La nivel psihologic percepţia atinge alte proce­se psihice:

- emotivitatea,
- gândirea,
- memoria,
Metodica de audiere a muzicii în diferite grupe - imaginaţia artistică.
Audierea muzicii în primul an de viaţă al copilului joacă un rol important în dezvoltarea lui.
Interpretarea cântecelor simple provoacă la micuţi reacţii emoţionale: zâmbet, gângurire, diverse gesturi, mişcări. Observând auzul muzical, se va
îndemna copilul să caute şi să stabilească cu privirea izvorul sonor, să asculte executarea la metalofon, xilofon, instrumente de percuţie, diferite jucării.
În al doilea an de viaţă la audierea muzicii micuţii nu doar se bucură, ci şi îşi exprimă starea emoţională, devin mai veseli, vioi sau liniştiţi, binevoitori
etc. Copii se vor obişnui să asculte, să memoreze şi să recunoască melodia şi cuvintele cantecului, să facă mişcări cu diferite obiecte (batiste, baloane,
steguleţe etc.) şi jucării în ritmul muzicii, să reacţioneze la sunete prin mişcarea capului, ochilor, mâinilor.
La vârsta de trei anişori, copiii posedă o anumită experienţă de viaţă de audiere a muzicii. De aceea ei sunt îndemnaţi să asculte atent muzica până la
sfârşitul creaţiei, să memoreze denumirea ei. Se propune copiilor să determine denumirea instrumentelor/jucării la care interpretează
educatorul/pedagogul, să execute chiar la unele dintre aceste instrumente, să compare intensitatea sonoră.
La vârsta de patru anişori copiii sunt orientaţi să recunoască piesele audiate şi să determine prin joc însuşirile sunetului muzical: înălţimea, durata,
timbrul, dinamica. La această vârstă copiii nu numai disting suntele contrastante, ci şi le reproduc. De exemplu, în jocul “Pasărea şi puişorii” se
propune copiilor să demonstreze cum cântă pasărea (sunet grav ) şi cum cântă puişorul (sunet acut).
La vârsta de cinci ani copiii conştientetizează că muzica “povesteşte” despre ceva nou, impresionat şi interesant. Aceasta le ajută să înţeleagă
caracterul, dispoziţia generală, mijloacele de expresie. Pentru a dezvolta perceperea muzicii, este necesar a trezi reacţii emoţionale la copii prin Audierea unei lucrări muzicale poate parcurge câteva etape: cuvântul introductiv, utilizând
intermediul interpretării expresive, al comentariilor scurte, al demostrării ilustraţilor. Este important să se utilizeze diferite procedee de joc, ghicitori
muzicale, jucării, care vor permite copilului să înteleagă şi să memoreze muzica audiată.
imagini pictate, video, jucării;
La vârsta de şase ani copiii sunt învăţaţi să asculte atent muzica, să destingă melodia veselă, tristă, marşul, dansul, cântecul, să memoreze creaţiile audiţia propriu-zisă (copiii simt intuitiv ce exprimă muzica); analiza-discuţie (copiii
muzicale după întroducere şi melodie. conştientizează imaginea artistică, determină intonaţiile utilizate);
reaudierea (micuţii pătrund în esenţa piesei muzicale datorită generalizării artistice);
aprecierea artistică a piesei muzicale de către copii (expun liber opiniile proprii).

AUDIȚIA
MUZICII.

Aprofundând deprinderea de audiere a muzicii,

Forţa de influenţă a muzicii depinde de pregătirea omului pentru a o educatorul/pedagogul continuă dezvoltarea la copiii de şapte ani a
percepe. Percepţia (ascultarea şi auzirea, înţelegerea, simţirea, trăi­rea, reacţiei emotive şi a percepţiei muzicale. Se dezvoltă deprinderile
aprecierea) muzicii constituie baza, esenţa, rezultatul final al orică­rei de a audia muzica vocală şi intrumentală, a distinge sonoritatea
activităţi muzicale. pianului, viorii, acordeonului, cântului coral, particularităţile
sonorităţii liniştite, vesele, festive, triste.