Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică
Departamentul Ingineria Software și Automatică

Proiect de an
Disciplina ,,Analiza și Modelarea Orientată pe Obiecte”

Tema: Analiza și modelarea unei rețele de socializare

A îndeplinit: st.gr. TI-171, F/r

Roșca Doinița
A verificat: prof.univ. Sava Nina
prof.univ. Radu Melnic

Chișinău 2019
 Cuprins
Introducere.................................................................................................................................................3
1.Analiza domeniului problemei...............................................................................................................4
1.1.Instrumentul de lucru.......................................................................................................................5
1.2.Sistemul informațional ales............................................................................................................10
2.Proiectarea sistemului informațional..................................................................................................12
2.1.Diagrama Use – Case....................................................................................................................12
2.2.Diagrama de interacțiune.............................................................................................................18
2.2.1. Diagrama de secvență............................................................................................................18
2.2.2. Diagrama de colaborare........................................................................................................23
2.4. Diagrama claselor........................................................................................................................25
Asocierea:........................................................................................................................................26
Agregarea:........................................................................................................................................26
Compozitia:......................................................................................................................................26
Generalizarea:..................................................................................................................................26
2.5. Diagrama de comportament.........................................................................................................31
2.5.1. Diagrama de stare.................................................................................................................31
2.5.2. Diagrama de activități...........................................................................................................34
2.7. Diagrama componentelor.............................................................................................................36
2.8. Diagrama de desfășurare.............................................................................................................40
Concluzii..................................................................................................................................................43
Bibliografie..............................................................................................................................................43

2
 Introducere
Se cunoaște faptul că, actualmente, cea mai dinamică evoluție o înregistrează Tehnologia
Informației. Întreprinderile sunt constrânse să reacționeze la noile cerințe ale societății în timp real, în
care scopul este să-și amplifice sau să-și restructureze procesele din business și să le administreze cu
eficiență.
Organizațiile, indiferent de tipul sau mărimea lor, utilizează tehnologiile informaționale și
comunicaționale drept mijloc util fie de management, de control sau folosit în execuție, de cercetare,
acestea luând forma, de cele mai multe ori, a unor sisteme informaționale.
Practic, nu există domeniu în economie în care să nu existe,cel puțin, un sistem informațional, care
să controleze diferite elemente ale activității acelor domenii. Dezvoltarea rapidă al domeniului TIC a
condus și la apariția unor noi noțiuni care de multe ori sunt ambigue.
Un sistem informațional este proiectat pe sistemul economic pe care îl deservește. Sistemul
inromațional are în componența sa resurse materiale, umane și informaționale, sisteme informatice,
care sunt destinate pentru rezolvarea sarcinilor pe care le are de executat la un anumit moment sau într-
o perioadă de timp. Acest lucru explică importanța sistemului informaționale în administrarea eficientă
a organizațiilor contemporane.
Atunci când vine vorba despre crearea unui sistem ce va putea corespunde tutoror cerințelor stabilite
, unul din cei mai importanți pași în crearea lui este proiectarea sistemul. Această etapă este necesară să
fie făcută cu mare precauție, deoarece în baza proiectării realizate se va contrui și restul sistemului.
Fiecare firmă, în funcție de necesități și priorități, implementează și dezvoltă sisteme informaționale
în vederea automatizării proceselor de operare cu datele, de furnizare a datelor și informaționale, atât
de utile în condițiile unei societăți moderne.
De cele mai multe ori, companiile optează pentru sistemele informaționale ușor adaptabile din punct
de vedere tehnic și operațional, pentru a putea opera modificările și complecta cu noi functionalitățile la
orice moment în funcție de circumstanțele și necesitățile noi ale organizației.
Implementarea unui sistem informațional din punct de vedere tehnic într-o organizație nu este
suficientă,întrucât este necesară acceptarea și adaptarea acestui sistem de către toți angajații
organizației sau, cel puțin, a celor care optează direct și cărora le este destinat.
Un sistem informațional poate ocupa diferite poziții într-o organizație, dar de fiecare dată scopul
utilizării și implementării unui sistem informațional într-o organizație va fi cel de eficientizare sau, cel
puțin, de contribuție la eficientizarea activității organizației.
Sistemele informaționale sunt implementate, dar și dezvoltate în organizații din diferite motive, care
țin de domeniul de activitate al firmei, de obiectivele stabilite de aceasta, numărul de angajați, stilul de
management, cultura organizațională și alți factori.
Deoarece proiectarea sistemului nu e altceva decât baza, temelia acestui sistem , orice eroare admisă
în procesul de proiectarea poate avea consecințe destul de grave și poate duce, în cel mai rău caz la
refacerea completă al sistemului. Acest lucru este costisitor atât din punct de vedere a timpului cât și a
banilor.

3
 1.Analiza domeniului problemei
Odata cu apariţia tehnologiilor web 2.0, interactiunea umana în mediul digital a cunoscut schimbari
semnificative. Acestea au căpătat forma unor noi forme de auto exprimare, cum ar fi blogurile sau
micro blogurile, site‐uri colaborative sau platforme de video sharing sociale. Însă principalul eveniment
al ultimilor ani în domeniul media digitală a fost apariţia reţelelor de socializare și răspândirea lor peste
tot în lume.
Creşterea rapidă a rețelelor sociale din ultimii ani a oferit instrumente de marketing noi și
interesante pentru comunicarea cu clienţii. Dintr-o dată, au apărut tactici de marketing cum ar fi e-
mailul, au devenit de modă veche, astfel canalele de comunicare “într-un singur sens” au fost înlocuite
de canale de comunicare “în ambele sensuri”.
Reţelele de socializare precum Facebook a oferit o alternativă: canale de comunicare “în ambele
sensuri” în cadrul cărora se poate realiza un dialog între două părţi ce pot schimba mesaje, partaja
fişiere şi multe altele.
Acestea au început să fie utilizate de către organizaţii pentru a trimite mesaje ce doresc să fie
împărtăşite publicului lor. Această flexibilitate duce la uşurarea activităţii de publicitate şi la reducerea
timpului dedicat acestei activităţi, în plus acest lucru conduce la o bună informare a publicului.
Conceptul de reţea de socializare cuprinde totalitatea modalităţilor prin care două sau mai multe
persoane reuşesc să comunice, să transmită fişiere şi diverse informaţii utile pentru cel puţin una dintre
persoanele implicate în procesul de conversaţie electronică.
Toate reţelele de socializare conţin elemente de tip media precum: text, imagini, audio şi video
utilizate pentru a atrage cât mai mulţi utilizatori înscrişi pe platforma aplicaţiei socială. Astfel putem
spune despre reţelele de socializare că fac parte din categoria aplicaţiilor media ce au ca scop atragerea
unui număr cât mai mare de utilizatori.

4
 1.1.Instrumentul de lucru
Sparx Systems Enterprise Architect - este un instrument de modelare vizuală și de proiectare
bazat pe UML OMG. Platforma suportă: proiectarea și construirea de sisteme software; modelarea
proceselor de afaceri și modelarea domeniilor bazate pe industrie. Este folosit de întreprinderi și
organizații pentru nu numai să modeleze arhitectura sistemelor lor, ci și să proceseze implementarea
acestor modele în întregul ciclu de viață al dezvoltării aplicațiilor.
Enterprise Architect reprezintă un instrument cu multe capabilități, ce ajută utilizatorul să gestioneze
informația în medii complexe și cu cerințe avansate. Enterprise Architect furnizează utilizatorilor
tehnologii de modelare și construcții de ultima generație.
Enterprise Architect furnizează capacități de modelare pentru următoarele medii :
-Sisteme IT și Business
-Inginerie pentru Software și Sisteme
-Medii de dezvoltare în timp real.
Enterprise Architesct reprezintă un instrument grafic, cu capabilități multi-utilizatori , cu obiectivul
creării de sisteme robuste pentru maintenanță. De asemenea, produsul are integrate funcții pentru
raportare și documentare, cu scopul generării unei imagini complete asupra diverselor procese.

Figura 1. În această figură este reprezentată fereastra de bază a instrumentului

Sparx Systems Enterprise Architect.

5
 Figura 2. Pentru crearea unui nou proiect este nevoie ca să tastăm Create a new project. La fel sunt
dispuse și ale opțiuni cum ar fi Local project, dacă există deja un proiect și dorim să-l deschidem
pentru a continua lucrul.

Produsul dat este extrem de rapid și poate încărca modele complexe într-un timp foarte scurt. Are
integrat un repozitoriu pentru modele de înaltă performață, cu scopul acomodării nevoilor echipelor
mari de utilizatori .
Enterprise Architect poate să controleze modalitatea în care decurge o simulare , folosind Guards și
Effects scrise în JavaScript. Guards determină ce cale va fi aleasă în funcție de criterii , precum parola
introdusă. Utilizatorul poate să controleze simulările folosind Effects cu scopul manipulării variabilelor
și efectuării de calcule la anumite intervale de timp. Viteza unei simulări poate fi controlată cu scopul
observării etapelor greu de observat.

Figura 3.În figura dată sunt reprezentați pașii cu ajutorul cărora se va afișa meniul Model Wizard. În
următoarea figură de jos este indicat pentru ce avem nevoie de meniul dat.

6
 Figura 4.Figura data reprezintă meniul Model Wizard,cu ajutorul căruia vom puteam alege diagrama
pe care dorim să o creăm.De exemplu,diagrama Use Case.După care vom alege butonul Create
Pattem(s) pentru crearea diagramei date.

Figura 5.În partea stângă a apărut modelul nostru Starter Use Case Model.În acest model se va crea
diagrama Use Case.

Enterprise Architect poate urmări orice: cerințe, analize, modele de dezvoltare, implementare,
instalare. Soluția poate efectua verificări, validări și analiza impactului, folosind capabilități precum :
Enterprise Architect Relationship Matrix și Hierarchy View.
Capabilitățile produsului dat pot fi folosite pentru următoarele cazuri:
-Definirea unui model organizat pentru cerințe,
-Urmărirea implementării cerințelor de sistem pentru elemente de tip model,
-Caută și raportează cerințe,
-Efectuează analiza impactului schimbărilor ce au loc în domeniul cerințelor.

7
 Figura 6.În partea stângă a instrumentului este reprezentat meniul Toolbox.Din acest meniu alegem
toate instrumentele de care avem nevoie la crearea diagramei Use Case.Meniul dat are pentru fiecare
diagramă a sale instrumente.

Figura 7. În fereastra în care creăm diagrama claselor, click stînga ne permite să adăugăm metodele și
atributele pe care dorim să le folosim în diagrama noastră.

8
 Figura 8.În fereastra dată putem oferi nume pentru atributele și metodele pe care le vom folosi în
diagrama noastră.

Enterprise Architect îi permite utilizatorului să contruiască, să testeze și să execute scripturi de

implentare, folosind doar mediul de dezolvare Enterprise Architect. Funcțiile de rezolvare a
problemelor din codurile scrise integrate în Enterprise Architect sunt create special pentru a ajuta
dezvoltatorul sau utilizatorul ce se ocupă de testare să descopere problemele apărute în cod sau să
inspecteze coduri scrise pas cu pas .

9
 1.2.Sistemul informațional ales
Primele reţele sociale au apărut în anii ‘90 sub forma unor aplicaţii instalate local, pe fiecare staţie
de lucru, ulterior spre sfârşitul anilor ‘90 apărând reţelele de socializare asemănătoare cu cele utilizate
în zilele noastre.
Sistemul informațional pe care l-am ales este ,,Analiza și modelarea unei rețele sociale”.
Facebook a fost gândit inițial ca o rețea universitară, destinată studenților. S-a extins apoi la
angajații companiilor, și odată cu introducerea unor noi caracteristicii precum chat-ul, apelurile video,
jocuri, aplicații și posibilitatea de a fi accesat și de pe telefoane mobile, Facebook a devenit treptat o
afacere de miliarde de dolari.
Într-o reţea de socializare participă întotdeauna cel puţin doi indivizi însă în anumite condiţii în
cadrul unui grup se regăsesc mai mulţi membrii.
Principalele avantaje ale unei reţele de socializare sunt:
-Întâlniri, socializare, suport, ajutor - reţelele de socializare oferă ajutor oamenilor în cunoaşterea
altor oameni cu interese comune.
-Închegarea unei comunități - ajută la crearea şi formarea unei societăţi bine dezvoltate.
-Dezbaterea unor probleme - se pot rezolva diverse probleme prin intermediul dialogului virtual.
-Interacțiunea brăndurilor cu consumatorii - firmele îşi fac publicitate în comunităţi mari de
oameni, la nivelul unei reţele de socializare.
-Mediu de transmitere ieftin, ușor accesibil - este mai ieftin să utilizezi reţelele sociale online atât
din motive personale cât și pentru afaceri, deoarece majoritatea sunt gratis.În timp ce uzul personal este
destul de simplu pentru oricine, funțiile de afaceri sunt subestimate de mulți.
-Pot aduce beneficii financiare - aduc beneficii financiare pentru firme în special.
-Interacțiunea directă între utilizatori - se poate interacţiona cu membrii reţelei prin diverse
mesaje.
-Oferă credibilitate - mai mult ca sigur au posibilitatea să câștige încrederea “clienţilor” dacă vă
puteți conecta la ei atât la nivel profesional cât și personal.
Principalele dezavantaje ale unei reţele de socializare sunt:
-Protejarea datelor cu caracter personal este relativă - din păcate datele personale sunt la vedere
şi pot fi utilizate în scopuri rău intenţionate.
-Furtul de identitate - unii membrii pot face conturi cu o identitate ce nu le aparţine şi să se
folosească de imaginea respectivă în diverse scopuri.
-Creează dependență - cercetătorii spun că statul prea mult pe o reţea de socializare crează
dependenţă mai ales în rândul tinerilor.
-Spam - foarte mulţi hackeri folosesc reţelele de socializare pentru a bombarda cu spamuri ce
conţin reclame sau adrese către alte site-uri.
Puncte tari

1
Mai mult de un miliard de utilizatori activi
2
Înțelegerea nevoilor și comportamentului utilizatorilor
3
Disponibil în peste 70 de limbi
4
Integrarea cu diverse site-uri și aplicații

10
Puncte slabe
dintre site-uri sunt mai rapide
1 Durata medie de încărcare este lentă (2.537 sec) 76 %
2
Probleme de confidențialitate

Oportunități

Creșterea
numărului de
persoane Îmbunătățire
care a
utilizaeaza Diversificarea confidențialit
Extindere in
surselor de ății și a
Facebook China
venit
prin chatului
intermediul
dispozitivelor
mobile

Amenințări

Multe rețele Utilizatorii Rata de Furturi de

sociale care folosesc creștere lentă identitate
regionale extensii ad- a publicității
bloc online

11
 2.Proiectarea sistemului informațional
Pentru a proiecta un system informațional este necesar în primul rând de a opține cunoștințe
teoretice despre tema aleasă .
Pentru a înțelege mai clar funcționalitatea sistemului îl vom proiecta cu ajutorul diagramelor UML.

2.1.Diagrama Use – Case

Modelarea vizuală în UML poate fi reprezentat ca un proces de trecere de la un nivel cel mai
genral, abstract, către modelul logic,apoi fizic al sistemul.Diagrama cazurilor de utilizare descrie
functionalul sistemului.Ea urmărește urmărtoarele scopuri:
-Determinarea limitelor comune.
-Formularea cerințelor către comportamentul funcțional al sistemului.
-Elaborarea modelului inițial (conceptual) ca mai tirziu să fie determinate elementele logice și
fizice.
-Client – proiectant.
Entitățile de bază în diagrama Use Case:
1.Actorul reprezintă orice entitate externă sistemului modelat, care colaborează cu sistemul şi
utilizează posibilităţile lui funcţionale pentru atingerea anumitor scopuri şi pentru rezolvarea
problemelor particulare.Totodată actorii sunt utilizaţi pentru notarea mulţimii rolurilor coordonate ale
utilizatorilor în procesul de colaborare cu sistemul proiectat.Fiecare actor poate fi considerat un anumit
rol aparte relativ unui caz de utilizare concret.

Figura 9. Actor.

2.Use case se foloseşte pentru specificarea particularităţilor comune ale comportării unui sistem
sau a oricărei alte entități în domeniul de lucru fără cercetarea structurii interne a acestei entităţi.Fiecare
caz de utilizare determină o succesiune de acţiuni care trebuie să fie executate de către sistemul
proiectat la colaborarea lui cu actorul corespunzător.
Cazul de
utilizare 1

Figura 10. Use case.

3.Pachet reprezintă un mecanism universal de organizare în grupe.În pachet pot fi plasate

entităţile de structură, de comportament şi alte entităţi de grupare.Spre deosebire de componentele care
există real, în timpul execuţiei unui program, pachetele au caracter pur conceptual, adică ele există doar
în timpul elaborării.

Figura 11. Pachet.

4.Nota reprezintă numai un simbol pentru reprezentarea comentariilor sau a constrângerilor,

legate de un element sau de un grup de elemente.

Figura 12. Nota.

12
 5.Relații UML
În limbajul UML sunt definite următoarele tipuri de relaţii:
-Dependenţa
-Asocierea
-Generalizarea(moștenirea)
-Realizarea
-Extindere
-Includere
-Agregare
-Compoziție
Aceste relaţii sunt construcţiile principale de legare în UML şi sunt utilizate pentru construirea
modelelor corecte.
Dependenţa este o relaţie semantică între două entităţi astfel încît modificarea uneia din ele,a celei
independente, poate influenţa semantica celeilalte, dependente.

Figura 13. Dependența.

Asocierea este o relaţie de structură care descrie o totalitate de legături, prin legătură se subînţelege
conexiunea semantică între obiecte.În calitate de simboluri suplementare pot fi utilizate numele unei
asocieri, numele şi multiplicitatea claselor – rolurile asocierii. Dacă numele este dat, atunci el se scrie
cu majusculă lînga linia ce corespunde asocierei.
NewClass 1 Angajeaza
* NewClass2
-Angajat -Angajator

Figura 14. Asocierea.

Agregarea este o anumită relaţie între întreg şi părţile lui componente.Această relaţie are un sens
fundamental pentru descrierea sistemelor complexe fiindcă se utilizează pentru reprezentarea
legăturilor «parte-întreg».Dezvăluind structura interioară a sistemului, relaţia de agregare arată din ce
elemente constă sistemul şi cum elementele sunt legate.Din punct de vedere al modelului părţile aparte
ale sistemului pot fi socotite ca elemente şi ca subsisteme care la rîndul lor pot crea componente sau
subsisteme.
Intreg Parte

Figura 15. Agregarea.

Relaţia compoziţie este cazul particular al relaţiei de agregare.Această relaţie este destinată
prezentării formei speciale a relaţiei «parte-întreg» în care părţile componente sunt în interiorul părţiii
întregi.Specifica legăturii între ele constă în aceea că părţile componente nu pot exista fără partea
întreagă, adică cu distrugerea întregului se destrug şi părţile componente a lui.

Figura 16. Compoziția.

Generalizarea este o relaţie de tip «specializare/generalizare» în urma căreia un obiect al
elementului specializat (descendent) poate substitui obiectul elementului generalizat (părinte).
Descendentul moşteneşte structura şi comportamentul părintelui său.
Child Parent

Figura 17. Generalizarea.

13
 Realizarea este o relaţie semantică între clasificatori în care un clasificator defineşte un «contract»,
iar celălat garantează îndeplinirea lui. Relaţia de realizare se întîlneşte în cazurile următoare: între
interfeţe şi clase sau componente care realizează aceste interfeţe, şi între cazuri de utilizare şi colaborări
care le realizeză.

Figura 18. Realizarea.

Relaţia de extindere defineşte interconexiunea exemplarelor cazului de utilizare cu cazul general,

proprietăţile căruia sunt definite pe baza modului de uniune a exemplarelor date. În metamodelul relaţie
de extindere este directă şi indică care condiţii concrete pot fi utilizate pentru unele exemple unui
anumit caz de utilizare, definite pentru extinderea cazului de utilizare dat.Dacă are loc relaţie de
extindere de la cazul de utilizare A la cazul de utilizare B, acest lucru înseamnă că proprietăţile
exemplarului cazului de utilizare B pot fi adăugate datorită proprietăţilor extinse a cazului de utilizare
A.

Figura 19. Extindere.

Relaţia de tip include în două cazuri de utilizare indică un comportament stabilit pentru un caz de
utilizare este inclus ca component compus în consecutivitatea comporatamentului a altui caz de
utilizare.Relaţia dată este relaţie binară îndrepatată, în acel sens că perechea de exemplare a cazului de
utilizare întodeauna se află la locul ei în relaţia de tip include.Relaţia de tip include orientată de la cazul
de utilizare A la cazul de utilizare B indică că fiecare exemplar al cazului A include proprietăţi
funcţionale stabilite pentru cazul B.Aceste proprietăţi specializează comportamentul cazului respectiv
A în diagrama dată.

Figura 20. Include.

Figura 21.Înregistrarea pe rețeaua de socializare Facebook.

14
 În prima diagramă ( Figura 21) am arătat modelul abstract și am descris în primul rând care sunt
facilitățile de înregistrare pe rețeaua de socializare Facebook și cine au acces la acelea facilități . De
asemenea, din figura de mai sus observăm facilitățile pe care le oferă use case Înregistrarea actorului
Oaspete, adică : introdu data nașterii, numele, prenumele, crează o parolă, selectează un avatar, etc..
Totodată observăm și legăturile dintre acestea ,use case Înregistrarea și actorul Oaspete. Din diagrama
noastră se vede clar că actorul Oaspete are relație de asociere cu use case Înregistrarea. În același timp
observăm că use case Înregistrare are relație de asociere cu toate use–case–urile de pe ecran.
Actorul Oaspete accesând opțiunea își poate creea propriul său cont pe rețeaua dată. Astfel a fost
creată diagrama Use Case care ne permite să percepem la nivel de model cum are loc. Chiar în
momentul completării formularului sunt identificate cîmpurile necesare de a le completa și restul
opțiunilor adăugătoare. La fel este specificat pentru unele cîmpuri din date ce trebuie să conțină.

Figura 22.Acțiunile utilizatorului efectuate pe Facebook.

În aceasta schemă Use Case am arătat modelul abstract a acțiunilor efectuate de către utilizator pe
rețeaua de socializare Facebook. Actorul Utilizator accesând oricare din opțiuni poate să scrie un
mesaj, să vizualizeze un video sau să adauge o poză,etc. . Accesând o opțiune sistemul primește
informația care este analizată de către server.
De asemenea,observăm că actorul Utilizator are relație de asociere cu use-case-urile din diagrama,
la fel cum ele au relație de asociere cu actorul S.I.Facebook.Unele dintre use-case-uri au niște
restricții,după caz.

15
 Figura 23.Crearea unui grup.

În această schemă am modelat proprietatea deja a unui utilizator să creeze un grup în secvența
dorită. Am specificat părțile componente care sunt necesare și deja modul de completare
(denumirea,introducerea unui avatar,invitarea prietenilor,etc.) .Unele dintre use-case-uri au cîte o notiță
și restricții pe care va fi nevoie să le luăm în considerare,după caz.

16
 Figura 24.Gestionarea postărilor și fotografiilor.

În aceasta schemă Use Case am arătat modelul abstract a gestionării postărilor si fotografiilor pe
rețeaua de socializare Facebook. Utilizatorul poate să efectueze mai multe opțiuni,cum ar fi
ditribuirea,adăugarea,comentarea,salvarea postărilor sau fotografiilor,etc. .
Cum observăm,actorul Utilizator are relație de asociere cu use-case-urile Gestionarea postărilor și
Gestionarea fotografiilor. Ele,la rîndul lor au alte relații cu alte use-case-uri,relația de includere.La
fel,unele din ele au restricții,pe care va trebui să le luăm în considerare.

17
 2.2.Diagrama de interacțiune
Diagramele de interacțiune includ actori, obiecte sau componente implicate într-o interacțiune și
redau mesajele schimbate în cursul interacțiunii.
Pentru modelarea dinamicii sistemului, UML furnizează două tipuri de diagrame, și
anume,diagramele de interacțiune - diagrama de secvență și diagrama de colaborare.Principala menire a
acestor diagrame este de a arăta cum realizează sistemul un caz de utilizare sau un scenariu particular
dintr-un caz de utilizare.

2.2.1. Diagrama de secvență

Diagrama de secvență va avea următoarele elemente:
Obiectele – entitățile unor clase (numele obiectului este încadrat într-un dreptunghi).

Figura 25. Obiectul și linia sa de viață.

Linia de viață a obiectului este reprezentată în mod obișnuit printr-o linie verticală întreruptă, ce
coboară din dreptunghiul obiectului. În intervalul de timp în care obiectul este activ, spre exemplu cînd
efectuiază o operațiune, linia întreruptă este înlocuită cu un dreptunghi vertical foarte subțire.
Relațiile între obiecte pot constitui semnale, apeluri de operații, crearea sau distrugerea unui
obiect. Aici sunt utilizate 3 tipuri de relații:
-Sincrone – de regulă, suspendă execuția de mai departe a procesului atîta timp cît se așteaptă o
confirmare sau un răspuns de la receptor. Acestea sunt reprezentate cu ajutorul unei săgeți cu vîrful
plin.

Figura 26. Mesaj sincron.

18
 -Asincrone mesaje la care nu se așteaptă un răspuns anumit, corespunzător, execuția procesului nu
este întreruptă. Mesajele asincrone sunt reprezentate cu ajutorul unei săgeți cu vîrful deschis.Mai jos
este reprezentarea grafică a unui mesaj asincron.

Figura 27. Mesaj asincron.

-Return – mesaj de răspuns unui apel de operație (unui mesaj sincron). Este reprezentat cu ajutorul
unei săgeți întrerupte cu vîrful deschis. 

Figura 28. Mesaj de răspuns.

19
 Figura 29. Înregistrarea pe rețeaua de socializare Facebook.

În figura de sus este reprezentat procesul înregistrării utilizatorului pe rețeaua de socializare

Facebook. Este o diagramă de secvență ce arată interacțiunea dintre Utilizator-Browser– ServerHost-
S.I.Facebook-Baza de Date. Utilizatorul va accesa pagina Browser pentru a se înregistra. După ce
Utilizatorul va primi pagina de înregistrare, va fi nevoit să completeze câmpurile libere cu datele
personale, spre final tastând butonul ”Înregistrare”. Dupa care toată informația va ajunge în Baza de
Date,care va verifica datele Utilizatorului, la final salvându-le.În final Utilizatorului i se va afișa
pagina rețelei de socializare Facebook.
La realizarea acestei diagrame au fost utilizate interacțiunile sincrone și asincrone , și, desigur,
return, pentru întoarcerea răspunsului.

20
 Figura 30. Acțiunile utilizatorului efectuate pe Facebook.

În figura de sus este prezentat procesul acțiunilor efectuate de către Utilizator pe rețeaua de
socializare Facebook. Aici observăm un actor și 4 obiecte care interacționează între ele. La început
Utilizatorul se va loga, astfel se va transmite cererea de logare la Serverul Aplicației,în final
Utilizatorul se va loga pe rețeaua de socializare. După care Utilizatorul va dori să vizualizeze un
video,rețeaua de socializare îi va deschide un video. În final Utilizatorul dorește să adauge un
comentariu, Baza de Date va verifica informația pe care dorește să o adauge Utilizatorul și va accepta
informația. La final deconectăm aplicația.

21
 Figura 31. Crearea unui grup.

În figura de sus este prezentat procesul de creare a unui grup pe rețeaua de socializare facebook. La
fel ca și în figurile de mai sus,acest process conține un actor și 4 obiecte care interacționează între ele.
Pentru început, Utilizatorul va introduce datele necesare cerute de către rețea,după care Baza de Date
va verifica datele și le va salva. În final Utilizatorului i se va afișa grupul creat.Dar dacă va dori să
șteargă grupul,va trimite cerere către Serverul Aplicației,după care va primi răspuns că a fost șters
grupul.

22
 2.2.2. Diagrama de colaborare
Particularitatea principală a diagramei de colaborare constă în posibilitatea de a reprezenta grafic
nu numai consecutivitatea colaborării, dar şi toate relaţiile structurale între obiecte.
Diagrama de colaborarea poate fi prezentată în două nivele:
-Nivelul de specificare – arată rolurile clasificatorilor şi rolurile asocierilor în colaborarea dată.
-Nivelul de exemple – indică exemplare şi legături, roluri în colaborare.
Diagrama de colaborare la nivel de specificare arată rolurile elementelor ce participă în colaborare.
Elementele colaborării la acest nivel sunt clase şi asocieri care reprezintă rolurile unor clasificatori şi
asocieri între participanţii acestei colaborari.
Diagrama de colaborare la nivel de exemple reprezintă o totalitate de obiecte (exemplare de clase) şi
legături (exemplare de asociere). La acest nivel sunt reflectate numai obiecte relevante, adică obiectele
care au legătură cu realizarea operaţiei sau clasificatorului.

Figura 32. Înregistrarea pe rețeaua de socializare Facebook.

În figura de mai sus este reprezentată diagrama de colaborare a nivelului de exemplu,unde se

execută operațiunea de înregistrare pe rețeaua de socializare Facebook.În această operațiune participă 5
entități: Utilizatorul, Browserul, Serverul aplicației, Aplicația și Baza de Date. După cum se observă în
Figura 32. , există legături directe dintre actorul Utilizator-Browser, Browser-ServerHost, ServerHost-
S.I.Facebook și S.I.Facebook-Baza deDate. Pe fiecare legătură este specificat mesajul și direcția
(relație sincronă,asincronă, return) . Astfel , diagrama de colaborare nivel de exemplu nu e altceva
decât o altă forma de reprezentare a Figura 29. Înregistrarea pe rețeaua de socializare Facebook
(diagrama de secvență).

23
 Succesiunea în care este efectuată interacțiunea dintre entități este următoarea:
1: Înregistrarea 14: Introdu o parolă
2: Cerere pentru creare cont nou 15: Tastarea butonului înregistrare
3: Accesarea aplicației 16: Trimiterea cererii
4: Crearea paginii 17: Accesarea aplicației
5: Returnarea paginii 18: Transmiterea datelor in BD
6: Răspuns la cerere 19: Verificare date
7: Afișarea paginii 20: Salvarea datelor
8: Introdu numele 21: Acceptarea datelor
9: Introdu prenumele 22: Crearea paginii
10: Introdu data nașterii 23: Returnarea paginii
11: Introdu nr.telefon 24: Răspuns la cerere
12: Introdu email 25: Afișarea paginii
13: Selectează un Avatar

Figura 33.Adăugare comentariu.

În figura de mai sus este reprezentată diagrama de colaborare a nivelului de specificare,unde se

execută operațiunea de adăugare a unui comentariu. După cum observăm colaborarea la nivel de
specificare se reprezintă printr-o eclipsă punctată , și în interios se specifică numele acesteia – în cazul
dat avem două nume: Actualizare și Adăugare comentariu . Diagrama data defapt e un caz de utilizare
mai particular, simbolul elipsei se unește după cum vedem cu participanții colaborării- actorii
Utilizator, S.I.Facebook, ServerHost și Baza de Date .

24
 2.4. Diagrama claselor
O diagramă a claselor reprezintă structura fizică a claselor identificate în sistem.Această diagrmă
se utilizează pentru reprezentarea structurii statice a modelului, unde sunt reprezentate obiectele sub
formă de clase și relațiile între ele.
Clasele reprezintă “lucruri” gestionate de sistem.Clasele pot fi legate în mai multe moduri:
-asociate (conectate între ele)
-dependente (o clasa depinde/foloseşte o altă clasă)
-specializate (o clasă este specializarea altei clase)
-împachetate (grupate împreună în cadrul unei unitaţi).
Notaţia UML pentru o clasă este un dreptunghi împărţit în trei părţi: numele clasei, atributele şi
operaţiile. Atât operaţiile cât şi atributele pot fi statice (afişe subliniat), deci nu vor aparţine unei
instanțe a clasei din care provin, ci vor aparține chiar clasei, fiecare din instanțele ei având acces la
acestea.
NumeleClasei
<<->> AtributPrivat : char
<<#>> AtributProtejat
<<+>> AtributPublic

<<+>> op1()
<<+>> op2()

Figura 34.Clasă activă.

Primul compartiment al dreptunghiului clasei (numele) este de obicei un substantiv care trebuie să
fie derivat din domeniul problemei analizate şi nu trebuie sa fie ambiguu.În partea mediană sunt
atributele. Un atribut are un tip care poate fi:
-primitiv (integer, real, string, byte, char etc.)
-instanţă a unei clase construite de utilizator.
Operaţiile (metodele) se trec în partea de jos a clasei şi sunt folosite pentru a manipula atributele sau
a performa alte acţiuni.Descriu serviciile oferite de o clasă, de aceea pot fi văzute ca fiind interfaţa
clasei respective.O operaţie are un tip returnat, un nume şi zero sau mai mulţi parametri.
Exemple de notaţii grafice ale claselor în diagrama de clase sunt arătate în Figura 2.În primul caz
pentru clasa «Dreptunghi» (Figura 2, a) sunt indicate numai atributele clasei – punctele pe planul de
coordonate care îi definesc poziţia.Pentru clasa «Fereastră» (Figura 2, b) sunt indicate numai
operaţiile, secţiunea de atribute este lăsată necompletată.Pentru clasa «Contul» (Figura 2, c)
suplementar este indicată secţiunea de excepţii – refuz de la prelucrarea cartelei bancare expirate
(nevalabile).
Dreptunghi Fereastra Cont

p1.Pont verifica()
p2.Pont arata()
ascunde()
exceptiile
a) b) cartela bancara
nu este valabila
c)
Figura 35. Exemple de notaţii grafice ale claselor în diagrame.

Relații într-o diagramă a claselor:

Dependenţa: Apare când o clasă foloseşte pentru scurt timp o altă clasă. Apare între două
elemente dintre care unul este unul independent şi altul dependent. Orice modificare a elementului
25
independent va fi reflectată şi asupra elementului dependent. Putem avea o relaţie de dependenţă de
exemplu în cazul în care o clasă foloseşte ca parametru un obiect al altei clase, sau o clasă accesează un
obiect global al altei clase, sau o operaţie a unei clase este apelată într-o altă clasă.
Clasa_A Clasa_B

Figura 36. Reprezentarea grafică relaţiei de dependenţa în diagrama de clase.

Asocierea: legătură (conexiune) între două clase (relaţie şi între obiecte, instanţe ale celor
două clase) ce permite claselor respective să comunice între ele. Pot exista asocieri unidirectionale sau
bi-directionale (indică dacă fiecare clasă transmite mesaje celeilalte sau doar una poate transmite
mesaje).

Figura 37. Reprezentarea gafică a relaţiei asocierii binare între clase.

Agregarea: Este o formă specială de asociere a claselor, utilizată în cazul în care relaţia
dintre cele două clase este de tipul parte din întreg.
Calculator

Bloc de sistem Monitor Tastatura Mouse

Figura 38. Reprezentarea grafică a relaţiei de agregare pentru PC în diagrama claselor.

Compozitia: Compunerea este un concept similar cu agregarea, însă mai puternic deoarece
implică faptul că întregul nu poate exista fără părţi.

Figura 39. Reprezentarea grafică a relaţiei de compoziţie pentru Fereastra programului în diagrama
claselor.

Generalizarea: Relaţie între o clasă şi subclasele sale, este prezentă ori de câte ori se
semnalează de-a lungul unei ierarhii proprietăţi comune sau operaţii ce evidenţiază comportament
comun.

Figura 40. Variantul grafic a relaţiei de generalizare în cazul unirii liniilor aparte.

26
 Figura 41. Structura sistemului.

În Figura 41 sunt prezentate componentele principale ale sistemului. Sunt reprezentate rolurile
fiecărei componente. IFacebook nu comunică direct cu Baza de Date și invers. IFacebook doar
primește date de la Utilizator. Baza de Date are rolul de a păstra datele necesare pentru lucrul corect al
sistemului. În aplicație are loc procesarea acțiunilor utilizatorilor. Rețeaua nu comunică direct cu
interfața portalului. Fiecare clasă are atributele și operațiunile sale particulare.

27
 Figura 42. Ierarhia utilizatorilor.

În Figura 42 este reprezentată ierarhia utilizatorilor sistemului. Aici sunt prezente câmpurile și
metodele, cât comune atât și personificate. Diferența dintre utilizator și administrator constă în
prioritățile administratorului în comparație cu utilizatorul. Administratorul are un spectru de posibilități
mai vast. Acesta poate administra cu datele, utilizatorii, contetul portalului și sistemul
portalului.Observăm din diagrama că clasa Persoana moștenește clasele Utilizator și Administrator. La
rîndul lor, clasa Utilizator moștenește clasele Utilizator blocat și Utilizator verificat, iar clasa
Administrator moștenește clasele Administrator platforma și Administrator content.

28
 Figura 43. Autentificarea.

În Figura 43 este reprezentată autentificarea utilizatorului. Aici sunt prezente câmpurile și

metodele, cât comune atât și personificate. În aceasta diagrama am folosit agregarea între clasele
reprezentate mai sus. Fiecare clasă are atributele și operațiunile sale particulare.

29
 Figura 44. Acțiunile asupra interfețelor

În figura de mai sus s-au reprezentat acțiunile pe care putem să le facem asupra interfețelor. Interfața
Utilizator poate fi utilizată de toate clasele utilizatorilor (utilizator,logat,
autentificare,sistem,administrator). Interfata Administrator poate fi utilizată doar de Administrator și
Sistem. Fiecare interfață oferă posibilitățile sale, cea de administrator și a sistemului fiind cele mai
avansate. Relația folosită în această diagrama este cea de realizare.

30
 2.5. Diagrama de comportament
Obiectele din cadrul sistemelor interacţionează, comunică unele cu altele, prin intermediul aşa-
numitelor mesaje. Un mesaj este de fapt doar un apel al unei funcţii (operaţii) în care un anumit obiect
invocă un altul. Modul în care comunică obiectele şi efectele unei astfel de comunicări sunt referite ca
fiind dinamica unui sistem, adică felul în care obiectele îşi schimbă starea în timpul ciclului de viaţă al
sistemului.
Diagrama de comportament se împarte în două categorii:
-de stare,
-de activități.

2.5.1. Diagrama de stare

Diagramele de stare descriu stările în care se poate găsi un obiect pe durata “vieţii” sale,
comportamentul obiectului aflat în respectivele stări împreună cu evenimentele (mesaje primite, erori,
condiţii care devin adevărate) care-i afectează starea de-a lungul execuţiei.
Proprietatile unei stări sunt:
-Nume;
-Stereotip;
-Entry: activitate care trebuie executată în momentul în care se intră în stare;
-Exit: activitate care trebuie executată în momentul în care se iese din stare;
-Do: activitate care trebuie executată în timpul în care obiectul se află într-o anumită stare (poate
fi întreruptă de un eveniment extern);
-Incoming: totalitatea tranziţiilor care aduc obiectul în starea respectivă;
-Outgoing: totalitatea tranziţiilor care scot obiectul din starea respectivă;
-Enternal tranzition: totalitatea tranziţiilor interne (nu scot un obiect din starea respectivă -
acţiunile Entry şi Exit nu sunt invocate).
Mai jos am reprezentat două diagrame de stare.

31
 Figura 45. Autentificarea.

În figura de mai sus este reprezentată diagrama de stare, unde s-a realizat autentificarea în rețeaua
noastră de socializare Facebook. Este o diagramă de stare care începe cu puntul inițial de la trimiterea
datelor spre autentificare pâna la pornirea aplicației.Aici am folosit componenta de stare. Relația
prezentă în diagramă este cea de tranziție.

32
 Figura 46. Actualizarea datelor.

În figura de mai sus este reprezentată diagrama de stare,unde s-a realizat actualizarea datelor
utilizatorului și actualizarea datelor rețelei noastră de socializare Facebook.Este o diagramă de stare
care începe cu puntul inițial de la trimiterea datelor spre autentificare pâna la pornirea aplicației. În
această diagramă actualizarea datelor se face prin specificarea accesului pentru datele utilizatorului și
pentru datele rețelei Facebook.

33
 2.5.2. Diagrama de activități
Diagramele de activitate descriu activitățile și responsabilitățile elementelor care alcătuiesc
sistemul.O diagrama de activitate reprezintă interacțiunile dintre activități, adică fluxul de control al
trecerii de la o activitate la alta. Spre deosebire de diagrama de stare înfățișează stările unui obiect și
tranzițiile dintre ele, diagrama de activitate evidențiază activitățile și tranzițiile dintre ele.
Diagramele de activitate pot fi folosite în următoarele scopuri:
-pentru a modela comportamentul intern al unei metode (implementarea unei operații). Acesta
este și cel mai folosit caz când apelăm la acest tip de diagramă;
-pentru analiza interacțiunii activităților unui caz de utilizare;
-pentru a ilustra modul de organizare a mai multor cazuri de utilizare și legăturile dintre acestea.

Figura 47. Actualizarea datelor.

În figura de mai sus este reprezentată diagrama de activitate, unde s-a realizat actualizarea datelor în
rețeaua noastră de socializare Facebook. Este o diagrama de activitate care începe cu puntul inițial de la
trimiterea datelor spre actualizare, pâna la introducerea datelor în baza de date. Relațiile folosite in
această diagrama au fost join, fork, relația de tranziție.Componentele folosite sunt blocul de decizie,
activitatea.
34
 Figura 48. Logarea utilizatorului.

În figura de mai sus este reprezentată diagrama de activitate, unde s-a realizat logarea utilizatorului
în rețeaua noastră de socializare Facebook.Este o diagramă de activitate care începe cu puntul inițial de
la trimiterea datelor spre logare pâna la pornirea aplicației.Deasemenea sunt prezente relațiile join și de
tranziție.

35
 2.7. Diagrama componentelor
Diagrama de component descrie particularităţile reprezentării fizice a unui sistem. Diagrama de
componente permite determinarea arhitecturii sistemului elaborat prin stabilirea dependenţei între
componentele de program în calitate de care poate fi codul iniţial, binar şi executabil. În mai multe
domenii de elaborare modul şi componenta corespund fişierului. Săgeţile punctate care leagă modulele
arată relaţiile de dependenţă analogice celor ce au loc la compilarea codurilor sursei iniţiale. Elementul
grafic de bază al diagramei de componente sunt componentele, interfeţele şi dependenţele între ele.
Diagrama de componente se elaborează pentru urmatoarele scopuri:
-Vizualizarea structurii comune a codului sursă a unui sistem de program.
-Specificarea variantei executabile a unui sistem de program.
-Asigurarea utilizării repetate a unor fragmente ale codului sursă.
-Reprezentarea conceptuală şi fizică a schemelor bazei de date.
Pentru reprezentarea entităţilor fizice în limbajul UML se utilizează componenta (component).
Componenta realizează un set de interfeţe şi desemnează elementele reprezentării fizice a unui model.
Grafic componenta se reprezintă printr-un dreptunghi cu anexe. În înteriorul acestui dreptunghi se
indică numele componentei şi posibila informaţie suplementară. Reprezentarea acestui simbol variază
în dependenţă de informaţia asociată cu componenta dată.

Figura 49. Componenta.

În primul caz (Figura 1, a) cu exemplarul componentei se leagă numai numele lui, în al doilea caz
(Figura 1, b) se leagă în completare numele pachetului şi valoarea marcată.

36
 Figura 50. Componentele rețelei.

În figura de mai sus sunt reprezentate componentele principale ale rețelei de socializare Facebook.
Componenta principala este chiar Rețeaua, care la rîndul său depinde de trei componente Librării,
Sistemul de mesaje și Contul utilizatorului. Componenta Librării singură este compusă de încă din
două componente Galerie poze și Galerie video.

37
 Figura 51. Componentele serverului rețelei de socializare Facebook.

Diagramele de componente redau relațiile de dependență între diferite componente ale unui sistem.
Serverul este una din principalele component ale rețelei de socializare Facebook. La rândul său,serverul
are componentele sale de care depinde.Prima component este Administratorul,care gestionează rețeaua.
A doua component este Utilizatorul,care are și el două component Vârsta și Acces la S.I.Facebook.
Ultima component este Baza de Date,care verifică datele și dacă este nevoie le salvează.

38
 Figura 52. Componentele unui grup creat pe rețeaua de socializare Facebook.

Componenta realizează un set de interfeţe şi desemnează elementele reprezentării fizice a unui

model. În figura de mai sus am reprezentat diagrama de componentă a unui grup pe care putem să-l
creăm pe rețeaua de socializare Facebook. Componentele grupului sunt Tipul, Caracteristicile,
Accesibilitatea și Siguranța. La fel Siguranța are două componente Serverul rețelei și Administratorul.

39
 2.8. Diagrama de desfășurare
Reprezentarea fizică a sistemului de programare nu poate fi plină, dacă lipseşte informaţia despre
programele şi metodele de realizare a calcului. Dacă este elaborat un simplu program, care poate fi
executat local la calculatorul utilizatorului fără întroducearea echipamentelor periferice şi resurselor,
atunci în acest caz nu este necesitate de a elabora diagrame adăugătoare.
În primul rînd, sistemele de programare compuse pot fi realizate în formă de reţea în diferite
programe de calcul şi tehnologiile de accesare la baze de date. Prezenţa reţelei locale corporative
necesită rezolvarea totalităţii de probleme adăugătoare despre amplasarea raţională a componentelor
după nodurile reţelei, ce definesc producerea generală a sistemului de programare.
În al doilea rînd, integrarea sistemului de programare cu Internet defineşte necesitatea deciziei
întrebărilor adăugătoare în timpul proiectării sistemului în aşa fel ca asigurarea securităţii şi accesul
stabil la informaţie pentru clienţii corporativi. Aceste aspecte depind mult de realizarea proiectului în
formă de noduri a sistemului, care există fizic, aşa ca serveri, centralele funcţionale, canale de
conectare şi păstrările de date.
Diagrama de desfășurare este specifică pentru vizualizarea elementelor şi componentelor a
programului, ce există numai la etapa executării lui. În urma căruia sunt prezentate numai componente
– exemplare a programului, care sunt fişiere de executare sau librăriile dinamice. Acele componente,
care nu sunt utilizate la etapa executării, în diagrama de desfășurare nu sunt indicate.
Aşadar, enumărăm scopurile, ce sunt urmărite în timpul elaborării diagramei de desfășurare:
-De definit distribuirea componentelor a sistemului după nodurile fizice.
-De prezentat legăturile fizice între toate nodurile de realizare a sistemului la etapa de executare.
-De a găsi locurile înguste a sistemului şi de a reconfigura topologia ei pentru atingerea
producerii necesare.
Nodul (node) reprezintă un anumit element fizic a sitemului, care are o anumită resursă de calculare.
Ca resursă de calculare a nodului poate fi o valoarea electronică sau magnitioptică a memoriei sau
procesorului. În ultima versiune a limbajului UML definiţia nodului este extinsă şi pot conţine nu
numai echipamente pentru calculare, dar şi împrimantă, modemuri, camere digitale, scanere şi altele.

Figura 56. Reprezentarea grafică a nodului în diagrama de desfășurare.

În primul caz numele nodului este scris fără subliniere şi începe cu majusculă. În al doilea caz
numele nodului – exemplar este scris în formă de <numele nodului ':' numele tipului nodului>. Numele
tipului nodului indică specia nodurilor, ce se află în modelul sistemului.

La fel ca în diagrama de componente reprezentarea nodurilor poate fi extinsă pentru includerea

informaţiei adăugătoare despre specificarea nodului. Dacă informaţia adăugătoare este legată cu
numele nodului, atunci ea este scrisă mai jos de nume ca valoare marcată.

40
 Figura 57. Reprezentarea grafică a nodului – exemplar cu informaţie adăugătoare ca valoare marcată.

Dacă este necesar de indicat componentele, care sunt deplasate în nodul separat, atunci pentru
această există două moduri. Primul din ei dă posibilitate de a împărţi simbolul grafic în două secţii cu
linie orizontală. În secţiunea cea de sus este scris numele nodului, iar în cea de jos- componente
deplasate la nodul dat.
Al doilea mod permite deplasarea în diagrama de plasare nodurile cu componentele depuse. Ca
componente depuse pot fi numai componentele executante.

Figura 58. Reprezentarea grafică a nodurilor – exemplare cu componentele deplasate.

Pe lîngă reprezentarea nodurilor în diagrama de plasare sunt indicate relaţiile între ele. În calitate de
relaţii sunt conectări fizice între noduri şi dependenţa între noduri şi componente, reprezentarea cărora
poate fi în diagramele de desfășurare.
Conectările sunt un fel de asociere şi sunt prezentate în formă de linii fără săgeţi. Prezenţa liniei
indică necesitatea organizării canalului fizic pentru schimbarea informaţiei între nodurile respective.
Caracter de conectare poate fi adăugător specificat de adnotare, indicată de valoare sau restricţie. În
fragmentul prezentat mai jos în diagrama de plasare sunt specificate nu numai cererea la viteza de
transfer a datelor în reţea locală cu ajutorul valorii indicate, dar şi recomandarea la tehnologia fizică a
realizării conexelor în formă de adnotare.

Figura 59. Fragmentul diagramei de plasare cu conectări între noduri.

41
 Figura 60. Sistemul de desfășurare a rețelei de socializare Facebook.

În figura de mai sus am reprezentat diagrama de desfășurare a rețelei de socializare Facebook.

Principalele noduri sunt User și Admin,care formeaza nodul Network, care depinde de aceste două
noduri. La rândul său Network depinde de nodul Server,care are două componente Database și Web
Application. Nodurile User și Admin au câte o componentă Browser. Iar nodul Admin depinde de trei
noduri făra putere de calcul Monitor,Keyboard și Mouse.

42
Concluzii
În final, pot spune că cursul de studii AMOO mi-a perfecționat lucrul cu aplicațiile specifice în
domeniul de proiectarea a sistemelor Orientate pe Entități, iar în cazul meu, Enterprise Arhitect.
Am învățat cum să creez diagrame de diferite tipuri, și anume:
-Diagrama claselor, care descriu clasele sistemului dat, care la rândul lor descriu entitățile
folosite;
-Diagrama use-case care descrie un set de cazuri, în care utilizatorul va folosi acest sistem;
-Diagramele de Interacțiune, care se divid în:
a)Diagrama de secvență, care descrie interacțiunea pe secvențe într-un caz de utilizare
b)Diagrama de colaborare care descrie colaborarea dintre două componente a sistemului;
-Diagrama de componente care afișează componentele sistemului;
-Diagrama de desfășurare care afișează procesul de instalare a sistemului creat pe un dispozitiv
final;
-Diagramele de comportament:
a)de stări care afișează procesul de trecere dintr-o stare în alta a unei componente
b)de activități care arată procesul complet de activitate dintr-un caz de utilizare cu implicarea a
2 sau mai multor componente.
Toate aceste diagrame mi-au luat timp la înțelegere, însă la fel mi-au oferit o prezentare mai exactă la
faptul cum ele descriu sistemul elaborat.

Bibliografie
1) https://sparxsystems.com/products/ea/history.html
2) https://sites.google.com/site/uml4students/diagramele-de-secventa
3) http://inf.ucv.ro/~mihaiug/courses/poo/slides/Curs%2005%20-%20UML.pdf
4) http://inf.ucv.ro/~mihaiug/courses/is/lab/lab3-4.pdf
5) http://control.aut.utcluj.ro/hmihai/doku.php?id=uml:uml_clase
6) https://www.google.com/search?
q=diagrama+componentelor&tbm=isch&source=univ&sa=X&ved=2ahUKEwjklai00v7lAhVjk
4sKHTOnDSUQsAR6BAgJEAE&biw=1366&bih=625
7) https://sites.google.com/site/uml4students/diagrama-de-desfurare-diagrama-de-componente-
diagrama-de-pechete

43