta, au şi pornit din Ţarigrad pre căpi-
tan-paşe cu cîteva galioane şi cu levinţi, ca să apere Azacul. Şi apropiindu-să
de Azacu au 17 ieşit un soltan cu nohai carii era din 18 ceea parte de Don
f.230 şi s-au sfătuit soltanul şi cu căpi // tan-paşe de au ieşit levinţii afară din
galioane pre uscat şi au purces asupra moscalilor dimpreună cu soltanul.
Şi d indu-şi războiu 19, aşe au bătut moscalii pre turci 2 0 cît abia au scăpat
-�
12 0
iar 12 1 giucîndu / ginea 122 hatmanului Costantin / lui C.os t a n t i n hatmanulu i 1 �3 iar
Costantin-vodă n u s-au lăsat cu atîta ce / deci Costant i n-vodă au rămas la mari
ruşini. Apoi Costantin-vodă nu s-au putut lăsa ruşinat şi 124 încă 125 Ce s-a mai
lucra, vremea viitoare va arăta . De merat lucru esti di .Mihai-vodă, domnu b ă t rîn,
şi cu ce minte şi hărnicii il ştiem că era ! Şi armu 8 ani, di cînd s-au mazilit,
i-au stătut nărocul, săracul, t o t împotrivă, de-au rămas tot amăgit şi di o parti
�i di altă. Iar mai înainti era el putincios să amăgească pi alţii, iar nu a l ţ i i
p i dînsul. Kumai poate Dumnedzău s-au mînietU di i-au l u a t darul. D a r ă D um
nedzău, cum s-a-ndura cu mila sa, va faci. D zice Hs. la Evanghelii că, dacă s-ar împuţi
sarea, bucatile cu re s-or săra. Trebui să socotim şi noi aceasta, că d i vremi că cei mari,
stăpînii noştri, îmblă amăgin du-să unul pi altul pentru lăcomie şi cinstea aceştii lumi şi
calcă pravilile şi legăturile cu giurămînt celi adevărate, dar noi ceşti mici, vădzînd pi
cei mai mari, cum l i vom ţine, sau cum ne va da Dum nădzău bine sau spori sau b işug ?
Kumai iarăş înainti, cum a fi mila sfinţii sale, ne-a îndrepta.
1 Să lăsăm d i acmu d omnia a doa a lui Gligori-vodă şi să scriem d i celi streine
re s-au făcut în dzîlile lui 2 în anii de la facerea lumii 7 2 4 4 p ornitu-s-au / păn'la vălet 7 2 4 4
mart s-au şi porni t 3 Astrahan / H astrăhan 4 hănii / la alte hănii tătăreşti 5 fost începu t
/ făcut 6 d e s-au fost buzurluit / d i - i burzuluisă 7 şi / de 8 să fie supt ascultarea Mos
cului / rum au fost suptu :Mosc 9 au purces / s-au pornit 10 iară / şi 1 1 iarăşi 12 cei 13 a să
bate şi H mersese cu m oscalii / era cu dînşii au început 15 tot 16 carii trăiia / ce trăiesc
1 7 au / i-eu 18 din / pe de 1 9 războiu / bătai 20 şi pe nohai
206
puţinei de au fugit în Crîm cu căpitan-paşe. Iar tătarii de piste Don, cîţi
n-au perit, s-au răsipit, iar unii s-au închinat la moscali. Şi 21 locul cel din
ceea parte de piste Don, cît îl ţinea tătarii, l-au supus 22 moscalii tot. Şi
apoi Leisu 23 gheneralul au stătut pin pregiurul Azacului pănă în 24 luna lui
iulie . Şi văzindu turcii şi tătarii şi paşe de Azac că nu le mai vine agiu
toriu, au închinat cetatea moscalilor, iar 25 moscalii au slobozit pre turci
de s-au dus la Ţarigrad cu pace.
I ară Leisu 26 gheneralul moschicescu, după ce au luat cetatea Azacul, 1 3
au aşezat o samă de oaste moschicească în cetate în Azacu, iar 2; pre tătarii
i-au asezat
' în olatul Azacului 28• Iar Menih feldmarsal '
29 s-au sculat de la
Poltav a c u cîteva m ii d e moscali şi d e căzaci şi d e donţi şi au purces 3 0 asupra
Crîmului iarăş în luna lui mart.
l ară hanul, cu toată tătărimea şi cu turcii ce era în Crîm, le-au ieşit 1 4
moscalilor întru întimpinare, pre cîmpii Crîmului, ş i aşe le d a n ăvală tătarîi
moscalilor în toate dzileli. Iar moscalii 3 1 , nici să miera, numai cît să apăra
din tunuri, din p uşcile celi mari, pănă ce au început a să apropiia de poarta
Orl.llui 3 2 • Iar cîndu au fost / la poarta Orului 3 2 aşe le-au dat tătarii mosca -
lilor u n chiot cu mare năvală, dt li să părea tătarîlor că vor trece preste mos- p . 342
caii. Şi au perit mulţime de tătari acolo, apoi tătarii, neputîndu sprejeni focul
moscalilor, le-au căutat numai a-i lăsa în Oru pre moscali.
I ară moscalii au început a bate Orul din tunuri, din puşcile celi mari, 1 5
şi din combarali 33• I ar 34 cîndu au fost a triia zi noaptea moscalii tot da vir-
tos n ăvală 35 la poartă şi 36 au aruncat o sută şi optzăci de combarali. Iar
o samă din 37 moscali s-au furat noaptea şi au sărit preste şanţu dincătro 38
nu să păziia tătarîi şi turcii şi în faptul zioi aşe i-au lovit moscalii pre
tătarî pre dincolo şi alţii pre dincoace 39 şi au dobîndit cetatea Orul, în luna
lui mai în doaozăci şi şase de ::,i[e. Şi au perit atuncea mulţime de turci şi
de tătarî.
lară 4 0 după ce au luat moscalii cetatea Orul, au întrat înlăuntru şi au 1 6
început a lua şi alte tîrguri şi cetăţi şi au început a arde şi a prăda. Iară 4 0
mai pre urmă, precum mai sus s-au scris, venit-au 4 1 gheneralul Leisu 4 2
şi cu hanul calmîşescu în Crîm şi au început şi ei a prăda şi a arde 43• Iar
pre unde găsi ia robi, pre cei bătrîni îi sloboziia iar pre cei tineri îi făcea
oşteni, şi mai bine de cinzăci de mii de robi au scos 44 de la tătarî. Iar hanul
tătărăscu au fugit cu o samă de tătari, cu cîţi au putut scăpa, înlăuntru
departe şi n-au vrut să să închine la moscali. Şi cu cine mai putea, stringe
turci şi tătari şi 45 tot zăhăia cite o aripă // de oaste moschicească, de nu să f.2 3 1
putea moscalii lăţi.
lară 46 Menih feldumarsal 4; au triimis o samă de oaste moscali din 1 7
Crim la cetate la Cîlbur 48 , i�r tătarii din Bugeacu fiindu strinşi toţi pre
cîmpii Yoziii 49, de aceasta parte de N ipru, au ales o sam ă de mîrzaci şi
cu doasprăzeci mii de tătari de 5 0 au trecut din ceea parte de N ipru şi
21
şi / ş-apoi 22 peste 23 Leisu / Les 24 în / la 25 iar / şi 26 Leisu / Les 27 iar / şi 28 şi s-au
sculat, împreună cu hanul calmîşăsc, şi s-au dus la Crîm, I-acei moscali 29 feldmarşal /
fertu-marşalic şi cu căzaci şi cu don ţi 3 0 şi ei 3 1 to t s-a păra 32 Orului/Crîmului 33 îl lndese
2 dzili 34 iar / pănă 3& năvală / năvăli 36 şi / de 37 din / din tre dînşii 38 dincătro / pre unde
39 dincolo şi alţii pre dincoace / den dos şi ceie pre den faţă 4 0 iară / şi 4 1 şi 42 Leisu / Les
43 a prăda şi a arde / de prăda şi arde şi ii 44 scos / luat 4& şi / de 46 iară / apoi 47 feldu
marşal / fertu-marşalic 48 Cilbur / Cunburu 49 pre cîmpii Voziii / la Vozîia & o i-
207
i-au învăţat să margă în pre(a)jm.a porţii qrului do�r ari 5 1 g�si nis?ai za i e 5�
moschicească să o apuce să o strice, neştund ca� vm moscalu la Cilbur 5[. Ş1
purcegînd tătarii pre cimpii Orulu � _ şi nu dep �rte .de C� � bur 54, au vă�ut tătar� �
coborindu-să intru o vilcea vreo tru sute de cazaci caru mergea mamtea . oştn
moschicesti. Şi nestiind tătarii n emică di ceialaltă 55 oaste moschicească, s-au
si slobozit să-i ia În unghi 56 pre acei puţinei căzaci. I ar acei căzaci au înce
put a să apăra, pănă s-au iv.it şi m ? scalii cei mulţi. de � isţ e � : al. . Şi cu � a �
văzut pre tătari, cum s-au ş1 slobozit asupra lor a-1 goni ş1 a-1 tăia 57 cazacu
p.343 pre tătari, iar tătarii da unii înapoi în Nipru să scape 58 şi să îneca, iar
alţii umbla să intre în vase, să treacă să scape, şi să îneca şi aceia, că-i încun
giurasă căzacii 59 şi-i tot tăia, pănă au 6 0 sosit şi gheneralul cu moscalii şi au
poroncit ghrneralul să nu-i mai taie. Şi i-au luat pre toţi de grumazi, pre
carii mai scăpasă de 6 1 nu perise, şi le-au luat 6 2 armele toate şi hainele şi 63
au făcut o movilă de 64 armele lor şi le-au dat foc. Iar pre 65 tătarî i-au pitre
cut pre sub sabiile a doi moscali şi i-au slobozit să I margă în Bugeacu să
spuie celoralalţi tătari. Ca la vreo 66 doao mii de tătarî i-au lăsat vii, iară ceia
lalţi au perit toţi 67, că d intr-acei ce au dat în N ipru înot mai mult deci! un
tătar n-au scăpat, iar ceialalţi toţi s-au înecat.
18 Iară apropiindu-să 68 moscalii de Cîlbur 69 au început a bate cetatea
din tunuri si au aruncat bombe 7 0 si îndată s-au închinat cei din cetate.
Şi cum s-au 'î nchinat turcii, cum au căutat vase şi i-au slobozit moscalii pre
toţi cu pace, de au trecut la Vozia, dzicîndu moscalii 7 1 : „ Noi cu voi cu turcii
avem pace, iar cu tătarii avem gîlceavă, aşe să spuneţi 7 2 paşii de Yozia,
să şad ă în cetate fără de grije". Şi s-au 73 apucat moscalii de au d ires 74 ceta
tea Cîlburul * şi avea respundenţie gheneralul din Cîlbur * cu paşe d e Vozia şi * *
triimitea unul l a altul 75 daruri.
19 Iară cîndu au fost în 76 luna lui avgust lovit-au o moarte rea pre mos-
calii cei din Crîm, de m uriia cite trii-patru sute pre zi, şi să bolnăvisă pre
rău , iară unii d zicea 77 să le fie otrăvit tătarîi apele. Şi 78 n-au putut să mai
sadă 79 oastea moschicească în Crîm si lăsîndu 8 ° Crîmul 8 1 au iesit o samă
�pre "Nipru şi s-au aşezat între 8 2 Nipr'u şi între Buh, iar o samă sp�e Poltava.
Şi au ieşit şi cei din Cîlbur * şi s-au dus şi aceia la cei de la Buh şi au stă
tut pănă 83 la noiemvrie tot pre marginea ţării lor, unii pre la Poltava, unii
pre Ia Harcov 84, unii pre la Siciu 8 5 iar din Azacu n-au ieşit moscalii atun cea,
ce tot l-au tinut 86 •
20 I ară turcii să spăriasă 87 prea tare 88, multă vreme au stătut 89 hămei ţi
f.232 şi 9 0 să temea împărăţia 9 1 să nu facă inicerii ;:,orba. 11 Apoi s-au pornit vezi
p . 34.J riul de au iesit la Udriu si de acolo au vinit la Dunăre 92 si au trecut o samă
de oaste şi c� inicer-aga şi cu un sarascheriu şi au mărsu 'ia Tighine, iar 93 o
samă de turci au mărsu la Hotin. I ar veziriul au şezut 94 d i ceea parte d e
51 pute 5 2 niscai zaire / niscarva zahara 53 Cilbur / Cunbun 54 Cilbur/ Culbur 55 ceialaltă / cee
56 ca nişte ulii 57 păn la Cul bur 58 inot 59 că-i încungiurasă căzacii / că-i boţisă căzacii
dinapoi 6 0 ce- 61 carii mai scăpasă de / toţ ciţ 6 2 şi 6 3 şi / de 64 de/ din 65 d inşii 66 1 000- 6 7 cu
t ăiet , cu înecat 68 iară apropiindu-să / apoi s-au apropiet 6 9 Cilbur / Culbur şi 7 0 a bate
l'etatea din tu nuri şi au aruncat bombe / au început a arunca bombe şi a da din tu nuri
71 că 72 spuneţ i / spui 73 şi 74 d ires / tocmit 75 altul / alai tu 76 cîndu au fost î n / după ce-au
vinil la 77 dzicea / d zîc 78 şi / eît 79 să mai şadă / să ste 8 0 l ăsindu / au l ăsat 8 1 şi 8 2 şi s-au
aşezat între / di s-au pus pentre 83 au stătu t pănă / stau păn-acmu 8 4 H arcov / H arhov
85 Siciu / Săci 86 l-au ţ i nu t / ii ţ inu 8 7 să spăriasă / s-au spăriet 88 de 89 au stătut I
sta 9 0 şi / că 9 1 de zor ba 92 la Car tal şi au făcu t pod preste Du nări 93 iar / şi 94 to l
* Cilbur / Culbur ** şi / de
208
Dunăre pănă la noiemvrie şi umbla să facă pace, agiungîndu Turcul la Neamţu
şi la Franţ. o z 95 şi nu s-au putut aşeza , c ă Moscalul 96 cerea la Turcu Dunărea
hotar si Turcul nu 97 vrea să lasă nici cetatea Azacul cu 98 olatul lui 99 • Iar 1 00
Ia noi�mvrie văzindu că nu să pot aşeza de pace, au lungit să stea oştile iooa pis
te iarnă cu pace pănă la mai şi apoi ori să facă pace, ori să să bată. Şi veziriul
poate ar fi dat 1 01 Dunărea hotar, precum cerea moscalii, iar 102 inicerii nu
priimiia să dea.
Iară după ce au ieşit moscalii din Crîm, triimis-au veziriul de au schim- 21
bat pre Caza-Cheri 103, hanul cel b ătrîn, şi au pus han pre un ficior al lui
Medii 1 04- Gheri cel rău, numai au şezut 1 05 în Bugeac, că în Crîm n-au putut 1 06
să margă, că să temea de căzaci să nu-i iasă înainte, ce şidea în Bugeacu ,
precum s-au scris. Iar 1 07pre solul cel m oschicescu l-au slobozit din Ţarigrad
de au mărsu cu pace Ia ţara lui la Moscu, iar veziriul 1 08 au mărsu să ierneze
Ia Baba pănă în prim(ă)vară, la mai 1 09 •
I ară la acea vreme aşezindu-să n emţii cu franţozii făcînd pace, au răs- 22:
punsu �eamţul 1 1 0 Turcului 1 1 1 că de nu vor face . pace cu m<;>scalii, măcară
că ei au pace cu turcii dar agiutoriu moscalilor vor da, după cum au dat
şi moscalii agiutoriu nemţilor cîndu s-au bătut cu franţozii ma. Şi s-au strînsu
multă oaste nemţască piste Olt la Dunăre, de sta gata acolo. Iar '.\eamţul I
împăcîndu-să 112 cu Franţozul, cîteva cetăţ.i din Anapole au dat 113 Neamţul
Franţozului şi au dat şi cnezia Lotaringhii 1 14• Iar Franţozul luundu cnezic
Lotaringhiii o au dat socru-său craiului Stanislav Lişcinschii 1 1 5 ca să o stă
pînească, iar 1 16 craiul Stanislav Lişcinschii 117 să dea pace crăiii leşeşti, să
o stăpînească 1 18 crăia leşască craiul Frideric cu pace. Leşii au făcut iarăş
săim la luna lui mai şi aşe făcînd săim au priimit pre Frideric 119 să le fie
craiu şi craiul Frideric încă au priimit pre boieri cu dragQste şi pre carii nu
era boieriţi i-au boierit precum mai sus s-au scris. Şi aşe au 12 0 ieşit toate
oştile streine din 12 1 Ţara Leşască, moscalii şi sasii 122 .
Iară craiul Frideric văzind aşe au dzis leşilor la să im pentru oştire, ca să 2 3
să rădice asupra turcilor. Şi au răspunsu craiului domn ii leşeşti că ei cu turcii *
au pace şi nu vor strica pacea, pentru că ţara lor este aproape de turci şi ,
să nu- i prade, nu pot să să bată. Iar 123 craiul Frideric văzind aşe, s-au dus
la Saxonia avîndu trebile lui123 a. Iar hatmanii leşeşt i amîndoi cei mari 124, hat- p . .1.J5
man vielch i corunnii şi hatman vielchi L itovschii s-au dus 125 cu 126 oştile spre
Ucraina 127 de au iernat 1 28 acolo. Că vrîndu 129 tătarii să margă să pradă
Chiovul, şi văzind că nu pot răzbi 1 3 0 de moscali, au fost prădat multe sate
din Ucraina 1 3 1 leşeşti, şi 13 2 căzacii de la Siciu iară, să făcusă 133 tălhărit mult,
vreo o mie-doao de căzaci, şi nu mergea 1 34 la Bugeac să prade, ce prăda 135
l'-craina leşască, pre la Nemirova. Decii hatmanii leşeşti, văzindu aşe, s-au
aşezat în L'cra li ina pre la Nemirova de au şezut cîtăva vreme de au iernat. f . 2 33.
Apoi au lăsat reimentari cu oştile şi ei s-au dus pre la casăle lor.
95Franţ oz/franţoji 96 eă �Ioscalul/cu �loscul că 97 da 98 cu/şi 00 sf1-I lasă100 iar/şi 1ooa aşe 101 poa te
ce 1 0 2 iar/doar ioa Caza-Cheri/hanul, pre A za-Chirie 104 l\Ied li/Adăle 105 au şezut /şede 106 n-au
pulu l / păn-acmu nu pu le 107 iar / şi el 108 încă 109 cum au aşădza l 1 1 0 Neamţul / nemţii inc ă
1 1 1 Turcului I turcilor ma franţozii I Franţoznl11 2 împăcindu-să I încă s-au împăcat 1 13 şi 1 14
Lotaringhiii / Liutarenghiii, să şadă şi s-o s t ăpinească m Lişcinsc hii / Lişinsc hie 118 iar / şi
117 Lişcinsc hii / Leşinschii 1 18 pe 1 19 t oţi de 120 şi 121 din / den tr- insa, şi 122 sasii / Sasul • tur
cii / Turcul 123 iar / şi 123a lui / lor 124 şi a coronii şi a Litrii 125 dus / tras 128 toa t e 127 Ucraina /
/Ocraina 128 au iernat / s tau să iernedză1 29 Yrîndu / au vru t 130 răzbi / să răzbească 131 Ucraina
/ Ocraina 132 şi / ap oi 133 să răcusă / s-au făcut 134 nu mergea / iar nu mărgu 135 prăda / pradă
209
:2 4 I ară cazilbasii întru acel im an n-au avut războiu mare cu turcii 137,
c il să rădicasă zor b a la cazilbasi 138 nziriul asupra şahului şi apoi l-au bătut
şahul pre vezir �i au . . perit . v � ziriul. la � . turcii. umbla 139 p re acea. v� em : să
facă pace cu cazilbasll , 14 0 s1 da 1 4 1 turcu mulţime
1 1 . M de ham . . şahulm, impara-
.
tutu i ca::.i/basilor, ca să facă' pace, cum da 4 ŞI oscu I U l ŞI N eamţu I m, aşe
giuruia 1 4 2 ş i cazilbaşilor că vor da, numai cazilbaşii 1 43 . �u răspunsu turcilor
că nu pot 1 44 să facă pace pănă nu să vor împăca turcu cu Moscul.
:2 5 Tot prr acra vrem e început-au si venetienii a pomeni de Morea Ia turci
să le-o dea. Aceste toate s-au făcut i;1 anul '72 44 145 şi în anul 1 46 724 5 cazil
başii 1 47 s-au aşezat cu turcii 1 48, n-au făcut oştire nici nemţii 1 49 cu franţozii
întru acel 15 0 an. I ar turcii s-au dus de iarnă o samă cu hanul cel nou în
Crîm si din Crim s-au luat fără de veste şi au lovit despre H arcov 1 5 1 în păr
ţ ile m�sch iceşti, despre slobozie, şi 152 au făcut mare stricăciune pănă a prinde
moscalii de veste. I ară după ce au prinsu moscalii de veste abia au scăpat
hanul cu fuga de s-au întorsu în Crîm. Aşij derea de la Tighine încă au
purces 1 53 doi soltani şi cu trii 1 54 paşi şi / cu vreo triizăci-patruzăci de mii de
tătari şi cu triizăci de mii de turci 1 55 au purces cu toţii în Ţara Căzăcească
şi 1 56 au trecut ;\'iprul pe la Perevoloşina. Şi au dat Dumnezeu de i-au chi
vernisit aşe de bine că i-au încungiurat moscalii şi căzacii de n-au scăpat
p . 3 4 6 nici un turcu şi cîţi n-au perit i-au luat pre toţi de grumazi. Şi tătarii, pre
cum 1 57 le este obiceiul, de nu stau la războiu, fugîndu la Nipru la trecătoare
şi fiindu ghiaţa slabă s-au rumptu, şi cîţi nu s-au î necat i-au luat căzacii pre
toţi de grumazi. Şi au prinsu şi pre acei doi soltani şi pre acei trii paşi şi
i-au dus robi la Moscu vii nevătămaţi. Aşijderea după această 158 oaste tur
cească, ce mai sus scrie, au fost mărsu un soltan cu o samă de tătari şi turci
să prade în Ţara Că:ăcească. lară dacă s-au apropiiat de N ipru şi au v ăzut
pre ceialalţ i 1 59 tătari şi turci ce au păţit, n-au cutezat să mai margă, ce s-au
întorsu înapoi prădîndu pin Ţara Leşască, dzicîndu că aceli sate 16 1 ce le
pradă ei sîn t moschiceşti. Aceste au fost în anul 162 72 4 5 163 şi era multe nevoi
pre aceli vrem i şi în Moldova : civerturi, h îrtii, văcărit, chile ialoviţe, grele
podvozi de fin, de lemne, fiindu oastea turcească 164 aşezată Ia Cartal l a
Dunăre de a u iernat. Cît să m iera ş i domnul ş i boierii ce vor face, ca să poată
plini toate poroncile împărăteşti.
26 I ară dacă au trecut iarna, tot întru acel 165 an, de prim(ă)vară, //
f. 234 triimis-au leşii o mul lor la Poartă pentru acea robie ce 166 mai sus s-au scris.
p entru că au prădat tătarii în ţara lor, pentru că ei au ştiut 167 că au pace cu 168
turcii. Şi ciţi robi au aflat la t ătarî pre toţi i-au luat înapoi.
27 Triimis-au un sol de ai lor şi turcii la Ieşi, la craiul Frideric, de i-au
dat titluş de crăie şi cu daruri, poftindu-l să aibă pace, precum au avut şi
cu tată-său Avgust craiu . Iară 169 craiul Frideric au priimit pe soli cu b ine şi
prieteşugul 1 7 0 turcilor, iară după aceea triimis-au turcii pre reiz-efendi şi
136 acel/cestu 137 războiu mare cu turcii/bătăi mari cu Turcul 138 că să rădicasă 139 turcii umbla/
Turcul u m blă Ho cazilbaşii / Cazîlbaşul 141 da / d ă m giuruia / giuru ieş ti H3 cazil başii /
Cazîlbaşul w p o t / poate 145 în anul 7 2 44 / într-acest anii, la vălet 7 2 4 4 . Iar de acmu,
ce s-a mai înnoi la let 7245 de la noiemvrie, s-a scrie l a rîndul său înainte HG î n anul /
iar la velet rn cazil başii / Cazîlbaşul Ha turcii / Turcul 149 nemţii / Neamţul 15 0 întru acel/
într-acest 151 H arcov / Harhov 1 52 şi / de 153 vo 154 cu trii / 2 155 şi 156 şi / de 157 precum /
Jupă cum 158 această / aceste în urmă 159 ceialalţi / ceie 1 6 1 aceli sate / c ă-s satele 1 62 au
fost în anul / s-au făc u t în tr-această iarnă Jet 163 aceste bogate nevoi s-au făcut în Mol
d ova, cari cu condeiul mieu nu p oci să lungesc 1 84 pre aice 165 întru acel / într-acesta 168
au făcu t 167 au ştiut / ştiu 188 dinşii 169 iară / şi 170 şi s-au întorsu la ţara l u i
210
cu alţi doi turci mari şi pre Alexandru-Ghica terzimanul, fratele lui Grigori
vodă, şi pre solul nemţăscu careli era sol la Ţarigrad, dîndu- i şi cîteva pungi
de bani solului celu i nemţăscu, de au mărsu la Nemirova ca să le facă pace
turcilor cu moscalii. Trimis-au şi moscalii despre partea lor trii cneazi anume
pre cnea:.;ul Şefer şi pre alt 1 i 1 sol nemţăscu careli vinisă de la împărăţia 172
Neamţului pe la împărăteasa Moscului, carii s-au strinsu cu toţii în Ţara
Leşască la Nemirova, la svetii Petr.
I ară oastea moschicească de prim(ă)vară, după ce s-au strinsu de la 2 8
iernatec, s-au împărţit în doao părţi, o parte cu Leisu 1i3 gheneralul, patru- p . 147 .
zăci de mii de moscali, şesezăci de mii de calmîşi şi triizăci de mii de donţ.i

şi doaozăci de mii de căzaci de la H arcov 1 i4, toţi aceştia au p urces ca la o
sută de mii şi cinzăci şi s-au dus î n Crîm. Şi n-au mărsu pre la Oru ce au
mărsu pre aiure, că au găsit căzacii / un vad pre din gios de Oru, care vad
nu-l ştiia tătarii să fie mai fost. Şi au tot arsu şi au prădat Crimul toată
vara ; şi au triimis şi turcii pre căpitan-paşe cu şesezăci de mii de oaste
levinţi agiutoriu tătarilor şi s-au bătut în vreo doao-trii rînduri foarte tare,
cu mari năvăliri 175 asupra moscalilor. Şi da tătarîi duiumuri multe asupra 1i6
moscalilor, cit îi înăduşiia, de rămăsese lucrul de să bătea de a mînă şi tot
au biruit moscalii, cu multe vărsări de sînge ; şi mulţi şerimi şi mîrzaci au
perit şi pre mulţi şerimi i-au prinsu şi vii 177 şi hanul încă au perit în răz-
boiu. Şi au găsit moscalii într-un ostrov mulţime de tătari bejeniţi 178 şi
i-au pus 178a pre acei tătari pre toţi supt sabie, cu copii, cu fimei Cil tot.
Iară Menih feldmarşal 1i9 cu o sută şi doaozăci de mii de moscali pedes- 29'
trime si cu sesezăci de mii călărime si cu cinzăci de mii de căzaci horodovii
şi cu t�iizăci' de mii de căzaci zaporoj � ni 18 0 şi cu trii m ii de husari au purces
pe Nipru în gios de la Perevoloşina 181 pintre Nipru şi pintre Buh. Şi dacă 18 2
au trecut Buhul, au ales cinsprăzeci mii de oaste moscali 183 cu Leonte ghene-
ralul şi l-au triimis înainte spre cetatea Vozia. Şi au mai triimis şi 184 pre alt
gheneral cu doaozăci de mii de oaste 185 ca de 166 i-ar mai trebui 187 gheneralului
Leontie oaste să-i agiute. I ar turcii, înţălegîndu că mărgu moscalii spre Vozia,
au triimis şi ei patruzăci de mii de turci, tot aleşi, şi pre un 188 soltan cu trii-
zăci de mii de tătarî. Şi cum s-au apropiiat gheneralul Leontie de \' ozia cu celi
cinsprăzece mii de oaste şi fiindu în z ioa de svetii Petr, făcîndu gheneralul // f . 235
masă mare benchet, iar turcii fără de veste s-au şi slobozit asupra 189 obu::.ului
moschicescu, pedestrimea cu mare n ăvălire 1 9 0 , cit rămăsese lucrul să spargă
obuzul 19 1 gheneralului Leontie.
Iară întru acea vreme 192 au şi sosit şi celalalt gheneral cu celi doaozăci 30
de mii de oaste agiutoriu şi, cum au 193 sosit, cum au şi început a bate foarte
rău pre turci şi i-au gonit pănă i-au băgat în cetate în Vozia şi au început
moscalii a bate cetatea 194 din tunuri şi a arunca bombe. Şi s-au aprinsu giab
hanaoa din 195 cetate, ce era într-un turnu, lovindu dintru o puşcă marc şi au
aruncat o bucată de zidiu din z idiul cetăţii şi au perit mulţime de turci. Şi a
doa zi, întru o miercuri, iulie în şese zile au luat 197 moscalii cetatea Vo::.ia . p . 3 18
196,
17 1 alt / al tu t12 vinisă de la împărăţia / au vinit de la împăratul 173 Leisu / Les m Harcov /
Harhov 115 năvăliri / năvăli mul te 176 asupra moscalil or/peste moscali 1 1 7 mulţ m bej eniţi/ be
jenii 178a tot 179 feldmarşal/ fertu-marşalic 180 cu 10 OOO cătani 181 Perevoloşina / Perivoloşin
182 dacă / după ce 183 şi 184 a l tă oaste c-un 185 după Leon te 186 ca de / că dacă 187agiu tori
188 pre un /c-un 189 lui Leon te 19 0 năvălire / năvală, pedestri 19 1 lui 192 numai 193 şi 194
marţ, iulie, in 5 dni 195 din / în 196 zile / dni 197 luat / dobindit
211
Şi au luat şi pre paşe de \� zia şi pre un ?�!�
de la Bo � na, pr e r;t c �ştia i-a '!_
luat robi vii, iar pre alţi turci 1-au pus pe toţi supt sabie ŞI_ muieri ş1_ copu
ce au găsit în cetate, pre toţi. Şi au perit atuncea patruzăci de mii 199 de turci,
oaste aleasi:l. , fără dr copii şi fără de Il)Uieri 200 la cetate, la Vozia. Că luundu
moscalii cetate(a) Vo::.iii i-au pus 2 01 pre toţi turcii sub sabie, precum mai sus s-au
scris si carii nu perisâ la războiu au perit dacă au lua t moscalii cetatea .
Jar2o� t ăt a ri i au scăpat o samă, carii a u apucat d e au fugit, şi i-au gonit căzacii
pănă la :'\ i stru . Şi întru aceste patruzăci de mii dr oaste turcească au fost
mai aleşi doisprăzece bei cu doaosprăzece mii de oaste, oameni tot aleşi
ş i vitej i d e la 2 03 Bosna. Şi n umai un beiu / l-au luat robu din tru aceşt ia, iar
ceialalţi toţ i acolo au perit. Şi au făcut moscalii o mo,·ilă foarte 2 0 " mare de
trupuri omeneşti 2 05•
31 Iară pre urmă a u vinit şi Menih feldmarşal 2 06 şi au dires 2 0i cetatea
Yozia 2 08 şi au lăsat 2 09 oaste în cetate şepte mii de moscali şi doao mii de căzaci,
ca să fie dr paza . cetăţii. Aşijderea au lăsat oaste şi la cetate la 2 1 ° Cîlbur 2 11
iar cu cealaltă 2 1 2 oaste 2 13 au p urces şi au mărsu de s-au aşe::.at intre Nipru
şi între Buh, şi au şezut toată vara acolo pănă în toamnă la luna lui noiem
nie 2 14 aşteptîndu să facă solii pace la Nemirova. I ar solul cel nemţăscu
au scris la veziriul la Ţarigrad că nu poate să facă pace cu .\Ioscul, decii să
ştie că şi împăratul Neamţul 2 15 au stricat pacea cu Turcul .
.3 :! Iară pre .aceea 2 16 vreme, la 2 17 luna lui iunie, s-au pornit şi nemţii,
ginerele împăratului nemţăscu, <luxul de Lotaringhia 2 18 au purces cu obu
zul cel mare ca la 2 19 optudzăci de mii oaste nemţască asupra Bosnii şi au luat
cetatea �işul şi au întrat pin Ţara Arbănaşilor 22 0 şi au început a o bate şi
a o prăda şi pre B osna iarăş aşe 22 1 • I ară alt gheneral, anume Yalis 2 2 2 , de la
cetate de la Sibiiu şi cu alt ghen eral ş i cu o samă de oaste nemţască au purces
de au mărsu la cetate la V idin şi au început a bate 223 cetatea. I ar alţi 224 n emţi
au vinit prin Ţara Ungurească şi s-au pogorît 225 în Ţara Muntenească, la
Bucureşti. şi pre supt munte, ca vreo cinci-şese mii 2 26 • I ară Yadanii ghene-
f.�36 ralul de Braşev şi cu alţi doi ghenerali // cu cinci mii de oaste au ieşit preste
munte la Comăneşti 22i pe Trotuş în Moldova şi alţi nemţi au ieşit pe O ituz
şi în Cîmpul Lungu au ieşit nişte Jet.mani 228 cu vreo şepte sute de cătane şi
p . 3 49 au şezut acolo, pre supt m arginea munţilor, vreo doao luni şi mai bine. lară
stricăciune n-au făcut nemică î n ţară 229, numai pre turci îi căuta şi bucateli
turceşti, unde le găsiia, le lua 23 0 • Iar din boierii din Moldova, vre0 23 1 doi
trii 23 2, ce le era casăle pre suptu munte 233, să închinasă la nemţi, anume
Stefănită Rusăt v11rnicul si cu ficiorii lui si Răducanul Racovită stolnicul si
Costantin Balşe medelnice;iul şi Stefan Cat� rgiul sulgeriul. lară' 234 ţărănime�
ce era pre supt munte nu asculta de domnie. I ar altă boierime 235 s-au strînsu
toţi 236 pre lîngă Grigorii-vodă.
198 pre _ toţi / t o t 199 numai 2 0 0 au perit t oţ i 2 0 1 tot 2 0 2 iar / numai 2 03 de la / den 2 0 � foarte /
pre 2 0• omeneşti / moarte 2 06 �Ienih feldmarşal / i\Iinih fert -marşalih 2 07 şi au dires / de
au făcu t ş-au tocmit 2 08 şi Culburul, cu 1 O părţ mai buni şi mai frumoasă, şi mai buni
de cum au fost în tăi, cu feliuri de feliuri de meşterşuguri şi tabii 209 în tr- însa 2 1 0 la /
i n 2 1 1 C ilbur / Culburu iarăş 2 1 2 iar cu ceealaltă / şi cu cee 2 13 s-au tras 2 1 4 noiemvrie / octom
vrie 2 15 Neamţul / 1\eamţulu i 2 16 pre aceea / în tr-această 2 17 Simpetriu 2 18 <l uxul de Lotarin
ghia / duca de Liu toranghia 2 19 70 OOO- 22 0 a o strica şi 22 1 iarăş aşe / tij a o bate 222 şi cu
alţ ghenărari 223 Vidinul 22 4 alţi / alţii 225 şi s-au pogorît / de s-au cobor i t 226 cinc i-şese mii / ·
600 0 - 7000 227 ş i la O i tuz 228 letmani / căpitani 229 t o t cu bani cumpăra ce li trebuie
2 3 0 cu de-a sila 23 1 vreo / numai vo 2 32 boieri 233 aproapi 23� iară / şi 235 şi mazilime 236 la leş
212
l ară 237 Grigorii-vodă deodată au ieşit cu corturile 238 Ia Frumoasa, dar 3:$
apoi prea mult n-au zăbăvit acolo, că să temea să nu-I lovască nemţii, să-l
ia şi nu credea nici pre boierii de ţară, să nu-i facă vreun vicleşug cu
nemţii, şi s-au mutat Ia Ţuţora în branişte între Prut şi intre .Jijie. Şi au şi
triimis 239 în grabă la H otin 24 0 de au vinit patru sute de lipcani cu Sară Meh
m et-paşe şi au scris Ia veziriul şi 24 1 i-au triimis doi paşi anume Mahmut
paşe şi Vasilie 24 2-paşe, cu vreo şese sute de spahii. Şi au triimis veziriul 243
şi bani lui Grigorii-vodă să facă oaste 244 şi au făcut Grigorii-vodă cîtăva samă
de oaste moldoveni, turci, şi lipcani şi 245 toată boierimea şi mazilimea şi s-au /
făcut de toţi ca la cinci-şese mii de oaste 246 şi de la Prut s-au întorsu 247 în
deal Ia Gălata . Şi au făcut şanţu 248 împregiurul taberii şi au pus străji 249
m ari pe la Bacău şi p e la Ronian şi în toate părţile şi au şezut acolo toată
vara 25 0 • Şi da bucate de agiunsu tuturor şi la m azili şi la slujitori pîme, carne,
orzu de cai, tot de agiunsu.
lară Costantin-vodă, domnul muntenescu, cum au auzit că au ieşit 34
nemţii în Ţara Muntenească şi au p urces să margă la Bucureşti, au şi ieşit
Costantin-vodă din Bucureşti socotindu să nu-i facă muntenii vreun vicleşug,
precum făcusă tătîne-său, lui Nicolae-vodă, şi s-au dat la Dunăre 25 1 spre oas-
tea turcească. Şi boierii şi slujitorii 252 l-au pitrecut doao-trii ceasuri şi ş-au
luat dzioa bun ă şi l-au lăsat cu toţii şi s-au întorsu la Bucureşti, şi 2 52a nu numai _
boierii şi slujitorii, ce şi unii din slugile lui 253 l-au lăsat 254, precum nu li s-au p . JaO'
căzut să lasă pre stăpîn la greu şi la nevoie.
lară 255 nemţii, viind la Bucureşti, au luat pre boieri pre toţi şi i-au 3 5
dus de i-au trecut 256 în Ţara Ungurească, pre unii cu voie, iar pre unii şi
can fără de voie 257 • lară împăratul 258 turcescu văzind 259 aceste, tare s-au
ingrijat 26 0 , nu numai de moscali şi de nemţi ce şi de oastea lui, temîndu-să
să nu facă zorba asupra 26 1 împărăţiii. Ş i au păzit d e au schimbat pe veziriul
şi au tăiat şi pre chihaiaoa veziriulu i dindu-le pricină şi dzicîndu că s-au
agiunsu ei cu moscalii de au dat cetatea Vozia, după cum 26 2 le sînt obiceiele
lor, dacă văd că nu pot birui 263 dau vina capetelor, de- i omoară . Şi au // pus 264 f . '.! 3 7
han nou pre Medii 265-Gheri cel rău careli 266 m ai fusese han în 267 domnia
dintăi a lui Grigorii-vodă, la carele să f ăcusă 268 zorbaoa asupra lui 268a , pre-
cum s-au scris la întăia domnie a lui Grigorii-vodă. Atuncea au triimis împă-
răţia de la Ţarigrad de au luat pre Manolachie chiurci-başe Ipsilanti 269, fra-
teli hatmanului Costantin Grecul lpsilanti ce era 27 0 în Moldova şi luundu-l
237 iară / şi 236 corturile / tabăra 239 triimis / răpcdzit 240 de olac 24 1 şi / de m Yasilie/Vasl i
243 cindzăci pu ngi de bani ca să mai 244 şi i-au triimis bani şi de chili, şi de ialoviţă, şi
de cară, şi de fin, şi de ordzu. De cite beilicuri era la ordie, dat -au turcii lui Grigorie
vodă şi el minca banii toţi, şi cei de leafă şi ceielal ţi loţi. Şi lua aceste t oa te, ce scri i
m a i sus, din ţ ară, d e făce trebile împărăteşti fără b a n i . Numai a ll t a c it d a moldovenilor :
le da carne, pită, ordzu . Şi după ce s-au strînsu toa t ă oastea ce era : 245 alţii 246 şi au
mai ieşi t frica lui Grigorii-vodă de nemţi. Şi de frica viziriului şi de ruşine 2�7 iarăş inapoi
us
şanţu / hendichiu în giuru 249 buni 25 0 păn-in toamnă la Simedriu 20 1 ş i s-au d a t I a
Du năre / cum au şi fugit peste Du nări 252 munteneşt i 25w şi / ce 203 slugile
lui / slugi de a lui ce au fost la ta lă-său 254 toţi 255 iară / şi 256 cu casă cu iot 257
lor 258 Turcul şi t urcii 259 văzind / după ce au vădzu t 26 0 îngrijat / spărie t , ce impăra
tul 28 1 lui 262 li-i hirea de dulău , de Ie dzic că-s dulăi, adivărat că-s dulăi 263 birui f
isprăvi, ei 26 4 şi 265 pre :Medii / anu mi pe Adăle 266 care li / ce 267 în / mai în tăi Ia 268 să făcu
să / cîndu s-au făcut 26 8 a î nţălegînd că acela au peri t în Crîm cari şede Ia Tighine păn- acmu,
că la Crim nu poate să margă 269 I psila n ti / Psăolu 270 era / este aice
213
de la Du năre de la veziriul de la Cartal şi <lucindu-l 27 1 la Ţarigrad, la împă
răţie 272 şi dindu-i pricină că este agiunsu cu moscalii i-au dat grea muncă 2i3
cinci-se � e zile pănă ce au spus toată avere(a) ce au avut 274, cîteva p ungi de bani
ca la 'trii mii 2i5 şi 276 odoară şi nu numai a lui avere i-au luat ce şi a frăţi
ne-său, a lui Costantin hatmanul, şi a fiiu-său a lui Ianach i aga şi a altor
rude a lor 2 77, tot ce au găsit au luat şi apoi l-au şi omorît, l-au spînzurat 278,
dindu-i pricină că el ar fi sfătuit 279 pre chihaia veziriului să înch ine cetatea
Vo.:ia la moscali. Atuncea l-au agiunsu osînda 280 ţărîlor şi a neguţitorilor ce
le făcea cu faptele şi cu am estecăturile lui la Poartă, de făcea multe pagube
neguţitorilor lu undu-le negoaţele fără de preţu, fiindu el chiurci-başe la împărăţie,
p. 3 51 şi altor oam en i le făcea alte supărări. I ar 28 1 mai înainte vreme, cînd s-au fost
făcut zorbaoa la Ţarigrad, de s-au schimbat împărăţia 28 2, fiindu vezir
Ihraim-paşe cădzusă 283 acest Manolachi chiurci-başe la mare urgie 284
şi atuncea au scăpat 285 , iară apoi mai pe urmă n-au putut scăpa de urgie,
după cum să dzice / un cuvînt, că nu sînt î n toate zilele paştile 286 •
36 Reiz-efendi solul turcescu din Ţara Leşască de la Nemirova, văzind
aceste lucruri ce să purta 287 şi moscalii cum nu priimiia 288 bani să facă
pace, ce cerea 289 de la turci Dunărea hotar, cu Crîm cu tot, şi nemţii
cerea Bosna şi altă somă de bani, cheltuiala oştii, şi robii ce-i luasă turcii
cînd să bătusă cu n emţii, şi au făcut izvod de aceste de toate ce cerea moscalii
şi nemţii. Şi au dat reiz-efendi multe daruri solilor nemţeşti şi moschiceşti
şi lui Menih feldmarşal 29 0 moschicescu ca să mai aştepte triizăci de zile să
nu pornească oştile , pănă vor triimite la împăratul turcescu să vadă ce vor
priimi să dea şi, de va priimi aşe să dea bine, iar de nu va priimi, să vor bate.
A u făcut aceste lucruri tot ca să să mai lungească vreme, să treacă vara cu amă
gele, după cum este obiceiul 29 1 turcilor, ci' să spăriasă pre rău. Ce, după cum
este rînduiala aceştii lumi lacome, au întunecat mintea solilor nemţeşti şi
moschiceş�i, de au priimit să aştepte celi triizăci de zile păn ă a vini răspunsu
de la Poart ă . Şi au triimis 292 în grabă reiz-efendi 293 cu aceli scrisori 294 au
triim is pre A lexandru-Ghica terzimanul, frateli lui Grigorii-vodă, să umble
f. 2 3 8 întru aceli* triizăci de zile 295 să a // ducă răspunsu cum a fi 296, de a fi pace 297 ,
de n u va fi. Şi au purces terzimanul de la N emirova şi au vinit pe la frate-
său Grigorii-vodă la Gălata şi l-au benchetuit o zi, făcîndu-i masă mare şi
p . 3 52 cu m are cinste 298 , şi au vorb it de toate cele ce le-au trebuit. Şi au p urces decii
de au mărsu terzimanul în grabă la Ţarigrad la împărăţie în cai de mezil şi

pănă la triizăci de zile s-au întorsu iarăş 299 în Ţara Leşască la N emirova
27 1 ducindu-1 / l-au dus 272 de 273 păginească 274 di i-au luat tot ce-au avut 275 pungi 276 şi/cu
277 lor / lui gineri şi alţii 2 ;8 in mijlocul uliţii,u nde să vind blanile în tlrgu . Şi i-au pusu o blan-în
cap 279 ar fi sfătui t / sfătuie 28 0 'fărîi .Moldovii şi Ţării l\Iunteneşti. Că acest Manolach i să-n
vă ţasă de să fftce t o L d-e„. chihaielilor, de mînca aceste săraci de ţări cum le era voia, cu
alţ greci şi alte păşii, de făce schimbări şi-adauşaguri // (p. 35 1 ) cu mulţ.ime de bani 28 1 iar /
cum şi 262 la 283 cădzusă / cădzu t 28� precum scrii la rindul său 285 şi tot nu s-au l ăsat de
rău tăţ.i. Dar acmu 286 aşa dzic că mai mul t di�pre Costantin-vodă să-i fi fostu pîra, avîndu
p i zmf1 pre dinsul . Ş-au scos ferman să omoare şi pre gineri-său, Ştefăniţă beizade, ficio
rul lui )Iihai-vodă, care ţine fata hatmanului Costandin. Numai nărocul lui c-au prinsu de
ves te, di s-au ascunsu la cas[ll i solilor, mul tă vremi, păn' s-au îndreptat 287 purta / p oart ă
28 8 priimiia/priimăsc 269 cerea/cer 29 0 feldmarşal/fertu-marşalih 29 1 obiceiul/nătura 292 triimis/
şi răped zit 293 efendi / avende 29� la împăratul turcesc * întru aceli I într-aceste 295 de olac
296 ia 297 ia nepace 298 şi l-au mai învăţat şi el meşterşuguri de-a lui, ce au mai ştiut . Că ave
Grigorie-vodă mare j el i şi frică, c-or lua creştinii ţara, ce nu numai el, ce şi li (p. 352)
gre c i i l u i , şi n-or ave ce st ăpîni şi ce m înca l a Ţarigrad 299 înapoi
214
la 300 soli eu răspunsu 30 1 • Şi nemică aşezare de pace n-au adus fără decît
s-au mai îndelungat vreme să să bată la anul de vară. Şi aşe solii s-au dus
cineş pre la ţărîli 302 lor. Şi purcegînd şi reiz- efendi de la N emirova, triimis-au
Grigorii-Yodă 303 pre aga I anache Grecul cu şese sute de slujitori de i-au ieşit
î nainte 304 la Mov ilău, temîndu-să de căzaci să nu-l lovască, şi 1-au pitrecut
păn ă la Tighine.
l ară Vadanii gheneralul de Braşev dacă au iesit 305 cu oastea aici în 3 7
Moldova, au 306 poroncit lui Grigorii 307-vodă să dea pace oamenilor de bir
din Siretiu încolo spre munte şi să-i trimită o sută şi cinzăci de pungi de bani,
dacă îi este voia să şadă cu pace în Iaşi pănă la o vreme. Decii Grigorii 3 oi_
Yodă 308 au triimis pe Toderaşco Păladii vel-spătar şi pre Alexandru Duca
Sirbul treti-logof ăt cu daruri şi cu cărţi la ghen eralul de la dînsul şi de la
boieri, scriindu gheneralului 309 să-i fie milă de ţară să nu o strice fiindu creş-
tin. Şi au mărsu 3 1 0 boierii acei triimişi la ghen eral p e Oituz şi i-au priimit
gheneralul cu dragoste / pre boieri şi s-au adeverit cu bine. I ar 3 1 1 Grigorii
vodă nu s-au încrezut, ce s-au dus la Prut, precum 3 1 2 s-au scris 3 13, de ş-au
strînsu oaste. Aşijderea nici cu* Păladie spătariul nu să pre încredea 3 14, fiindu
m oldovan 3 1 5 • Ce 3 16 au triimis 3 17 pre Alexandru Duca Sirbul logofătul al
triilea, fiindu om de casa lui Grigorii-vodă, ca să nu poată face Păladii spăta-
riul vreun meşterşug 3 18 cu gheneralul asupra domniii.
Iară turcii, pănă a umbla terzimanul la Poartă aceste triizăci de zile, 3 S
iară împărăţia au şi pus sarascheriu pe Chiupruliolu 3 19 şi au şi rădicat
oaste din Ţarigrad, ca la o sută şi doaozăci de mii de oaste şi i-au 32 0 triimis
la Basna asupra nemţilor. Iar 32 1 veziriul de la Cartai au triimis pe Meniş
paşe cu doaozăci de mii de oaste şi au purces 322 pre marginea Dunării de
au mai strinsu 323 oaste ce au mai putut 324• Şi s-au dus 325 la Yidin asupra
lui Valis ghenera (lu )lui de Sibiiu carele 326 bătea cetatea Vidinul şi au gonit
pre nemţi de la Vidin, dar t9t nu i-au putut bate 327 prea rău, numai cit i-au
gonit de la cetate. Şi au dat turcii şi lui Costantin-vodă, domnului munte- p . 3 5 3.
nescu, vreo doi-trii paşi cu oaste, de au gonit pre nemţi din Ţara Muntenească,
că era puţinei, numai vreo trii-patru m i i 328• Şi au făcut turci i multe răutăţi 329
şi pradă în Ţara �luntenească, că au luat munţii în cap şi şi pre unde au găsit
bejenii, au tot prădat şi au stricat 330• Şi au spart şi mitropolia de la Tîrgo-
vişte şi au găsit multă avere a boierilor munteneşti şi o au luat 33 1 toată
şi 332 nu numai într-un rindu au prădat 333, ce în citeva rînduri au umblat
prădîndu şi stricîndu biata ţară. // f.:23�
lară Costantin-vodă, domnul muntenescu , iarăş s-au aşezat în Bucureşti 3 9

cu neo doi-trii paşi, şi turcii au făcut ră pradă în Bucureşti şezind paşe în
mitropolie 334• Iar 335 Costantin-vodă au pus boieri tot d i cei mai de gios de
i-au boierit, că boierii cei mari era** duşi cu toţii în Ţara Ungurească. I ar ghe-
300 la / u nde era 301 că nu priime turcii să de n imic, numai să fie bătaie la anul
302 ţărîli / stăpînii 303 încă l-au triimis 304 înainte / înaintea lui Reiz-afendi 305 la O i tuz
306 şi 307 Grigorii / Gligorii 308 era la Frumoasa şi n - a pucasă s ă s tringă oaste, nici să dusăsă
la Pru t . Au socotit şi 309 lui Vădanii 310 la d l nsul la 3 1 1 iar / numai 312 precum / dupft cum
3 13 mai sus 3 1 4 nu să pre încredea / nu-l crede 3 15 să nu-i facă vrun m eş t e rş iu g 3 16 ce / şi
de-cee 317 şi 3 18 asupra lui cu Vădanii 319 Chiuprnliolu / Chipruliul 320 i- / I- 32 1 iar / ş i 322
de la Cartai 323 au mai s trînsu / a mai s trînge 324 au m a i pu tu t / pute 325 şi 326 carele / ce
327 i-au putu t bate / i-au b ătut 328 în Ţara Mu n t enească 329 multe rfmtăţi / multă rău tate
330 stricat / arsu 331 -o 332 şi / ce 333 - o 334 în Bucureşti şezind paşe în mitropolie / şi Bucu
reştilor. Şi mitropolia din Bucureşti au făcut-o mecet, di s-inchin[t lntr-însa paşii 335 iar / şi
* cu / pe * * era / îs
215
neralul cel mare de la Sibiiu, anume Vailis, carele mersese la Vidin, văzindu
că nu poate sta împotriva turcilor, că avea 336 oaste puţină, au scris la Vadanii
gheneralul de Braşel/, carele 337 ieşi�ă în Mol � � va . cu ?aste, �e . au trecu ţ
muntele înapoi în ]'ara Ungurească ş1 s-a.� dus 3 � gmtorm l � V1 � m. N umai
ce au rămas vreo doao sute 339 de nemţi de straJe la Comaneşt1 pe Trotuş,
iar ceialalti, măcar că s-au şi dus la Vidin, tot n-au putut isprăvi nemică
împotriva 'turcilor. Iar 34 0 gheneralul cel m are Valis de la Sibiiu văzind că au
gresit de au 34 1 împrăştiiat oaste pin Moldova şi pin Ţara Muntenească, nepu
tînd 34 2 isprăvi nemică la cetate la Vidin să o ia 343, aşe să auziia atuncea că
ori de ciudă, ori de ruşine, ori de frica împăratului, să fie mîncat 344 otravă
singur de au 345 murit.
40 Mai ispititu-s-au turcii şi cu doi soltani cu tătarî să margă prin Ţara
.Muntenească preste munte în Ţara Ungureasca. I ar 346 nemţu � • · s-au paz1t
� · 347
8
bine 34 că, după ce au întrat în munte turcii şi cu tătarîi, le-au ţinut calea
nemt1:i / si dinainte si dinapoi, de i-au încungiurat. Şi au perit un soltan şi cu
tăta'r îi l ; i mai toţi,349, iar un soltan au scăpat cu puţinei 35 0 tătarî, neapu
cîndu să între 35 1 în munte, şi s-au întorsu* de la Cîmpina prădîndu şi ar
zindu. Şi au lovit prin Bucureşti 35 2 şi aşe să auziia că au făcut m ultă stri
căciun e.
4l Iară Grigorii-vodă şezindu 353 la Gălata cu oaste şi înţălegîndu că s-au
_p . 35 1 dus nemţii cei mai mulţi de pre supt munte în Ţara Ungurească şi au rămas
numai ca vreo doao sute 354 de nemţi de straje la Comăneşti pe Trotuş şi văzindu
că să gătează tătarii şi cu turci de la urdia veziriului să margă la 355 nemţi,
au scris la veziriu l să nu m argă nici turci, nici tătari, să n u strice ţara , că
puţinei n emţi ce au rămas de straje, a triimite oaste de ai lui şi i-a goni.
Decii veziriul îndată au şi oprit 356 pe turci şi pre tătari să nu m argă, că
era de la Gălaţi pănă la B îrlad tot tătari cu doi soltani de au şezut toată
vara de au mincat pre bieţii oameni, de rămăsese 357 oamenii numai cu su
fletile.
42 Iară 358 Grigorii-vodă au ales din oastea lui ca la o mie şi cinci sute
de slujitori 359 m oldoveni şi doao steaguri de căzaci, cu turci şi cu lipcani,
şi au triimis cu oaste pre Costantin hatmanul 36 0 Grecul Ipsilanti şi 36 1 Toader
f.240 Păladii vel spătar de au // mărsu pre Oituz 36 2 şi la Comăneşti pe Trotuş să
astupe poticile şi să strice pălăncile ce le f ăcusă nemţii. Şi m ărgîndu acolo
la Comăneşti pe Trotuş, num<\i ce au şi dat preste acei doao sute 363 de nemţi
ce rămăsese de straje, pentru carii mai sus s-au scris. Şi de mirat lucru era 364
cum au dat Dumnezeu o spaimă nemţilor, cît n-au putut să stea la răz
boiu, că cum s-au întimpinat cu căzacii şi au 365 slobozit căzacii focul şi au
căzut 366 din oastea n emţască vreo doi-trii 367 nemţi şi s-au şi spăriat 368 ceia-
336 avea / are 337 carele / ce 338 şi s-au dus / de-au mersu 339 doao sute / 500 oaste 340 iar /
deci a H de an / şi s-au au neputînd / şi n-au pu tu t 343 să o ia / să-l ie aH să fie m încat /
au m inca t _3�" de au / ş-au 3�6 iar/şi 347 mai 348 intr-al tu fel 349 pu mai unul 350 cu puţinei/pre
cu puţini 301 să între / a în tra 352 fiind domnul în scaun, ş-au prădat tirgul tot, cu mănăs
tiri cu t o t // ( p . 3 54) ş-au găsi t mulţime de avere. Şi domnul n-au putut să isprăvască nimic,
să nu-i lasă să prade. Ce-u găsi t a boierilor pribegi şi nepribegi şi a neguţ itori pin hanuri,
t o t au lua t . Aces t răz boiu au fos t mai pre urmă, la let 7 24'6, la noiemvrii. Să l ăsăm
acmu Ţara :Muntenească, di om scrie înainte la rîndul său 3"3 cu tabăra 3H d oao sute / 500
3"5 dinşii 3"6 au şi opri t / i-au şi popri t 3"7 rămăsese / au rămas 3"8 iară / deci 359 turci, lipcani
360 fratele c hiurci-başii 36 1 pre 362 de au m ărsu pre Oituz / să margă pre la gura Oitu zului
363 acei doao su te / celi cinsu te 364 era / este 365 discălecat căzacii de-au 366 căzu t / pisat
367 doi- trii / 3 , 4 368 nemţii * înapoi
216
Jalţi şi au plecat fuga şi n-au apucat nemţii să sloboadă focul şi . s-au şi slo
bozit 369 turcii şi cu moldovenii de au întrat într-înşii 37 o· cu sabiile a- i tăia.
Şi au p erit rreo şescsprăzcce nemţi şi au prinsu şi vii vreo patrusprăzece şi au şi
p lecat fuga nemţii şi turcii şi moldovenii au început a-i goni şi agiungîndu pre
colonelul carele era preste oastea nemţască mai mare, împiedecîndu-i-să calul
au căzut gios şi agiungîndu-l au 371 perit şi colonelul 372 şi i-au gonit pre nemţi
pănă în sat în Comăneşti. Iar nemţii după ce au agiunsu în sat, au trecut apa
Trotuşului în ceea parte şi întorcîndu-să de au căutat înapoi au slobo::;it focul
după rînduiala lor cea nemţască odată şi iarăş au plecat fuga înainte, iar turcii
şi moldovenii n-au mai trecut apa Trotuşului să- i mai gonească. Şi aşe 373 au
dat Dumnezeu frică turcilor şi moldovenilor că nu i-au gonit m ult pc nemţi, /
temindu-să să nu fie oaste supusă, să 374 n u le facă vreun vicleşug, că de ar
fi fost trecut apa Trotuşului să- i gonească, poate n-ar fi 375 scăpat 375 nici unul.
Iar nemţii 376 gindiia că-i tot gonescu şi 377 cum au agiunsu la pălancă cum p . 3 55
ş-au lăsat două puşci 378 mari sacaluşe şi doao căruţe 379 cu prah de puşcă care
era acolo la pălan că şi caii şi au fugit carii încotro au putut prin munte pe
gios. Şi a triia zi au început a ieşi cite unul din munte şi văzind că nu
este nime ş-au luat puşcile şi ce au mai avut şi au trecut muntele înapoi
in Ţara Ungurească dincătro vinisă.
I ară hatmanul Costantin Grecul Ipsilan ti cu oaste( a) , precum mai sus 4 3
s-au scris 38 0, nici un ceas 381 n-au zăbăvit şi s-au 38 2 întorsu înapoi 383 şi au
fugit toată noaptea şi i s"au făcut 384 zio la B istriţă la Ro::;nov negonindu-1
nime, nici văzindu pre nime 385• Şi 386 cîndu s-au fost tîlnit cu oastea cea nem
ţască i-au fost prea 387 frică şi au fost vrindu 388 să fugă, iar turcii, văzindu-l
că va să fugă 389, au scos 39 0 sabiile asupra lui, să-l taie, iar hatmanul, dacă
au văzut 391 că fac turcii zorba asupra lui, s-au slobozit de frică asupra
nemţilor şi s-au tîmplat acea izbîndă, precum mai sus s-au scris 392 • Şi 393
timplîndu-să atuncea şi Toader Păladii spătariul şi văzindu zorbaoa turcilor,
el mai mult au început a îndemna oastea asupra nemţilor de i-au biruit. Iară
d acă 394 // au vinit hatmanul Grecul la Iaşi. au 395 scris Grigorii-vodă cărţi r. 241
la veziriul şi l-au triimis cu patrusprăzece 396 nemţi vii şi cu şesesprăzece 397
capete m orţi şi cu acea puţină izbind ă ş-au mai dires hatmanul Grecul lu-
crul 398, că era să pitreacă şi el de la Poartă, ca şi frate-său Manolachie
chiurci-başe.
Tot pre acea 399 vreme măr s-au sarascheriul Chiupruliolu 4 00 la N iş, 44
unde luasă nemţii şi au încungiurat cetate(a) Nişul şi n-au putut să spre
j enească nemţii, pre pre şi s-au închinat, că au fost p uţinei nemţi numai 4 0 1
cinci-şesP. mii de nemţi cu un gheneral, iar pre gheneral 4 02 şi pre nemţi i-au
slobozit turcii cu pace, iar pre raia i-au pus pre toţi 4 03 sub sabie, că să
buzurluisă 4 04 creştinătatea de ţinea cu nemţii : sirbii, arbănaşii şi alţii ce
::rn �şi s-au şi slobozi t / ş-all şi- n tra t 370 ş-au prinsu ca vo 30, v i i cu morţi 37 1 ş- 372 care
era pre o3stea nemţească mai mari 373 aşe / iară7i 3H fie 370 mai 376 tot 377 şi / c [1 378 puşci /
puşcile şi caii şi :l 379 iarbă 380 s-au scris / scrii 38 1 u n ceas / giumăta t e de ceas 382 şi 303 fiind
grec cu pele de iepuri la spa te 384 i s-au făcu t / făcindu-să 380 după cum es te vorba că nu
fac toate muştile mere 386 şi / că 387 i-au fos t prea / tremura de 388 au fost vrîndu / vre
389 au început a-l sudui ş-au 390 şi 391 dacă au vftzu t / şi vădzind aşe 392 precum mai sus s-au
scris / după cum scrii mai sus 393 şi / numai 394 iar dacă / şi după ce 390 au / i-au 398 patru
sprăzece / 10 397 şesesprăzece / 17 398 dires ( . . . ) lucrul / tocmit treaba 399 pre acea / într-acea
4 0 ° Chiupruliolu / Chipruliul în tăi 40 1 numai / ca la 402 iar pre gheneral / ghenărari şi 403 pre
toţi / tot 404 toată
217
era pinpregiur. Şi de acolo a_l! pure �� Chiupruliolu 4 05 sarasc�_eriul asup�a
nemtilor ce bătea Bosna. Decn nemţn nu putea lua Bosna, fundu locurile
tari ' si raiaoa încă tinea tot cu turcii, nu vrea să să închine la nemţi 4 06 •
'
Num i ce au apuca t n emţii de au luat vre? doao-trii cet �ţi î 1_1 m � rginea
�
p 356 Bosnii si au si sosit Chiupruliolu 4 07 sarascheriul cu oastea Im agmtorm bos
.
nenilor ' si' i-a � 4 08 lovit în vreo doao-trii rînduri şi au tot can zeticnit pre
nemti si nu s-au . putut alege. Aceste toate s-au făcut in anul 4 09 7245.
45 l � ră în anul 4 1 0 7246, în luna lui octomvrie, tot I întru acea 4 1 1 toamnă,
'
văzind turcii că le-au mărsu can binişor asupra 4 1 2 n emţilor, că n emţii nu

făcusă gătire prea bun ă, în grabă au şi pornit oastea de la Cartai şi de la
Tiahine cită era strînsă, si s-au /l'ăI cut ca la o sută de mii de iniceri si d e
b ' 1' I
spahii cu un sarascheriu şi cu Medli- Gheri, hanul cel nou, şi cu toată tără-

rîmea din 4 1 3 Bugeacu, ca la şesezăci de mii de oaste şi cu � oi soltani, mai
can cu toată puterea turcească ce era Ia Cartai. Ş1_ au p urces şi de la Ţar1grad _
pre apă vreo doaozăci de mii de oaste ca să margă să ia cetatea Vozia de la
m oscali, intălegindu că Menih feldmarşal 4 1 4 s-au depărtat cu oştile m oschi
ceşti la ier r{atec la Perevoloşina, după ce s-au dus solii de la N emirova. Şi 4 1&
inţălegîndu că sînt numai şepte mii de moscali şi doao mii de căzaci, noao
mii de toată oastea, au socotit că vor lua 4 16 cetatea Vozia de la moscali pre
pelesne 4 17, fiindu oaste p uţină în cetate şi dec ii vor trece şi N iprul în ceea
parte şi vor lua şi Cîlburul* şi vor trece şi în Crîm asupra celoralalţi m os
cali şi vor duce şi pre hanul cel 4 18 nou, pre Medli- Gheri. Şi au luat şi vreo
şesezăc i 4 1 9 puşci mari, tunuri, din Tighine şi patru sute de cară moldoveneşti
de au dus giabhanaoa. Şi după ce au agiunsu acolo la Vo;:,ia au î nceput a
bate cetatea şi o au bătut doao săptămîni şi n-au putut să o ia 42 0 • Ş i
aşe da turcii feliuri de feliuri de n ăvăliri 42oa straşnice asupra cetăţii 42 1 şi s-au
f.242 spart neo li doaozăci de puşci m ari turceşti încărcîndu-le 422 mai multu,
preste m ăsură, ca să agiungă la cetate şi iarăş 423 pre <linşii îi omoriia.
46 Făcut-au turcii un meşterşug cu nişte săcrie noaptea ca să să apropie
de cetate, iar moscalii au făcut alt meşterşug de s-au luminat ca zi oa cu făclii
şi au îndreptat puşcile de au 424 făcut fărîme pe turcii acei cu săcriele. Făcut-au
turcii doao lagumuri şi s-au strînsu acolo mulţime să dea n ăvală, iar mos
calii au 425 găsit lagumurile unde le pusese turcii şi le-au bătut b in e despre
<linşii, ca să dea înapoi spre turci. Şi au făcut şi 4 26 moscalii doao lagu
muri din celi turceşti alăturea şi cu gauri, din celi turceşti, la a lor şi cîndu
p . 357 s-au strînsu mulţime de turci la lagumuri 427 au şi dat înapoi şi s-au aprinsu
şi lagum urile cele moschiceşti şi 428 au perit mulţime de turci. Şi atuncea
au ieşit şi moscalii cu căzacii afară din cetate şi au început a-i tăia şi ei
pre turci pre cîţi nu-i omorîsă lagumurile 429• Aşijderea sculatu-s-au turcii
cu zorba asupra hanului, dzicîndu că gilceava despre <linşii s-au început
întăi şi ei dau n ăvală de pier şi tătarii nu pier, ce umblă pe de laturi. Decii
au luat hanul pe tătari şi împreună cu turcii şi carăli celi moldoveneşti
le-au umplut de stuh şi au început a pune pre moldoveni de împingea carăli
şi turcii cu tătarii după <linşii cu puşcile ca să să apropie de cetate, să b at ă
I �·f' • · - .···'!'•-.·1
4 05 C h iupruliolu / C hipruliul 406 închine la nemţi / de nemţilor 4 07 Chiupruliolu / Chipriliul

4 08 i- / s- 409 în anul / la velet 4 1 0 în anul / dup-acee, la văletul 4 1 1 întru acea / într
această 4 12 asupra / spre 4 13 din / de 4 1 4 l\fenih feldmarşal / Mineh fertu-marşalih 4 1 5 ei
4 16 - o * Cîlburul / Culburul 4 17 şi luînd-o 4 1 8 cel / cestu 4 19 -70 42 0 putut să o ia / pu lut-o lua
42oa
năvăliri / năvăli 42 1 şi şi mai pere 422 încărcindu-le / împlîndu-le 423 iarăş / iară 424 i-
425 le- 426 ei 427 ş-au dat foc, iar lagumurile �2 8 şi / cit 429 lagumurile / lagumul
218
-cetatea. I ar m oscalii aşe au început a-1 1mproşca din cetate şi au ieşit şi
afară, şi aşe au dat o năvală turcilor, cit au perit mulţime de turci şi au
luat I şi o samă de puşci moscalii de la turci.
Aşijderea era o zămculiţă de laturi de cetate şi şidea nişte moscali puţi- 4 7
n n:. Şi au îngropat 43 0 un lagum acolo şi s-au făcut a fugi spre cetate şi
.au ieşit afară din zămculiţă iar turci i au şi întrat întru acea zămculiţă şi au
găsit lagumul moscalilor şi l-au scos. Iar moscalii, văzindu că au găsit turci i
lagumul 43 1 lor, a u ş i îndreptat puşcile î n zămculiţă a o bate ş i a u perit ş i
.acolo mulţi* turci ş i cîţi n-au perit le-au căutat a ieşi din zămculiţă, că nu
putea să şadă, că-i împroşca din cetate.
Aşijderea vinit-au turci cu vase pre apă şi moscalii încă avea vase, ce 48
turcilor nu le-au sporit nici cu un feliu, că, cum au fost dindu moscalii din
tunuri di pe apă ori din cetate, să şi afunda vasăle turceşti, de să îneca,
cit n-au rămas nici unul, iar 432 din vasele moschiceşti n ici unul nu s-au în ecat.
Mai pre urm ă 433 s-au sculat 434 turcii cu m are năvală asupra cetăţii văzindu
c ă au ieşit o samă de moscali din cetate. Aşe s-au 435 pornit turcii asupra
moscalilor să-i ia în unghi, iar moscali i s-au făcut a fugi asupra vasălor
9i au lăsat poarta cetăţii deşchisă iar turcii, cum au văzut poarta cetăţii
d eşchisă, au şi lăsat pre moscali de a-i mai gonire şi au şi alergat la cetate
.şi au început a întra pe poarta cetăţii în cetate. I ar 436 moscalii i-au lăsat de
au întrat în cetate, ca vreo cinci-şese sute 437 şi au şi slobozit porţile cetăţii
de au 438 închis pre turci în cetate. Şi aşe moscalii 439, fiindu supuşi în cetate, p · 3 5s
au şi început a slobozi focul 44 0 în turci şi din frunte şi din coadă şi 44 1 au
început 11 a arunca şi bombe, pănă i-au potopit 442 de tot pre turci, că vrea 443 r.2 43
s ă dea înapoi să iasă pe poartă şi porţile cetăţii era închisă şi cîţi n-au perit,
i-au luat pre toţi de grumazi.
Iară turcii cei ce rămăsese afară, de nu apucasă să între 444 în cetate, 4 9
i-au şi aruncat lagumul. Atuncea moscalii cei denafară, ce să făcusă a fugi
spre vase, s-au întorsu înapoi 445 în turci a-i omorî, ciţi mai scăpasă de lagum.
Aşijderea şi moscalii cei de pre apă au începu t 446 a-i împroşca pre turci pre
carii apucasă de să lipisă 447 de zidiul cetăţii, eît 448 nu putea să să mistuiască
nici într-o parte. Şi au început moscalii a-i bate şi di pe apă şi de pre uscat,
cit i-au potopit de au perit ca 449 triizăci-patruzăci de mii de turci şi mai
bine.
50
Iară în scurtă vreme au si sosit veste de la soltanul la sarascheriul la
Vozia, care soltan era de straje' între Nipru şi între Buh, cum că vin moscali
prea mulţi pre apă de la Menih feldumarşal întru agiutoriu cetăţii 45 0 • Şi aşe
s-au făcut spaimă în oastea turcească şi cîţi rămăsese vii de nu peri se 45 1
au şi fugit preste noapte şi au lăsat cetate(a) de a o mai bate. Iar trii-patru
zile de ar fi mai zăbăvit turcii pre locu 452 pre lîngă cetate, toţi ar fi fost perii.
Că au şi dat Dumnezeu un vicol mare şi 453 cum era turcii răniţi pre g it�
mătate, aşe dzicu că întru acel cîmpu trii-patru părţi ar fi perit şi o parte 4"4
de ar fi scăpat, bine I ar fi fost. Cerşutu-s-au 455 căzacii la M enih feldmarşal
să-i lasă pe călărime 456 auzindu că vin turcii la Vozia, şi 4 57 n-au vrut
430 şi moscalii 431 şi l-au scos 432 moschice3c nici s-au betej i t 433 iarăş 434 scula t / rădica t
435 aşe s-au / şi s-au şi 436 iar / şi 437 cirn.:i-şe5e su te / 4000 - 5000 438 i- 339 den ce ta te
440 slobozi focul / le da foc 441 den dos a le da 4-12 pre toţi 443 că vrea / da 444 să în tre /
a în tra 445 în tr-înşii 446 începu t / prins 447 de să lipisă / a să lipi 448 ci t / că 449 la 450 pre
mulţi moscali pre apă d i 451 n u pierisă / neperiţi 452 nici u nul nu vre scăpa 453 şi / că
454 o parte / u na 455 cerşutu-s-au / fostu-s-au cerşu t 456 pe călărime / călări 457 Minih
* mulţi / mulţime de
219
frldm arşal să-i lasă, fiindu cu oştile la Perevoloşina 458 , iar de i-ar fi lăsat pre
căzaci 459 nici un turcu sau tătar poate nu . ar fi scăpat. Decii acel soltan
ce era de straj e la 46 0 Buh, văzindu că fug turcii de la Vozia, slobozit-au
şi el ceambur pre marginea Ucrainii 46 1 leşeşti de au prădat sateli, că aşe
ţin şi ei tătarii prieteşugul cu lrşii ca şi lupul cu oaia şi ca cîinele 462 vinerea463•
51 Grigorii-vodă, văzind că s-au dus nemţii din Moldova , scris-au cu giură-
mîntu la boierii cei pribegi şi la ţară, ce era 464 haini, să să întoarcă la
locurile sale înapoi şi să nu poarte nici o grije, că nu vor avea nici o nevoie_
p . 359 Şi i-au iertat pre toţi 46 5, să nu mai fugă 4 66 • Decii s-au întorsu toţi la locu
rile sale şi nemică nu le-au făcut, numai pre Costantin Balşe 467 medelnicer iul
l-au bătut la tal pe şi apoi l-au slobozit 468 • Iar 469 pre Stefăniţă Rusăt vor
n icul de la .Mărgineni de la Bacău, fiindu mai bătrîn, 1-au făcut surgun o
lună de zile la mănăstire la Dobrovăţu şi apoi l-au adus la I aşi şi l-au iertat
şi i-au măritat şi o fată ce avea, făcînd pomană cu cheltuiala domnească a
lui Grigorii-vodă, dindu-o după Scarlatachie comisul, ficior Lupului 47 ° Costachi
vornicul. Iar pre Răducanul, fiindu nepot lui Mihai-vodă şi agiungîndu 47 1
cu cărţi la Grigorii-vodă 472 de-i făcea ştire ce fac nemţii şi ce le este sfa-
f.244 tul lor cîndu era nemţii la casa lui, la Grozeşti p e O ituz, pentru aceea mai //
mult l-au boierit, de l-au făcut păharnic mare.
52 Pus-au turcii pre ficiorul lui Racoţii anume ca să fie craiu în Ţara Ungu-
rească şi i-au făcut coronă de aur de mult preţu cu d iamanturi 473 şi i-au
dat şi cîteva pungi de bani, o sută şi cinzăci 474, să-i fie de cheltuială şi să-ş
facă oaste, osăbit di ce i-au rînduit turci şi tătarî. Şi decii s-au 475 pornit
din Ţarigrad de au vinit la B răila 476 şi ş-au strînsu 477 oaste şi s-au gătit. I spi
titu-ş-au nărocul să margă în Ţara Ungurească cu doi soltani şi cu turci,
de au triimis în Ţara Ungurească ca să dezbată Ţara Ungurească de sup t ascul
tarea împărăţiii Neamţului şi să fie el craiu în Ţara Ungurească. Şi au vrut
să treacă pre la Cîmpina, prin Ţara Muntenească 478 , ce nu i-au slujit n ăro
cul 4i9, că au pitrecut 48 0 rău, precum mai sus s-au scris 48 1 patima lor.
5� Impăratul nemţăscu, înţălegîndu de Racoţii, au strînsu toate capetile
cele de frunte, pre boierii cei mari ungureşti, şi48 2 i-au dus pre toţi la B eciu
de-i tinea acolo si' 48 2 le da de toate 483 ce le trebuia 484• I ar 485 Poarta tur
ceasc ă , înţălegînd u di ce s-au lucrat la Vozia, triimis-au de au luat pre vezi-
p . 3GO riul la Ţarigrad 486 şi nu numai pre veziriul ce şi pre toate capetile turceşti487•
Aceste toate s-au făcut 488 în anul 7246.
I ară după aceste aşezindu-să Grigorii�vodă la 489 scaon î n Iaşi 49 0, p recum 491
mai sus s-au scris, pus-au î n Iaşi şi patru steaguri de lipcani şi turci 492 să ierneze
cu dînsul în I aşi 493 • Şi făcea multe răutăţi acei turci şi lip cani b ieţilor oamen i
45s şi au greşit c ă nu i-au lăsat 459 că 46 0 la / între 46 1 Ucrainii / Ocrainii 462 clinele / dnii
463 ce s-a mai face cu leşii, vremea vii tori va arăta 464 ce era / cei 465 numai 466 şi alţîi,
ca s<i ie bani 467 avînd măraz pre dînsul 468 făcut-au şi acestu obicei Grigorii-vodă, de să
bată boieri i cei mari la Lalpe, turceşte 469 iar / şi 47 0 Gavrili ţ i 47 1 agiungîndu / agiu nsesă
m de la nemţ 473 de mul t preţu m ei teva pu ngi de bani o sut ă şi cinzăci / cinci mii
pu nge bani 475 s- / 1 - 476 d i să gi'1 teadză 477 ş-au strînsu / şi-ş strînge 478 Mun tenească / Româ
neasc ă 479 ceastă dată 480 pitrecu t / păţît 48 1 s-au scris / scrie 482 şi / d i 483 da de toa te f
dăde t oate 484 trebuia / trebuiesc. Ce s-a mai alege vremea viitoare va arăta 485 iar / deci
4 86 la sfat 407 pre t oate unde era . La ce va arăt a, vremea viitoare va arăta 488 într-aceşti
2 ani a domnii lui Grigorie-vodă, păn' la velet 7 2 !1 6 , la istovul lui n oiemvrie 48 9 la / în
49 0 sfi iernedză 49 1 precum / după cum 492 lipcani şi turci / turci şi cu 4 de lipcani, stea
guri 493 necredzînd pre moldoveni. B ogate nevoi şi ruşini făce turcii beţilor oameni la
l eş şi la ţară, pre unde merge. Că lua femei şi fete mare şi copii, cu sîla, de-ş făce rîs.
Şi la drumuri îş rîde şi prăda pre oameni
220
carii era lăcuitori în I aşi. lară 494 de / iarnă, aşezindu-să Grigorii-vodă în Iaşi,
scos-au hîrtii şi cîrcimărit cite 495 cinci lei de cîrcimă şi au scos şi cară pe
ţară, de căra fin şi lemne la oastea ce era în Iaşi; şi fin nu să găsiia pe
aproape, că-l mîncasă oastea de cu vară �i 496 lua şi orzul a cui şi găsiia
.şi fără de bani. Şi tabere de cară ducea la Siretiu şi la Moldova de măcina,
că pe aproape nu 497 putea să biruiască morile să macine, ce triimitea pe la
Siretiu şi pe la Moldova de măcina şi căra fîn de pe la Botăşen i şi fiindu
iarna mare, le era foarte cu greu cărăuşilor, că le căzusă boii pe drumuri
şi lua boi a cui şi găsiia 498 şi cară, şi era mare supărare oamenilor, că să închi
sese drumurile de răul cărăuşilor. Şi au început şi ciuma a să aţiţa în Iaşi şi
au tinut
' 499 vreo lună de zile acel omor 500•
Iară veziriul cum au sosît la Ţarigrad cum l-au şi mazilit, şi au pus 5 4
vezir pre altul. Şi cum l-au pus pre acela vezir, cum au şi început a rîndui p . 361
oastea la Hotin şi la Tighine şi pintr-alte 50 1 părţi, pre unde era cetăţi, şi
au început a face mare gătire 502, trecîndu turcii p in ţară la H otin şi 503 în
gios 504 la Tighine 505, de la Hotin alţii, şi făcea mari stricăciuni 506 oamenilor
pre unde loviia. Şi unii trecea pre B îrlad iar alţii 507 pre Sir.etiu. Şi în Iaşi
încă au iernat vreo trii-patru mii de turci şi aceia 508 încă destule răutăţi
făcea. Şi era o scumpete mare de pîine şi de fin, cit agiunsese carul // de f.245
fin cu doi boi cite patru lei 509: Şi alte nevoi 5 1 0 era multe pe ţară, cară, ch ile.
ialoviţe, văcărit şi adăoşag preste văcărit, cite un tult de vită.
Aşijderea şi în Ţara Muntenească turci(i) şi tătarî(i ) au iernat şi multă 55
pradă au făcut trecîndu pin ţară la Olt, de să bătea cu nemţii. I ar d�
iarnă nemţii şi moscalii au· şezut în pace pe la iernatec, pre marginile ţări-
lor lor, făcindu rriare gătire. Iar hanul din Bugeac s-au sculat 5 1 1 în luna lu i
ghenarie şi s-au dus la Crîm 5 12 şi de acolo s-au sculat şi au strînsu oaste
pe cine au putut, cîteva mii 5 13 de tătari şi de turci, şi s-au dus în pradă 5 14
spre H arcov în Ţara Căzăcească. Şi i-au tîlnit moscalii pe drum şi i-au biru'. t
ş i abia a u scăpat hanul c u "reo patru-cinci mii d e oaste d e a u fugit. Iar 5 1a
moscalii le-au luat toti robii ce-i luasă 5 16 tătarii din Tara Căzăcească de h.
<linşii, că le stătusă tă iarîlor caii în ceambur şi i-au tot gonit moscalii pe tătari'.
pănă în Crim.
Mihai-vodă pre acea vreme era la închisoare, că-l pîrîia muntenii să dea 56
cîteva pungi 5 17 de bani, o somă mare. Şi au şezut la închisoare unsprăzece
4H in luna 1t'1 i dechemvrii, bine nu s-au aşădzat în leş, şi au şi scos hirtii, frunte de
:3 UJhi, mijlocul di' 2 ughi, coada de 1 ughiu 4�:; cite / tij 416 şi / ce 497 era mori 498. de pre
d rumuri 419 puţin 5 00 Oh, oh, ,oh ! săracă Ţară l\Ioldovă şi Ţară l\Iun tenească, cum vă
pi treciţ şi vă dezmerdaţ cu ace.ste supărări, la aces te vremi cumpl i te, şi făr' de milă
de stăpinii noş tri, care singuri noi ţ-am poftit şi ţ-am arlatu ! ); u ne săturam de
<l omni de ţară, nici de măritat fetele după pemin teni, ce dzicem că-s proş t i şi sărac i .
Şi alergaţi l a cei străini, greci, de- i apuca ţ cari d e cari s ă v ă hii gineri, că-s cilibii ş i
bogaţ, şi l e daţi moşii şi-i puneţ in capul me.sii . Iacă l a ce a m vinit ! Ace.ste, ad ivărat
că ne-au făcut cilibii la toate, cu lacrămi pre obraz şi cu suspinuri la Dumnădzău, stri
gind. I ar altă puteri, făr-a suspina la Dumnădzău, n-au rămas. Ia priviţ pre ţ ările megi
eşilor cum ţin pre cei străini ! Le dau di m inca t , iar la sfat sau in capul mesii nu-i pun,
nici ii amestecă. Şi pentru acee trăiesc prostimea lor păn-acmu necălcată. De-ş dau vo
fală după vun străin, pre cu greu // ( p . 361 ) dar moşan nu- l priimăscu, nici la sfa t . Şi
p i la ce o minîncă, cu vărsari de singe şi cu multă o's tineală şi grij ă şi slujbe, o mincă
s treinii prentr-alte ţări. De ce s-au mai lucrat peste i arnă de acmu de la noiemvrii la
vălet 7 2 46 501 pintr-al te / pre alţii într-al te 602pen ţară 5 03 alţii 5M de 5 05 şi s o s şi
pozne 5 07 iar alţii / unii 5 08 aceia / aceşte 509 pre doi boi 5 1 0 despre domnu 5 1 1 la
.s u neriind moscali în Crim 5 13 ci teva mii / ca la 8 0 OOO amestecaţ 5 14 la Slobodzie 5 15 iar
j şi 5 16 ce-i luasă / ce au luat 517 ci teva pungi / 7 OOO de pungi
221
luni şi apoi fiindu 5 18 vezir acesta ce mai sus s-au scris 5 19, _ _ fiin<lu_-i prietin·
lu i Aliha i-vod(i, l-au sr,os dr la inchisoarr. lară la acea vrrme fundu ş1 doam na
p. 3 62 lui Grigori i-vodă Ia Tarigrad
' cu fiiu-său Scarlat beizade au făcut nuntă / şi a u
luat pre o fiică 5 2 0 a lui i\1 ihai-vodă, care mai sus s-au scris 5 2 1 că au foxt !m:
logodită 5 23, şi în luna lui ghenarie 5 21 au fâcul n unta. Iară Grigorii-vod ă

au făcut nselie pentru fiiu-său în laşi o săptămînă 5 25 cu toţi boierii 526•
Iar cîndu au fost în luna lui mai în triizăci şi una de zile 5 27, întru o m iercuri,
la patru ceasuri de zi, s-au făcut un cutremur mare şi au ţinut mai ca u n
civrrtu d r ceas acri cutremur şi 529 au căzut în laşi mănăstirea Golăia şi multe 530
mănăstiri au că;:,ut atuncra în gios, Hăchitoasa şi alte mănăstiri 53 1 la Focşani
şi pre aiure. Şi s-au cutremurat pămintul în cîteva rînduri şi au ţinut acel cutre
mur mai vreo 53 2 lună 533 de ;:,ilc, numai s-au cutremurat mai cătinel. Şi s-au sM
început în laşi mare omor de ciumă şi au ţinut 535 toată vara şi toamna.
pănă Ia luna lui dechemnie. Iar Grigorii-vodă au ieşit 536 din laşi la Socola,
în fundul văii, de au şezut acolo toată vara cu corturile cu urdia şi au înce
put 537 şi în urdie a pica cite un om de cium ă şi decii s-au mutat şi vodă
despre toamnă cu urdie la Ţuţora, ca să să mai răcorească de boală.
:J7 Iară veziriul s-au rădicat cu mulţime de oaste, trii sute de mii, şi au
purces spre '.\'iş asupra nemţilor. Şi au făcut oastea în trii părţi, pre unii
f . :1 4 6 i-au pornit cu Racoţii pe Dunăre în sus cu turci şi cu tătari de // au luat 538
Ţara Jl untenească pre dincolo de Olt ce o fusese luat nemţii de la t urci mai·
înainte vreme şi alte pălănci cetăţ u i ce era pe Dunăre şi să s ili ia să treacă
în Ţara Ungurească, şi n-au putut să răzbască de nemţi şi s-au apucat turcii
a bate cetatea Ruşava . I ar alţii şi dea împotriva taberii ceii mari nemţăşti şi
au bătut 539 cetatea Ruşava toată vara şi nu putea să o dobîndească ; şi periia
m u lţim e de turci 54 0 , pica ca frun;:,a pe Dunăre 541, de le ducea 54 2 Dunărea
trupurile în gios p e la Brăila, pre la Gălaţi, 543 pre la Smil, şi-i prindea
oamenii pre turcii cei morţi şi 544 le lua borfeli de pre dînşii, că fiindu Ruşava
în ostrovul Dunării şi dindu 545 turcii năvală 546 pre apa Dunării 547 iar
n emţii din cetate 548 î i tot prăvăliia, de să îneca turcii în Dunăre. Ş i cîteva
m i i de turci au perit atuncea la 549 cetate la Ruşava. l ară despre toamnă,
văzindu nemţii cei din cetate că agiutoriu lor alţi nemţi nu le mai vin 551>
de nicăiri şi _bucatile li să sfîrşiia 551 şi Dunărea încă scădea şi toată greimea
turcilor sta "52 prinpregiurul cetăţii, au553 închinat nemţii cetatea turcilor �
fiindu numai 554 o mie şi cinci sute de nemţi, atîţia n emţi au fost numai în
p. 363 cetate în Ruşava cîndu a u înch inat retatea. Şi ieşindu 555 gheneralul d in cetate
şi mărgîndu la ve;:, iriul , l-au îmbrăcat veziriul pre gheneral cu caftan 556 / d zi
cindu-i veziriul : „Ahferim, slugă bună şi crezută 557 ! Măcară de s-ari afla om
harnicu şi drept ca tine şi la împărăţia noastră, cu puţină oaste să stea să
să bată 558 cu atita putere atîta vreme !" Şi făcîndu-i mare cinste gheneralului-
5 18 fiindu / cădzind 5 19 scris / p omenit 5 20 o fiică a / fiica 52 1 scris / p omenit 5 22 că au
fos t / eă-i 5 23 la 52� la Bob otead ză 525 împreun ă 526 aceste toa te s-au făcut p ăn ' la în dzi
întăi a lui aprilie, de primăvară 527 a lui mai 5 2 9 şi / de 53 0 casă şi 53 1 alte m ănăstiri /
altă mănăst ire 532 vreo / mai bine de 1 533 mai în toate dzileli 534 şi 535 păn despre iarnă.
omorul 536 afară cu ordia 537 au î ncepu t / incepînd 538 'fara Oltului 539 -o 54 0 turci / turc i i
c a fru nza, d e 54 1 în gios 54 2 ducea / aducea 543 şi 544 şi / d e 545 dindu / da 546 t are 547 s - o ie
şi 548 pe turci 549 această 55 0 vin / vini 5;i sfîrşiia / sfîrşăsc 552 sta / cearcă 553 s- 554 numai / c u
555 acel 556 şi cu mari cinste l-au slobodzit, de s-au dus la tabăra ce mari nemţ.asc ă, cu
<l obi şi cu surle dempreună cu toţ oamenii lui 557 crezută / credincioasă 558 puţină oaste
să stea să să bată / puţine oasti să stai să te baţ
222
l-au slobo::,it dimpreună cu toţ i oamenii lui de s-au dus la tab ăra cea mare nem
tască cu alai cu surle şi dobe. Iar 559 după ce au mărsu 56 0 gheneralul în oastea
cca nemţască încă mai mare cinste au dobindit de la n emţi. Iară dzicea 56 1
unii atuncea cum să fie dat veziriul bani gheneralului să 562 închine cetatea
şi să fie fost cu ştirea împăratului nemţăscu şi veziriul încă să-ş facă obraz
despre împăratul turcescu. Iară 563 tabăra cea mare nemţască era 564 între nişte
bălţi ]a locu tare, iar turcii nu cuteza să margă la <linşii şi nemţii aşijderea
nu cuteza să m argă la turci. Şi aşe au şezut oştile pănă în toamnă, fără numai 565
dt să loviia cite o straje. Iar despre toamnă s-au dus veziriul la Ţarigrad
cu acea izbîndă şi s-au împrăştiiat la iernatec oştile şi celi turceşti şi cele
nemţăşti .
. Iară dincoace, despre moscali, au rînduit întru acea vară pre un saras- 5 8
cheriu cu oaste la Tighine şi altă oaste au mărsu de la Hotin şi de aiure,
ca la optzăci de mii şi cu tătarii Bugeacului ca la şesezăci de mii de oaste,
.de sta pe :\'istru de aştepta pre moscali. Iar moscalii s-au făcut în doao
părţi, o samă de oaste cu Leisu 566 gheneralul s-au dus în Crîm cu cîteva
mii 567 de oaste şi s-au bătut acolo cu hanul Crîmului şi cu cîteva mii �68 de
turci ce era cu căpitan-paşe. Şi au 569 tot bătut moscalii pre turci ş1 pre
tătari şi au prădat mosc;alii Crimul şi l-au arsu pre unde au agiunsu în
-vreo // doao-trii 57 0 Juni lntr-acea vară şi apoi au ieşit din Crîm şi au lăsat f . :2 4 7
Crîmul si s-au dus 57 1 la ceealaltă 5i2 oaste la Perevolosina unde era l\Ienih
feldmarŞal 573 şi s-au făcut ca la trii sute de mii de o�ste. Şi au tot şezut
toată vara şi apoi s-au pornit pre la 574 svetii Ilie spre l\i istru pre înc�t=
Iar tătarii si cu o samă de turci călărime le-au iesit înainte si-i tot zăhăia ;,7;,
prinpregiur'u l oştii de le lua oamenii de pre la iarbă, iară să l� stea împotrivă
nu putea, să ispitiia cîteodată şi pica ca perile turcii şi tătarii. Şi aşe s-au
apropiiat moscalii cale de patru ceasuri de Nistru tabăra cea mare, iar frunte(a )
QŞtii, ca 576 doaozăci d e mii de oaste moscali şi cu o sam ă de căzaci, au
agiunsu la Nistru la Calanca, din gios de Raşcov, und.e era de aceasta p . 3 64
parte şi sarascheriul cu toată inicerimea. Şi au început moscalii a-i împroşca
pe turci pre tare din puşci şi din bombe de piste Nistru, cît nu putea turcii
să să mistuiască nicăiri pre de aceasta parte de Nistru şi aşe au fost oştili
patru zile marţi, miercuri, gioi, vineri, moscalii di ceea parte de Nistru şi turcii
dincoace de 1\'istru. Iar 577 apoi vineri noaptea spre sîmbătă le-au şi vinit mos
calilor o caz de la l\Ienih feldmarşal ca să să întoarcă moscalii înapoi şi s-au
.şi întorsu noaptea vineri spre sîmbătă la obuzul cel mare, unde era şi fon
Menih feldmarşal. Şi au purces moscalii iarăş înapoi cu toţii la Buh şi murin-
du-le caii şi boii, ţiindu-i toată vara în hierbinteală la Buh, nu avea cu ce
trage puşcile cele mari şi proviantul 578 , zaireaoa, şi au îngropat acolo in cimpu
cinci sute de cară de glonţuri / de p uşci şi de combarali, osăbit de făină şi
de posmagi şi de alte bucate ce le-au lepădat pre cîmpu. Şi după ce au
agiunsu la Buh, au triimis Menih feldumarşal şi au rădicat şi oastea ce era
în Vozia şi au 579 dat foc cetăţii şi o au răsipit de tot şi Cîlburul iarăş 580
aşe l-au răsipit. Şi s-au dus moscalii, şi acei de la Vozia şi acei de la Cîlbur,
5•9 inr / ş i 580 la nemţ 581 dzicea / dzic 582 -s 583 ia ră / că su era / şide 565 numai / de
566 Leisu / Les 587 cîteva mii / 1 00 . 000 568 cî teva mii / 6 0 . O O O 589 i- 570 doao-trii / 4
571 du3 / vinit 572 ceealal tă / ceasta 573 feldmarşal / fertumarşalic su pre la / de 575 zăhăia /
ceheie 576 ca / cu 577 peste noapte 578 proviantul / privantul 579 i- 58° Cîiburul iarăş /
Culburului tij
223
la criala/(l: mosrali la obu:.ul crl marr �i au 58 1 p urcrs cu toţii la iernater; la
Perevoloşina .
!i9 Iară turcii iniceri vrea să treacă să agiungă pre moscali. Iar 582 8aras-
cheriul nu-i lăsa să treacă Nistru!, neavîndu ferman, cît începusă inicerii
cu zorba asupra saraschrriului, prrcum le este obiceiul lor, ca să omoară pre
saraschel'iul. S i d e mierat lucru era 583 cum ase lesne să intoarsără moscalii
înapoi si stri�ară şi Vozia şi Cîlburul şi sarascheriul încă nu lăsa să treacă
inicerii 'd upă 584 moscah să-i gonească, unii dzicea să fie fost dat 68 5 sarasche
riul mulţi 586 bani lui Menih frldmarşal de s-au întorsu înapoi, iar alţii dzicea 587
că s-au temut :\1enih de ciumă, să nu* să umple oastea 588 mosch iaasd1, că
dincoace m uriia de ciumă, iară alţii d;:,icra că sîntu fapteli Franţo;:,ului, fiind
un ficior a lu i Jf enih la craiul franţozescu de sluj iia, iar un ii dzicm că- i Pra
{!rije lu i .ll en ih pentru Ţara Jfoldovii să nu-i ia turcii şi tătarii 589 în sabii
si in robie, că ase să lăuda turcii si să cerea si la sarascheriul să le dea
�-oie cum vor videa că trec moscalii' Nistru! în � oace în AfoldofJa şi, d e nu
le vor putea sta împotriva moscalilor şi nu-i vor putea 59 0 sprejeni, să şi slo-
f . 2 48 boadă pradă în ţară. Iar pentru Vozia această pricină au fost dzicîndu 59 1 /f
:Menih cum că un an de cind au fost luat cetatea Vozia şi cium a dintr-însa
n-au fost mai ieşit, cit mai bine de doaozăci de mii de oaste s-au potopit
într-însa într- u n an , şi pentru aceea o au stricat şi au scos oastea dintr-însa,
de n-au fost 592 cumva niscai fapte cu vicleşug a lui Menih 593•
60 Împăratul turcescu, înţălegîndu de acest lucru, cum n-au fost vrîndu
p . 365 saraschrriul să lasă pre iniceri să gonească pre moscali, s-au mîniiat foarte
rău pre sarascheriul şi l-au făcut surgun şi au pus pre alt 594 saraschrriu
pre anume Yeli-paşe, vestit de viteaz bun, pentru că 595 au fost arătat mare
îndrăznire la m oscali. Şi au tăiat 596 împărăţia atun cea patru paşi şi au mazi
lit şi pre soltanul de Bugeacu pentru că 597 n-au mărsu după moscali să-i go
nească p iste N istru, pentru că ei au fost 598 bucuroşi că s-au dus moscalii
şi s-au fost temîndu 599 să nu facă vreun m eşterşug moscalii să să întoarcă
înapoi. Ia r tot 6 00 întru acela.ş an 7246, la noiemvrie, murit-au şi Racoţii 6 0 1 ,
ficiorul craiului ungurescu 6 02 , de care mai sus s-au scris, pre careli 6 03 îl pusese
turcii anume 6 04 să fie craiu în Ţara Ungurească, dar numai 6 05 nu i-au slujit
nărocul 6 06 •
61 Tot întru acela.ş an 7246 de toamnă vinit-au capegilar-chihaies de la
împărăţie cu poroncă la Grigorii-vodă ca să margă 6 07 la Nistru să rădice puşcile
ce le ingropasă moscalii şi glanţurile să le ia să le ducă la Tighine. Şi s-au
dus Grigorii-vodă pănă la Nistru şi au triimis de au încărcat tot, cu mare
frică să nu-i 6 08 lovască căzacii, dar n-au avut nici o primejdie 6 09 şi au
încărcat cinci sute de cară I de glonţuri şi de combarali, precum mai sus
s-au scris 6 10 şi le- au dus la Tigh ine. I ar 6 1 1 Grigorii-vod ă au umblat pr2 la
Soroca şi pre la Raşcovu prr de aceasta parte de N istru şi pre la Orheiu
de s-au primblat Şi au văzut 6 1 2 locurile Tării Moldavii. Şi pre urmă, de la
58 1vini l la dinsul şi s-au dus 582 iar / dar 563 era / es te acesta 58� dinşii 585 dzieea să fie
fost dat / dzie d '1 au dat 586 mulţi / mulţimi de 587 dzicea / dzic 588 şi să teme 589 pre
moldoveni 590 vor putea / pot 59 1 au fost d zicîndu / dzire 592 n-au fos t / nu-s 593 vremea
vii t oa re va arăta adevărul 594 a l t / al lu 595 pentru că / ce 596 şi 597 pen t ru ră / căci 598 au
fost / erau 599 s-au fost temindu / totu să teme 6 0 0 într-această toamn ă 6 0 1 şi Racoţii f
anume Raeolci 8 0 2 la Du nări 803 pre careli / ce 804 anume / crai la Udrii, ca ec5 dar numai /
şi 6 06 nărocul / nărocirea, eare mai sus s- au pomenit 807 ca să margă / de au mărsu 808 - i f
-1 809 primej die / ost ineală 0 1 0 scris / p omenitu 6 1 1 iar / şi 6 1 2 şi au văzu t / să vadz ă *' i
224
Orheiu 6 13 an purcrs şi v i in d n n - a u mi'ir.rn î n l a şi, pen tru că muriia pre
rău 6 14 de ciu m ă , ce au trPcut la sat la DPleni, în tinutu l llirlăului, la vor
nicul I ordachi Cantacozino Deleanul şi * au şezut ac� lo pănă în zi întăi a l u i
dechemvrie şi apoi, înţălegindu că a u m a i potolit 6 1 5 Dum nezeu focul âumii
s-au dus la 6 1 6 l aşi la scaon. I ar nevoi in ţară Pra 6 17 m u lte, de chile, de ialo
viţe, de carii. 6 18 prntru chrltll iala oşt ilor cr rra prr acrii vrrmi. Oamenii, de
vară, să bej enisă la munţi, la pădmi, d P frică, ră să trm ra că or prăda tăta
rii 6 19 tara .
I �eşii au avut pace pre acrii vrem i, numai 6 20 in Ucra i na * * , pre unde au
fost şi ea vui tătari lor 112 1 , au avut oarPee strirăciu ne de tătari . Iar Franţozului P · 3 6 6
i-au t ot umblat oameni i lui să facă tlll'e ilor pace despre m osca li ş i despre
nemţi. Cazilbaşii încă au avut pace întru acel 6 22 an cu turcii. Aceste toate
s-au lucrat 6 23 in anlll 7246 dr primiivarli prinil i'n loamnâ la no imwrir.
l ară acum a m inl·eput a scrie fi24 câ in anul 724 7 prP hanul şi pre vezi- 6:!
riul i-au chiPm a t împărăţ ia la sfat la Tarigrad . Ce pre veziriul , după ce
au mărsu la Ţarigrad, l-au schimbat şi au pus vezir pre altul, iară pre hanu l
l-au triimis de au şezut toată iarna în Bugeacu // pănă i n primăvară. Iar f . 2 49
de pri m (ă)vară s-au dus hanul în Crim şi au m ărsu şi un podghiaz tătă-
răscu la m osca li dar puţină pagubă au făcu t. 6 25 , m a i mu lţi au perit ei, tătarii.
I ară de prim ( ă)vară au purePs 6 26 \"PZÎl'iul cu cîtă putere au 6 27 avut 6 3
împărăţia turcului, ca la trii suf<' dr m ii: de oaslr şi mai b in r, şi s-au dus
a supra nem ţilor la Beliigra d . Şi nemţii încă au strinsu 6 28 oaslr cc au avut,
ca la o sută dP m i i 6 29 dr nemţi, mai d epart e de Beliigrad . Şi au făcut şanţu
şi sta acolo de aştepta pre turci cale de şepte-opt. ceasuri de la crtatra Beli
/!,radului mai în rola. Şi după ce s-au apropiiat tmcii de oastea cea 630 nem
ţască, iar nemţi i au ales optsprăzece m i i de n em ţ i oaste din tabăra lor şi
i-au triimis să lovasră pre turci noaptea fără de veste , să-i spargă, înţăle
gindu n emţii: că nu sint turci mulţi. Iar 63 1 tmc i i au fost prinsu de veste
l i m b ă că vin nemţii asupra lor şi au fost stindu gata şi cum au sosit nemţii,
cum i-au şi împresurat turcii, f i indu mulţi. DP1..: i i nemţii, văzindu aşe, au
mai ales doaosprăzece mii de oaste şi au triimis d u p ă 63 2 crli optspră::,eci mii
ca să le dPa agiutoriu, dar nu le-au fost nici de u n agiutoriu, că, cinel u au
sosit 633 ei, au şi inceput turcii a-i sparge pre celi optspră ::, ec i m ii de n emţi ; şi
aşe au purces turci i asupra taberii c e i i m ari nemţăşti , hătindu-i pre n em ţ i,
pănă ce i-au băgat î n tabăra cea mare, dar pre puţini n rm ţ i au scăpat. Ş i
aşe, d i n d u năva l ă turcii şi taber·ii / ceii mal'i n r'mţilşt i, n - a u putut nrm ţ ii
să stea împotriva turcilor şi numai ce le-an c ăutat de au l ăsat şanţu l şi s-au
supus supt cetatea Beligradului de să apăra de turci, că-i încungiurasă turcii p . 3 67
pre nemţi de toate părţile şi 634 nu le viniia n em ţ ilor agiutoriu nici 635 de o
parte d e nicăiri 636 • Iar mai pre urmă le-au fost vinit 637 n emţ ilor agiutoriu
8 13 n-au vin i l 8 14 pre rău / tari 6 13 p o tol i t / rădica t 8 16 la / î n 8 17 era / pre 618 şi de al le nevoi
nespusă, tot ieşite pe ca t as t ij ile banilor h irlii lor ce fusesf1 de primăvară. Ca şi la Duca-vodă
cel bătrîn, ce i eşe pre banii hirtiilor, aşe şi acmu au ros t 6 19 c 1; or prăda ta tarîi / să nu prade
păgînii 62 0 numai / H\.ră c i t 62 1 tă tarilor / moscalilor 62 2 acel / cest 823 înt r-acestu an, de Ia
noiemvrii, la văle t 7 2 4 6 , pănă iarna la istovul lui noiemvrii, la velet 7 2 4 7 . Şi ce s a mai -
lucra s-a scrii la rîndul lui 624 acestu an. Ia tă, dupfl ce au mersu Gligorie-vodf1 în l eş,
ciuma s-au p o toli t . Nevoi to tuna au ţinu t in ţară, precum scrie mai sus 620 iar 826 au pur
ces / s-au scul a t 627 c i tă p u le re au / toa lă pu terea ci l-au 628 tabăra lor acolo, 9 0 . 000 8 29 oaste
63 0 oastea cea / tabăra 8 3 1
iar / şi 832 <linşii 633 au sos i t / sosr1 634 şi / de 633 oaste 636 nem ţ i lor
637 vini l / viind * şi / de ** Ucrai na I Ocraina
225
I a co I Pgntor1 ş<>sezac1 cl P m 1 1 03· 8 d e o n st e , numai, murm d d e 039
. � . .. .
cI e . · cmm
• ă în
oastra n rm ( a.�rii, nu < · 1 1 1.eza M o crmlaltrl oasfr dr la colrgatori să. marţ!ă la oas
tm cca n r111(a.,·r·â, ce sta m a i d ep a r t e , (•a IP ca d P d oao-trii zile 0H . Ş i aşe cîteva
zile apărîndu-să n c1 1 1 ţ i i dP supt cc>tatea Bdif!radului, au stătut solii la pace, că
nu s ti i a nemtii ('ă au fost luat m osea l i i 642 la acra vrrmr rrfafca Hotin ulu i
de I� furâ, ,;ici alfrli nu şt iia ce si't l u crasii 613 î n ceste p ă rţ i de locu, fiind
i ncu n gi ura ţ. i de turci. Ş i să tPnwa n e m ţ i i să nu margă turci i şi în Tara
l 1 n g ur e a s ă să nu să turhnre ş i u n g u r i i asupra lor. Aşijderea şi veziriul,
c ,
viindu-i veste dincoace desprP m oscali. că au hrnt. cctatra H otinului 644, au

tăinuit şi au făcut mare veselie dz.irindu c ă 645 au bătut tu rci i pre moscali
l a 1-Iotin. Ş i auzindu nemţi i a u facut pa('e, iar pr0curn s-au făcut pacea să
va scrie l a rîndul său.
f.:2!iO lară m osca l i i tot întru acclas an 7247 li d e primăntră Leisu 646 ghene-
r a l u l cu optzeci de m i i de oaste s i cu calmîsi si cu căzaci si cu mrn;cali
s-au dus asupra Crîmului şi au avu't acolo î n Crî� în d oao tri i rînduri răz -
b o i u 1147 cu turcii si cu tătarii . Si s-au rănit si hanul si au murit acolo în

' ' J ,
Crî m . Şi turc i i 648 , de iarnă, după ce au făcut pace, nu pus pre alt han 649 •
I ar 650 m osc a l i i s-au întorsu din Crîm î napoi, nestăpînind 65 1 nici o cetate
din ( 'rîm , e e nu m a i 6_,2 au stricat Crîmul pre rău întru ac0şti patru ani, cc
. .
11w 1 s11s s-au sen s .
A DOA VINI RE A MOSCA LILOR ÎN MOLDO VA *
fi ', I ară tot intr u acrstaş an 724 7, fon Menih feldmar şal 1, de primăvară, au
purces de l a Ch i ov pin Ţara J ,eşască dreptu asupra Hotinului pre la Mej i
boj e 2 şi pre l a Ca m e n i ţ ă cu o sută şi doaozăci de mii dr oaste moschicească ,
< ' l i d o n ţ i şi ! ' l i c a l m îş i ş i c u h u sari 3 ş i a u vinit pre încet toată vara pănă
l a l l o t . i n d i n Tara
, Căzăcească p r i n Tara' Lesască
'
si, numai la Nistru au zăbă-
v i t m a i b i rw d e d o a o s ăptiim î n i şi au trecut Nistru! pe din sus de H otin, prin
ţ. inutu l Ce!' n ău ţ i l o r· 1, pre la u n sat ee sii c h e a m ă 5 Va si l eul şi pre la alt
sal 111 a i pN din f.[Îo s re si'i r·h iami'i M Î/ ('(t lll.
fi 5 PurcPs-au si ,
pr·e d i rwnace YPli-na .t J
se s ara s c h 1> 1 · i u l si I cu doi-trii pasi si
, , ,
cu vrl'O d o a o z ii! : i d e mii d P oaste tnl'l:Î şi so i t.an u l de Bugeacu cu vrro triizăci

de m i i de oas\.e til\.a r î . Şi Pr·a şi la I l otin vreo şepte-opt mii de lipcani şi
p . 1G8 er·a şi cî L ev a mii de sp a h i i şi era şi capegilar-!:hihaiPs împărătescu cu bos·
t a n g i i i şi Co l c : ea g- p a ş P cu i n ice1·ii ceLăţii Hotinului. Şi păr1el a trece moscalii
N istru ! Ic-au ieşit şi tătarii cu turcii înainte piste N istru asupra ceti'iţii Came
n i ţ i i dar n-au isprăvit nemică, c ă i-au b ătut moscalii prea rău .
638 şesezăci de mii / 50.000 - 60.000 639 murind de / fiind 6 4 0 cu oaslea ce proaspătă, să
între în ce e oas le 64 1 doao-trii zile / 5, 6 dzile 642 H otinul şi 643 lucrasă î n / l ucreadz-în
644 H o tinului / H otinul 645 că / cu m că 646 Leisu / cu Les 647 războiu / bălai 648 acmu
649 pre alt han / han pe . . . 650 iar / şi 6 5 1 nestăpînind / neluîn d 652 ce numai I fără cî tu .
* ( Titlu formulat şi diferenţiat numai în ms. nostru) 1 feldmarşal / felt-maşalîc 2 Mejiboje /
NPj hoj 3 husari / cătane 4 Cernăuţ.ilor / Cernăuţ.ului 5 Gincăul, pre la
226
I ară 6 după ce au trrcut moscalii Ni\·trul şi s-au porn it 7 de la Nistl'U 66
asupra Prutului pre la un sal cc să chramă Zestavna 8 şi pre la alt sal ce să
cheamă Sobraneţ, iar 9 turcii şi cu lipcanii le-au tot dat năvală moscalilor, dar
au perit lipcanii mai toţi. Şi cît s-au zăbăvit turcii pe acolo, iar c ăzacii
şi cu calmîşii şi cu cătaneli 1 0 au prădat marginea Tării Leşeşti şi aceste tîr
guri anume : H orodenca, Sneatinul, Cuturile, Tesmeniţa şi pănă la Stanislav
au agiunsu de au prădat. Şi p urccgîndu moscalii de la Sobraneţ au luat în
!{ios pe Prut şi agiungindu 1 1 la un sat ce să chramă J uşca 1 2 , au trecut codrul
pre la Stanihorci, pre din sus de un sat ce să cheamă Boianul şi s-au
întorsu pre suptu codru 13 asupra Hotinului, pre la un sat ce să cheamă Rărence,
şi acolo iarăş au avut războiu moscalii cu turcii şi iarăş au bătut moscalii
pre turci. Şi de acolo de la Rărence au purces moscalii tot pre suptu codru 13
pre la un sal ce să cheamă Grozniţii şi de la Grozniţi // tot în gios pre supt f. 2 5 1
codru pănă la 14 urdia turcească unde 1 5 era sarascheriul V cl i-paş e cu pedes
trimea 1 6 şi cu călărimea cu cîtă putere 17 avea. Şi agiungîndu moscalii acolo
în şeptesprăzeci zile ::i. lui avgust în anul 18 7247, întru o vinerj, şi cum s-au
întimpinat moscalii cu turcii şi au început a să hărăţi şi a să lovi 19 oştile,
dîndu-şi războiu, n-au putut turcii a sprejeni focul moscalilor şi s-au şi
spăriiat şi au în cep u t a fugi 20 turcii carii incătro au putut. Veli-paşe saras
cheriul şi cu o sam ă de turci şi cu soltanul, cu tătarii, au fugit în gios pe
Prut iar Colceagu-paşe au întrat cu o samă de turci in cetate în Hotin. I ară
Jl,J enih feldmarşal 2 1 n-au vrut să lasă pre moscali să gonească pre turci dacă
i-au bătut într-acea ::.i, socotind 22 să nu facă turcii vrun meşterşug, şi au şezut
moscalii toată zioa întru acel locu unde 23 bătusă pre turci. Iar turcii din ·
cetate din Hotin. dacă au văzut că i-au bătut, şi-au tot scos muierile şi cop iii
carii cum au putut într-acea zi şi s-au dus în gios asupra Tighinii.
Decii a triia zi �Ienih feldmarşal 24 apropiindu-să de cetate(a) Hotinului 25 6 7
in noaosprăzeci zile a lui avgust. întru o duminică, i-au şi ieşit Colceag-paşe p . 3 09
înainte şi i-au închinat cetatea I l otinul. Şi au purces 26 Me n ih feldmarşal
�i cu Colceag-paşf' împreună şi au intrat în cetate în Hotin 27 şi au luat pre
toţi turcii robi pre ciţ i i-an aflat în cf'tate. Iar pre păşoaia lui Colceag-paşe
şi cu un cop il de virstă df' unspră::.ecc an i, an ume Mehmet, şi cu doaoză ci de
oam en i a curţii lu i rolceag-paşc i-au slobozit 28 şi au purces 29 de s-au / dus
în gios spre părţile turcrşti. Iară pre Col c eag- p aşe şi pre alţi turci, pre toţi
i-au pornit la � loscu robi. Şi au zăbăvit moscalii citeva zile la 1-Iotin şi au
întorsu şi cîteva mii de oaste de la Hotin înapoi, inţălegîndu că să turhură
şvezii 30 şi leşii asupra lor. Şi după aceea au purces moscalii în gios pe Prut.
Iară Grigorii-vodă încă era rinduit de la Poartă cu Sară Mehmet-paşe 68
să margă la Cernăuţi să ţie calea n:.oscalilor la l'\ istru, să nu-i lasă să treacă
despre acea parte df' locu în coacf'. Şi au făcut şi 31 cinci mii de oaste, turci şi
moldoveni şi s-au dus in sus pănă la un sat ce să ch f'amil Levărda, din sus
dr Botăşrn i . Apoi inţălegi ndu că nu-i putinţă a-i sp 1·ej eni pre 1 1 1 os cal i, au măr:m
la 32 Prut la un sat cr· să cl!l'lu11ă B g d ăn e ş t i şi apropiindu-să moscalii de Ilotin,
o
6 iară / ţ; i7 m os1·. a l i i 8 ZP�La vna / .f'l•.; l a v n a 9 i a r / :;; i 1 11 :;; i 1 1 a l-{ i 1 1 �q„� i 1 1 d 11 / d 1 1 p r1 1:e· a 1 1 a l-{i u nsu 1 �
au luat in gio3 de 1acod ru/poalel1� cod ru l u i 1� loc gol in m s . :25.'J 1" u n dl'hi acolo 16 t u rceascr1
17 p u te re / to:i tă pu Lerea 18 in a n u l / la ve l e t 19 l o v i / b a t !' 20 a fugi / au fu g i t 21 f e l d m a rş a l
/ re l t n · m aşal k 22 socotind / temindu-să 23 u nde / la u nde- i 2� �Ienih feldmarşal / M e ne h
„ . ,
feltu-maşallc 25 H o tinul ui / H o tin 28 cu 27 in c e ta Le ln H o tin / în ce t a tea H o tinul 28 i-au

sloboz i t / au slobozi t-o 29 p urc es / nll'rsu 30 şve z i i / cived z l i a i l)i / ca pa Lru 32 la / sp re
227
pr('CU/11 111ai sus s-au sf'Tis, s-au î n tor·su Grigorii-vodă l a Drăgşan i de au şezut
colo pă11ă ce au l u a t moscalii cl'laf('a J l oti n u l şi au trecut şi sarascheriul
î n gios. Atu ncPa au v i n iL şi G r· igo r i i 33-vodă la l a şi, la G ălata, cu urdie, puindu
străj i bune. Apoi, iwi n zind v est e 34 d i n str1i j i c <i s-au pornit moscalii în gios
pe Pru t, a u pu s caimaca m i pre Sa n d u ) Stu rz e v e i logofăt ş i pre l ordachi
Cantacnzino Delean u l vei-vornic d e Tara de G io s ş i 35 au purces în gios Gri
gorii-vodâ cu cîţi b oi e r · i s-au t i m p lat pre l i n gă :is dînsul.
69 l a ră i\ l enih fcld111arşal, după c P au agi u n su l a I şno v ăţ u , // au pornit
f.�52 oastPa cea u şoară, r·ălărim ea, d on \i , calmîşi, c ătane şi cu o sam ă d e draguni,
doao-trii polclll' i î n a in t e cu Costa ntin Cantemir· b('izadc şi cu Dumitraşco

C a n t e m i r b('izad(', ficiorii l u i .\ ntiohi i-n>dă, f i i n d şi ri acolo la mosca l i î n
·
st r e i n a ţ i . Dec i i au şi purces pin ţară strîngîndu proviant 37 zaii·e şi bucate

turceşti, unde găs i ia lua, ş i cai de-a cui şi g ă s i i a 38 , turceşti şi b oiereşti p r e
toţi î i lua, c ă le s l ă bi s il cai i foarlr rău v i ind u dr departr. l ară 39 Dumitraşco
p .3 70 ran trm ir be i z a de maior au l u at p1·e suptu munte, pre la Suceavă, şi î n gios
m u nteli a prăd a pănă la Bacău şi s-a u î ntorsu la I aşi cu m u l t duiu m . l ară
frat e - s ă u Costa n t i n Ca n t e m i r bei::adl', t·e e ra br Pga d i r , au luat de la I şnovăţu
.J i j i a în gios ş i pe l a Botăşe n i ş i Hll t1 · i i m i s 40 podgh iaz doao m ii dr oaste să
prin<l <i pre Grigori i ·1 1 -vodă. :;; i au m ărsu podghiazul pre Bahluiu î n gios
ş1: au trecut Rah/11 iul pre la u n sat ('e sil. c hea mă C1foăr·ăzenii 42 ş i a u luat
pre la Şa n t a şi au 43 t1·ecut codru l la Yasluiu. Şi de acolo s-au î n torsu î n apoi,
eă să temea de tăta l'i să n u- i lovască. Iar 44 Gr·igorii-vo d ă luundu 4 5 veste
d i n Hoşieci s-au dus 40 i n gins spre Gălaţi. ! a ni 47 Cnstantin Cantrm ir b eizade
br('ţadir au v i nit. tot j e cu i n d n pănii în I aşi şi a u i n t rat i n Iaşi în anul 4 8
7248 septemnie î n doao zile, întru o du m in ică Ş i i-au ieşit î nainte m itropo
.
l itul şi cu boiffii caimaca m i 49 şi cu a lţi boieri carii să m a i tîmplasă şi cu

călugări ('gum eni şi neguţi t n ri şi orăş('n i dr cinste, cu / toţii i-au ieşit înainte
de lat.urea tirgului despre l\ l u nten i me, despre Copou, şi i-au î nchinat cheile
curţii dom neşti 50 şi st e ag lll' i le sluj itorilor şi s-au impreonat cu mare b ucurie
m ărgînd u 51 p i n I aşi, pitreci ndn-1 5 2 boier i i p ăn ă la Frumoasa şi s-au aşezat
acolo c u oastea .
70 l ară l\1enih feld marşa l 53 au t rf'l"llt. Prutul pr·e 54 la I şrrn,·ăţ. i n ceasta
parte şi au tot vin it. pc P ru t in g i o s , f ă d n d u o(·opu ri cale c ite de cinci- şese
ceasuri unul d e a ltu l si de la Podu l l u i Gher m a n a u * lăsat obuzul cel mare să
treacă P rutul 55 i n � eea p a r t e ia1·ă. şi ;;6 f('ldw11r11:yal cu vreo zece m i i d e
oa ste a n v i n it d 1·eptu i n ,,f,a I a ş i . . \ doa z i , luni, septemvrie i n t r i i ::,ilr, au
intrat în l aşi, şi i-au i eşit i n a i n t e şi l u i fddmarşal m i t r o p o l i t ul A nionii şi cu
boierii caim a c a m i 57 ş i cu a l t i boip1·i carii să mai tim plasă şi cu n ('g uţitori
si cu orăsrn i d(' cinsf(' si i-a u înch inat si lu i ch ('il r curt ii domn ('sfi . si stm
g urile ,,./,;jitarilor, fac i n �l u- i m are c i n ste: făcîndu m itrop�litu.l oraţ ie i� limba
rusască şi rugindu-să să fii' pr iim iţ i C('i 111 ai m ici supt ascultarea împărăţiii
Rosiii, p itrecîndu-l cu toţii pănă l-au dus 58 in curţile domneşti. Şi au şezut
în l aş i o săptă m i n ă şi cit au şezut in Iaşi in toate zileli chema pe m itro
politul şi pre bo irrii caimacami şi pre alţi boieri şi 59- i punea la masă de-i
3 3 Grigorii/Gligorie 3 4 ves t e / limb[t 35 el 36 p re l ingă / t' U 37 flrovian L/priYan Lu 3 8 ş i 39 iară / del'i

40 t r i i m is / răpedzîL ea 41 Grigorii / <tligoriP 42 au lrl'l' l l l Hahluiul 43 şi a u / de-u H iar / şi
45 l u u ndu / au prinsu 46 s-au dus / şi Hll rugi t u 47 iar;1 / del'i 48 in anul / la vele i 49 ra imaea m i /
caimaca n i i 5 0 eurţ i i dom neş l i / ţf1rii 5 1 m f1rgind11 / ş-au pu rl'es 5� p i l rPdndu-1 / l-au pi t re
cu l u 53 l\fp n i h fel d mar:;;a l / i.\Ieneh fel l u- rn a:;;a ! il' H pre / dL' * s- 55 iar 56 e l 56a in f la 57
rn i maL:a m i / L:ai m al'a n i i 58 d u s / a d us 59 :;; i / de
228
cinstiia. Şi au umblat 60 frldmarşal împregiurul tîrgului de au ales locu de
cetate şi au pus săm ne şi au rinduit 6 1 saldaţi şi salahori de au î nceput a săpa
de au făcut şanţu şi tabii, băşti de pămînt, n umai li n-au apucat a le găti. Şi f.253
au l ăsat 62 pre un 63 gheneral maior pre anume Petr Şipon 64 cu vreo doao-trii
m ii dr oaste, ca să fie de paza tîrgului. Şi au rînduit şi pre altu 65 ghenera l , p . 371
a nume Levendal, să margă la gura J i j iii să facă şi acolo ocop şi n-au apu-
cat a-l face. Aşijderea şi în Tîrgul Frumos şi în Roman iarăşi au lăsat oaste
şi a u rînduit salahori de .au făcut ocopuri şi n-au ap ucat a le face n ici acele
să le gătească. Şi au dat şi aceste ponturi 66 feldumarşal boierilor caimacami
şi altor boieri şi tuturor lăcu itorilor din Moldova. Şi au pus 67 pre Sandu]
Sturze logofătul 68 şi pre l ordachi Cantacozino Deleanul vornicul 69 iarăş 7 0
ei să fie caimacami mai mari senatori pănă să v a 7 1 alege c u m va mai fi.
PONTURILE CE AU ( DAT ) 72 MENIH FELDMA RŞAL

BOIERILOR SENA TORI ŞI ALTOR BOIERI ŞI- TU TUROR
LĂCUI TORILOR DIN MOLDOVA
1 . 1ntăiul pont, să fie m oldovenii credincioşi cu toată mima impărăţii i 71

Ros iii.
2. Al doilea pont, să n u aibă moldovenii respu ndenţie cu n eprietinii
împărăţiii Rosiii .
3 . A l triilea pont, boierii pribegi rarii vor fi c u Grigori i 73-vodă s ă să
î ntoarc ă toţi pănă î ntr-un a n . I ar I carele nu să va 74 întoarce pănă la anul
să n u aibă iertare şi moşiile lor să 75 fie pierdute şi prăpădite.
4. A patrulea pont, doaozăci de mii de oaste să iernPze în ţară 76 şi 77
să le dea proviant, adecă :::,a ire, şi să şad ă prin tirguri pre unde s-ar i socoti
să fie pentru apărare.
5. A l cincelea pont, trii m i i de salahori să nu lipsască în 78 toţi anii
s ă luc1·eze pre la cetăţi şi la alteli la ce ari trebu i.
6 . A l şeselea pont, pentru oamenii de oaste cc vor fi bolnavi să chel
tuiască cu dînsii la 79 aplică 8 0 adecă la spităric să le dea doftorii şi bucate
l
şi de alte/r cr· l �-ar trebui la boa ă şi să- i grija�că.
7. A l Ş<p ldea pon t, ofiţPrilor ce vor fi cu aceli 8 1 doaozăci de mii de
oaste iarăş 8 2 să le dea ce le-ar trebui pentru contentovania lor, adecă pentru
chrltu iala lor.
8. A l optufra pont, moscali sau greci 83 sau alţi oamen i streini să nu
încapă nici la o diregătorie în ţară, ce uu mai cu neguţitoria 84 şi cu altă
cu ce ari p u im să să hrăn rască .
9. A l noaolea pon t , carii boieri n u vor avea diregătorie şi cîţi sluj itori 85
vor fi 86, să margă c u toţii la oaste şi lea fă să le dea împărăţia din vis
t irrie împărătească. I ar birul si 8
' 7 n evoia tării ce le-ar fi parte să-s dea.
10. A l d::.ecelca pon t, no aozăci de p � ngi de bani să 88 dea po � lonul lui e9
J1I cn ih feldmarşal.
6 0 în giuru 6 1 rînd u i l /pus 6� 4 . 000 - 5 .000 oasLe 63 prl' un/l ' - l l ll 6� �i 1 · 1 1 un polcovnic 65 altu/un
66mosealii ţărîi 67pe caimac a n i 68logof[1 l ul/vt>l- log-ofi1 L 6'1D ei l'anul vornirul/vel-Yornic, ce-i dzice
Delea n u i 7° iarăş/iar. �i 7 1 mai 72 ţeri 73 G rigorii/l l l igoril' H 11u să va/nu s-ar 75 le 78 în ţară/ţara
77 s-o hrănească 78 în/pesle 79 la/şi 80 s[t le de o p l �i us luroi 8 1 ce vor fi cu acel i/ce-ş era cu aceste
82 iar[t�/iar 83 m osl"ali sau grel".i / m osl"al, grei: 84 neguţiloria / negu ţi torii 85 sau boieri ce 86 vor
l' i/n-or h i la vo d rPgă Lorii să ini.:aleci Loţ 87 şi / Ia 88 - i 80 acmu
229
f.25'1 1 1 . A l unsprăze(ce)lca pont, o sută de pungi de bani li să dea prntru
masa lui 9 0 Menih feldmarşal, carii bani făcea doaosprăzece mii de galbeni
de aur olandezi şi galbănul umbla cîtr patru lei pre aceli 9 1 vremi.
1 2 . A l doisprăzccrlea pon t era, nime să nu tăgăduiască bucate sau haine
sau bani turceşti sau 92 greceşti, că cu capetile vor 93 da sam ă.
?2 Aceste ponturi au dat Menih frldmarşal boierilor caimacam i şi altor
boieri şi le-au dzis c ă de nu vor priimi aşr, a poronci de vor jccui tîrgul şi
p . 3 72 vor 94 da foc 95. Şi i-au făcut 96 pre boiai ş1: fără de voia lor de au iscălit la
aceste ponturi că să tîmplasă şi boierii 97 de nu să învoiia pre bine, <'ă crla
de crla să siliia cu îmbunături cătră moscali ra să încapă la cinste mai marf'.
Şi aşe au iscălit 98 • Iar Menih 99 fddmarşal purcrgindu din laşi lun i Sf'p
tcmvric în dzf'ce zile au poftit pre boieri şi pre mitropolitul de l-au pitrecut
pănă piste Prut, trrcîndu Prutul pre la Zagarance. Şi 1 00 agiungîndu la obuzul
cel m arc au tocmit oastea şiraguri de au văzut 1 0 1 boierii. Şi au sluj it mitro
politul liturgh ie în b iserică de cort şi ieşindu din biserică mitropolitul au făcut
o sveştenie şi au blagoslovit oastea şi au stropit 1 0 1 cu aghiazmă oastea şi
�
steagurile. i 1 0 2 au dat şi din tunuri, din puşcilc ccli mari şi s-au dus decii
la corturi 03 şi i-au cinstit pre boieri feldumarşal toată zioa 1 04 , făcîndu-le
m asă mare benchet. Şi iarăş au dat din puşcilc cele mari. Şi le-au dăruit boie
rilor caimacami 1 05 cîte doao sute de galbeni 1 06 de aur olandezi iar 1 07 mitro- .
politului i-au dăruit trii sute de galbeni 1 08 • Şi apoi s-au întorsu boierii I
şi m itropolitul la Iaşi.
13 Iară Menih feldm arşal au rinduit al doilea rînd pe Dumitraşco Cantem ir
beizade mawr cu cătane şi cu căzaci şi cu moscali să margă să prindă pe
Grigorii 1 09-vodă de la Şerbăneşti i cei de pre Siretiu, înţălegîndu că este acolo.
Şi au purces Dum itraşco bci::.ade maior şi s-au dus tot pe Siretiu în gios
pănă aproape de Şerbăneşti.
? li Iară Grigorii 1 09-vodă prinzînd de veste au trecut Siretiul cu mare
spaimă noaptea pre o ploaie şi au fugit spre Brăila. I ar Dumitraşco bei
zade mawr n-au cutezat să-l gonească, ce s-au întorsu înapoi şi au lovit
tîrgul Focşanii, şi cei de aceasta parte şi cei d i ceea parte, de i-au prădat
de au rămas oamenii 1 10 numai cu sufletile. Şi au lovit şi pre la mănăstirea
!\ lira pre Milcov şi 1 1 1 a u luat pre Lupul aga ş i pre socru-său, m itropolitul
N ichifor Sidis şi au 1 1 2 dus pre Lupul aga la Menih feldumarşal avîndu el
respundenţie mai înainte 1 13 vrem e cu Menih feldumarşal, cîndu au fost 11 4
el sărdar la Orheiu î n dzilele 1 15 lui Grigorii 1 16 -vodă.
?5 Iară pre Costantin Cantem ir beizade cc era bregadir l-au rînduit fddu-
marşal de au mărsu cu oaste cătane asupra Buşilor, ca să stea în pre(a)jma
tătarilor de straje. lară Menih feldmarşal de la Prut au purces 1 17 asupra Ti
f.255 ghinii şi au trecut codrul I/ şi au irşit în fundul Bîcului 1 18 în ţ inutul Orhr
iulu i la un sat cc să cheamă B îrîiacul 1 19 C<' şed călăraşi întru acel sat. Şi acolo
90 în toţ ani 91 aceli / aceste 92 sau / şi 9 3 rapetile voi· / rap11l a 0� vor / a p:, l irg11 l 1 1 i 96 1·. 1 1 de-a
sila 97 b oierii / boieri 98 toţ. Care mai pe urmă v i\. vide la 1 ·.c au vi n i l cinsl Pa lui Men r h
p e b oier i . Că vinul cel u ngurescu d ulce s-au făt:u l venin amar, şi risul plinsu, �i voia re
bună groază şi frică, şi oh, oh, oh ! , şi b ogăţia sărăcie şi lipsă �i blăstăm şi osindă vel'i n ic. ă ,
neuitată ş i neînchega tă. Apoi, făcînd aceste 99 Mcnih / M ineh 1 00 aL:olo 1 0 1 -o 102 apoi
103 corturi / cortu 1 0 4 dindu den tu nuri 1 05 L:aimacami / caimacanilor 1 06 de galbeni / ughi
1 07 iar / şi 1 08 de galbeni / ughi 109 Grigorii / Gligorie 1 1 0 cu p eili goale 1 1 1 şi / de '112 au / i-au
1 13 înainte / de-nainte 1 1 4 cîndu au fost / de cind era 1 15 î n dzilele / cu oronca 1 16 Grigorii/
Gligorie 117 au p urces / s- au pornitu 1 18 ş i au luatu în gios păn l ingă 1 E9 Biriiacul / Bărăiac
230
l-au agiunsu cărţi de la solii franţojeşti pre feldmarşal că au făcut pace, să p . 373
să întoarcă înapoi 120• Iar în Tighine din turci mai nu mai răm ăsese nime şi
rîţi mai rămăsese tot fugiie şi tătarii încă era morţi 121 de frică şi începusă
a agiunge la moscali să să închine.
lară 122 ivl enih feldmarşal întorcîndu-să 123 cu obuzul înapoi 124 scriia 125 7 6
la boierii caimacami că s-au întorsu înapoi pen tru că să apropie iarna iar
pace nu s-au făcut 126 , ce să poarte de grije pentru 127 oastea ce este în laşi
şi la Roman şi în Tirgul Frumos pentru proviant zaire ce le-ar trebui, că el
m erge 128 pre margirn�a Tării I ,eşeşti să ierneze 1 29• Şi au şi întorsu înapoi
pre atamanul donţilor şi cu vahmistru 13 0 şi mărgîndu pin Roman au luat
şi pre ceealaltă oaste ce era la 13 1 Roman 132 cu polcovn icul Stoian . Şi 133 s-au
făcut ca vreo opt mii de oaste şi au purces în gios spre 134 Focşani şi au
trecut 135 în Tara Munteneasră 136 prădîndu şi jecu indu pănă la Cimpina.
Şi de acolo n-au cutezat să să întoarcă 137 înapoi să nu le iasă turcii înainte
de la Brăila, ce au trecut în Ţara llngurească la Braşev.
Iară Menih feldmarşal au tot m ărsu în sus pănă la I Iotin şi au şezut 7 7
cîteva zile la H otin. Şi tot scriia cărţi cu scirbă la boierii caimacami să
poarte de grije / pentru proviant 138 ::.aire de oaste, să nu să mai potrivască
lui Grigorii 139�vod ă, că nu este pace. Şi scriia feldmarşal şi la Petr Şipon
gheneralul ce era în Iaşi cu oaste mosch icească să zapciiască pre boierii 14 0
m imacam i tare pentru banii 14 1 poclonului lui.
Triimis-au Grigorii 14 2-vod ă atun cea pre un postelnic cu carte la boierii 7 8
caimacami 143 iar gheneralul din Iaşi a u triimis pre acel postelnic cu
cartea lu i Grigorii-vodă la 144 feldmarşal la Hotin. Iar feldumarşal au pus
pre acel posteln ic la calaur la pază şi s-au mîniiat foarte rău M enih feldu
marsal si au triimis de au stricat casăle domncsti de la Frumoasa si au căzut
şi boier i i caimacami 145 în mare prepus despre Menih feldmarşdt. Iar mai
m are 1 46 prepus era pre vornicul Iordachi Cantacozino 147 Deleanul 148 fiindu
şi el atuncea caimacam.
Decii si boierii caimat..: a mi H9 să spă1·iiase si să miera ce vor face că ?9
pusese 15 0 b�ni pre neguţitori şi pre alte bresle şi p e ţară şi nu putea scoate
şi pin 1 5 1 ţară nu putea umbla să strîngă banii, că ţara era bejenită 1 52
şi plină de tălhari de oaste. Şi carii încătro vrea merge 1 53 triimişi de cai- p. 37 4
macami, viniia 1 54 dezbrăcaţi şi jecuiţi de oşteni şi unii şi tăiaţi. Iar din 1 55
ţinuturile din 1 56 gios nu putea să ia bani de Grigorii 1 57-vodă. Vinit-au atun-
cea şi Costantin beizade de la Huşi la 158 Iaşi, ra să fie 159 şi el împreună
senator. Şi au lăsat acolo la Huşi o samă de cătane să fie de straje // iar 160 f. 256
tătarii au lovit pre aceli cătane şi au perit vreo trii sute de cătane şi mai
bin e şi scăpîndu răpitanul cu puţinei oameni au vinil la Iaşi la ceealaltă oaste
moseh icească.
2
1 0 De1·.i s-au şi în torsu înapoi 1 2 1 sta înfipţi 1 22 iară / şi 1 23 în torcîndu-să / s-au în torsu
2
1 4 şi 1 25 Meneh 1 28 nu s-au f;\cu t / nu-i 1 27 pentru / la 1 28 la H otin şi 1 29 să ierneze / de-a
ierna 130 cu donţii 1 3 1 la / de la 1 32 şi den (din ed. Iordan reiese că Stoian ar fi o localitate)
133 şi / care 134 spre / pe Ia 13" trecu t / in tra t 138 în sus 137 s;'i s;'i întoarcă / să vii 138
pen tru provia n t / de privantu 139 Grigorii / Gligoric 1 4 0 boierii / boieri 1 4 1 pen tru banii / de
bani 1 4 2 Grigorii / Gligorie 1 4 3 de le-au făcu t ştire că s-au făcu t pace 1 4 4 Mineh / Meneh.
Meneh I - 145 caimacami / caimacanii 1 4 8 mare / tare 147 Can tacozino / Catacozino 148 făcindu-l
şalvir cu 2 feţe 1 4 9 caimacami / caimacanii 10 0 pusese / au pus 15 1 pin / pe 15 2 bejeni tă /
bejănă 1"3 vrea merge / merge 1"4 tot m d i n / in 1"8 din / cPIP ci n 157 < l rigorii / Gligorie
1
58
100
la / în 1r•9 cu boierii si nat iar / �i i-au lov i t
231
80 Iară 16 1 mai pre urmă 162 , văzin<lu ţh Pn f·ra / 11 ! rf' ('f(f în laşi, pre
anume P('t/' .�'ipon, 1·ă nu pot boif'rii r·a i111a 1·r1111 i a pl ini lm nii poc lonului
şi a m esii lui Menih fddm arşal, d„ cai·e m a i s u s s-au S<: r'i s , a u p us cîte patru
zăci de sa/daţi pre la gazdele bo irrilor ca i111amm i de strâjuia şi dndu vrra merf!,e
bo ierii cai11, acam i la gheneral sa u aiure tot cu sa/daţi df' ca/aur rfr pază merge
cu dînşii fiindu în pază, care n;ai pre urmă s-au vă;:.ut la ce au vin il cinstea
lui Menih feldm arşal, că vinul cel unţ!,urcscu dulce s-au făcut ven in amar şi
rîsul, plînsu şi voia C('a bună, groazâ şi frică .
81 I ară mai p·e urm ă vinit-au por·oncă d e Ia Menih feldmarşal la ghene-
ralul Petr Şipon ca 1 63 să răd ice din I aşi cu oaste şi de pintr-alte
. tîrguri să
purceadă să margă 164 la I lotin toţi şi să ia şi pre boierii caim acami cu caîaur
cu pa:.ă, de nu vor fi plini L banii poclonului şi a mesii lui Menih fcldmarşal.
Şi s-au gătit şi au purces <lin I aşi rns 1·11 toţii şi au încep ut moscalii la purces
a căuta în toate mănăstirile bani I şi 166 odoară şi n -au pre găsit, iar haine
de prin mănâstiri n-au luat 167 moldovmPşti, iar greceşti 168 au luat 169 de pre
undP au găsit şi turceşti tot au luat şi a unora ce era slugi lui Grigorii 17 0-
vodă, mai mult Costantin beizade le lua el. Şi 17 1 pre la ţară au prădat tot
şi au j ecuit tot şi bucate şi borf e. Şi s-au pornit moscalii o samă din Iaşi,
octomvrie în triisprăzeci zile, şi au luat şi pre boierii ca imacami cu dînşii, pre
Sandu! Sturze logofătul şi prP lordachi (antacozino Deleanul vornicul şi pre
Costantin Rusât vornicul. I ară o samă de cătane si cu moscali cîtva rămăsese
în tîrgu de jecuia. I ară bieţii oameni sărac ii er� închişi prin m 'ănăst iri şi cu
atî ta groază, numai Dumnezeu tot nu s-au îndurat de istov că au şi sosit 17 2
oaste de la Grigorii-vodă cu Toader Păladii vei vist(iernic) şi cu Sară Mehmet
paşP cu lipcan ii, fiindu ei trimişi înainte de 173 Grigorii 174-vodă 1 75 • Şi cum au
sosît, cum au şi început a năvăli 1 76 şi a întra în tîrgu şi 177 a u început a- i
prinde pre cătane şi a-i lua cu caişirile 1 78 de grumazi pe lîngă cai şi-i făcea 179
să plătească ce au băut. Şi oca cea de vin să întorsese 180 î n sînge şi în
bătaie şi au sărit şi oamenii de prin m ănăstiri de agiuta lipcanilor a-i prinde 181•
82 I ară 182 gheneralul Petr Ş ipon văzindu că i-au prinsu cîţiva 183 moscali
f . 2 5 7 şi cătane de a i lor tătarii, încă l i şi pre un parucic 184, a u poroncit bo ierilor
caimacami, ce- i luas(ă), de au scris la Sară Mehmet -paşe şi la Toader Păladii
p . 3 75 vei vist(iernic'/'" să-i sloboadă oamenii, că, neslobozindu-i, să va întoarce cu
tot obuzul înapoi şi apoi a da foc tîrgului şi a sparge 185 m ănăstirile d e le-a
jecu i şi a pune tot supt sabie 186• Ş i au triim is pre Ion iţă Sturze, ficwr logo
fătului Sturzii, şi pc Jon Bănariul căp itanul cu aceli cărţi.
83 Decii au stătut paşe şi au strînsu pre toţi cătane, moscali, pre toţ i cîţi
au găsît şi i-au triimis pre toţi la gheneralul 187 cu jicnicer iul Vasili B udzită
dimpreună cu acel parucic şi, ducîndu-l pre acel parucic şi cu unsprăzece sa/
daţi, au mărsu şi un steag de lipcani pmtru paza lor. Apoi şi 188 moscalii s-au
rădicat 189 cu tot obuz.ul de pre lîngă I aşi de unde poposisă, că au şe;:,ut şi a
dao z i pănă i-au adus pre acel parucic şi cu acei unsprăzece sa/daţi, şi decii
au p urces de s-au dus spre ţara lor. lară tătarîi încă 19 0 s-au dus după moscali
1 6 1 iară / apoi 16
2
au pus şi zacu ţii la caimacani 163 ca / să 164 margă / v ii 165 sîmbătă, în 1 3
dzile a lui octomvrie 166 şi / sau 167 în l eş 168 Lurceşti 169 tot ce 17 0 Grigorii / Gligorie 17 1 şi I
iar 17 2 Sara Mahmet- paşe cu lipcani şi cu o samă de tătari şi 173 la 174 Grigorii / Gligori
1 75 triimiş înain te de la Braniş ti 176 la obuzul moschicesc 177 a prindi 178 caişirile / caiuşuri
179 şi-i făcea / ş-a-i face 1 8 0 să întorsese / s-au in torsu 1 8 1 şi tătarilor 1 8 2 iară / apoi 183 cî ţiva /
mulţi 184 parucic / p orocinic 185 şi 186 că acmu este pace 187 pe cî ţ au găsît prinşi 188 ei încă
189
de pe Căcaina şi s-au dus i n sus 190 în sus după dînşii
232
si' au '·'s'cbs •fflulrn"l9.l l)i!t,e 'du'ium ce le luasă moscalii din tară si le-au adus la
·i:a,ş(: I a r 1,92 ba'mfulii1�.�· v iind pre urmă, carii îşi cunoştea � iteli'. da tătarîlor cite
"
y.n · leu - d-e �.Vii� 'Şi i� scotea viteli 194• Şi de ar hi lăsat paşe pre tătarî 195
_să. rrl#tgă dup·ă 196 moscali pănă la 197 H otin puţini ar fi mărsu din moscali
·:cli' ldobrri'd-ă, 'ffiai 1 98 mulţi / ar fi mărsu fără de dobîndă, că-i lovisă un vicol
· 1rW�. ·e'O rtii'I'lsoare şi 1 99 îş sta moscalii de capetili sali 2 00 •

,'., . � ! ' 1 ·Iară Grigorii 20 1-vodă, sosindu la scaon în Iaşi a triia zi după ce s-au 8 4
]io'rft if>tnoscalii, au scris cărţi Ia Menih feldmarşal să sloboadă pre boierii cai
· macami şi pre mitropolitul A ntonii de la H otin 202 şi au arătat milă de au
iertat 203 pre toţi cine era greşiţi 204• Decii Menih feldmarşal i-au cinstit
pre boierii 205 caimacam i făcîndu-le masă în vreo doao-trii zile si nu le-au
mai cerut 206 bani ce rămăsese rămăşiţă din poclonul lui. Şi i-au �lobozit pre
boierfr caimacami şi au vinit la Iaşi. Iar mitropolitul Antonii n-au vrut să
să întoarcă la laşi, s-au temut de Grigorii-vodă să nu oblicească că au fost
agiunsu şi el mai înainte 207 vreme cu moscalii, au fost scris cîndu au fost luat
moscalii H otinul ca să vie la I aşi, şi temîndu-să de Grigorii-vodă s-au dus şi ·
el 2 08 în părţile rusăşti supt ascultarea Moscului.

209 Atuncea şi Menih feldmarşal cu obuzul lu i cu toată oastea au trecut 8 5
:\istrul în ceea parte 210 , numai ce au lăsat pre un gheneral 211 , anume Leven-
dal, cu trii mii de oaste. Şi pusese Menih feldumarşal de f ăcusă tot gauri
săpasă pe supt cetatea H otinului 212 să puie lagumuri să-l răsipască 2 13 ,
dar apoi 2 14 n-au aprinsu lagumurile să-l răsipască. Şi atuncea, la purcesul
lui Menih 2 15 feldmarşal triimis-au de au robit mulţi oameni 216 din ţinutul
Hotinului şi // di pe m arginea ţinutului Cernăuţilor 2 17 şi i-au trecut cu fimei, f.258
cu copii la Moscu robi. Şi împărţiia pre oameni ca pre dobitoaci, unii de la
alţii şi unii 218 lua b ărbaţii, alţii lua fimeile 2 19, alţii lua copiii, şi-i vindea
unii la alţii fără de leacu de milă, ca 220 tătarii încă şi mai rău. Şi era vreme
de iarnă. Bogate şi m ulte lacrămi era de la bieţii oamen i de 221 să auziia gla- p . 3 76
surile 222 la ceriu.
Decii Grigorii-vodă, dup ă ce au 223 sosit la 224 Iaşi, a triia 225 zi i-au şi S G
vinit veste de la cămărasii de ocnă că vahmistru si cu atamanul dontilor cu
opt m ii de oaste ies pe O ituz din Ţara llngureascâ în Moldova, că ne�ţii nu
i-au lăsat să margă pin Ţara Ungurească să treacă în Ţara Leşască să margă
la ţara lor la 11Ioscu ce le-au căutat numai de au ieşit pe Oituz în Moldova.
Şi ieşind pe Oituz au luat în sus pre supt munte, unii pe Tazlău, alţii pe
Trotuş şi au ieşit pe Bistriţă şi au luat în sus pe la Roznov şi pre la Neamţu
şi pre la Suceavă şi pe la Cernăuţi, pănă au trecut :\îistrul în crea parte tot
prădîndu şi jecu indu ce le-au fost în calea lor. Şi aceştia mai rău au pră-
dat şi au jecu it decît cei dintăi, că, ce mai scăpasă 226 de la ceialalţi cr pră •
dasă întăi pe oameni, aceştia au prădat şi au jecuit tot.

Triimis-au şi Grigorii 227-vodă de la laşi pre alai-bei / cu turci şi cu lip- 87
cani de au mărsu tot în pre ( a)jma 2 28 că::acilor şi a donţilor pănă ce au trecut
1 9 1 bucali 192 iar / şi au vinil 1 03 şi au dat 194 iş scotea v i le li / ş-au scos buca lele 105 prP lă
larî / tătarii 198 dînşii 197 Ia / lîngă 108 şi 199 şi / de 2 0 0 sali /lor 2 0 1 iară Grigorii / apoi şi
Gligorie 2 0 2 sosind în scaun în leş, luni în 1 6 dzile, a triPdze după c e s-au pornit moscalii
den leş 2 03 au iertat / iertăciuni 2 04 greşi ţi / greşi t 205 boierii / boieri la 208 ceru t / cerşut
8 u
2 07 înainte / denainte 2 0 Ja Moscu 2 o şi 2 1 0 cu oastea toa tă 2 1 1 în H o t in 2 1 2 apoi 2 1 3 răsi
pască / spargă 2 u nu I-au spart 2 15 Menih / Mineh 2 1 6 mulţi oameni / I oţi oamPnii 2 1 7 Cer
năuţilor / Cernăuţului 2 18 Ie lua copii, alţii 2 19 fimeile / muierile 22 0 ca / mai rău <lecit m
de / cit 222 glasurile / glasul 223 după ce au / dac-au 224 la / i n 225 lriia / pa lra 228 dentăi au
lua t 227 Grigorii / Gligorie 228 lor
23 3
Nistru!, că s-ar fi isp itit Grigorii-vodă să nu-i lasă să treacă aşc pin ţară,
n umai avea ţ;rijr despre Poartă să nu-i v ie vreun bănat pentru că ap ucasă
dr să le{.?asă să fir pace. I ară 229 în scurtă vreme au triimis Grigorii- "odă 23 0
pre Sară Mehmet-paşe la Hotin cu lipcanii, cu poronca Porţii, şi şidea 23 1
gheneralul Levendal în cetate în 232 H otin şi Sară Mehmct-paşr şidea afară
dr crtatr: şi au şezut aşe vreo lună de zile şi mai bine la u n locu ca lupul
cu oaia 233• Iar oamenii de la Moscu şi a craiului franţozescu 234 tot umbla la
Poartă şi de la Poartă la Moscu pănă de la o v�eme . au vinit poroncă de 235
au ieşit moscalii din cetate din Hotin şi s-au dus 236 şi au dat cetate pre
mina 237 lui Sară M ehmet-paşe .
88 lară după aceea , în trii eăptămîni, au vinit poroncă d e l a Poartă la
Grigorii-vodă cum că i-au dat 238 ţinutul Hotinului în sama lui. Şi în cetate
în Hotin şidea Sară M ehmet- paşe iară dinafară n-avea treabă nici m ăcară 23f
de o milă de locu . Şi au triimis Grigorii-vodă pe Lupul sărdariul de au fost
pîrcălabu 24 0 în ţinutul Hotinului şi au ţinut Grigorii-vodă vreun an ţinutul
Hotinului de l-au stăpînit, iar apoi sch imbîndu-să veziriul au găsît vreme lip
can ii şi au grăit la Poartă şi au luat iarăşi ţinutul Hotinului în sama lor, să
fie supt ascultarea lor, să fie iarăşi raia, precum fusese şi mai înainte vreme
f.259 pănă 11 a nu vini moscalii, raia turcească.
89 24 1
Iară la acea vreme, cîndu s-au dus moscalii, tîmplatu-s-au 242 de au
căzut o 243 iarnă pre(a) mare 244 şi grea dr la octomvrie din patrusprăzece z ile
şi au ţinut pănă la april iară şi pănă la svetii Gheorghii au fost frig şi au
n insu . Şi peri ia viteli oamenilor cite mai scăpasă d e moscali 245 şi 246 muriia
viteli şi de boală şi oile muriia de vărsat, de să . topi ia 247 cu totul . Şi 248
fin nu apucasă 249 oamenii a face la cîmp u , de oaste şi de ploi multe 25 0 ce
era pre aceli vremi. Şi cit au fost şi făcut 25 1 oamenii fîn îl mîncasă la cîmp u
m oscalii păn a să întoarce înapoi. Şi agiunsese stogul de fin zece lei şi cinspră-
P · 3 77 zece lei şi nu să putea n ici găsi nicăiri şi vadra de vin era un leu 252 •
90 Triimis-au Grigorii-vodă atun cea la Ţarigrad d e ş-au adus 253 doam na
şi beizadelili 254 şi pre noru-sa, fata lui Mihai-vodă. " lară doamna a"ea mai
bună trecere decît în domnia dintăi, că pe toate rud'eli ;cîte le-au avut i-au m iluit,
i-au căutat, i-au cinstit şi i-au bo ierit şi i-au îmbogăţit, carii au rămas de au
fost buni pănă ce au fostu în toată viaţa lor.
91 Tîmplatu-s-au atuncea vornicului 255 Iordachi Cantacozino 256 Deleanul
de au căzut în grea urgie Ş i despre Dumnezeu şi despre oamen i, că i-au vin il
'
veste pentru ficiorul lui cel mai mare, carele fuses e la acea vreme cu Grigorii
vodă, cum că au murit la Gălaţi. A şijderea şi Grigorii-/vodă, după ce 237 au
229 iară / deci 23 0 Grigorii / Gligorie 2 3 1 paşe afară şi 232 în / la 233 de-ş cauta într-ochi
2H
craiului franţăzesl.'.u / franţojilor 235 de / şi 236 den H o tin 237 paşii 238 Hotinul 239 o palmă
2� 0
la H o tin 2 4 1 Şi la dzi în tăi a l u i dechemvrie au scos hîrtii şi la fevrar au scos
văcări tu, tot una după al ta m tîmplatu-s-au / şi s-au tîmplat 243 o / şi m păn la brîu .
Şi au căd z u tii de la vinerea mare 245 moscali / oas te 246 întrasă şi boal-în vite şi în o i
247 topiia / p o tope 248 şi / că 249 apucasă / putus[t face 250 ploi multe I ploai multă 2• 1 a u
fost şi făcu t / ş i făcusă, încă 252 Socotiţ, fraţilor citi tori, cum este osîndă şi m inia lui
Du mnădzău pre ţara aceasta ! Că şi Grigorie- vodă, de cum era, i să schimbasă firea
î ndoitu . Că b oierii era toţ în prepus şi n-ave nici o credinţă. Orbitu în lăcomie,
giudecăţi era multi, de jacuri ce făcusă. Şi era giudecăţ.ile cu făţării, c ă cei drepţi
era în u rgie, şi mulţi din cei vinovaţ era în cinste 253 şi 2 5 4 de la Ţarigrad, cu mulţime
de greci. Şi grecii dobîndisă m îndrie şi obraz, cu clevite şi fără ruşine asupra beţilor boieri
şi cu nebăgare în samă într-o nimică pre mold oveni 255 vornicului / că pe vornicul 256 ce-i
dzîce 257 după ce / dacă
234
vinit 258 la I aşi, nu 259 l-au pri imit 26 0 să sa 1mpreune cu <linsul şi au pus
.
pr� baş-ciohodar cu cinzăci de oameni siimeni de l-au străjuit la gazda
Jm cîteYa dzile şi apoi l-au pornit Ia tară la Deleni, la casa lui, cu mare scîrbă,
nici să-l vază în ochi 26 1 • Şi au fost poroncit să- i răsipască şi casăle din laşi,
n u"! ai spătariul A rl,starh, fiindu- i ginere, s-au rugat lui Grigorii-vodă să nu-i
răs1pască casăle, dzieîndu că i le-au dat lui aceli casă de dzestre. Şi ar hi fost
păţit şi mai rău numai nărocirea 262 lui au fost 263 Mihai-vodă, fiindu- i
cumnat, şi Grigorii 264 -vodă fiindu 265 cuscru cu Mihai-vodă · 286 , 1-au lăsat
pentru voia lui Mihai-vodă de s-au dus acasă la Delen i şi n-au mai păţit
altă urgie. Că au fost înţăles Grigorii 267-vodă că au fost scris 268 la
moscali cîndu au fost la Hotin să vie la laşi şi au fost pecetluindu 269
cu ceară roşie cîndu au fost 27 0 caimacam ]a 2i 1 I aşi şi Grigorii-vod ă
era fugit 27 2 la Gălaţi şi alte multe pricini ca aceste 2î3, aflîndu vreme
şi alţii de-l pîrîia, tîmplîndu-să la acea vreme de era el zapciu şi poron
citoriu pe trebile moscalilor.
Iară m itropolitul A ntonii, după ce au mărsu la Chiovu, i-au dat moscalii 9 :2
o eparh ie în Ţara Căzăcească oraşul anume Cernigov fiindu mai" înainte vreme
ep iYcop ie la acel oraş ce mai sus s-au scrl,s Cernigov şi s-au dus m i li tropotitul f. :260
A nton ii de au trăit acolo doi ani. Iar de acolo, tîmplîndu-să dP s-au schimbat
împărăţia, i-au dat împărăteasa Ell,savet Petrovna altă eparhie, o m itropolie,
anume cetatea Bilagorod, în Ţara Moschicească de au mai trăit ceealaltă vreme
a vieţii lui încă cinci ani. Iar aici la noi în Moldova au pus Grigorii-vodă
la scaonul arhierescu m itropolit pe Nichifor Sidi,s în locul mitropolitului A n-
ton ii, grec fiindu de neamul lui de la PeliponiY, adecă de la Morea.
lară tot intru acestaş an 274 7248 de vară mărs-au 275 moscali şi turci p 1 78 . •
de au hotărît 276 despre Vozia şi despre Crîm, despre hotarul moschicescu pănă 93
în fundul Iuhurlucului şi din fundu] luhurlucu1ui drept în Buhu şi din Buh
în gios, apa Buhului hotar pănă în Nipru, şi din Nipru în gios, apa �ipru-
lui hotar pănă lingă Vozia, cale de patru ceasuri de ]a 277 Vozia în sus. Şi au
tăiat drept Ia Don 278 cale de patru ceasuri 279 din mare şi au pus şi semne.
I ar din Don în ceea parte au lăsat să fie a 280 moscal ilor hotar 28 1 cu Azacu 28 2
şi cu tot olatul cetăţii A zacului să fie moschicescu, numai din Oru în sus cale
de patru ceasuri pănă la 283 Vozia au lăsat să fie Joc a 284 crîmenilor 285•
258
de la H o t in 2;9 nu / nici 280 voM1 28 1 Şi e:a să- l călu gărească 262 nărorirea / nărorul
2 63 e ă rra rnmnatu cu 284 Grigorii / Gl igorie 285 fiindu / era 288 şi 267 Grigorii I Gligorie
208
au fos t scris / scrisesă 28 9 au fos t pece tluin du / pece tluie 27 0 au fost / era el 271 la / în
272
în gios 273 i l p irîsă ciocoii . Ce la c i t va vini pe u rmă ares t boieri, vremea va
arăta. Aşij dere şi pre m ine, I oan Neculce vornir, timplîndu-mr1 de am ros t la
v remea mosc3.lilor în I e�. m-au ames tecat ciocoii şi cu alţi neprie lini la Gl igori-vodă. Şi
m-au inr hi5 la ba5buh1cba5 ri tiva dzile. Şi copiii miei s-ascu nsesă în ] a luri, şi au t riim is
un p o 3 t elnic de i-au cău tat în toată ţara, dindu-mi şi mii prir:ină că am bătu t un c i oroi
la vremea mo3c3.lilor, socotind că am fos t şi rn ame3 tecatU. la niscaiva fa pte. Dar pre
urmă au afl a LU că n-am fo3t , şi m-au slobodz i t şi pre mini la ţară. Şi a l unce, la ace pri
mrjd ir. am chel tuit mulţ bani, earr de samă la Dum nădzău cini // ( p . 3 7 8 ) m-au amPs l eca t .
C :> la c e d i pre urmă ş i pen tru mine ş i pen tru alţii, vremea viitoare va ară l a . l ară n J i
gori-vodă trimis-au la Ţarigradu de-11 făcu t a furisăne lui An ton mi tropol i l 11 ! , căci s-au
dus ru moscali şi n-au vru t să vie în ţar-înapoi . Ce An ton s-au dus la împărăteasa, şi
i-au făcu t mari cinste şi l-au dăru i t şi l-au pus m i tropol i tu în Cerni hoi în Ţara Căză
l'ească pără acmu . Iar în locul lui A n ton au pus mi tropol i t pe ;\° if" h i for, grec fiind 2H
t o t în tru ace3tao;; a n / la văletul 270 soli 218 d i n I uhurluc drep tu la Buh, în gios t u rcescu ,
în sus moschicescu 277 de la / din 218 t o t din mare 219 în sus 28 0 să rie a / tot 28 1 să fir
282
cu Tu man cu to t 283 la / în 284 să fie loc a / cale 285 (Paragraful ce urmează în ed. Iorda n,
pină la „într-acestu an murit-au şi Carul ... , în ms. nostru se află la pagina următoare,
"
formînd paragraful 9 5, şi-l vom compara acolo )
235
Iară întru acest an 7248 murit-au şi Carol, împăratul nemţăscu, şi s-au
strinsu craii 286 şi alectorii la tirgu in cetate în H amburgu îl87 la alecţie 288
ca să aleagă ţăsar împărat. I .
. I ară tot întru acestaş an 289 7248 rădicatu-s-au persii cu toată puterea
lor ŞI au mărsu asupra împăratului 29 0 I ndiii 29 1 şi dîndu-şi războiu tare au
biruit persii şi au prinsu 29 2 pre împăratul I ndiii 293 anume Gonor viu nevă
p . 37[} t� mat. Şi i-au luat toate ţărîle şi apoi pe urmă l-au slobozit să 294 fie birnicu
ŞI s-au umplut persii de multă avere.
I ară tot întru acestaş an 295 7248 în 296 luna lui avgust în doaozăci ş i
.
noao d e z ile, î n zioa d e tăierea cinstitului cap a sfintului Ioan Botezătoriul,
căzut 297-au o brumă mare de au stricat pîinile 298 cele mici şi stricasă şi pîin ile
celi mari carele era mai tîrzie, că n-au fost putut 299 oamenii ara devreme
fiindu boii slabi de iarnă. Şi 3 00 să scump isă pîinea foarte în ţară şi vinul,
că rămăsese viile de cu toamnă neîngropate, nep utînd oamenii să le lucreze
de oaste şi pentru iarnă pentru că căzusă devreme şi fiindu iarna mare, să uscasă
viţa de le-au tăiat oamenii viile primăvara din pămînt şi pentru aceea era
vinul scumpu. Aşijderea viteli încă să scumpisă că m urisă de iarna cea mare
m ulte vite şi viniia neguţitori din toate părţile de le cumpăra, din Crîm, din
Ţara Leşască şi din Ţara Ungnrească şi agiunsese şi pănă la optzăci de lei
şi pănă la o sută de lei păreche(a) de boi buni şi vaca cîte cinsprăzeci lei şi cite
f. 2 6 1 optsprăzeci lei şi cîte doaozăci de lei 3 0 1 , iar p intr-alte părţi li de locu şi mai
cu preţ s-au fost vîndzind vitele. Toate aceste s-au făcut' î n anul 3 02 72 48.
95 Iară în anul 7249 mărs-au un 3 03 sol mare moschicescu la Ţarigrad 3 04,
. 3 8
p 7 pre anume graf A lexander Rumianţov, care era la moscali anşiftu gheneral al
doilea după feldmarşal. A cesta au mărsu cu mare gloată de oameni, ca la o
m ie şi cinci sute de oameni şi mai bine, şi cu mare simeţie. Aşijderea şi un sol
mare turcescu au mărsu la Petrburgu la moscali cu aşezămîntul păcii. Şi
mărgîndu solii p e drum, şi neapucîndu 3 05 a agiunge 306 solul 3 07 moschi
cescu ia Ţarigrad 3 08 , nici solul cel turcescu la Petrburgu, i-au şi agiunsu veste
pe drum 3 09 că împărăteasa Anna cea m oschicească au murit în anul 3 1 0
72 49 octomvrie în doaozăci şi şese de zile. Şi au stătut pe drum amîndoi solii 3 1 1
unde i-au agiunsu veste(a) 3 1 2 , de au aşteptat răspunsu. Şi pe urmă, viin
du-le răspunsu, s-au pornit de s-au dus : solul moschicescu 3 13 la Ţarigrad
p . 3 79 şi solul turcescu 3 1 4 la Petrburgu 3 1 5 de au aşezat pacea. I ară 3 16 împără
teasa Anna cea moschicească la m oartea ei au l ăsat 3 17 cuvînt pentru un copil
m icu de vreo doao-trii luni 3 18 , an ume Ioan, cîndu va fi de 3 19 vîrstă de opt
sprăzeci ani atuncea să-l coronească să fie împărat. Iar pănă atuncea să fie
epitrop împărăţiii Bi I ron Csenje de Cruleandie d impreun ă cu alţi 3 20 cnez i
286
s-au s trînsu craii / să stringu crai 287 Hamburgu / Anburhu 288 ce la ce s-a alege, vremea
va arăta 289 într ace3taş an / într-acestu an Jet 290 împăratulu i / unui împărat a 29 1 anume
Gonoru 292 ş i 293 la mină 2H slobozit să / lăsat să-i 295 intru acestaş an / într-această vară,
Jet 216 în / la m căzu t / dat 298 m ălaiele, păpuşoi 299 că n-au fost putu t / şi păn-i n mart nu
putusă 3 o o s-au făcut foamete în ţară, şi pe pîne, şi de vin, şi de vite. Scumpete . mare,
că le cumpăra şi de la Crim, şi v ite şi pîne, şi de la Ţarigradu şi den t oate părţile, de
să scumpisă toate lucrurile : 3 0 1 că şi la Ţarigrad şi la unguri şi în Crîm şi mai cu preţu
dec i t aice era bucatele toate 3 02 în anul / în tr-acestu an let 3 03 mărs-au u n / şi au trecut
şi 3 04 Ţarigrad / Poar tă 3 05 neapucîndu / n-au apucat 3 06 nici 307 cel 308 Ţarigrad I Poartă
309 drum / drumuri 310 în anul / la văletul 3 1 1 amîndoi solii / aciie d o i soli, cari 3 1 2 citeva
dzili 3 1 3 solul moschicescu / şi cela 314 solul turcescu / celalaltu 3 15 Petrburgu I Petreburcu .
Precum or aşedza, vremea va arăta 3 16 iară / şi 3 17 pe 3 18 să hie împărat 3 19 va fi de I a
vini la 32 0 d impreună cu a lţi / împreună cu alţii
236
senatori moscali. Iară 3 2 1 după aceea n-au trecut doao-trii luni şi după ce s-au
strînsu cnezii moscali toţi la sfat n-au suferit să fie 3 22 Biron ep itrop împărăţiii
şi l-au şi făcut surgun la Sibir pe Biron dindu-i pricină că este liuter. Şi 323
au rămas epitropi împărăţiii Moscului muma acelui copil 3 24 micu, pre anume
iarăşi Anna, nepoată de sor împărătesii A nnei ceii bătrine ce murisă, şi dim
preună cu bărbatul ei 3 25 anume A ntonie Csenje de Luţimburgu 3 26 şi cu un
neamţu anume I sterhaz şi cu vreo doi-trii cnezi moscali. Jar 3 27 pre Menih
l-au mazilit să nu mai fie el feldumarşal 328 iar pre alţi liuterani cîţi 3 29
au fost ofiţeri i-au gonit pre toţi. Şi le-au luat moşii le ce le-au fost dat 33 0
împărăţia şi au rămas moşiile să fie iarăşi împărăteşti, pre sama împă(ră)ţiii.
Iară tot întru acest an 33 1 7249 au început a face gîlceavă craiul Şve- 9 7
dulu i 332, ginerele lui Petr împărat, dzicîndu că nu i să cade împărăţia Mos-
culu i acelui copil micu, ce să cade 333 împărăţia ficiorului lui, că este făcut
din fata lui Petr împărat sau Elisavetii 334, fetii lui Petr împărat, carea era
fată mare atuncea la Moscu. Şi au şi început a scoate oaste şvedzască, fiindu
îndemnat de Franţoz, adeverindu că le va da agiutoriu şvezilor şi bani, cu
îndem // nătura Turcului. Ce şi moscalii, după ce au simţit, au triimis oaste f . 2 6 2
împotriva oştii şvedzeşti 335 • p . 380
Tot întru acest an 336 7249 după ce au agiunsu solul moschicescu la 9 8
Ţarigrad 337 pentru oarecare pricini, neputîndu-să aşeza, au pus împărăţia
şi au tăiat capul lui Alexandru Ghica terzimanul, fratelui lui Grigorii 338-vodă.
Iar 339 pre alţi turci, carii mai fusese Ia aşezămîntul păcii în Ţara Leşască
la Nem irova dimpreună 34 0 cu terzimanul, pre unii i-au făcut surguni , iar
pre alţii i-au şi omorît, dzicîndu cum că au făcut vicleşug, de au viclenit
împărăţia şi au învoit creştinilor.
lară piste şese luni după aceea, în anul 34 1 7250, septemvrie în trii- 9 9
sprăzece zile, au vinit şi lui Grigorii 34 2-vodă mazilie şi l-au dus la Poartă
cu cinste. Iar 343 în locul lui Gri[!orii-vodă au vinit dom nu Costantin-vodă
Mavrocordat, fiiul 344 lui Nicolae-vodă 34 5 din Ţara l\luntenească, carele mai
fusese 346 aicea domnu în Moldova, iar în 347 Ţara Munten ească au m ărsu
domnu Mihai-vodă Racovită cel bătrîn. Atuncea au triirnis turcii in Tara
:\1untenească de au tăiat �apui unui doftor anume Testabuzea, care 'acel
doftor Testabuzea au fost mai înainte vreme credincios la Poartă şi căzindu
in prepus cum că să a / giunge cu creştinii, au fugit vreo doi-trii ani la
Veneţia şi amăgindu-l turcii cu ferman de iertare, aşe l-au . prinsu şi i-au
tăiat capul.
Acest domnu Grigorii-vodă 348 mu ltă osten eală şi supărare au avut la 1 00
vrem ile iuţi şi cumplite de multe oşti ce era împresurată ţara de toate părţile,
dar Dum n ezeu i-au agiutat de l-au fer it de n u s-au primejduit şi au chiver-
n isit şi au apărat ţara de robie, că n -au fost oaste numai de u n feliu de limbă
sau numai de o parte, ci de multe limbi şi de multe părţi. Şi încătro ar fi
32 1
iară / şi 322 el cap 323 şi / iară la vrile i 7 2 !1 9 3 24 muma acelui ('Opil / îma copilulu i 325 ei /
său 326 Lu ţimburgu / Lu nimburcu 327 iar / şi 328 feldumarşal l fer l- marşalic 329 liuterani cîţi /
liu teri re 330 au fost dat / didese 331 acest. an / acestaş an vălet 332 Şvedului / şvezilor 333 să
fie 334 Elisavetii / Elisaftii 325 şi i-au bătu t. pre rău pre şved z i 336 vălea t m Ţarigra:d /
Poartă 228 Grigorii / Gligori 339 iar / şi 340 dimpreună / împreu nă 34 1 în anul / la văleat
342 Grigorii / Gligori 343 iar / şi 344 fiiul / ficiorul 345 Mavrocordatu 346 mai fusese /au mai
fost 347 locul lui Costantin-vod[1 3�8 era foarte grabnicu şi năselnic. Şi în dzilele lui să
îmbogăţise ciocoii, că lua slujbele cu dări şi cu m i t e de la grec i . I ară l!oierii' , mazili
n-ave căutare şi rămăsese la săriici e . Şi începusă a-i ş i boieri pe ciocoi,' că să mlndrise,
socotie er1 n-a mai ave sfirşit. Iar D u mnădzău este tuturor giu decător dreptu .
·
237
ţîndit omul să fuţă tot p iste oşti da, ce de toate de ac<'st<' oşti, cc mai sus s-au
scris, l-au păzit Dumn<'Z<'U cu darul �ău. Şi au domnit Grigorii-vodă în a doa
domn ie Ş<'S<' an i fără de trii luni.
'* D OMNIA A D OA A LUI C O STANTJN-V ODĂ 1 MA VROCO RDA T,

ÎN ANII 2 7 250, O CT O l\'I VRIE 1
1 După ce au vinit 3 Costantin-vodă la scaonul domnescu în laşi , ieşitu- i-au

toată boierimea înainte cu multă bucurie, stiindu-l din domnia din tăi c ă
p. 381 este om bun şi blîndu. Şi preste trii-patru z i le au boierit boierii pre 4 obicei.
2 Pus-au pre Sandul Sturze iarăş vel logofăt, pre Costachi Razul 5 ve i
f. 2 6 3 vornic de Ţara de Gios, pre I ordachi /I Rusăt Celebiul vel vornic de Ţara
de Sus, pre I anache, ce au fost spătar mare în Ţara Muntenească 6, fratele
doamnii lui Nicolae-vodă, l-au pus hatman, pe Dimitriţc Moruz, ficior i lui
Adămiţă Moru::., ce era cumnat lui Costantin-vodă, l-au pus vel postelnic ,
pe Andrieş Rusăt vel ban, pre 1\1 anolachi Costachi vel spătar ; pe Stef ăniţă 8
Rusăt vel păharnic, pe Toader Păladii vel vist(iernic), pe Ion Bogdan vel
stolnic, pe Chiriţe Dracul vel comis, pre I ordachi Rusăt, ficior lui Stef ăniţă 9
vornicul de la Mărginenii de la Bacău, vel medelnicer, p � Dumitraşco Păladii
vel cliucer.
3 Şi după ce au boierit pre aceşti boieri 10 au scos 1 1 banii steagului pc
p . 382 ţară, de 12 tot omul cîte o sută şi cinci parali, iar aceli cinci parali era 13 a boie
rilor zlotaşi ce strîngea 14 banii, iară o sută de parali mergea 15 la vistierie.
Şi s-au aşezat să fie patru civerturi într-un an, să dea de tot omul căsariu
cite o sută şi cinci parali la civcrtu iar holteilor celor 16 cu părinţi 17 le-au
dat p eceţi cîte de cinzăci şi cinci de parali, doaozăci de parali da tot holteiul
cu părinţi, iar trii3ăci şi cinci de parali le cisluia în sat, iar carii holtei era d<'
capetile lor, cu casă, da ca şi cei căsar i, p eceţi clte de o sută şi cinci parali.
Şi le-au dat peceţi tuturor, tipărite / anume feţeli lor, numele şi poreclile lor.
Şi după ce s-au cisluit, le-au dat zlotaşii izvoade şi la visterie le-au scris
la condică. Şi au făcut obicei zlotaşii pe oameni, pe ţărani, să nu-i supere
nemică, ce dintr-aceli cinci parali să-ş cumpere bucate 18• Şi alte obiceie
multe 19 ceera mai înainte vreme să lipsască, să nu fie nici de uneli de acele,
şi n-au fost nici văcărit, nici pogonărit, nici cuniţe, nici adăoşaguri, nici j acuri
de ciocoi nu umbla 20 pin oameni mîncindu-i. Şi Ţării de Gios le m ergea pre
bine, iar Ţării de Sus, fiindu prădaţi de moscali şi fiindu lipsiţi de pîine,
le m ergea mai greu ; can fugiia din cei săraci, iar cei mai cu putinţă era
p . 38 3 mulţămiţi. Dat-au şi strinsoare m are, de cerea pre oameni de p eceţi şi pre
undP- îi afla 21 fără de p eceţi îi triimitea la I aşi şi pc vornicei şi p c vătăman i
şi avea certare. Şi oamen ii, văz.indu aşe, ieşiia de bună voia lor la :..lotaşi de
lua p eceţi.
* Cap. X XV 1 Keculai 2 in anii / la văleat 3 a ici � pre / după 5 ce era hatman 6 �Iu ntenească/
R om ânească 7 ficior / ficiorul 8 S tefi'm iţă / Ş tefan 9 Ruse t 1 0 (fragmentul care urmează în
ms. nostru, şi pe care-l vom compara in continuare, în ed. Iordan se află intercala t cu două
H
paragrafe m'l i departe ) 1 1 au scos / şi pe ţară au scos în tăi 12 o m 1 3 era / să fie strîngea /
or s tringe l > mergea / să margă 16 holteilor celor / holteii cei 1 7 să de 1 8 fîn, ce le-ar trebui
19 multe / rele 20 nu umbla / să îmbie 21 îi bă te. Şi pe vornicei carii tăgăduie pe oameni,
de nu vre să- i spuie, îi da pe uliţe şi-i trimi te la ocnă
238
�fa i adeverit-au că de va 22 ieşi somă bună, să poată rădica poroncile '•
împărăteşt i, va rădica boierilor mazili şi mănăstirilor desetina şi vădră
ritul şi aşe toţi au priimit şi s-au bucurat. Numai unii din 23 boieri 24 can
sta împiedecare 25, ca să strice domn ul acea 26 socoteală, dar n-au·putut 27•
Dat-au �i boierilor celor mari cite şesezăci, cîte cinzăci de oameni de seu- 5
teală, a ltora , boieri mazili, // cite doaozăci de oamen i de scutrală, cite cinspră- f . 2 64
zece, cite :::, e ce, cite cinci, cite patru. Aşijderea au dat oam rni de scuteală şi
la giupînese sărace 28 , cite cinsprăzece, cite zece, cîte cinci, cîtr patru. fieşte
căriia 29 după boieria sa 3 0 •
Si mărgîndu unii din bo irrii cei mari cu zlotărie cu ban ii steagului, soco- 6
tit-au 3 1 domnul Costantin -vodă şi au făcut şi altă orînduială, că au pus, din p . 381
b oierii mazili, pe I on Neculce biv vei vornic şi pe Iordachi Dulgheriul biv
vei postelnic şi pre Aristarh biv vei ban să fie giudecători 32 în Iaşi Ia toate 33,
trebile şi giudecăţile 34 să fie nelipsiţi. Şi le-au făcut şi leafă 35, cite cin-
zăci de lei de boieriu pre lună. Şi au fost aşe vrw dcao-trii luni pănă ce au
vin il boiaii cei mari cu boiaii de pre la ţin uturi, iar dacă au vinit boierii cei
cu bo ierii de pre la ţinuturi au lăsat dom n ul Costantin-vodă giudecăţilr
să fie iarăşi în sam a loirrilor celor rr. ari cu boierii, precum fusese ş"i mai înainte
vrem e. Numai bo ierii cei mari giudecăţile carile le giudeca ei la laşi nu punea
p icete dom nească in cărţile cele de giudecăţi, ce numai ce iscăliia boierii cu
iscăliturile lor. Numai cîndu rrea giudeca domnul sîngur şi alegea giudecata,
atun cea punea p icete domnească şi iscăliia şi boierii cu iscăliturile lor, ca / să
să cunoască giudecăţile de cine sînt făcute, de or fi bune, de or fi răle, n u
precum era m a i înainte vrem e că d e să tîmpla niscai giudecăţi proaste să
pom en iia num eli domn ului că au giudecat, fiind în cărţi picete domnească, şi
dom n ii de une giudecăţz: poate nu ştiia nem ică. Si mulţi să jeluia din vrem ilr
trecu te că ar fi avutu strîmbătate. Decii Costantin-vodă văzindu cărţi domneşti
n u vrea să le strice, ce rînduia la m itropolitul şi la boierii cei mari şi la rgu-
men i să aleagă aceli giudecăţi ce să jeluia oamenii că au avut strîmbătate.
Şi aşe împreună cu toţii alegea giudecăţ ile, numai tot să tem ea a le alege giu
decăţile de dom n ii ce era la Ţarigrad 1r. a:: ili pre aceli vrem i, carii făcusă aceli
giudecăţi .
..\.şijderea au mai ales cite un boieriu din boierii mazili şi i-au pus la i
toate ţ. i nuturile cu slujbe în sama lor, ispravnici 36 şi le-au ales răsura să
ia 3; mai mult decît soţiile lor.
Aşijderea au mai ales pre alţi boieri mazili, carii nu încăpusă 38 la 8
boierii şi la isprăvnicii şi fusese 39 cu boierie vei sau ficiori de boieri vei // f.265
şi pre aceia i-au rinduit să-i puie pre rînd pre toţi la slujbe şi le-au rădicat
dăjdile să nu dea nemică nici ei, nici ficiorii lor. Iar pre alţi mazili carii
au fost mai de gios, i-au pus dăjdi uşoare, de da 4 0 cineş pe 4 1 putinţa sa 4 2•
Aşijderea au rădicat 43 dajde tuturor mănăstirilor şi 44 tuturor preo- 9
ţilor şi le-au făcut şi hrisov să nu dea nemică. Şi cite giudecăţi să făcea,
22 va / i-a 23 unii d i n / vro doi, t rii 2� n u Ie place, şi ciocoilor carii j ecuie ţara . Că Ia acei
boieri s�t s trinsese mulţi oameni pin sa t ele ( lor), şi alţii nu rămăsese mai r , u n ime, şi 2 5 aceşti
boieri 26 area / această 2 7 n-au pulu l / nu pot isprăvi nemică 28 ca de scu teală 29 fieştec:ăriia/
eareş 30 boieria sa / boierie (aici textul din ms. nostru revine la paragraful sărit de la p . .'381 ,
ed. Iordan ) 31 soc oti t-au / făcu t-au şi allă soco teală 32 aici 33 d i mpreună cu boierii cei
mari 34 şi sfa luri l i 35 l eafă / nafaca 38 şi Ie-au da t ţinuturili cu sluj be in ruinule l or 37 giu
mălale 3 8 nu încăpusă / n-au în c ăpu t 3 9 fusese / au fost 4 0 de da / să de 4 1 pe / d u p ă 42 puţin
43 şi 44 daj dea
239
toate le Sl'.r i ia . fo 1crr.ui�c�� şi , J;iqim'ii. i :,c�i 1rp.�t��4�; .din, �ţişi1 ,şj_ ;iJ>p.r.a:irnicji 1 �e pre
j� ţi �UtU ri �":. : �� cl n 9fr J rn?� '.l��tai� ti îJ. ��?ti . P,iY,M,\1,lf i !J! qw.iţ.e J ,g i �dec � ţ,l }\ le
rmdma 1lfl. �hmeru;t8, Cl'lq��rt·�� ,je m?�avl}1,CIJ1 </Lt}':r{' la , ţ�i:1P.�VrI J1 I tr �.�:: le j J�� ·
I ar 5 1 . dao a · n u plapea.J ,oW).� Ilor-. grnţ:J.ee;at,l,l 1 bp�_�r1l<;>r1 , ymna:-oamc'l-H. la 1 ,i,. ,1;vp,.ri
p. 8 :! cu m ărturie · de. lş• ho.ieri ;şi yil;l�a , domnul mărţuţ>ia ,bq ier.ilqr şi, precum î i părea,
3
<i.şe, (f!. , (llr.ge,a aa,n;wn ilor ş� ) e , '-c:u,r01,a; g iud eca ta. , . . . : ·: . . , : : : : . . . . , . : · ' , , .
10 , '. . '· Aşi·jd.e rea a l e sese YJ;'�O ; pj nc;i·Ş0$ e .J og9X� ţi ·.d e · ,tai_(l� , : \le, JŞţa . Q.�. �5 2 l e f ăp�
. ·
_j p
oamen il�r !'ă�puns9ri ,d� uto e ce .(Lp ea, , Ş!:„erq r;��rh/,f;t, l��o.f#ţul.: a! . ţr�ih�a� a;�
p �mea pwe ţ e ? om n easca m r �vaşe . ŞI le scma_ toate _i:"âV,ş.� eA1 l� p9npff.i�. ']irţ,RJrff.l
;, sa alegea ş i _ sa . ,eur,w� awnmilor pudeqll(l:, .Şr11:ira, ;;>) Wl, w�P,aşe,, , oaj „qe, ·,curtea
•. · · .Jui Coş_t ntm-r,oq +rind � de. lua 5_3 . �9a,ţ� r.� �a,şel�1 ,d.� . · r,e . l�, ��m,eni _şi ��
� � �� · . J?
s �pt e Q. J,'asp_l.Jl!�lJI. ��'ra; '.de .n �c I J o j <;he,lţuţct la: 54; Lşp1 soa �)10V55 ��e ��g'?a Ja c;l.1vqn.,:
to.�te: le s:<:_t�i l lili :C�d!��., 1 , ; i : · i t i,:_ . . I 1 ! ' .: : � ' ; ; i ·; /. · 1 · ; 1 i ;: . ; , ; . : _ .
·
11 ., _ .5� Bo ieriJi:ir .ŞI rina�1h,�qr , :le-au, fapuţ P,PJG e 1 , P,a dţ lucr�� , 5J7L tW · �o ieT'�$pf,L,,
precum ile"a.u -.ş{,, , nrf,1.,i, Zufirn.,t .şi . l{la i tn air.if� vr\em�. . QC\menii r� .p�r:i1 :vor: ş idea prf .
m oş Ule . lo.r 15.9„ , -�ar _ ,cq,r,iţ_, o ame.n i ,vw Ji ,răzeşi şi ,V<�r.. şid�q. w�.- {n,o.ş_ i i.te. $a.le sau
p re m0,ş,i,i,lf q,Uor, r4?-f?.Ş,i,,. pr:e, ,ar;e.�a ,să Q.U să, ',înti,q.dă ,Qoie1:ii iţ1� stăpîni. .
12 , .M ăNăstirilor1 1f�-au: - . fă�ut1 ··o bicei veoinii · lor � o
·, să lî ·lucreze. ·iot prec�m
.
l e-au 1�ucrat -şi·- mai. ·înainb3 ? t \vrf'me„ iar alţi. oameni, streini� . �ari i " :vor . şi dea
·
pre rnoş-i ile .�? , mănăstif.aşti119ă. �� h1�reze, •cîte doaosprăzece 'zile .într-.un an şi:.
să· 6� d ea şi dcy'm. ă- - . de·.:.a . 1wde ' "· "· ' ' " ' '. ' ' , · . . . · - .. „ : -. ·.'„ . " ' , ·, , , , , -i . · " , , · · - -. . ·
. · .
Tirrtplattf·:s_,a'li titun'c�d:·1 de \ ali \\�'nit' un·, trttr c\.I ;•,de ' la: p()ârtă· dh · ferm an ·
-
13 · '
·
p . 3 83 să ia pe · LU.pul' sărdaril11°64,'.. 'pirtndu-·l · ti.i'r�i\ �i1·lipoănii de 'la · ·Hotifr'cu»n�a fo

zilele 65 lui ytigorii 16�-vodă; :c�ridU. au Y-init' moscalii" în ţară_,· îri · ,Moldova ,' acet
Lupul •sărdariu'l să fie fo'St umTilat 1'a·giiingh1dti-să ' bu· 'rrloscalii; · Şi după ; ce
s-au dus rriQscalii; l-au' 'Pu·s 67„ Grigorii�v'odă i'spravnic .la·68 ţin�tnl Hotinului
şi i-ar fi j�cuit' pre :turci' Şi · pre 'lipcani, fiind· viieme turburată·, şi· este hain
f. 2 6 G şi est� bogat ', · de are mtilţim e · d� ·banL// " · · · · , �, ·
· · ·
H · . · ·'Şi ' fef"ir��rlul "scriia ia',69 C6starltin�v6dă ' să caute - să-l t'rifu1tă \ la Poartă
·
p1;e -Llipul Jiărdatiul si 'să-'i ·scHie· ·tot ce va avea p ănă tă . un· ' cap · 'de , aţ'ii : . liţr su
.
Co'stantin-voda riu ·s!�u' îndur�( nici s�ilu' grăbit ' să�l iriîmită, c� I au · ţhi�inat
pre boierii cei mari şi pre qlţi„boieri . m,a zili şi pre călugări, pre egl}meni şi
pre neguţitori. şi pre turcii balgii Ş'i"'.i:au' întrebat pr1e· toţi pentru.'1 Iun:pol săr
dariul cuin ştiu : „ Fost�au hain?"· Dec-ii 1boieriî şi călugării „ egume iii1 - �i negu
ţitori i şi turcii balgii au m ărturisit cu toţii precum nu-'l' ştiu •pre Lupu I-
P· 38 4 sărdariul şă .f ie fost hain. Şi· aşe f ăcîndu mărturie de la toţi 69; Costa:ntirt-vodă
. -
· - . au • triimis [a :Poartă, scriind 70· · .cum . că-i ·este ·năpaste .Lupu l�i sărdariului.
Şi aşe au :isprăvit de i-au dat pace.: Numai au cheltuit· o : sută de1puilgi de bani,
şeptezăci şi cinci ' "de. pungi de i bani au dat i LupuJ sărdariul, iar• doaozăci şi
cinci de pungi de bani au dat •7 1 <i:ostantin-vqdă şi cu : boierii ·şi l-au scos. Iar
mai pr� urmă au dat Lµpd{sărdariul şi aceli doao z.ăci ;Şi . �inoi de p ungi de
b;mi; şi au, plinit. , p sută d'; pµog,i d;e ban i d, e , au . dat, , şi au h ăi_ădu it.
4;' boierii cej IDi\ri/gi1,1.decălqrii �6, ţinu turifţară ;47 multe giu,d ec;lţi./ toate giudecăţili 4:4b oieriif
boier,!-: ori ��. ,Pn.µ t.u riJ ţară . ,50:şU de, 5f ia,r (.ş\ " '�� ceti e . răv:aşeli şi .53iua, / s t ri nge 11uma.1
cit i<li!. diei.:ilor .o,�enii c i te 2;'3 pa1:ali. d� scris_, ,răv�şeli M , de moşie � (i� ed. Jprdan para; .
grafele �1 Jf9 . sin( „ if1,,1>1ersate ) iară 57 cu 58 lor 59 .cît le· a fi v_oia şi_ _ cit ; o,l' pu t�. Î � ă .nui;n��
�
;ţcei ofl.'m eni qe .vqr, ,şid� .pe m oşiilei lor să Jucredz.e, iar pe alte moş11 a, alţ9r .o.ft�m 6 � v:e_c mu
lQr / vecinilor , 6,1 ci l yor , 62 lor. �3 le 6� J.iciorul lui :Năsţasii �vprnicul de. 1le�P.� :�: în z1l.�le ;O�
yrern. e a 66 O rigorii "f Gligori �? măria _ sa 68 la .j .pe 69 măria sa 1 .0 . Ia ppellµ,u : m ăru s11l� ·
71 măria sa
Tot-,intru:acestaŞ.7 1 (1 an 7290, de ;pnimă\rat:ă.1·_ vin1t-an · cîtev4 h aval e l e· i&sU-. · 1 5
·
pra· ţării . d e . la·\ l?oa.r.tă : . să ; .fa.că ·roip:tu . sute .de .•sct:l ahari · şi ,- �-1 sută j şi� mnzăci
de cară : la: «�tate . l a- Vo.zia; să. o zidea se� , de : nnu rsă odaeă, . ·,aşijdetea.:i şi .
c.iteva mii de. chile d({ pîine de. g1:î1t� să- le · cumpere.; şi;să:: letniimţtă. J.ar ,i;ŢarigMd;:
aşij derea şi citeva pungi ide · bani. să,·:dea . · la: ornuLluii :Casapiba.şe,: să· cum�-�.
pere oi pentru sulgeria Jmpărătească. : : : '. T . i� .
. . „ . . ' ' :
.
I
-
_
. Aşij\!.etea şi · solul · m6.s9hice�u - să; ,parnisă 7�· de o: la- , Ţari grad .să 'ma rgă - 16
la Petrburgu;: la Moscu, : ·şi agiungmdu la Tighine, din/oarecare pricini au
şezut vreo trii h.tni de zile de au iernat- pănădn, prim(ă)vară. Şi ati r înduit 7� .
Costantin-vod ă . pve .: vornicul 74 Costachi Raz.ul 7'5 :de au ptirtat de ,grije; pene
tru tot conacul de bucate 76 ce au trebtiit, . că. aşe era . poorop.ca de0• 11 Poa11tă;·
Şi · făcusă ţinutul Orheiului şi ţinutul :Lâpuşnric: c a · v.reo trii . .sute diil: cară de .
sta pentru treaba solului, de grijiia celi ce trebuia, că era ·, cala rQ 1mi�· �i cinci ·
sute de oameni şi mai bine cu solul. Şi purcegîndu de primăvară din Ti
ghine, l-au dus pănă în hotarul leşescu. Şi tîlnindu pre solul cel turcescu,
1- �u � dus şi_ p�e acel � , tot ctţ ch_e)ttJ.iaJa . ţ�J1 pă,9ă )-au . trec.ll:t· . D� nărea l �
1
Galaţi. .Ca:rle'.' -au� cupri.nsu ·ăcekte havalele -crw // via l �te · de · pun
1
. g i' de ha m f. 267
şi nemică beilicuri în ţară: nu· 'Sr�Jf�ţµt,j ·c�_rtqţ· cti ·i1a1 iJ?.i: au plătit 77 Costantin- .
vodă din soma civerturilor. :Xumai, înglotindu-să cheltuiala, n-au fost numai p . 3S u
patru civerturi în anul dintăi, ce au fost şese civerturi.
" I
. •
•
LĂSlNDU
:. - -
ALE
� '. �
: PĂMlNTULUf MOLDOVIt
� 'c
•
' ': r.
VOM:
'. .
.
.
SCRIE
:· . :
t
ALE . STREl N ILOR CE. S-AU · LU{;RAT lN ANUL
- - - . '
.
. 7250 .
-
. ' ' f
. . · Zăbava. solului iPosc}iicesc.� ce au zăbii� it . la Tigh ine, .n-au: .fost altă 17

pricjnă fără decît . J a : Peţrburgµ. . .timplindu�să de· scntea� . epitP<;>pii împărăţiii.
oastea cea m are, polcurile cele îinpără,teşti, doaospr.ăzeci mii <be pa.şte, careli
să cheamă Preobrajensqhii polcu şi .Simioneţchii polcu, ca :să inal'.g� . asupra
şvezilor. Şi era foartE) .CU supărare 2 .oştenilor fiindu vreme. de iarnă. Şi., ieşindu
toată oastea din Petrburgu afară Şi aşezindu-să :CU obuzul1 au :tdimis pe
taină. la Elisavet, fata lui Petr împărat, cqre era .fată mare, - ca să. margă.
la oaste să o rădice să le fie împărăt�asă .. .Decii şi ea fiindu supăraţă . de
epitropii împărăţiii, şi văzindu că umblă lu_c rurile prost şi împotrivă,. s-au
sculat de la ca.săli 3 ei pre taină 4 şi s-au dus de au întrat în oştile / îrripări'!.
teşti iar oştile împărăteşti . văzindu-o foarte s-au bucurat şi îndată i s-au
închinat şi au priimitu-o cu mare bucurie, rîdicîndu-o să le fie în;ipărăteasă .
. I ară împărăteasa Elisavet Petrovna au poroncit de au schimbaţ. _toate ts
vărţile pe la toate porţile şi au 5 triimis cite doao-trii sute de slujitori şi cite .
cu un ofiţer cap. Şi sosindu la porţi 6 , le-au şi deşchis îndată cei dinfăuntru
şi aşe au m ărsu pe la toţi epitropii şi i-au prinsu de pre la gazdeli lor. Iar.
rnărgîndu · şi la Menih şi vrîndu s'ă-1 prindă, au început a să pune împotrivă
şi pănă a-l prinde, au perit vreo cinci-şese moscali şi au perit şi din oamenii
lui Menih vreo cinci-şese. Şi aşe prinzindu-i pre toţi epitropii i-au închis
'
71aacestaş / a � eiaş 7 2 să pornisă / s-au pornit 73 inăria sa n vornicul / d umnealui 75 vel-
vornic de Ţara de J os 76 şi 77 măria sa . . . . . .
* ( Titlu diferenţiat în ms. nostru) 1 vom scrie f . acmu am scris 2 mare 3 casăli / casa � int r-o
noapte 5 şi 6 porţi / porţile cetăţii
într-un turnu de piatră. Şi sculîndu-să şi împărăteasa Elisavet Petrovna tot
întru aceeaş noapte cu toată oaste(a), au purces şi au mărsu pănă la eurţile
împărăteşti şi iarw; le-au deşchis porţile cei dinlăuntru şi au cuprinsu curţile
de toate părţile şi au prinsu cu taină toate vărţile, de n-au ştiut nime nemică
pănă ce au sosit la u�ile curţilor împărăteşti. Decii nu s-au putut apuca de
f. '.2G� nemică cei dinlăuntru. Şi întrîndu în curţile // împărăteşti împărăteasa E li
P · 386 savet Petrovna a doa zi au şi triimis surguni pre ţesarevna 7 Anna şi pre
bărbatul ei 8 , prf' Antonii Csenje de Luţimburcu şi pre copilul lor Ioan
Antonievici la 9 Sibir. Şi aşe pornindu-i, au început 1 0 a slobozi puşcile celi
m ari şi 11 a striga 1 2 : „ I ntru mulţi ani să trăiască împărăteasa Elisavet Pe
trovna !" Decii împărăteasa Elisavet 13 Pctrovna după ce au luat samoder
j av ia, adecă sîngură stăpînirea împărăţiii Moscului, au cinstit pre toţi ofi
terii -si 1 4 sluJ' itorii împărătiii.
, , .
* LĂSIND 1 CELE STREI NE VOM SCR I E I ARĂŞI A

PĂMI NTULUI MOLDOVI I
19 Aşij derea 2 Costantin-vodă a u mai socotit pre unii din ficiorii d e boieri
earii n -au fost putut 3 să încapă la 4 boierie şi era ficior de boieri mari şi
de neamuri, şi începusă acum unii dintre dîn.şii şi a îmbătrîni şi nu mai p utea
f:ă î ncapă 5 la boierie, că de la o vreme încoace era tot unii . Iar 6 Costantin
vodă au socotit de au făcut dreptate / şi au început a-i boieri şi pre aceia
ee era căzuti din cinste.
20 Mai s�cotit-au 6 Costantin-vodă pentru şcoale de învăţătură, de le-au
mai întărit şcoaleli eeli elineşti şi celi sloveneşti. Aşijderea au mai făcut
şcoale de învăţătură şi lătineşti şi arăpeşti şi au dat ştire tuturor mazi
lilor în toată ţara ca să-ş aducă copiii la î nvăţătură la şcoale 7 ca să înveţe
orice limbă le-ar fi voia, pentru ca să să afle oameni învăţaţi şi în pămîn
tul nostru al Moldavii, precum sînt şi pintr-alte ţărî şi părţi de locu . l al'
dascalilor li să da plata din vistierie dom nească. Aşijderea au dat poroncă
la toată boierimea să-ş aducă scrisori ce vor avea pe moşiile lor, să le
scrie la condică, ca să să mai curme gîlcevile.
'.2 1 Socotit-au6 Costantin-vodă şi pentru pîrcălăbiile d e pre l a tîrguri, avîndu
obicei pîrcălabii de lua osăbit di cei doaozăci de bani de car cu bute de vin
p . 38 7 sau de horilcă ori ce băutură ar fi fost, mai lua şi cîte doao ocă de vin de
bute 8 şi pîrcălabii nu lua numai aceli doao ocă, precum era obiceiul, ce
lua nişte tidve mari cite de patru, cinci ocă, de jecuia oamenii şi neguţitorii,
f . :2 6 9 spăr // gîndu-li buţile. I ar 9 Costantin-vodă au stricat acel obicei rău, să n�
mai fie, să nu mai ia pîrcălabii tidve şi oce de vin şi de horilcă, ce numai
să ia pîrcălăbiile drept 1 0 , cite doaozăci de bani 1 1 de car, iar mai mult să
nu supere oamenii şi neguţitorii.
7 ţ esarevna / împărăteasa 8 ei / său 9 ţara l or Lu ţimburgu 1 0 a trage clopoti le 1_1 au i ncepu t

_
a dzire în trimb iţe şi 12 „Vivat, v ivat, vivat ! " şi a dzice : 13 mergind la b1ser1că şi coro-
_
nindu-o să fie împărăteasă Moscului 1 4 pre toţi. . . •
* ( Titlu diferentiat în ms. nostru) 1 acmu 2 măna sa 3 n-au fost pu tut / nu p u te 4 la I m

5 să incapă / înc ipe 6 măria sa 7 şcoale / şcoală 8 de vin sau de h orilcă, orice feliu de băutură
ar fi fost 9 măria sa 1 0 pre obicei 1 1 d oaozăci de bani / doi p otronici
242
F . 268 a manuscrisului «�fi hail»
243
22 Aşijderea toate mănăstirile Je-au dat să fie în sama mitropolitului şi
a episcopilor pre la eparhiile lor şi au pus şi cîte un boieriu ep itrop ca să le
ia sama egumenilor şi călugărilor, să nu le prăpădească viniturile moşiilor
şi a bucatelor ce vor avea făr� de ispravă, precum făcea mai înainte vreme.
23 Făcut-au milă şi întăritură la patriarhie Alexandriii, de au închinat
m ănăstirea Hangul, ca să-i fie cite de ceva agiutoriu, pentru că această
m ănăstire o au fost închinat mai înainte vreme 12 Nicolae-vodă, tatăl lui
Costantin-vodă. Şi avîndu patriarhie şi hrisov de la Nicolae-vodă au socotit
şi 1 3 Costantin-vodă de o au închi.n at iarăş la patriarhie, ce mai sus s-au
scris 1 4, la Alexandria. /
24 I ară în dzileli 15 lui Costantin-vodă vinit-au şi preasfinţitul 16 patriarh
chiriu chir Parthenie a sfintei cetăti a Ierusalimului si a toată Palestina.
Şi priimindu-l 1 7 Costantin�vo�ă cu ' bine, şi osăbit de ' milă ce au făcut 17,
de au dat şi au întărit sf(î)ntul Mormînt al Domnului 18 l (isu)s H (risto)s,
au închinat şi aceste sf (i)nte 19 mănăstiri anume Tazlăul, Caşenul şi Soveje
şi Pobrata. Aşijderea şi Bistriţa tot Costantin-vodă o au închinat, numai Bistriţa
o au înch inat în dom n ia dintăi. Care dentru aceste m ănăstiri Bistriţa, Taz
lăul 2 0 şi Pobrata au fost mai 21 închinate şi mai înainte vreme de mitropo
litul chiriu chir Dosiftei al Moldaviei la sf (î)ntul Mormînt şi la vreme de nepace
le-au fost lăsat şi le-au fost dat de bună voie patriarhul de Ierusalim 22 pre
sama m itropolitului Moldavii şi a călugărilor moldoveni. Iară aşezindu-să
pacea şi fiindu m ănăstirile cite cu ceva vinit, au socotit 23 Costantin-vodă
că este lucru cu cale să fie închinate m ănăstirile iarăs la sf (î)ntul Mormînt
p . 388 al Dom nului2 4 l (isu)s H (risto)s, să să agiutoreze şi să �ă întărească sf(i)ntul
\formînt carele este de folosul m întuirii 25 • • •
12
răpăosatul p ărintele m ării sale 1 3 măria �a 1 4 scris / dzis 1 5 mării sale 1 6 preos� inţitu l I pre
fericitul p ărinte 17 măria sa 18 nostru 19 sfmte/patru 2° Caşenul 21 au fost ma1/ma1_ f. usese
� 2 iarăş 23 măria sa 24 nostru 25 a toată creştin[1tatea. I ară în anul 7 2 5 1 , în luna lui iulie în şase
dzile vini t-au şi lui Costantin-vodă veste de mazilie. Că tîmplindu-să la Ţarigrad de au luat
dom � ia I on-vodă l\lavrocordat, frate lui Costantin Mavrocordat, triimis-au omul mării
�
sali aici la I aşi, la boieri, cu cărţi, puindu caimacami pre dum nealui Sandu! t � rdze . vel
logofă t şi pe dumnealui Costache Razul yel -vornic . Iar p�este �oao să:p tă� m1 sos1 �- B:u
şi turcul ·capegi-başe, şi cetind fermanul mhe . în doa,ii d zăc1 de dz!le ş1. od1hn mdu-să m ar1a
sa Costan tin-vodă încă dzece dzile, şi grijindu-l b ine cu de t oate cele ce i-au . trebuit . la
purces şi pre la ţoate c ? nacel�, :purces-au în � zi întăi a 11;1i av�ust . Ş� au I? ��su la Poart� ,
la Ţarigrad, cu cmste ş1, neplmm d anul mazil, au luat iarăşi d omnia Ţaru Munteneşti.
Iar aici la noi în l\Ioldova au vinil domnu măria sa I on-vodă l\Iavrocordat.
244
I N D I C I
IND ICE DE NUME*
Abăza Ilie, ·ror nic despre doamna 106, 14'1 A-1gust, principe de Saxonia, crai leşesc 70 ,
Abdi (Abti) -paşa 158, 159 7 1 , 74, 82 , 8J, 8'1, 100, 107, 127, 1'15,
Adli-Gheri Calga, sultan de Bugeac 109, 158, 1 59 , 16 1 , 162, 16J, 169, 170, 175,
1 14 , 1 15, 185 19 1 , 197, 2 1 0
Ahmet sultan 185
Alexandru-vodă cel Bun 44
Alexandru-vodă lliaş, tatăl l u i I!iaş-vodă 6 Bahti-Gheri (Deli-soltan) 182
Alexii Petrovici, fiul lui Petr Alexie·rici, Bainschii (Vasile) sărdar J 1
cumnat cu împăratul nemţesc 172, 17J
Balşe Constantin medelnicer 2 12 , 220
Andrieşoaie j upîneasa 4J
A n iţa, fata Arhipoaiei 36 Balşe (Ionaşco) vor nic mare J8, J9, 8 1
A n na împărăteasa, fiica lui Ioa n , nepoată Balşe ( I o n ) paharnic mare, fiica lui s-a căsă-
de frate lui Petr Alexie·rici 176, 19 1 , torit cu D i n u , fiul lui Constantin-·rodă.
2 36, 237 Brânco·1eanu 96, 98, vornic mare 105
Anna, nepoata d e soră împărătesei Anna
Barbovschie Theodosie mitropolit 20
Ioano·rna, soţia lui Csenje Antonie de
Luxemburg 237, 242 Barnovschii-vodă Miron 5
A n tiohii cămăraş Hi Başotă Zosim hatman 36

Antonie mitropolit 193, 228, 2JJ, 235 Başotă Pătraşco Zosim stolnic mare 80
A ntonie-·1odă, domnul muntenesc 4
· Batişte, fiul lui Batişte ·1istiernicul 7, '10
Apafi Mihai, crai u nguresc JO
Bălăban , negustor :lin Ţara Leşască Ji
Apostol căpitan 14'1
Bălăceanu (Constanti n ) aga, giner ele lui
Apracsin cneaz şi gu·rernator de A zac
46, 47, 48,
1 26 ,
Şerban-vodă Cantacozino
145, 149, 150
Arhipoaie 36 49
Bănariul Ion căpitan 144, 232
Aristarh, comis mare 203, spătar, gi nerele lui
Iordachi Cantacozino Deleanul 235, bi·r Bercin , hatmanul lui Racoţi 170
vei ban , judecător la laşi 239 Berro general 199
Aristarh Iordachi uşer mare 14'1 Beşleaga căpitan 47
Aron-vodă 9 7 Bogdan Gheorghe jitnicer mare 26
• I nformaţiile referitoare la descendenţa unor dregători ap. N. Stoicescu, D icţiona r

al 'mar ilor dregători din Ţara Român ea scă ş i Moldova, sec . XIV-XVII, B ucureşt i , 1 9 7 1 .
247
Bogdan Ion stolnic mare 193, ·2 !�i / J / �-I ! [ � PiJiriipţI Ji-paşa 58, 60, 6 1 , 62, 69
Bogdan Lupul, ginerele lui Constantin-vodă Cantacozineşt i i I , 15, 16, 23, 36, 37, 40,
Cant e mi r , hatman 46, 48, 49, 5 1 , 55 86
57, 58, 62, 63, 65, 66, 6 7, 68, 69, 7 0 , Cantacozino Costantin pos t e l ni c 4
7 5 , 78, 79, 80, 8 1, 84, 85, 88, 89 . Cantacozino Costantin , fiul postel nicului
93 Costantin Cantacozino, stolnic 4, 5, 2 3 ,
Bogos zapciu, ispra·Jnic d e lemne 9 5 4 6 , 4 7 , 48, 5 8 , 77, 8 6 , 8 7 , 8 8 , ! JO , 16 1 ,
Bon general 1 0 0 , 127 163, 165
Bosie or h eian 7 Cantacozino Drăghici, fiul postelnicului Cos
Botezu drăgan 49 tantin Cantacozino, fost ·1istiernic mare
Botez Solomon , boier de la Foră şt i 188 5
Bozagiul, grec, fost •Jameş mare, tem- Cantacozi no Dumitraşco-·1odă, ·1istiernic
porar postelnic mare 152 mar e î n Ţara Românească, apoi dom n
Brahă căpitan 2 8 , 1 38, 144 al M ol do ·1 e i 16, 1 7 , 18, 19, 20, 23, 2 5 ,
Bran}LP<?fl;l cic J�9,. ;;.> . 26, 3 5 „ } 6. 3 7 , . 38, · 39, 40, 4 1
' '
, �r a n_iţc;h i i.__ h,at � a p 1rt re l eş ��c � 9 9 Cantacozino Ggc,or &he b eiz�d e , ' fi � ) J ui
'
. . _
.
Br ă n est ii J i; 49 ' Şerban.- ·t0dă Cantacozino, . ge n e ral g wJ ţ r -
.
' r
'
d-
:Br â n � Jean� CoYtaritih--"�dă B��ar�b; pos '
natoî- Î� ţinutul · o itul ui 4 7 , 1 7 3 I .
telnic 2 3 , 2 4 ; domn 4 7 , - 48, '49, 50, 5 1 , Cantacozi no Ilie, fiul l �i : T�derasco vis
' ·:
52, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 6 1 , 62 , t iern icul Cantacozin o . co mis niare 5 4,
65, 69, 7 1 , 7 3 , 77, 78, 8 1 , 82, 84, 86, 65, 78, 7�.� 8 l , spătar mare ' 9iJ>iis
:
87, 88, 89.. 92, .9•.s ; : 9 6 , : 99, 100 , : m r. · io2. tierrti c' mâre .9 .f,' 95, 96, 97 , 98', 99: ctisc'ru
1 0 3 , 1 10 , 1 1 1 „ . JH, l l 5, c l16, , 1 18;· 122, tti Costanfin : Brâneo·1eanu· 100, pribe'ag
l Z�.! l};O� 1�f. · : f l.i, l ,. 1 16 1, 162., lj5J,_ ! l ţj4 , _ la · : Focşani Wi; ' lOJ; 1 04; f05, l06
6 ., , „ , [ '
Cantacozino Iotdachl; fiul' p o steln�fo1ui
I ( _ 1_ 5 . . _ _, „ _ . .. ·'i . .
Brânco·Jeanu' Dinu, fiul lui Cosfan fi n Ikăn Costantin Caritacozino, 5, ' ·s pătar: · 146
··
Caritatozi no ' Ior-Oa�hf cel" 'b�trîn , · frnl lui

_ _,
cli'lieifiti,' ! : :căSăt61ri{ 'Cii'; ·fii �: ;boi�fufui

;
·„ Ioii lla1 şre · -9 6 . J J : · . \ ; · • : . : :1 , : i 1 . i · · : Ailcironic Ca:ntacoiinh, •ilstîernic triare l,
i. 'I1r â'Frto\iea nu 1 Ştefăniţă; fiul. -lui , :CoSfantin J, spătar mare 3 , 5, 26, 39

Brjncpv�!W; : cf!,sătoriţ j t u ;f.i�'!-,lni, �ie · Căntacozino Iorda>Chi Toderaşco ·ristier
·.
Cantacozin o 99 • nic · mare 26; 28; Jo .. :39, 40
Budzilă Vasil e j i tn i ce r
! _, ;.. ·, .- , ; ; . J
• • 0 r
zn
:1
. ·
I' . ,
. ..
- _. • :
Cantacozino Iordache D�leari\il, ·curiln � t c u
.
.
,
' \ Mihai Racoviţă, �ctlmi:S mare 164', . bitn
. ·-· .
• ·� - - - ' • • . - _,, ) r:; . ·' J
Bul)uş :4!rx�ii\1rµ_ sărda� 8, .1. •_.J9, �i'n ��n � maie 18 1, vbrn it ' mar� · de:Ţâra' ae · -�s
20, 22, 25, 26, JO, 3 1 , 32, 33, 35, 36, 37 '
L . · r · , _· , ; ; � _· , - ; ·,
·
; ; (! . · „ � : ;_:([
. · ,.. • . 193, •ror'ni'c: :mare de ' Ţara- de ·Gros 1Z03,
Bul;tuş D v m itra_şco Ş 1 205, 225, ' 228, ,i6Triic, ' eaimata'.nt'.1-2i9,
... ..:. - "'. .�. ;; ')_J. - -: . - :. ' : . ' :: ·l
.
. ) � .
. :
·h�-��i„�.
Buhus (Dumitru), pr im ul soţ al Dabi- 2 3 1 , 2 32 , 234 '
·�- : - : <' :'..-.� :. �; -
. ' . "
„ � 5. i � � • j . Ca,.ntacozino · Iordache Făşcannl ban· mare

. · ·, _ :
. Buhuş Ion , vărul lui Cc:istaritîn DJca, cămă 193 ; spătar mare · 20� f- :
::. · ·
raş de ocnă 59, 60, paharnic mire 6 7, Cantacozino Iordachi (Iordăcuţ) . · şl:nlriic
logofăt -iriare < 80„ 1 :88„ . 931 ;103;, . JQ6 , mare 65 · · .
: '
hatma:111 1�1 . • ; 1 · : : : . , _,, · : · ,,. : ! :: ; ·, -, ..-_-;,

· C!l.I�ta:@z;ino Mat e i , ii ul posteliiioulu� : Cos-
Buhuş Lupaşco, fiul lut r D.u,ipjţ r � . ,S�p ş tanti'n:. Cantac6zinoj, 5 ' ·
_ , J '.,î'Jn:J Ţ'i!-ra
şi al Dabijoaiei, sp�t:i,r _ ,ipare Cantacozint>: Mihai, fiul p:ostetnicului· ·· Cos
. ;,_ . , J . " _, ;;;> �
·
Românească, căsătorit cu fiica · 1uî Ior-
r1 _ -r; ,r ; .- 1 · r 1 1 - . - „ · . .. .-. . : · ) tant i n Cantacozino, spătar -�. , 4.lili, : t7 ,
·
: fT
.
J ·· ·· -=
-. -.
dachi Ca'nfacozirio . cel. băfrîh . •
57, 77, 78, 130, 16 1 , 1 6 5
Bujorăneştii 5 2
Cantacozino Şerban-vodă, fiul j'>i:isteinic-ului
• !Buţiieii:'thii'; :rasiip ;;sirb; i n1esti1: tempor ar:'.<lJ.lI r-7a�b :'.e6stant.i n - Oi:ritac�fin�; :rogdfăt ·4 : 5, 14,
;- ' '.d ortilria; · Mt9ldo'rti ; 'JM; : 190 . r, ; ·A',c:\!. � ', l..·-, ' 2.51 ·doin n ' i8 -,Ţ!rh ·'Ro�heşt/ • 2\t'," j(), ·
34� -. 3�,d71„ i 1�" 14.q. !:lk.,::P.�A4 i 4�. !46 , '.'4Qmk mare. de ; ;:pa_ra; ; de Sus:- -:Ui4 , - ·logb
47, 48, 541 6��- : •7J.,i: r7,7, J29i;[} 62,, r,l�3, . u l , .fă,t mB!re' 16i J i br ; : . - [ ./ � 'J ,;„ .c, I
2 14 ,"'. !- . ( �, · : '. ; . i i · > ' 1 : : 1 [ ; 1 . .' . r;./: l : ;

. -: 1
CalarginJ. ;ŞtefaI:1J 1 sulger 1 ;2 lfll 1 1 i i 1 1 -. ;_, . - J
' CaJttacc:iii.no> ·�barn 1 §tblnit!'n\ăr�\- cti''moŞie _ .<Uatr.in;l,! -f iita D ucăiNolil.ăJ : celul ·Băii-în, disâ
la Horodniceni • }88"- 'J . t . '..·> ' ' ' · r ' tori t ă �il S;ltefa'n ' beiiader· firM ltlt· Radu-
tef ti
- Cosfâ.n'tiH �antacozmo , spătar 16 1 ,
u ��
� � �� i 1 � � � d_i _.·. 'rl �=; ; _ �ta�·i_c;�\u i
an _
·rndă 26 ' t· ; ;, • • " „ , '! · >
·
_ Cata�Gheti, i tra:tefo-' lui · Medii-Gher-i , litn
d'6trtrr; a i ŢdHr 1 F.'dlri,fri�Ştl :.163.- il�' _ ; '.:. I 182.,1 I 8l5T : 209 ( : - ; I : : 1" I . ) ' •
! Catitacbz'Înd "ro��. liiil 1ti A'ridr�rii�· tanta Ceamul (Ştefan) Dumitraşco, fiJi hi"� \·asile
_ .< c�zitro, ·Ydrr1 r c\n�re · 1, 6,- i _ : ) - � , n Ştefan-uaurol,' ilog6fă1! n'la��l 65; '•68 : l
Cantacozi rib 1 TbiHa;l!f.u{ iui;;1vritei · '"tanta Ceamul Yasile,i fiul 'lui' Ştefart :Dumit'raşco
co-iiil'�;·i.;ă'r " �ti1rH�? c� 't6il�t� 'tin· )3��.'
;,:_
.·
" -co�� e-.in{i�

- )' > r ă
�
1 ;,� tâ.� ··�lt': 1tt9,11!''J}6()
· t. H . " t'l 2- "geilerai'�ma1or ·
- -
c,
" ? [ f- 1
• r
J:.
1 -•
'"i'/; , -
:,; q eeaflll'ul.; stoln'k: lV 6'J - ,
Cerchez Mehfrietipaşa;l.56'; 77� im\:Jrihor 69, 1 40
: '" J
. „ „
' 6 ' I comis mare· "6 7

· '
1'15 ' ; Cerchfli(jŞtefad. Mm�s) 17 ;) 5
',!; ( ' C : ,, 1. ; ; .- , F Of I "
· "'l_antaco1inb 'v:i.s'na:sco, . ·"fiu( ?· 11.i_i1 _-· I_oj-cI;1chi
·" .
i (_ """ţ -
Cerchez foil'uba.şi. 32fu J i · , : J ;: , _ . ; "
· -' -
Toderaşco Cantacozino, ! SRăl:ăr · �4,

: ' -
- -64,
" '· ' · 1 ' 1
ce1:niltl dăpitan >68 j i i 69 - i !; f l ; „; . f „ , ,
·1 1•
' 1 miiiM'-!lră'.tat '65 :-- 1 ·>1
8 · • ·
' Chighiedirţ .polcovnie: �· 100; : . 125" : /

"
·
Cantemir Antiohie-vo�- �o�·-' � l , i44;"56, 60 ,

1
Chirica zapci!Ji,_ispi;a.v;nio , dt. le11ule 95' " · )
64 66 67 68 Pt9"ib'--· i{ 1Y · ' 13· 14 75 j .<:;hi r1iţe �!'ac;�l <flr1!f. '..m.�r_e .p 8r i i i ! ·:- · ! i ;: : u ' J
76: fr.' i_w. J�'f�·:hsa� fi:�-s1':'� '8{ 1'ss:· s:8 : · Chiupruliolu-J�?-Ş')'. ,,_d�- 1B��1ni�/ l, ; c
89, 90, f-§J u�'J.' _ 9�,- -� g_,�- 'ij��r '9'7; -' 9.8 . Ch i upr u li lu -saiascher ;20p. 2011, H2_ 15, · 2u 17 ,
, r ( ( .r; :i J; r - t r J
�� ti?�:�T�X?(�;�:CT.r }��;� 1.��J��
o
103 1 3 2 18
• • - )
?-t\ob!i:ttuP-1 1CBsta!titi�· pt;st�1M;t "�9;' J'd'. 11 32
' . '
i
- · G3lntemir1 ifiufitaioiirf.ăA� ă/ !5ăll datt 1 i 1111 r , :J5 , Ciocîrlan Pavăl ·1ornic . marţ. 8� _ _ .1 ; 1 < I
;;. 1 1 -,:crommi.âl. Molddviei n15, !iJB,.ciJ9;,d!Br; i4i l , 42 , -·c16tl6dfi,.Wiţ>JC10�ie'1��I>·iţca �1J.- ·1ţr' ·1 r·'[:� . r.
Ciorlul-paşe [Ali] silihfar_ul , j i � 95 1 C I
, \ r
'.· � ;;m43;>:44l tiJ n�nW, ur l , rJZl Y.l) itiJ4,:>.·:95,

· � ' rBK, f:59} ,Mj t67:,t;ti� 'J7(i)r1 i7-9i,1 ,1-J.O;>ilW>' . ;Ciudhf'Glre6rghlţă: f [;i{e1e; \�\: �if
i,rt_<lo.�� gd e-
C antemi r Costantin beizade,llr.ful tlUi:i<Antio raşco armaş , sărd<).r 26, 39 _ . 1
..,- _-I 1 i r l :'-1 t 1 1� : ) ; ):c . r_r 1 i I;l
_
r : : ; d cn 1 i :� 1 !
. . ,
,-,
i :. hieiiroilll !),7 J,J0ri.gadi'it i';;a2�1ril3�1; 213 1-;. 2n2
.•
:_�i uf�a._R�P�ţ�J1 - 1_'1_5 ?. r_ F „ . . ; - r : „. l ;; J f :;C i

- �
Cantemir Dilmit {âŞiio ..fmdă - � U;.--153, 56,

1 bî�j� ,Yfl}fJ.�ţ.or/ r r M \Q; r,J 1 , ( , : . , _• t ') 1 i , hh i Y .r.C I
-
:. , 67i,ii 68iAiS; 'il ·lqifti. , 1'l3', n7!1r l 77v<78,: : 80 ,

rSoJ,��a&-�.P.-<:: it �Î�R)J-Irpjţ " .bvlqpq'l�ă 1 L�J} pa!Jă
_
1:-.?.+:; 1 15 ,
9�!- 108,1- '.l09\. ':. l .liU, '.. 1iLlpil-i.?i/
de Hotin 1 7 1 , 183, , 226;� 2;p��-rr : . 1 l
1 16 , 1 17, 1 18, 1 20 , 1Hf lil2i.: 12q, i t21! ,
12511 1!7, d!l8:,n:l29: • Lliţ)�r: l aJ,�ilJ2[�d33, Coli·;ariul-,L1.1pul vistihnic •nia:i!e • 9Ji19;4rn ·J r f
Ld l
3 -:C:tin�chfii J -l-'/ 3-_�c: .-:1»c , ( i : : _, „ „ ,:r l 1 J. ) frr i
�'; :11�;: J �� :�� 11t j��;::t�t'��jţ:;:i:iul�� :
4
l 4' . 1 75
;_ . . .
(l\l( IF1':1\r·;n
'Cdfnes21if ,:tţti b�te
-W · i 1 1 h k •
� ·_ 1 I 1 1 . i 1 u l <:()I , 6 '!
Costandachi, cumnat cu �1ihai11 B.ac9,·;_iHi ,
: P- · <:i'
'· 1 1 1 1 ff i 1 1 J U.
C<lnte.ro 1·r pqmiiru, fiJ.ll !Ul !:'int101îie-v ă stolnic mare i)O -
1 ••
)
• • _ ma�or 79:1 2 2�/ 'ii!i1, 'J: ;�-,-;��x :�/;-, 164
L.„ . ! f�l,n1 /_ J ..
. · ,·,- , nJ<J .} Cl
Costin Ioniţă, fiul lui l\firo_!}. C,c2;>Rr'fJ , .liil-HlJr
-
Cantemir Ion, fiu,q uf A:n Honie-v�oaâ.�97

.11Jv1L1�
_ .
4 1 , 64, 78, hat�n ;;�� J 1J lurl-:; :. i J;rniC1

Cantetnireştii 77, sb. ·l14, 8�'.;1l'h� ?iV1" 1 ;
•·- ·:! �1-n ·fn� ,-J. _
· · fu1_1 . ,1 „ , J
_
-1 ·1
Costillj, :Ui.irQJ(] lq�fli,ţ 1 .Jn3jf�, ,- l l,g il.'.>;i·1H>i11ilV,
Cara usta a-p8'�� {fW t>
:
: · c i _ '. Q I
�
18, 25, 30(- !n,l-'312„ • !3-5, ·.i.t� 1 1-<151"sta�k

.
Carol, craiul ŞveaulUI 7 6 , �. 84

. .
C arpl,_-_Âl;·r��le� i;�p�rat»l1 irft!IJPţă$c;• !1;2il6

·
de Putrla l.c!ti-n>J;, .ul;' M1= 15ll-; , 5g; -�g.tu1-9,
- · .r; : rS:it, . LJ8-. < J J!''' i J:_ , '. u. : , , r. ._ -.- i -• :, o J i J ir : -. ,CI
Casandra, fiica lui $hlb&\Jvdal,'- <sl:fţlli. lui
Dii frl itl-'.a.Ş(1lf-'V,otlăi iCaifrtem&�1�Y,: U6l I;-;; ) , CdsHrl N1ci:Jlli.:.e1,i ri'dl' -'Hi'i Nilro\t, Ct15tÎn'.1;fogo
Catargiu! Ap<1Stiol �m&lle-.cW}·)JJi-i ' ,,, J '- ' "- făt.c 1M t>r6iH!al 4lY, I 521,''·hatfrtân � �i;i,l 62,
·· Ca.tJarglut1I·J iei rc:a.lmadam) rlnare-,i)isti,etrnic: 97, , i; � 6!), i6-tJW; 7î'l'�O; i 1913, vi:n-ftric /mii.-re ' ·tlie
,,;_ pribeag ')W21; lO!Jr1W4;. spătaTt miare! tem Ţara de Gios f®,• ..iogofăt ' 'rtl:b.Fe.:J 1 13,
porai. lOli', 1'06,. IAstitirnlit- IJiâ-rE; I H. llk 122 , 3.2.2, . H:5 4 : ·_„_ · - � · I : r_ J u J i f „r: · ' ' " l fl ; J J : i:c • 1 0
02!9
-Cost i n Pătraşco, fiul lui Miron Costin , cămă Dosiftei patriarhul Ierusalimului 84
raş mare 4 1 , logodit cu Safta, fata lui Drace Chiriţă comis mare l
Costantin Br ânco·1eanu, cămăraş 64 Drăguţăscul Ilie sărdar 3.5, 46
-Cost in \'elicico hatman 4 1 , 42, 43, vornic Dubău Teodosie spătar mare 28, logofăt
mare 62, 64, 65, 66
mare 46, 5 1 , 52, hatman 58
Dubra·1schii drăgan 49
Cost i n , fecior Neniului 48
Duca Alexandru Sîrhu tretii logofăt 2 15
Cras general ş·1ezesc 84 ; vezi Pras 100
I Duca-vodă Costa ntin (fiul Ducăi-·rndă cel
Cropot hrigadir 100, 10 1 , 12 1 , 1 22 , 12�.
bătrîn) 48, 54, .5.5, .56, .57, 58, 60, 6 1 ,
124, 130
62, 63, 6.5, 66, 67, 68, 69, 73, 77, 82,
-Crupenschii Sandul, ulterior jitnicer mare
84, 86, 88, 89, 99, 164 , 186
şi medeln icer mare 4 3
Duca ( Gheorghe) . gi nerele Dabijoaiei 6
Csenje ..'1. ntonie d e Luxemburg, epitrop al
Duca-vodă Gheorghe cel bătrî n .5, 6 , 7, 8 ,
împărăţiei Moscului 237, 242
9 , 1 0, 1 4, 1 .5 , 22, 23, 2 '1 , 2.5, 26, 27, 28.
·Csenje Biron de Cruleandie, epitrop al
29 , JO, 3 1 , 32, 33, 3'1, 3.5, 37, 38, 40 , 42,
împărăţiei Moscului 236, 237 52, 55, .56, .57
Csenje han Holşti nschii, ginere al lui Petr Dulgherîul Iordache bi·1 ·iei postel nic, j ude-
Alexievici, fiul sorei craiului ş·1ezesc 175
cător la Iaşi 239
Csenje Ioan Antonievici 242 Durac (Apostol) sărdar 8
Cupăreştii 6, 8 , 23, 24, 45, 46, 47, 5 1 , 52 , Dzărul Constantin medelnicer lH
53, 54, 58, 68, 69, 85, 92 Dzărul Ioan vătaf de copii I H
Curt-paşa 152, 153 Dzărul Nuor postelnic l H
Dzărul Vasile medel nicer l H
Cu zea ( Dumitraşco) spătar mare 80, 10.5
Ecaterina, fata logofătului Dumitraşco Cea
Dabije E·1stratie, ·1or nic l , domn al Moldo urul, soţia lui Antioh-vodă Cantemir 68
vei l , 3, 4, .5, 6 Ecaterina, fata lui Constantin Rusăt mare
Dabije ( Scărlet) clucer 68, paharnic 9 3 , vor n ic , soţia lui Constantin-·1odă Mavro
b a n mare 1 13 cordat 188
Dabijo3.ie, soţia lui Evstratie Dabije 3, .5, 6 Ecaterina împărăteasă, soţia lui Petr Ale
Daltaban-paşe 5 1 , .58, sarascher 60, 6 1 , 62 xievici 126, 14.5, 172, 17.5
Da·1idel, pretendent la tronul Moldovei 7 1 Elisavet Petrovna îfhpărăteasă, fiica lui
D e Cont (Den Conte) craiul leşesc de la Petr Alexievici 23.5, 237, 2 '1 1 , 242
francezi 70 , 83 Eni pircălab 70
Decusară, căpitan orheian 19, 26 Evghenie principe de Saxonia 72, 16.5
Dediul (Arbănaşul) , sărdar 32, 33, spătar
( Fliondor) Manolie 1.54
.52 , .53, medelnicer 67, spătar mare
Fliondor Toader armaş 26, 38, 39, 40, 1.54
98, 102, 106, 1 1 1 , 128
Fluc general 100
Demideţchii 3 l
Franţozul [regele Franţei] 162, 197, 20 l.
Departe Nicolai, grec, 60
202, 209, 224, 22.5
Dima I uruc 42
Frenţie căpitan 166, 167
Dima baş-bulucbaş l H
Frideric, fiul craiului A·1gust, crai leşesc
D i mitrie a g a vezi Saraciul D u mitru
197, 198, 199, 2 10, 209
Dolhoruc cneaz 126, 134, 170
Dolhoruc cel mijlociu, general 127 Galicin Dimitrie cneaz şi gu·1ernator de
Daniei Darie sărdar 9.5, polcovn ic , tempo Chiov 8.5, 126, 147
rar hatman , 1.52 vorn ic mare de Ţara de Galicin Mihail (cel micu) general 127
Gios 165, 18 1 , 184, logofăt m are 204 Gavril Costachi vezi Gavriliţă
Daniei Nicolai vornic mare de Ţara de Sus Gavriliţă Costachi cel bătrîn , vornic mare
6.5, mare logofăt 67 16, hatman 22, vor nic mare 30, 37, 38,
Dosiftei mitropolitul Moldovei 44, 2H 39, 4 1, 43, 45, 46, .5 1 , .53, .56, .59, 6 3
250
Gavriliţă Costachi , fiul ·1ornicului Gavri Gheuca Lupul Oprişan stolnic mare 20.J.
liţă Costachi cel bătrîn , frate cu Lupul. Gheuculeasa jupîneasă 26, 74
Solomon şi Vasile 4 1 , 52, 63, 8 1 Ghica Alexandru, terziman , frate cu Gri
Ganiliţă Constantin Costachi , fiul lui Vasile gore-vodă Ghica 180, 189, 2 1 1 , 2 14 , 237
Costachi Gavriliţă vornicul, comis mare Ghica Gheorghe-vodă 1 8 1
98, 106, 1 1 3 , stolnic mare 154, 160 , Ghica Grigore-»rndă cel bătrîn , domn al
164, vistiernic mare 166, 167, 17 1 , 178, Ţării Româneşti 3, 4 , 5, 8 , 12, 1 3 ,
spătar mare 180, hatman 1 8 1 , 186, 14, 15, 16, 36, 3 7 , 4 1 , 150 , 18 1 ,.
logofăt mare 190, 193, 203 socrul Roxandrei, mama lui Grigorie-
Gavriliţă Ganil Costachi, fiul lui Vasile ·rndă 190
Costachi Ga·1riliţă, frate cu Constantin Ghica Grigorie-vodă, nepot "de fiu lui Gri
Costachi Ga·1ri\iţă, sulger 106, paharnic gore-vodă Ghica domnul Ţării Româ
mare 186, ban mare 203 neşti, strănepot lui Gheorghe-vodă Ghica
Gavriliţă Lupul Iordachi Costachi , fiul lu i domnul Moldovei 1 80, 1 8 1 , 182, 183, 184 ,
Lupul Costachi Gavriliţă 1 58, stolnic mare 185, 186, 187, 1 88, 190, 19 1 , 192, 193„
1 8 1 , ginerele lui Dumitraşco Racoviţă, 194, 195 , 196, 197, 202, 203, 204, 205,
1 82 , 183, 184, 186 206 , 2 1 1, 2 12, 2 1 3, 2 14 , 2 15 , 2 16, 2 17,
Ga·1riliţă Lupul Costachi, fiul lui Costachi 220, 22 1 , 222, 224, 227, 228, 229, 230,.
Ganiliţă ·1ornicul, frate cu Costachi, 23 1 , 232, 233, 234, 235, 237, 238, 240
Solomon şi Vasile, 4 1 , 56, vistiernic Ghica Leopol d , fiul lui Grigore-vodă cel
mare 57, 59, 65, 75, comisar contra bătrîn 4
leşilor 78, 79, 8 1 , vornic mare de Tara Ghica Scarlat , fiul lui Gri gorie-vodă, logo
de Gios 93, 94, 95, '!Ornic mare de Ţara dit cu fata cea mare a lui Mihai-vodă
de Sus 98, 106, 1 13, 125, 1 32 , caimacam Racoviţă 205, 222
152, 153, vornic mare de Ţara de Gios Gin Ali-paşa 157, 1 6 1 , 165
157, 164, 165, 174 Golo·1chin Ga·1ril Ivanovici general 127„
Ga·1riliţă Lupul Scarlatachi, fiul lui Cos 128
tachi Lupul Gavriliţă, comis, căsătorit Gonor împăratul I ndiei 236
cu fata l ui Ştefăniţă Rusăt 220 Gredinevici E n i hatman căzăcesc 27
Ga·1riliţă Manolache Costachi spătar mare Grigoraşco, grec, postelnic mare 203
238
Halil-paşa 22
Ga·1riliţă Solomon , fiul lui Costachi Gavri
Hăbăşescu} Vasile hatman 16, 17, 3 1
liţă vornicul, frate cu Costachi , Lupul
Heizăr general 47, 48
şi Vasile 4 1 , 52, 8 1
Hesenburgu general 199
Ga·1riliţă Toderaşco Costachi , frate cu
Hînceştii 8
Constantin Costachi şi cu Gavril Cos
Hîncul Mihalcea sărdar 8
tachi, fiul lui Vasile Costachi Gavriliţă,
Hrisanthos patriarhul Ierusalimului 8'1, 129'
pahar nic mare 203
Hrisoverghi Manolachi com is mare 80, 105,
Ga·1riliţă Vasilii Costachi, fiul lui Costachi
154
Ga·1riliţă »/Ornicul, frate cu Costachi ,
Hrize boier muntenesc 24
Lupul ş i Solomon 4 6 , 52, 58, ·1ornic mare
Husain bei de Vozia 38, 39
de Ţara de Gios 65, 67, 80, 8 1 , moare
Husain-paşe 1 1 , sarascher 12, 14
în Muntenia 86, 106
Gavriliţăştii 57 lablano•.rschi hatman mare leşesc 63, 67 ,
Ghedeon mitropolit 1 16 , 126, 1 3 1 , 158 76, 82, 83
Gheorghe mitropolit 1 8 1 Iaco•1 patriarh de Ţarigrad , mazil 55, 5�
Gheorghiţă tretii logofăt 3 1 lanachi grammaticul, cămăraş la ocnă 4 3
Gheorghiţă sărdar mare 8 1 , comis mare 9 3 Ianachi, fost spătar mare în Ţara Ro-
Gheorghiţă paharnic mare 1 13 , lH mânească, hatman 238
Gheuca Vasile vistiernic mare 2 6 Ianăş general 100, 1 1 5, 133, 134
251
Iano capichihaic 1 1 5, 123, 152 Leon t e general 2 1 1
Ia·1orschi Ştefan mitropolit de H.izan 173 Leopold împărat nemţesc 38, 73, 78
I braim-paşa vizir 2 1 4 Le·1endal general 229, 233, 234
Ileana domniţa, sora lui Constantin Duca Lichinie doctor cli n Monembasia 163
·rnc\ă 57 Lişcinschii , ginerele hatmanului Iabla-
Ilie, sîrb, chesăgiu 42 no·1s:hii, tatăl lui Stanisla·1 Lişcinschii
I ! i a ş -vodă Alexandru, fiul lui Alexandru crai , voe·10da Poz na·1schii , sol marc
'IO<iă lliaş 6 , 7 leşesc la Ţarigrad 76 , 77
Ioan A ntonie·Jici , urmaş al A n nei împără Lişci nschii Stanisla·1 '/Oc·rnda Chio·1s�hii
teasa Moscului 2 36 74, crai 84, 157, 158, 159, 160 , 16 1 ,
Ioan împărat , fr11.te cu Petr Alexie·1ici, tatăl 1 9 7 , 1 98 , 199, 200, 20 1 , 209
împărătesei A n na 176 Liubomirschii hatman mare leşesc 82 , 83
lonaşco, Cap de ghindă 4 Ludo·1ic al XIY-lea, regele l'.ranţei 163, 17 1
Iordăchioaie, i upîneasa lui Iordachi Rusăt 45 Luca Ştefan vistiernic mare 106, 1 16, 1 17,
I psilanti Constan t i n postelnic mare 164, 1 1 8 , 1 3 1 , 147, 157, 17 1
179, 180, 18 1 , hatman 189, 203, 205, Lupa hătmăneasa, soţia lui Bogdan , sora
206, 2 13, 2 16, 2 17 lui A ntiohie-vodă Cantemir 93
lpsilanti lanachi Grecul, fiul hatmanul u i Lupul aga 230
Constantin Ipsilanti, aga 179, 180 , 189 , Lupul sulger 26
190, 2 14 , 2 1."i Lupul sărdarul fiul lui I\ăstasi i , ·1ornicul
I psilan t i Manolachi , frate cu Constantin de lemne, pîrcălab de Hot i n , 2 34, 240
I psilanti , chiurci-başe 164, 179, 1 80, 2 1 3 ,
2 14, 2 1 7 Machedon comis 129, 1 4 1
I smail-efendi paşa 109, 1 10, 155, 156, 157, Macrii D imitrie vătav de păhărnicei 52 ,
·Jizir 195 ban 8 1 , ban mare 164, 166
Iştehaz, neamţ, epitrop împărăţiei Mos Macsut , grec, postelnic 8 1 , postelnic mare
cului 237 93, caimacam 152, 153, 157
I ştoc cămăraş 4 Mahmut-paşa 185, nepot de frate a sulta-
I usuf-paşa 69, sarascher de Baba şi n ului Ahmet, sultan 2 1 3
Tighine 82, 87, 88, 92, 95, 97, 102, 108 Manolachi sulger 32
Iusufachi aga 179 Manole vezi Fliondor Manolie
I usuf Mîrze 183, 185 Maria dom n iţă, fiica lui Constantin-·1odă
I vanenco polco·r n ic 144, 158 Brâncovea n u , căsătorită cu Constanti n
Ivaşco, cumnat cu Lupul Costachi Ga·1ri- Duca-vodă, 5 7 , 58
1iţă 52 Maria dom niţă, sora lui Constantin Duca
vodă, logodită cu Antiohie Cantemir 67
] ora vornic în Botoşan i 4 Mavrocordat Alexandru Exaporitul terzi
] ora A ntiohi hatman 52, 63, 64, paharnic man 72, 104
mare 65, 78, logofăt mare 93, hatman Mavrocordat Costantin-vodă, fiul lui Nico"
93, 98, 105, 1 1 3, 1 16 , ·1ăr primar cu lae-vodă 185, 187, 188, 190, 192 , l�.3.
Lupul Ga·1riliţă 153, 157 194, 195, 196, 197, 197, 200, 206, ... � \5,
]ora Grigoraşco vistiernic mare 154 237, 2 38, 2 39 , 240, 2 4 1 , 2 42 , 241!
]ora lrimica 59, 60 Mavrocordat Ion-vodă, fiul lui 4\)ţ.�ant:J,ru
Mavrocordat E xaporitul, te{ziiliIJ.a'Q: ; ; l�H.;
Lambrino Constan t i n , cumnat cu Lupul . l p 3, , 1 d.P m !T1 �.'-l , ;Jlălr ii ti �Ul��..;>şt i „ -!6&; . ·
Costachi Ga·triliţă, paharn ic 52 173 I ?, J J i in.pi. - : � , , ,::;:; . , . : • ;

Lavrentii episcop de Roman 80 Manocordat N icoJ,;te-;rnP.�iJ t mzjffla1li r�Hl,R
Lediho·1schii boier leşesc 169 .: �l ·- ��PNP.i,;,;i. leg .'.f�ii ·�piµ,â,n�ş:ţ.î::; Wi.:. .
Leisu general 108, 199, 20 1, 206, 207, 2 1 1 , 105, i(jl.4i. JQŞ, +Hh: k\ �.rd1Ll1 Pti;:.)?-9; .
223, 226 �.�11 ; ; [ 153, 154, o !59-{J;i\1>7)ill�?.il6Qi:r..l6:1 .� HiJ.�.
164, 165, 166, 173, 179, 180, 183, 185, Moţoc j it nicer lH
2 1 3 , 237, 238, 2 4 4 Muharecico căpitan de lipcani 32
Ma·1rodin ( Dumitraşco). grec, paharnic 39, Mustafa sultan 89
64, ·1istiernic 77
Mazepa hatman căzăcesc 100 Nastasia doam na, soţia lui Gheorghe Duca
:!\lănăilă căpitan 45 ·1odă cel bătrî n , fata Dabijoaiei 5, 26,
Mechichi stolnic lH 34. 57, 66
Medli-Gheri han de Crim 182, 185, 209 , Neamţul [craiul nemţesc] 1 72 , 1 97 , 1 99.
2 1 3, 2 18 202, 209 ' 2 1 2
Mehmet sultan 38, 6 1 , 7 1 , 72, 7 3 , 88, 89 Neculce I on postelnic .58, mare agă 76,
�lehmet, fiul lui Colceag-bei 227 94, 96, 97, 98, spătar mare 1 1 3, 1 16,
Mehmet-paşa Baltagiul ·1izir 9 5 , 108 hatman 122, 123, 1 30, 134, 135, 137,
Melentie stegar 63 1 4 I , 144, 146, 1 5 1, bi·1 hatman 157,
Menjic Alexandru Dan iilo·1ici cneaz şi feld 1.58, vornic mare d e Ţara de S u s 174,
marşal 100, 127, 146, 149 186, 188, 203, judecător la Iaşi 239
�lenih feldmarşal 199, 206, 207, 2 1 1, 2 12 ,
Oghenschii hatman leşesc 84
2 14 , 2 18 , 2 19, 223, 224, 226, 227, 228,
Osman chihaiaoa vizirului Mehmet Bal
229, 230, 2 3 1 , 232. 233, 237, 2 4 1
tagiul 9 .5 , 155
Meniş-paşa 2 1 5
:\lerescul I o n polco·r n ic 1 H
Paisie patriarh de Ţarigrad 203, 205
Merescul Pa·1el căpitan 1 4 5
Paladie Toader, spătar mare, cai macam 28
Merescul Toader căpitan 1 4 5
vistiernic 1 8 1 . 1 93, 202
:\lereştii 106
Pal"aloga, grec, 40
Merfeiz-bei 174, 175, 1 7 6 , 19 1
Panaiotachi aga 196
:\lficlescul Ganiil paharn ic mare 80, 105 ,
Partenie patriarh al Ierusalimului 2 4 4
vornic mare de Ţara de Gios 154, logo-
Păladii Dumitraşco, fiul lui Ion Păladii,
făt mare 18 1
clucer mare 238
Mihuleţ pircălab 70
Păladii Ion , fiul lui Toader Pa!adie, cumnat
Milescul 39
cu Mihai Raco·1iţă, .5 1 , vistier n i c 96, 98,
l\lileştii 39
spătar mare 1.54, 164, 178
Mirhorodschii polco·rnic 127, 138, lH, 1 4 7
Pă!adii Toader, fiul lui Ion Păladii, spătar
Mironcştii 5 7 , 6 8
mare 2 15, 2 16, 2 17 visternic mare 232, 238
Misail mitropolit 8 1
Pătraşco cămăraş mare 64
Mitre Dumitraşco ·1ornic 1 7 , vornic mare
Pepec bulucbaşe 60
67, 80, 85
Petr Alexievici, împăratul Moscului 73, 83,
l\litre Gheorghiţă postelnic al doilea 16,
107, 1 16, 126, 162, 174, 17.5, 19 1, 237
17, 52, căpitan 39, stolnic mare 80,
Petr Alexievici al I I -iea, nepot de fiu lui
10.5, ·1istiernic 106, ban mare 1 .5 4
Petr Alexievici 1 7 .5
Mogîlde sărdar 1 18, lH
Petr Petrovici, fiul lui Petr Alexievici 172,
Moisei sărdar 62, 65, 69
173, 17.5
Morona Panaiotachi uşier 20, 94, postelnic
Petriceico Ştefan-·10dă, clucer 10, domn al
62, 80, 89, 96, 98
Moldo·1ei 10, 1 1 , 12, 13, 1.5, 16, 17, 3 1.
l\loruz Adă.miţă, cumnat cu Constantin
34, 3.5, 4 3 , 148, 1.50
·1odă l\la·1rocordat , postei nic mare 238
Pilat şetrar 8 1
Moruz Dimitriţă, fiul lui Adămiţă Moruz,
Pîrcălabul Constantin medelnicer 144
postelnic mare 238
Pîrvul ·;ăta·1 54
Moscalul (Moscul) [împăratul Moscului]
38, 83, 10 1 , 1 16, 1 .59, 162, 197, 199, Poniatovschi reimentar 19 1
200, 206, 209 Postelniceştii 14, 1 5
Moţoc (Ilie) f uge în Polonia 28 Potoceştii 7 1 , 197, 198
253
Potoţchii I u zef, starosta Haleţch ii, ·rne·1oda Razul Costachi spătar mare 186, 'l'istiernic
Chio·1schii, văr primar cu Lişcinschii mare 203, hat man , ·1or nic de Ţara de
Stanisla·1 84, 159, 16 1 , 197, 198, hatman Gios 238, 24 1
mare 199 Rent general 127, 130, 132, 142, 145
Potoţchii Ştefan straj nic corunii leşeşti 74 Repni n general 133, 135
Pras general ş'lezesc 100 Heuţchii hatman , sol leşesc 65, 7 J, 74, 76
Preda stolnic 96, stolnic mare 98 Rogojenschii Simion Sa•l'fa 124 , ministru
Procopie căpitan 12 1 al împărăţiei Moscului 127, 128, 13 1 ,
Prusul [regele f'rusiei] 159, 162 1 4 0 , 146, 149
Purece Vasile '/ornic despre doamna 73
Roxandra doamna, mama lui Grigorie-·1odă,
mătuşa lui Constanti n-·1odă Mano-
H.acoţi craiul u nguresc (Ferenc Râ.k6czi I I )
cordat 190
8 4 , 170, 222
Racoţi Iosif crai în Ţara l: ngurească 224 Rugină Pa·1el, fiul lui Ştefan Rugină, comis
Racoviţă Dumitraşco, fiul lui Ion Raco mare 1 0 6 , 144
·1iţă, fratele lui Mihai-vodă·, comis 96, Rumianţov Alexandru graf 2 36
hatman 98, 106, 128, 164, 182, 183 Rusăt (Costanti n ) cu pariul cel bătrîn 1,
Raco·1iţă I o n , fiul lui Nicolae Racoviţă, 38, 45
paharnic mare JO, vornic 39, caimacam Rusăt A ndrieş spătar mare 193, v i stiernic
5 3 , 84, cuscrul lui Constantin Cantemir
mare 1 86, ban mare 238
·rndă 85
Rusăt A ntonie-·rndă 9 , 20, 22, 2 3 , 24, 25,
Raco·1iţă Mihai-vodă, fiul lu i Ion Racoviţă,
26, 40, 55
40, căsătorit cu Safta Constantin Can
Rusăt Costantin , fiul lui Iordachi Rusăt,
temir 53, spătar mare 57, 67, 75, 8 1 ,
căsătorit cu nepoata de soră a lui Dimi
8 4 , 85, 87, 89, 90, 92, 9 4 , 9 5 , 96, 97,
traşco-vodă Cantemir , paharnic mare 129,
98, 99, 100 , 10 1 , 102, 103, 104, 105,
154, 164, vornic 180, ·1ornic mare de
108, 1 13, 129, 152, 158, 160, 16 1 , 163,
Ţara de Sus 18 1 , ·1ornic mare de Ţara
164, 166, 167, 168, 1 70 , 17 1, 1 7 3 , 174,
de Gios 186, socrul lui Constantin-·1odă
1 76, 178, 179, 180, 18 1, 182, 184, 187,
Mavrocordat 1 88, 190, 193
188, 202, 205, 206, 22 1 , 222 , 2 3 4 cum
nat cu I ordache Cantacuzino Delean u Rusăt Ioniţă, frate cu Nicolae Rusăt, cliu
cuscru c u Grigorie Ghica-·1odă 235, 2 37 cer mare 179
Raco·1iţă Nicolae, fiul lui Cehan Raco·1iţă, Rusăt Iordachi 38, postelnic 43, vistiernic
logofăt 28, logofăt mare 30, 3 1 45, 46, 5 1 , 52, 53, 54, 55, 57, 58, 64,
65, 66, vistiernic mare 67, 68, 74, 78,
Raco·1iţă Răducan u , nepot lui Mihai-vodă
79, 80, 8 1 , vor n ic mare de Ţara de G ios
Raco·1iţă, stolnic 2 12, paharn ic mare
85, 87, 88, 89, 92 , 96, 97, 99, 103, 104,
220
105, 106, 1 1 1 , 120, 12 1, 122, 123, 128, 129
Raco·1iţă Ştefan beizade, fiul lui Mih'li-vodă
Rusăt Iordachi, fiul lui Ştefăniţă Rusăt
Raco·1iţă, logodit cu sora lui Constantin
vodă 11I a·1rocordat 205, căsătorit cu vorn icul de la Mărginenii-Bacău, medel
fiica lui Constantin Grecul Ipsilanti 206 nicer mare 2 3 8
Radu-·rndă 27 Rusăt Iordachi Celebiul, fiul lui Lasca
Ramadano·1schii cneaz 22, 2 3 rachi Rusăt, paharnic mare 193, vornic
Ramandii Alexandru, grec , posteln ic mare 2 4 mare de Ţara de Sus 2 3 8
Ramadan postelnic mare 1 0 5 , 106, 1 5 4 Rusăt Lascarachi, fiul cupariului celui
Rami reiz-efendi 7 2 , v i z i r 8 6 , 89 bătrîn 38, 45, capichihaie a lui Constantin
.
Raţă I o n iţă Neniul postelnic 106 vodă Cantemir 46, spătar 54, surgun
Razevil hatman polnii de Litva 200 la Rodos 55, 66, 67
254
Rusăt Manolachi 38, staroste de Putna 45, Stanca doamna, soţia lui Constanlin-·1odă
postelnic 54, caimacam 6 4 , postelnic Brîncoveanu 58
mare 6 7 . vornic mare de Ţara de Sus · � anciul chesăgiu 42
98, 104 , 106 Stavro clucer 196
Rusăt Mihalachi 38, capichihaie a lui Cons Sterimberg general 29
tantin-vodă Cantemir 45, 46, 67 Steţu hatman al U' crainei 5 1
Rusăt Mihălachi, văr primar cu Constantin Stoian polco·rnic 2 3 1
·1odă Mavrocordat , postelnic mare 193, Stoica paharnic 24 vezi Staico
spătar 205 Sturze Chiriac , fiul lui Matei Sturza, ·-1 or
Rusăt Nicolae, fiul lui I ordachi Rusăt, nic 37
căsătorit cu o fată a lui Constantin Sturze I o n , fiul lui Chiriac Sturze, 37.
Brâncoveanu 85, postelnic mare 98, vornic 8 1 , stolnic mare 93, ·1ornic mare
logofăt mare 1 79 105, 1 13 , 1 14 , 122, vornic mare de Ţara
Rusăt Scarlatachi 38, capichihaia lui de Sus 165
Constantin-vodă Cantemir 45 Sturze Ioniţă, fiul lui Ştefan Sturze logo
Rusăt Ştefăniţă, fiul lui Manolachi Rusăt, făt , 232
postelnic 54, vornic 157, 2 12, 220, Sturze Sandu, fiul lui Chiriac Sturze, �7.
paharnic mare 238 stolnic mare 1 13, 147, ban mare 180,
Rusăteştii 38 spătar mare 1 8 1 , vistiernic mare 184.
Ruxanda doamna, fata lui Vasilie-vodă 4 3 hatman 186, 188, 19 1 , ·1ornic mare de
Ţara de Gios 193, - vor nic 202 , logofăt
mare 228, 229 , 232. 238
Sadli-Gherii sultan d e Bugeac 1 8 2
Suliiman-paşa sarascher 38, 42, 43
Safta domniţa, fiica lui Constantin-vodă
Cantemir logodită cu Pătraşco Costin 4 l ,
căsătorită c u Mihai-·1odă Raco·riţă 5 3 , 6 7
Sandul Codreanul 4 4 Şefer ministru al împărăţiei Moscului 1 2 7
Saraciul Dumitru 1 1 1 . agă 12 1 , pleacă cu H 1, 142, cneaz 2 1 1
Dimitrie Cantemir 144 Şerban logofăt ginerele lui Constantin-·1odă
Sară Mehmet-paşa 2 1 3, 227, 232, 234 Brînco·1eanu 95
Sarăieni, grec, 39 Şeremet feldmarşal 100, 1 18, 12 1 , 124.
Scoropadschii I o n hatman căzăcesc 126, 127 125, 126, 127, 129, 132, 133, 1 36, 137.
Sculi cămăraş 106 HO, H l , 142, 143, 145, 146, 148, 149,
Sidis Nichifor mitropolit , socrul lui Lupul 150, 1 5 1 , 155, 158, 159, 160, 162
aga, 2 30 , 2 35 Şerim-bei sol turcesc 16 1
Sidlo·1schi i general H 7, 150 Şipon Petr general maior 229, 2 3 1 , 232
Silion Constantin medelnicer 68, 196 Ştefan beizade, fiul lui Radu-vodă, ginerele
Sina·1schii Adam , ·1oe·1oda Belschii hat- lui Constantin Duca-·10dă, 26, 32
Ştefăniţă-vodă, fiul lui Yasilie-·10dă (Lu
man mare leşesc 12, 1 7 , 83, 84, 10 1 ,
pul ) , 1
1 15, 145, 146, 147, 169, 19 1
Ş ·1edul [regele Suediei] 100, 103, 155, 156
Smighelschii reimentar 107
Sobeţchii Ian hatman 10, 12, 19, 24, 29.
3 1 , 43, 44, 45, 46, 50, 67, crai leşesc
Tanţchii Ion polco·rnic 100
70, 83, 148 •
Tanţchii Vasile polco·r nic 100, 144, 158.
Spandonachi căminar 106 Tatul căpitan 47, 63
Spraiute Dracomana postelnic mare 1 13 Tănase de Soroca 29
Staico paharnic 54, 5 5 Testabuzea doctor 2 37
Stamatie (Hiotul- Sacîzlîul) , grec, postelnic Timofti căpitan 1 18
mare 3 Tiuchil grof 29, 48, 49, 59, 60, 6 1, 62, 65-
255
'r11P,ţ:,ramq:. neg uţi tQriiPJlc i7'Z, , · ; · ; r . • . . ·_, • ' 1 '· "' \'.ljbaJ}tl tgehetal ' iJ1J0, · 1l l�/· lizf?,:;:m r( r :,? · : ; '.
Tolbeţchii cneaz 168 .
,;f. „ , , , , . o , n , . f i VeUl.lp•rsah."Actter ;"l2lfi ; :226,l · iZni 1 • J ) 1«· • ·r
Topal-paşa 187, 200 : ! · 1 1 i !.l i>·,r 1 , I.ii , , . . ·„ 0
Vet'rtioo • sttlgcfr ·1{ 66/ IiJ67 p i t'7!1J': . '· •i .„ ; ; 1
Tudorachi capichihaie 1 79 „ , . I -. . · : r , , . , . · , :..: Ventura, grec , 187 c) '. l . I · ·i ; .:c
Turcul [împăratul turce!i�J( ) J8,, 197/ r : 21H/ \"'i(1(1111li.h i1Setteriad H&ift1ţJ t19 i i i .: : l rl . ! f L .: ,·
209, 2 12 1 ; . „ . _ . r. -1 . " f : · · A u i ·· t?. Vicol, fr'ilfl e. � :tltt u )f'ut71,u� i;Lo,·-rr i t '. : : ; �

Turculeţ Constantin (c(fl' JTllU"e}; , .polcovDict'' Vişili:JJ1"$hiilOs1mPf rlia1101:{;' hatmarlrl tif-1 ,r,ioO :
3 1 , 4 9, 50, , ţ5,3,• t:\'\"„61k. 7q, , 1011 .•r ·"' ;� V.i'ş'tilivirţcll{ i :1M;iltaid>· �rai;ii�1�" .".f O, rt 2 ; · 1 9
r�i;f u�e.t1(FP rpji::} u'1 9 I i [ J i : ' : : i ; , !Ll •) : ;. , . • Vlasto Andronachi, cumnat it:'lr �'ttgQ"rie-
. : 1iandi, l:tbm'ie. ,fuare[ 18r11 . -i:: : · 1. /
Ţilăsc.ul ·illie: Dabijf1! "9pă1:ar fn�e fH) smlnlt-' \;1asto 1:postelii.id matie: •6 5 " '' ' · · : ''·
· i ·mare ·67, 8.1 " 11 · , „ ;; :L
\�oteovsohii gnntmlordOQr.l.l l.fi,rr l'.10
.1 :r , : r : • 11 ) · 1 : .-. 1 r i J ! : ' ' i '- · . i: � r . r r r . : ·_ r I , ?JH Yo!odiovschii staroste de <Cllmeni:ţa 1:10 ;;· i ·
r ( '1 { ; • r r 2 .:,- fJ 1od J� i c d i d · 1fŢfi'! .�t irl�Hit.G [ ·u��>?. ;1,:-'. r : :�
Uman - paşa Chiupruliul 1 08
Zaharovschiii'. tiotnbn11Hn iiboY - n i t n r.1� '1 · , · ,
. ·
.:i'.(1 ' '1:ti . rn l '':rn r t?

Utsâchl'H'i t6ă�th\ J 3 !t;: ili.1
Ur �achi D1;1mitr. aşse> 5 4 · ( t ·-· ' 1· -:- Zj!g�h bi�JMcall. 1%1r luil ,i;ţi r:tht ..'. J >. :1 ·
.. . - �- Z�):oo- i a , tt>dreci.DW 'Hi rnov , h'. ·_,i : t ['JPo•r
U�sadii· 'iWar > fti' Ţira!1'6 J ' 'ii�ea'.�di ''8· 1 '):rnr 1 �
· "' .
. 02.J ·.;.', c;1 1 , ;,. i !- ! ;. rÎ · n i • m . 1 1 • ! 0 1 ', ·.

Zapie·,ra hatman de LitWA: Sion ?in •:;rLq
. f - .� l ··< ·:111 , r : � -l -. : i · r : . I ·.·. 1 T1 1: 1 rr ·i .r. -; J-1q? Zmucilă Gheorghiţă, fratele lui Sa1.tii1t�trbioF
"\l�\lanH, ,Ben,�r�\._.2 ��•! 2_ l;i>.r 2_111 1 1 : 1; m rd : t-Zmµwl.ă,;r p�stelnl c 128J 3lir1m::·J :, .s h ; ::z :i '· '.
YJl-li�. gţm7ra,l 2 1ir. i?-, 1 5 ., r.U6 : ,; ;J •; ; , :„,;;_
�· �a,R111:H11<>
Zmucilă Savin Stroici, medelnicer 28, 3 1,
Vargalovici 7 1 „ ;_ ::. -:_ ; :.:. . (· � :.:. ,;- '.:.::. T1.r.
1a 35, ban mare 3, 106, l l l r„ 1Z8....
::,G f Jl>'3;!, : r 'J i r ·p · •.J - " 1 . •
'
Vasilie-paş�. [_1'.:�zli.]; 2n 1 ,-,r, j , , 1.� ·r - n

r.m i i h ?. _ poste�mc mare ţ 9, mar:e t41. ţ-47_,
,_ · mi r.·n1 . „;:ru! m cJ . , . . , . . . -.
T.5o1r1 111.�1�1101
·
Vasilie-vodă (Lupul) 5, 3 3 , 40
' i t- Jl rt".�0 ()j�J;1 j ,·; q ff'.l ;',ţif '')°!! lll 1i111 JÎ :il:'J
. : 1 , C C J-: î î ': o ;.<� / f .·�fHn· � i F 1; ; ll L'--' i"> r r1� r;>?.:. 1
l+ ! 11 � , ,;:; 1 ' •0 ) f•r' · " ; ·

u 1 i; JL:'•i'[ , I � l J�g1; , f l I rn t i rrilJQ ;,1i J ·: 1-:-?.
.I. i . r , · - . ! : ; :r .!� 1 „ : : · ) !-H â rn'J H l 10 ')i"J 1w. i '.l
·
L'r . _
r C . r. [ s:. ., .. ,.,..·
r� I
'(
l I _ ?. I i (' " ) [ -, · I :il;,r Jt :hi'! �T.1�
I QC t ")')r�. • : .:;�:�. •r-·
-
,,
� ,' �
\ ( J i I '. ·- I r c. l .J
,
-- I \ ,:.1 . 11 � 1 Jt:-:'J .„� :-_;. t, � u !.r�r !.Si:� n o i ! i rl ;G '. ·J::.� !o·; . . , i·
, �� . I r. t- [ ! c ,.
r � 1 j 'i- ! -
(' : I 1�1 .. i (J { i f ?-;�,; 1.��.r; · 1 i ! r! , ....
'.. ;1 1 ' I I! , : I ,o. i :. <' ;: ?_ 1 f ,. I ?_ j f [J(r u.I i u l Irr1Q c � . � doqcnj [rr• ·;o i i 1 i . J . r.i :_,;;.
.
j .. ' : 1 • .' l•V 1 ·_ ,cJ-i :1 , -„ . ..._-: U. �. , O i. <. _ , .;.;r,

(J( ] . ':' l� f f i;·1'J n 9 � i ; r: .,,, o l : i �
-
·_1 : ; : · } i i i �� , : , ! . ,, \ - - i < •./t i.� I li:d . ·) b : . ·� 1 · .· r :. · ·;-t:.1 r� GQI , 2 0 1 -J ·�· i n f·)"}·)ra 1 1 l .r r�J:t;-: r: ·<) r: . , : ; ;.�
:...r. , ; l _ . :·_ ; „ · - - : . _i · 1 t I · � l i l � ::: : --: r, · ·} i ;: r ! - L-:ri i i r{-,;:'. l :l fl r� h o \· 11 o v , rnLL• /_ i i 1 h<.\ .Cru p
, [ fJ J ,!' ;; J , . ':' I , '.:! :1,:'.1?':Jf •J ·;.' m r: un
J !!l , ll 0 [ . \ H , i1 H . rJ- l (; I
. \.! S. , r S. , '.1 1 . <: I .LI 11 i:m11;d ni J 1 : 1'. „ , .,. ; ";
' , i'<'l�':l! i 1 ;n \0 . (1?. J il· /I• . I · !- J f· , I;

, f ii i-! ·,·t : r r: T
,
.
f'. H _ ;_r', . (
� J
•
-
i.l C I v:n i r n i; � �r: ·: :;f:(,: ;: „,�:

f. [ I �lJ:'.. î fl :y i ii (�;J?.oq .!iH!.:frl0 ....1.G1<.l :> l trÎ.C."';( : r
V'. , H'. :i i n 1.s1L·:i o... i ;; r(
. � I I IL[:"<(j.( I l; ' <"l i T -, j ri l'J J ;- 0'1 .J':l ;:J . ( fu i b: i );;2 -Jri loi H ) �[1;: ·r. :; ; ;
1 1 :� \ 1 � .�- . l� T· - � �- , t' �- I'n;j l i.:.fJ!1 ! T [. "Jii::.cu
. - .· t r
.,
·�
:. r '. . " -'� , 'i i [ , ?/ I , !' [ I „> , • ] , '.)'. , ii �· , r_": , i - . ( 1-

. ;, I � � ; :.. , � 1 :. . � 1 1 � = 1 r "i �1 < j � � : :·i J .l; 1� j --J J , rr1 · :· 1 -) ' ;;: :1 1 ' \) () ! , 1\?. I ,1!' [ . •.· i i , l r. r , /. 1 i , -:- r f
-
'\'„ ' >1 (, ! ? f)' t'
' ,,. ,.
, .•
1) '.:. '.:. „ :.. .'.. , r - ..
' (! l' -. . ··
r <.:. , i [ '..
U· i „ ; . :_ dI
7 J .::. . · ; ( __ . '.: I .:._ . � \).'., . - -: i ; : .; _i r• .·r" J ·.-� I . c .:. 1 � '. : ! . : '. : · :-, i i ! t � r ri-'.'.·iufl
:_; ,J r r : Y1'C - � 1 1 r;.:,·1 .1 .".r1 n1) /. t- rrl..-:1_; fl
;;.: r J l- _ . . ;, i<-JJ .,1-, :,_; : ; 1 � · r ·, �_; r .,- ·1
r,r \ .· ·· �' · : "( 1 J-.,� ! : : 1 · · � ·J r .

)
; �. r . :: � r . „ ::. r . 1 .1-. ''. r ; ·r :� : , ; " >

;
� l ;- : c: !� .· : : � ' ' . ) ; 1 ,�r .r 1 . r ,
. , , , · .
Abo·n1l cet ate 1 4 9 ,, 11 i :i lr ; -. . . · J Bender.- 1,hf / • ,,„

. l' 1
A gapia mănăstire 50 , 6 3 rl r· / r i J ? ir' : \ , · 1 Berihoeşt.il îi , , - (li , . ,, , 1 , :- i , - , .r " ()i,\
,-
Albeşti 4 3 (. f � ) . 7 . \'f 1 � 1 i - . -� Bilagofodl 23·5t .-�1 . ' ·- r . , · i ·Î -
Alexandria, patriarhie 53, 244?. . i i · , : .· · : ; .� Bila Ţercvi 146 •· ;, c; i · ; · � '' )
A�ole l ceU.fe . t�a�b1e}11W l)- ZW . '- '.:. r: 1 , : J Biligrad [Alba hilla} . 30. ::.- ,, ; _,·, , , r i ·: , ; ; „ J
A�ia '. f1lngleti1l) · VJ , J'lf; I 84, 1'160�H62,i ;: I Ei!Serii::Wti măd.ă�tire 10 , I- • ! '. <;i 1 1: j u; · J
AnHohia��.s5 . · : . . _ � · ; :: , , : 1:: , 1v1 r_ . 1 . i l Lr' I Bistriţa mănăstiliel Z!'ll'H ţ.Ug �7rl1.:r a.pll. JJZ . . J
Mctfutl'IP- . r. ::. ::. · ::.::. . 1 :.::. .?. 1 :. , :. r c.. 1 r .::. 1:-1- 2 3r r .' - i .- .1
Argeş 46 Bîc 2 30
Aron Vodă mănăstire 43, sat<:_ U:Ş„ J,:2P;) Bîrîiac sat 2 30 '' r; : , : rr , !, „ ;;; . ,-, )
Valea lui ,..., 166 167, · Bîrlad tîrg 43, 5 1 , 88, 105, ·'1 161 I a 5 , , . t6.6,_;
U· ·1 1 , ; m J „
Astrahan 1 7 4 , 200 , 12Q6 :ir r:JJ :r, ,f,,� · ·· : ., "·f i' . J 2 16 , apă 76, lila. : IŞ.3i,- 190, 196,. 1 2-�t ) ·
Azac cetate [Azov] 38, 78� � !.2 6,1„1��1 ; 0 �1 � . , Bîrnova mănăstire 5, 82 , 18li I: 1] 1,rl . i � � r r i ;, · 1
149, 150, 155, 200, 206, 207, 20�. 209, Bîtcă, podul lui ,..., 123 (' ,': ] r; '- '. ri,-, · , J
2 35 Ho'gd�fidşti 1�; 227 ;.:. . ' '.:. � - � ' ") t . : ; . ... : . j f i �- . j ·'
Boiilq f 5at n 42 , '43, . - 16Ş:.,-,:2 2 7e J n i1 i ! . • ' : · , ,) >

Baba cetate [Babadag] ( 11�:1 ,J rlhJ 92, '- 9.}, ; I)ordii, l.flhtîna. .'-' '10 ! . ". ' • i . I '1f „-, - ,,�
196, 209 t- r: I L i j . ) [' : 1' f Bosna 1 13, 1J2, 160, · U l „ :2 12 , ; 2]14,. � 1 5 ,
Babagefer 95 ()�� "J 1 f f?J: fi j"'; _- [{ 1 ·. q I •1.i 2 18 I ' -; ; , : . '' ' t " " " ;
Bacău , ţinut 3 �.i l Ptl . r1;5 7,( J6,<i, l,Q Ş, W.4, · Botăşeni (Botoşăni) 4 , 50, 1 021 !: 160,: _ p L„
, 2 131 �ţ0 , 14�8 . r J; f D'. " il
• • 1 .<; 183, 187, 22 1 , 227, �2� / ' ' '. : I „,, ,„ )
Bagdat 200 1 ; :: :: 11 <.:. l '... • ar.âd . •mărtăstire_ 48 : .�[ i.J [ i f! [!, ·/ . , , ., )
Bahluiu 123, 166, 167, 168, 2;?8. i 'r . .· .o ,, , i Brand,eJll!>urg- 1 9 7 ,. i. , , ' ' . '." ,
Baie '4 I , '42, 188 „„ J „, , ! „ ;„ 1 ;„ i r . ,, , , : rrr , 1 , '. Braşov (Braşev) JO, :48',J .'.i'lr. 1 7J, - 9 6,- � 1 2 ,
Barno·;schi Vodă, mănli,fitirqa �p.j ':i"' 2.Ji : . > ' l ::. :2 1.'.i� 2 16. 2 31 J lil·
Băcani 5 1 Brăieşti 4 3 , , .-. i r ,, , '· · r . _;
r � '... .?. I· : . > · "'"" '" , o ' ;
B �l gr�d ( Şeli �fid , . �e��gr�d )feta t� Brăila, cetate 30, J.�. H3, 1 30 , , 134 , >
�?;)p1 29,
, , 1 6, n, , 1 10'.. 1 � 1,. 1 3 , � 2� . 2t 6 , „
"�r l 1 3 4 , H2. 145, 18 1 . 220 . 2n,: :i,30 , � 311 o
B11.1ţăte ti 204 · · · ' ·· · · · Buceci. (:19, 26; ; l 15 : .; i I 1, 'i . "! 1
r Ş„ ,
( ' � .' '- l . (I :.. l . r. :.. I ; :_ I I :� �
Bă.n I Ia . �O BucureŞtil 5, 15, 2 3 i 2,4\r K6,1 4 17 . 4 8 i 49r i5'4 .
'/ f , [ ':- ! / cJ l J?J '... " i
B�tliţa ' .fg , '· " ! 6 1 .( .8 1, ,81;... 88J96/. t'i6 U' ·165� 173, 183 ,
. ' i '.:. . ' J f '. . . '! " '.. �· 1 , r 1, ·
Bărboşi ',5i . H '... 188, 189 , 190, 197, 202, 2 12:,1 2 13, · 2 15, i
-- .
Beciu cetate [Viena] 4, 5, 29, 3 1, 34 ,1- �35 , 2 16 �. I „1 )
42, 7 3 , 163, 220 Buda cetate 28, 29 . I
-----+-' � � ;; I . r. „ l . '. I I ,r: ,'� r J fi r .i i f . ::: ,· I , '_ 1 1 i . l t 1 i !' · 1 f : � � 1 1 ')

• ldentificările1 :H�or. 1JW;>mti �� „duP.ă.,,f!fdicele din ed. I ord an f ; :. o<.:.�. · I '. !- 1, ;", )
,
_,
Rugeacu 3 1 , 3 5 , 37, 4 3 , 46, 49, 5 1 , 63, 6 9, C i m pul Lungu 50, 10 1 , 166, 168, 17 1, IKO,
70, 7 1 , 73, 76, 82 , 109, 1 1 4, 1 1 5, 1 16 , 204, 2 1 2
1 1 7, 1 18, 12 1 , 124, 1 3 6 , 1 5 8 , 1 6 6 , 168, Cîlbur, cetate [Kinburn] 207, 208, 2 1 2,2 18,
17 1 , 174, 182, 183, 184, 185, 186, 207, 22 3 , 224
208, 209, 2 18, 22 1 , 223, 224, 225, 226 C indeşt i , sat pe Siretiu 102
Buh (Bug) 27, 100, 208, 2 1 1 , 2 12 , 2 19 , Cir\igătură, ţinut 124, 1 56
220, 223, 225 Cochii ·1echi 95
Bujoren i 43 Colomîia 10 8
Bursuci, mănăstire 125, 152 Comăneşti 157, 204, 2 12 , 2 16, 2 17
Buzău 48 Copăceşti pe ;r rotuş 32
Copou lingă laşi 39, 4 3 , 228
Calanca 223 Cotele, lingă Braşo·1 30
Camen Zaton , cetate 142 Cotnari 35, 50 , 127, 167, 183
Cameniţa , cetate şi ţinut 8, 10, 1 1 , 12, 13, Coţmani 49
19, 20, 22, 25, 2 6 , 3 1 , 35, 36, 49, 58, Covurlui 166
60, 6 1 , 62, 64, 68, 69, 70, 7 1 , 7 3 , 74 , Cozmeşti 43, 4 5
75, 76, 137, 145, 147, 158, 159, 226 Crit [Creta] 1 5
Canala 88 Criveşti 4 3 , 50
Carlo·1iţă, cetate 72 , 86, 17 3 Crîm 22, 38, 44, 4 6 , 108, 109 , 1 1 4, 1 16, 126,
Cartai 1 13, 204, 205, 2 10 , 2 14 , 2 1 5, 2 18 1 36, 142 , 147, 149, 150, 16 1 , 182 , 183,
Casăle Banului 1 3 3 , 134 , 135 184, 186, 200, 206, 207, 208, 209, 2 10,
Caşe n , mănăstire 166, 168, 170, 1 7 3 , 244 2 1 1 , 2 14 , 2 1 8, 22 1 , 223, 225, 226, 2 35,
Cazan 200, 206 2 36
Căcaina, pîrîu 9 Cruleandia 2 36
Căcăceni, sat 16 Cuciur 49
Căcărăzen i , sat 4 3 , 228 Cupca pe sub munte 1 0 1
Căinari, baltă 127 Cuturile, tîrg 227
Ceahlău 168
Ceahrin , cetate 22, 23, 24, 26, 126, 127, 182 Dania, 84, 162, 163, 168
Cernăuţi , ţinut şi tîrg 16, 17, 26, 3 1 , 4 3 , Deleni lingă Hîrlău 225, 235
49, 76, 10 I , 102, 103, 145, 156, 157, Derven t , cetate 200
160, 1 7 4 , 187, 226, 227, 233 Dobrogea 184
Cerneliţa, tîrg 7 1 Dobrovăţ, mănăstire 220
Cernigo·1 2 3 5 Domneşti, sat 29, 30, 3 1 , 32
Cetatea Albă 95, 1 16 Don 73, 76, 77, 82, 109, 1 14 , 126, 148,
Cetatea Neamţului 1 7 , 18, 20, 43, 50, 52, 200, 206, 207, 2 3 5
54, 58, 62, 63, 64, 65, 68, 75, 103, 167, Doroşcani 4 3
168, 1 7 3 , 187, 188, 204 Dragomirna , mănăstire 188
Cetăţuie, mănăstire 7 , 9, 4. 3 , 120, 12 1 , 122 Drăgăneşti, sat 47, 48
123, 124, 166, 167, pîrîu 167
Drăgşani, sat 4 5 , 228
Chighieci, codru 183
Dunăre 3, 7 , 8, 9 , 1 1 , 1 3 , 14, 28, 2 9 , 30 ,
Chilia 66, 82
42, 4.6, 6 1 , 70 , 72, 82, 88, 1 1 3, I !6,
Chio1 74, 100 , 1 14, 1 16, 126, 129, 1 36,
12 1 , 123, 125, 129, 132, 14.0 , 14 l , 149,
146, 1 4 7 , 149, 150, 1 5 1 , 156, 158, 159,
160, 16 1 , 169, 198, 209, 226, 2 3 5 152 , 153, 165, 17 1 , 182, 184, 195, 204,
Chipereşti 6 0 205, 208, 209, 2 10, 2 13, 2 14 . 2 1.5, 222,
Chişinău 187 24 1
Ciric, deal 167
Cirimuş 63, 100, 10 I , 102, 108 Edicula 108, 1 15, 123, 1.57, 16 1
Cîmpina 48, 2 16, 220, 2 3 1 Efraft , apa [Eufrat] 200
258
Enicul , cetate [Esseg] 29 Hlincea, mănăstire 167
E"1Topa 19, 72, 84, 129, 163 Hliniţă, sat 49
Horodenca 7 1 , 87, 227
Fastov, aproape de Chiov 1 1 4 Horodniceni, sat 188
Fălciu 2 8 , 4 1 , 76, 1 16, 125, 130, 132, 157, Hot i n , cetate şi ţinut 8, 9 , 1 1 , 12, 13, 14,
166, 1 74, 183, 187 16, 1 7 , 18, 20, 26, 7 3 , 75, 134, 137, 145,
Fener 36 148, 157, 158, 159, 160 , 166, 17 1 , 173,
Fereşti , sat 184 174, 182 , 183, 19 1 , 195, 196, 198, 199,
Filihc-, graniţa cetăţii Belgradului 17 1 204, 208, 2 13, 22 1 , 223, 226, 227, 228,
Finiia, crăia ,.._, 168 2 3 1, 2 32 , 233, 234, 235, 240
Fîntîna, sat 168 Huşi 12 1 , 122, 134, 135, 2 30 , 2 3 1
Fînt inelile, sat 34
Flemeng [Flandra) 162
larosla·1 (Iernslav) 1 17, 12.5
Focşani 1 1 , 28, 29, 30, 3 1 , 32, 37, 58, 65,
faşi , 1 , 3, 6 , 9, 10, 16, 1 7 , 18, 19, 20 , 22, 24,
8 1 , 102 , 103, 1 16, 1 32 , 160, 189, 190,
25, 26, 2 7 ' 28, 29, 30, 3 1 , 3 5 , 36, 38, 39,
1 93, 222, 2 30 , 2 3 1
40, 4 1 , 42, 43, 44, 45, .5 1 , 52, 5 4 , .55,
Forf1şt i , sat 188
56, 57, 58, 60, 6 1 , 62, 63, 64, 6.5 , 66,
Fran ţ ia (Ţara Frîncească) 16 1 , 162, 197
68, 7 1 , 73, 74, 76, 77, 78, 79, 80, 8 1 ,
Frumoasa, mănăstire 1 18 , 120, 153, 167,
82, 85, 87, 88, 93, 96, 97, 10 I, 102 ,
183, 184, 2 13, 228, 2 3 1
103, 105, 108, 1 10 , 1 1 1 , 1 13, 1 14, 1 18 ,
120, 12 1 , 122, 123, 124, 126, 127, 128,
Galata, mănăstire 20, 44, 64, 185 , 2 1 3 ,
129, 130., 1 3 1 , 132, 137, 138, 143, 144,
2 16, 228
152, 153, 1 .5 4 , 1.59, 160, 16 1 , 164, 16.5,
Galaţi 14, 16, 17, 35, 42, 53, 55, 57, 67,
166, 167, 168, 173, 176, 179, 180, 18 1 ,
77, 88, 9 3 , 102, 103, 104, 105, 1 1 1,
183, 184, 186, 187, 188, 189, 190, 19 1 ,
1 14, 18 1 , 183, 2 14 , 2 16, 222, 228, 2 3 4 ,
193 , 195, 196, 202, 203, 204, 205, 2 1 .5 '
235, 24 1
220, 22 1 , 222 , 225, 228, 2 30, 23 1 , 232 ,
Găneşt i , sat 4 3
233, 2 35 , 238, 2 40
Gdanţsca, cetate 198, 199
l azJ0·1ăţ 1 15
Giurgn 30, 3 1
Iepureni 8
Golăia, mănăstire şi turn 44, 58, 9 5 , 127,
Ierusalim 5.5, 56, 84, 12.5, 129, 244
227
I ndia 174, 176, 236
Greccn i , sat 157, 174
Işpania (Ţara l ş paniei) [Spania] 72 , 160, 16 1 ,
G ro z e ş t i , sat 45, 220 .
17 1 , 20 1
Grozniţi , sat 227
I şno·1ăţ 228
Gru măzeşti 204
Italia 20 I ..
lubăneşti 13, 1.5, 16
Hadimhul , mănăstire 88 Iuhurluc [Iagorlic] 100 , 108, 235
Hamburgu 2 36 beşti, sat 80, 93
Hangu, ţinut şi mănăstire 30, 50, 58, 6 3 ,
6 5 , 7 9 , 168, 180 , 2 4 4 J era·ma 18, 19, 24
Ha.rc0'1 ( Ţara Harco·1ului) 1 14 , 1 2 6 , 145 , J ij ia 18, 123, 132, 133, 143, 144, 2 1 3, 228,
147, 149, 150, 1 5 1 , 200, 208, 2 10 , 2 1 1 , 229
22 1 J olcfa, tîrg [ J olkie·1) 44, 170
Hăbăşeşt i , sat 4 3 J uşca, sat 227
Hălăştieni , sat 4 3 Lăpuşna, ţinut 9.'i , 166, 24 I
Hălăuccşt i , sat 4 3 Lăticiova 19
Hărmăneşti , sat 4 3 Leca 4 3
Herţa, codru 2 8 Le·1a, cetate 3
Hîrlău 4 5 , 22 5 Le·1ărda, sat 227
259
Lio·1 1 2 , .H , 7 1 Moscul (Ţara Moscului, Moscalul) '1 6 , 7J,
Litn [Lituania] 7 1 , 8 '1 , 169, 198 8.l, 85, 87, 10 1, 107, 109, 1 14 , 1 1 .5, 1 16,
Liublin 170 1 17, 1 18 , 12'1, 12.5, 126, 129, 1.12, 140
Li·1onia (Ţara Livon iei) 83, 100, 168 1 '1 3, lH , 145, 146, 1'18, 1'19, 1.50, 1.5'1,
Logoj 28 1.5.5, 1.58, 160, 16 1 , 162 , 163, 168, 170,
l-.otaringhia 209, 2 12 1 7 1 , 172, 1 7 3 , 17'1, 17.5, 182, 19 1 , 20 1,
Lungani sat '1 3 209, 2 1 1 , 233, 23.5, 2 37 , 2 '1 1 , 2'12
Luţimburg [ Luxemburg] 2 3 7 , 2'12 Mo·1ila lui Costanti n-·rn<lă 166
Mo·1ila Răbîii vezi Răhîia
Mana [Maina] 3'1 Mo·1ilău [Moghile·1-Podolsk] 'I, 144, 145,
�larea Albă 16 1 146, 1 4 7 , 2 15
Marea Balticum 8 3 , 100, 12 7, 198 :\lo·1iJeni 3 1
Ma·1ramorul , m ănăstire 165 Mu ntenime, cartier al Iaşului 228
Mănăstirea Armenească 50
Mă năstirea Precista (lingă Focşan i ) 190 �ana, cetate 83, 107
Mănăstirea S·.retii Arhanghel (Frumoasa, �eamţul (Ţara Nemţască) 3, 29, 42 , 4 4 ,
laşi) 184 7 1 , 162, 17 1 , 172, 1 9 7 , 199, 2 0 I , 202,
Mănăstirea S·1etii I lie (lin gă Sucea·.ra) 188 2 1 1 , 2 12
Mănăstirea S·1etii Ion, zidită de Grigoraşco Neamţu , mănăstire 188, ţ i n ut 27, 2 1 1,
Ghica-·rndă 190 233
Mănăstirea Sfetii Sa·nei din Iaşi 22 Nebuisăi , turnul 3 4
M ănăstirea Tri i Sfetitele din laşi 128, Nemiron, cetate 2 7 , 1 14 , 146, 162 , 209 ,
clopotniţa 53 2 1 1 , 2 12, 2 14 , 2 15 , 2 18, 237
:Mărginenii de Bacău 220, 2 38 N icoriţa, mănăstire 9
Meidili [M ytilene] 188 Nipru 2 7 , 84, 100, 1 16, 126, 127, 142, 14.5,
Mejiboje [Medziborzo] 19, 146, 226 146, 158, 207, 208, 2 10 , 2 1 1, 2 12 , 2 18,
2 19, 23.5
l\lihalcea, sat 10 1
Nistru 4, 9 , 1 0 , 1 1 , 1 3 , 1 4 , 18, 1 9 , 22, 26,
�lilco·1 97, 173, 189, 230
27, 35, 4 9 , 60 , 70, 7 1 , 7 4 , 7 5 , 77, 100 ,
Mira, mănăstire 97, 1 70 , 173, 2 30
10 1 , 1 14 , 1 16 , 1 17, 12 1 , 124, 126, 144,
:\Iitcăul, sat 226 145, 155, 169, 182, 2 12 , 223, 224, 226,
:\Iindrişca, l u n ca ,...,_, 45 227, 233, 2 3 4
:\loldon 3, 5 , 6 , 7 , 1 1 , 12, 14, 1 5 , 16, 18, Niş, cetate 2 12 , 2 17, 222
19, 2 3 , 2 4 , 2 5 , 26, 27, 30, 3 1, 33, 35,
36, 37, 38, 39, 40, 4 1, 42, 4 3 , 45, 46, Obrejeni 4 3
48, 49, 50, 54, 55, 56, 58, 59, 64, 68, Obluciţa, cetate şi ţinut 8, 1 1 , 1 4 , 1 6 , 17,
. 38, 5 1 , 58, 60, 6 1 , 62, 69, 70, 93
70 , 7 3 , 7 7 , 7 8 , 8 1 , 84, 85, 86, 88, 89,
Ocna, t îr g 4 3
92, 9 3 , 95, 96, 98, 99, 100, 102, 103,
Oituz 30, 4 5 , 49, 66, 1 16, 2 12 , 2 1 5 , 2 16,
104, 106, 108, 1 10 , 1 1 1 , 1 14 , 1 15, 1 16,
220, 2 3 3
1 17, 126, 127, 128, 129, 132 , 1 38, 144,
Olan dr ia 72, 160
147, MB, 150, 1 5 1 , 152 , 153, 157 , 158,
162 , 163, 164, 165, 166, 169, 173, 174, Olt 166, 1 73, 209, 22 1 , 222
176, 1 79 , 18 1 , 182, 183, 185, 186, 187, Oniţcani, sat 1 79

188, 189, 190, 192 , 193, 194, 195, 197, Orăşe n i , sat 49, 103
202, 205, 2 10 , 2 12 , 2 1 3, 2 15, 2 16, 220, Orhei, ţinut 76, 9 5 , 124, 166, 179, 224,
22 1 , 224, 226, 229, 233, 235, 240, 2 4 1 , 225, 2 30, 2 4 1
242, 2 4 4 Oru, cetate [Perekop] 207, 208, 2 1 1 , 2 3.5
�Ioreea (Ţara Mori i i ) 1 6 3 , 2 10, 2 3 5 Ostrogon [Ostrihon sau E sztergom] 29
260
Pagul '4 3 Riga, cetate 83, 107, 1 16, 126, 146, 149,
Palestina 2-44 198
Parasca, !întină 168 Rivanul, cetate 176
Paşcan i 43, 167, 188 Rizan 1 7 3
Pecersca, cetate H7, 159 Rîm [Roma] 19, 50, 1 59, 202
Peliponis 235 Rîşca, mănăstire 37
Pererita 26 Rodos 54, 55, 66, 67
Perevoloşina 2 10 , 2 1 1, 2 18, 2,2 0 , 22 3 , Roman 25, 44, 52, 77, 80, 154, 166, 187 ,
224 188, 2 13, 229, 23 l
. Periasla·1 , tîrg 145 Ropce 50
Persia (Ţara Persului, Persul) 17'4, 175, 176 Rosia 1 3 1 , 229
Petrlmrg (Petrburcu) 1 15, 132, H5, 146, Rostov, cetate 173
H8, H9, 15 1 , 16 1, 236 , 2 4 1 Roşieci 183, 228
Piatra '4 '4 , 77 Roznov 2 17, 233
Pietrişu , sat 1 3 Ruginoasa 43, 18 1\
Piscu 88 Rumele 5
Pobrata, mănăstire 188, 2H Ruşava, cetate [Orşon ?] 3, 222
Podişoare 19 Ruşi, sat 36, '47, 48
Podobiţi , sat '4 3
Podolia 1 8 , 1 9 , 2 6 , 3 1 , 1 15, 159, 174 Sarvaş 2 8
Podul 1 loaiei '45, 6-4 , 166 Satanova 1 9
Podul lui Gherma n , sat 228 Saxonia 7 0 , 82 , 8 3 , 100, 107, 159, 169,
Podul Vechiu (din Iaşi) 36 170, 199, 20 1 , 209
Polono, cetate H5, H6 Săborna, biserică din Petrburg 172
Poltava 107, 13 l, 168, 200, 207, 208 Săcul , mănăstire 50, 63, 188
Pomoranie 157, 16 1 , 162, 163 Sălişte 27
Popi , sat 43 Sărăţii, gura "' 133
Popricani H-4 Schit, mănăstire 63
Prăjeşti 27 Scinteia 105, 183
Preh1pca, tîrg [Przyluka] 146 Sibii (Sibiu) . cetate 28, 47, 17 1, 2 12, 2 15, 2 16
Prigoreni 43, 156, 188 Sibir 175, 237 , 242
Prut 4, 6 , 9 , 12, 13, 18, 35, '42, '43, 49, 50, Siciu 208, 209
62 , 7 1 , 77, 10 l, 103, 108, 1 18, 122, 1 2 3 , Siretiu 3 1, 43„ 50, 102 , 108, 132, 145,
12'4, 125, 1 2 6 , 1 3 0 , 13 l, 1 3 2 , 133, 136, 160, 166, 168, 190, 196, 22 1 , 2 30
H2, H3, 144, 152, 157, 160, 168, 17 1 , Slatina, mănăstire 188
3 18 , 186, 19 1 , 2 13, 2 15, 2 2 7 , 2 2 8 , 230 Smil [Ismail] 66, 82, 183
Pruteţ balta 134, pîrîu 133, 134, 147 Smolenţsca 155, 158, 198
Purceleşti , sat 4 3 Smotriciu , pîrîu 74
Putna, ţinut I , 2 9 , 4 1 , 4 5 , 9 7 , mănăstire 10 1 Sneagov, mănăstire 4
Sneatin 13, 43, 125, 227
Racova 88 Sobraneţ, sat 227
Ragughia [Raguza] 124, 14 1 Socola 222
Raşcov, ·iad 223, 224 Sonnocu [Szolnok] 28
Răbîia, mo·1ilă 17, 133, 14 1 Soroca, cetate 23, 27, 29, 49, 5 1, 1 18 , 12 I ,
Răcăciuni 3 2 1 2 6 , 129, 166, 224
Soveja, mănăstire 244
Răchitoasa, mănăstire 222
Stanihorci 22 7
Rădăuţi 10 I
Stanislav, oraş 227
Rărence, sat 227 Starii Dub 84
Renii 66, 82 Stati, cîrciuma lui 166
"'
26 1
Stă nikşti 132 , 134 , IJ5, I J6 , M4, 148, Ţara .-\rhănaşilor 2 12
152, 155 Ţara C ăzăcească 22, 27, 84, 100, 145, 146 ,.
Stol n ice n i 4J 1 4 7 , 15 1 , 155, 2 10 , 22 1 , 226, 235
S t o nhil i i grad [ A l ba Hegia] 29 lara Frîncească ·iezi Franţia
Sucea·ta, cetatl' 3, 17, 18, 19, 20, 3 1 , 3.l, Ţara de Gios 16, 44, 5 1 , 65, 67, im . 85,
34 , 315 , 4 4 , 50, 75, 76, 187, 188, 203, 2 0 4 , 93, 98, 104 , 105, 1 1 3, 181, 186, 193-
228, 233, ţinut 4 1 , 1 0 I , 1 68 Ţara Grecească 5
Suce•1iţa, mănăstire 203 Tara Harco·1ului ·iezi Harco·1
S·1et i i N i colae, biserică d i n Iaşi 9 , 22, 5.'i , Tara I ş pa n i ei ·iezi I şpania
18 1 , 193 Ţara Leşască 3, 4, 8 , 9, 10, 1 1 , 17, 2 4 , 26,
27, 28, 3 1 , 33, 34 , 35, 1 1 , 42, 11, 1 1 ,.
Şanta 228
1 9 , 50, 55, 58, 60, 62, 6 3 , 67, 68, 7 1 , 7.'i ,
Şarhorod 146
76, 77, 79, 8 0 , 8 1 , 8 2 , 83, 84, 98, 100 ,
Ş che i a , tîrg 45
10 1 , 102 , 104, 106, 108, 1 1 1 , 1 1 1 , 1 1 5,
Şerbăneşti pe Siretiu 2 30
• 1 1 7, 131 . t n . 115, 116, 1 5 1 , t51, t55,
Şoldeşti 32
1 56 , 158, 159, 16 1 , 169, 170 , 173, 17'1 ,
Ştef ăn e şt i 2 5 , 4 9 , 144
175 , 182, 183, 197, 198, 199, 200, 20 I ,
Şteten [Szeczeci n ] 162, 163
209, 2 10, 2 1 1 , 2 14, 226, 227, 2 J I , 233,
Ştocul [Stockholm] 163
2 36, 2 3 7
Ş·1edul [Suedia] 76, 8 3 , 89, 100, 10 1 , 107,
Ţara Li·1oniei ·iezi Li·rnnia
108, 109, 137, 14 1 , 144, 146, 149, 154,
Ţara Moldo·1ei ·iezi Moldo·1a
155, 156, 1 57 . 158, 159, 16 1 , 162, 163,
Ţara l\loriii 'Iezi Mareea
168, 1 7 1 , 172, 175, 237
Ţara Moschicească ·iezi Moscul
Ş·1ezia 168
Ţara Muntenească 3, 4 , 5 , 8, 11, 15, 16,
Tabăra 25 2 3 , 2 5 , 2 7 , 28, 29, 30, 3 1 , 3 3 , .H , 35,.
Tazlău 233, mănăstire 244 36, 37, 38, 40, 4 1 , 4 3 , 4 5 , -16, 47, 48,
Tătărăşeni 1 3 , 1 5 4 9 , 5 1 , 52, 54, 57, 58, 6 1 , 6-1, 68, 69 ,
Tecuci 3 1 , 1 0 5 73, 77, 8 1 , 82, 85, 86, 87, 88, 89, 93,
Tem·nizul, cetate 176 96, 99, 10 1 , 103, 104, 105, 1 1 1, 12 7 ,
Tesmen ul , apa 22 130, 145, 157, 16 1 , 163, 164, 165, 166,
Tesmeniţa, tîrg 227 173, 176, 179 , 180, 182, 185, 187, 188,
Tighina, cetate şi ţinut 19, 75, 76, 82 , 9 3 , 189, 190, 192, 19-1, 195, 202, 204 , 205,
95, 97, 100, 10 l , 102 , 107, 108, 1 1 3, 2 12 , 2 15 , 2 16, 220, 22 1 , 2 3 1, 237
1 1 5 , 1 16, 1 18, 120, 1 4 1 , 1 4 4 , 146, 155, Ţara Nemţască vezi Neamţul
157, 160, 16 1 , 162 , 182, 185, 186, 187, Ţara Persului vez i Persul
196, 208, 2 10 , 2 15, 2 18, 22 1 , 223, 224 Ţara Pomoraniei vezi Pomorania
'
227, 2 30, 2 3 1 , 2 4 1 Ţara Prusască 1 97
Timipar, cetate 28, 165, 173 Ţara de Sus -16, 65, 67, 80, 93, 98, 105,
Tisa 2 8 , 72 1 13, 18 1 , 193
Tirgo·1işte 16 1 , 2 15 Ţara Turcească v-ezi Turcul
Tirgul Frumos 43, 4 5 , 50, 166, 168, 188, Ţara U ngurească 3 , 4 , 27, 28, 30, JJ, 3'1,
190, 2 2 9 , 2 3 1 35, -13, 45, 47, 48, 49, 52, 54, 6 1 , 66,
Toporăuţi 13 69, 7 3, 77, 79, 8 1 , 82, 84, 96, 104 , 106,.
Troiţa, cetate 142 107, 129, 134, 145, 154, 157, 16 1, 162,.
Trotuş, apa şi ţ i n u t 30, 32 , 59, 60, 157, 165, 170, 17 1, 173, 176, 180, 182, 185,
2 1 2 , 2 16 , 2 17 , 233 188, 190, 2 12 , 2 13, 2 15, 2 16, 2 1 7, 220,
Turcul (Ţara Turcească) [împărăţia tur 222, 22-1, 226, 2 3 1 , 233, 2 36
cească] 6 , 8, 1 3 , 44 , 49, 108, 109, 1 1 7, Ţarigrad 1, 4, 6, 7, 8, 13, 1 4 , 15, 19, 20,
129, 1 38, 149, 150, 16 1 , 1 7 1 , 172, 173, 2 4 , 2 5 , 26, 27, 34, 36, 37, 38, 39, 40,
197, 20 1 45, 46, 52, 55, 57, 58, 59, 62, 65, 67, 68,
262
7 4 , 76, 7 7 , 78, 79, 82, 85, 88, 92 , 94, Yaradi n , cetate 7 1 , 72, 138, 165
96, 9 7 , 99, 100, 102, 103, 104, 109, 1 1 1 , Vama, cetate 153, 157
1 1 \ 1 14 , 12 1 , 123, 129, 1 32 , 146, 150 , Yarniţa 156
152, 153, 155, 158, 160, 16 1 , 162, 164 Yarşav (a) 145, 146, 198, 199
165, 168, 173, 174, 176, 1 78, 179, 180, Yasileu , sat pe Nistru 49, 226
18 1 , 183, 184, 185, 187, 188, 190 , 19 1 . Yaslui 105, 228
192, 203, 205, 206, 207, 209, 2 1 1 , 2 12, Ya·1ilo n , cetate 200
2 13, 2 14, 2 15, 2 18, 220, 22 I , 222 , 225. Yăcăreşti , mănăstire 185
234, 236, 237, 239, 2 4 1 Yeneţia 4, 72, 162, 237
Ţicano·1ca 2 7 Yidi n , cetate 2 12, 2 15 , 2 16
Ţutora 9 , 1 2 , 2 0 , 6 0 , 123, 12'1 , 125, 127, Yijniţa 108
160 , 19 1 , 2 13, 222 \"irnoviţa, sat 9 , 7'1
Yoro n i i . tirg 109
Yozia, cetate şi ţinut [Oceakov] 6, 26, 38,
l"craina 19, 26, 27, 28, 33, 5 1 , 73, 76, 109,
95, 100, 1 16, 126, 204, 207, 208, 2 1 1 ,
1 14, 142, 146, 209, 220, 225
2 12 , 2 13, 2 H , 2 18, 2 19, 220, 223, 224 ,
l "driin [Adrianopole] 23, 40, 52, 62, 7 1 ,
235 , 2 4 1
86, 87, 88, 89, 155, 156, 157, 158, 160 ,
163, 170, 208
Zagarance 122, 126, 144, 158, 17 1 , -� JO
l " i n r , cetate [Nove Zamky ; Neuhăuse1] J
Zalucia 13
Zăbrăuţi 32
Yalea Adî ncă 39, 59 Zesta·ma, sat 227
Yalea Lăscanilor 5 4 , 62 Z·1ancea 49
263
1) ,� I (
r-
t·1 J • · I I 1. .. , I' r. : : r .< 1.' , r,
il J_,) J I I ,, <I ,. , , , , · 1 1 1 , '._ , ; 1 ·, r ;

I J
!
. 'I
(t?. I "'' ! I , . • 1? I . ' l i" J . 1 ' !.. I ; ' I
(I \ ; ! : i (1; : ·. f I
„ :., J j _ , I I rî l (• :i I r
:I
,, „1 „ I , ,' i r; j . 1 · ·: 1 , '! . i- : J ; .- ,
·: :.. _ ' \-� î., l 'j ! „ ; . 1 I'/ . : i•.' I '· < I i', j !-. I
· ,<·_,; 1
' ' I : ' .I 1 - I ; '._ •\I .'_ ( 1::_
, (! ! ; .'_
i; ' i I ·' I , i i <-
, J - - ' (;�. :_
r ,; ,- r
' - ·i! I· ! '

I
I•
„
„ I- i'. 1 r- -i - „ I
;:; ' r. '...

„
i: ,-�I I l
�I '.. I : ·. )
l' ' ' ·· J, j , ·. I I j
r ; ( ' �- 1� \·4 1 � J 1 .( ) ' : .r : : 11 ' ) f G 1 ')�,

?_ , r r.
J 1
. ( ' fd ;
.I
�
• I
�- (
(- � � ' t ·I - '
11r r
- ;
-
.i . � ,- , : r: . ' - I- , t '.� >- " )· 1

1j, ;., ?_ J -n ' ,)/'. / i"_ ( j
.1 . ' -� l J
:_ ' I , ·: :
; ' I _ .. .; 1 :. : 1_ r J r: r·; � \
TEHNOREDACTOR: V. E. UNGUREANU
Bu" de t ipar 13.09. 1980. Apărut 1980. Coli tipar 1 8,50

Lucrare apăruttl ;„ regia autorului
Tiparul executat sub comanda

nr. 1074 la
Intreprinderea poligrafică
„13 Decembrie 1918",
str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97
Bucureşti,
Republica Socialistă România

Neculce Letopisetul Manuscrisul Mihail - 1980

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Neculce Letopisetul Manuscrisul Mihail - 1980

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Recenzii: Alexandru Duţu, Un nou Neculce, în „România Literară'', nr. 47 din 20 noiembrie 1980,p.

l\'fANUSCR ISUL «MIHAIL»

EDIŢIE DE ZAMFIRA :\III-L\IL ŞI PAl1J, JIIHAJL

Cuvint înainte de prof. dr. doc . Şlefan Ştefănescu. membru corespondrn t al

Cronica lui Ion Neculce copiată de Joasa{ Luca

Dacă dezvoltarea ştiinţei istorice de/n"ntle în mare măsură de lărgirea bazei

teme ini c ă formaţ ie filologică

C o mparaţia atentă a manuscrisului pe care-l deţin cu ,ediţiile cronicii

De asemenea, cercetind ms. 112 am remarcat ră numerotarea veche, or1gmară, cu

9 Iorgu Iordan, Studiul manuscriselor şi problema transcrierii cronicii lui Ion

1 1 Vom denumi în continuare manuscrisul « M ihail», ms. M. Toate indicaţiile d e

Vignelele de pe ,·operta manuscrisului «'Iihail»

.'.\Ianusl'risul nu are ş tersături iar cele citeva adausuri (la f. 13 m arginal, 8

Dascălul Iustin şi soţia sa Elena, păstrătorii manu­

părinţilor mei. Diacon Paul Mihail cu soţ.ia Eugenia".

În 1 93 1 echipa monogi·aficţt a Institutului Social Român a făcut in satul Cornova

Ştefăneseu, căruia aducem şi pe această cale respectuoase mul\11miri �i rP1·unoşlin\f1, �i

13 Livi11 Onu,. C'rilica te.rtrwlâ ... , p. :3�.

H Sever Zotta, Despre neamul Cantemireştilor, în „ I o an Neculce", fasc, 9, 1,

după ce au fost spînzu ra \ i n i ş t e t ă t a r i „au m ărsu singur îm păratul de le da cu biciu l

1 5 Î n t i m p u l e x i l u l u i in Polonia :\'eculce fusese ajutat de hatma nul Adam Sie­

ci o modal i t a t e de par t ic i pare la 11n a r t de cul t u ră 1 8 • Î n copiile d a l orate lu i I oasaf

Considerăm că aceasu·1 versiune i n termediari"i ( x ) făcea par te dintr- u n m iscela ne u ,

23 I on Gheţie, AI. Mareş, Introducere în filologia românească, Bucureşti, 1 9 7 4 , p . 1 7 4 .

ra c n sau MC T 1 credem că se p erpetuează şi la I oasaf Luca datori tă t rad i ţ ie i grafice.

După moartea lui Stefăniţă-vodă, ficiorul lui Yasilie-vod ă 1 , au triimis 1

* D Ol\INIA DnV TĂJ A DUCĂI-V ODĂ CELl'I 1 BĂTR ÎN, p . 37

Duca-vod ă cel Mtrîn era de moşia lu i din Ţara Grecească, de la Rumele, 1

* D OMNIA LUI ILIAŞ1-V ODĂ, FICI OR LUI ALEXANDRU- V ODĂ

t La acea vreme ce au vinit cărţile Duc ăi-vodă la Poartă, care li scrisese

* D OMNIA A D OA A DUCĂI-V ODĂ CELUI BĂTRÎN, lN AN UL 7177

Viind Duca-vodă domnu în ţară cu a doa domnie, să arătă la fire mai 1

2 lui 3 în anul / la vleato 4 D ucăi-vodă / l u i 5 din căpetenii 6 au fost / era 7 nu ş t im

Decii boierii atuncea aflînd vreme au jeluit pe Duca-vodă la împărăţie 13

* D OJINIA LUI STEFAN PETRICEIC O-Y ODĂ, ]N A N UL 7 1 80

Stătut -au 1 domnu Stefan Petriceicu-vodă şi dacă s-au aşezat domnu 2 1

6 Grigorii / Gligorie 7 hatman corunnii / hatmanul coronie 8 hatman p olnii c orunnii /

�0 iară I ce H cu Şaitan iceş tii 42 cărindu / căra t �3 iară / ce H să priciia / să ciortie 45 ş i /

* D OMNIA LUI DUl\HTRAŞCO-VODĂ CANTACOZINO 1,

1 Auzind veziriul, fiind la Obluciţă, de lucruri li ce s-au făcut la cetate

pra lui. '

l a Neamţu şi 5oa Moscu şi l a franţozi 5 1 şi l a veneţiani 5i a şi l a papa dr Rîm şi la

nătate, au şi stătut veziriul cu leşii la pace, că acolo la .J eravna 5 3 era strinsă

* D OMNIA LUI ANT ONIP-VODl RUSIT, ÎN ANUL ta 7 1 84

59 Panaiotachi / Panai tachii 60 Sucevi i / Suceavă 61 Panaiotachi / Panaite, tălmaciu agăi

3 sfintul / sre l l• i � p r i s Lolul 5 prec u m / c u m 6 oale pi n / vale p rm - î n 7 nedregindn-o / n e t ol ' ­

Decii Duca-vodă, dacă au înţăles de la Ceahrin că au fugit Şerban logo- 7

u Cantacozino I Catacozono 25 Ca n tacozineş tii / Ca tacozoneşti 28 pirîia / piră 27 a u adus/adu­

tirgu 46 moldoveni carei au cins te şi sînt aproape la domni 47 şi / ce �8 agiunsu / cădzu t

* D OlINIA A TRIIA A DUCĂI-V ODĂ CELUI BĂTR ÎN 1 ÎN TARA

M OLD OVII, ]N AN UL 7187

Yenit-au domnu Duca-vodă cu a triia domnie în tara ?\Ioldovii din

multă cinste au făcut căzacilor.

* D OlUNIA A D OA A LUI PETRICEIC O - V ODĂ D E LA LEŞI

1 Petriceico-vodă, dacă 1 au înţăles că au bătut pe turci la Beciu, s-au

tătarii au prădat şi au tăiat în ţară cit le-au fost voia.

* D OMNIA A D OA A LUI DUl\IITRAŞCO-V ODl

Înţălegind turcii d i cele 3 ce să lucrează în l\loldova precum 4 au luat 1

42 o m pros t , mai d e gios 43 gin d i n d / sor o t i n d H după r u m / prerum J; mai d e c i n s t e şi

8 4 m inule / m i na 8" grabă / sirgu 88 D u m i t raşco-vodi""t d i n I aş i 67 vornicul u i 68 ş i / de 69 acu m /

7 1 ş i / de 72 iar 7 3 t r i i m is / pus u şi / d e au trăit 7 5 d e b ă trîn 7 6 să m a i p u le / s-au mai putut

Venit-au domnu ţării 3Ioldovii Costantin Cantemir-vodă pre careli l-au 1

11 c î t I c ă 1 2 d i n lru o puşcă / pe h a t m anul d i n t r- u n sineţu 1 3 Velicico n ăvălie î n răzb oiu

Dascălul Iustin şi soţia sa Elena, păstrătorii manu

1 5 Î n t i m p u l e x i l u l u i in Polonia :\'eculce fusese ajutat de hatma nul Adam Sie

3 sfintul / sre l l• i � p r i s Lolul 5 prec u m / c u m 6 oale pi n / vale p rm - î n 7 nedregindn-o / n e t ol '

u Cantacozino I Catacozono 25 Ca n tacozineş tii / Ca tacozoneşti 28 pirîia / piră 27 a u adus/adu

în Tirgul Frumos, în Criveşti, in Pietrişu, în H ălăştieni, în H ăbăşeşti, în Rugi

vodă sol pre Lupul Bogdan hatmanul în Tara Muntenească la Brâncoveanu l

m ărsu cu voia şi poronca lui Antiohii-vodă. Atuncea au triimis Antinhii

�osascii. carte de la socral-său. De.1. i u l spătar, precum joimirii au t rernt Ciri