LEONIDA NEAMŢU

Peste o clipă gărzile roşii pornesc

Peste o clipă gărzile roşii pornesc la drum . , .
Se apropie ora de singe şi foc.
Pe unde-or fi eroii cărţilor acum?
Pe unde-or fi cei doisprezece ai lui Blok?
întunericul a simplificat trăsăturile tuturor,
Privirii îi este greu să pătrundă,
în ceasul acesta, luptei premergător
Autori şi eroi se confundă.
O armonică-n stepă, undeva, delirează
Şi stepa-mprejuru-i dansează cu ea.
Cineva se laudă că de nimica nu-i pasă
Şi se plînge că-l strînge la piept o curea.
Un detaşament se rupe în două pe-un drum.
Cineva şopteşte o vorbă despre noroc.
Pe unde o fi Maiacovski acum?
Pe unde-or fi cei doisprezece ai lui Blok?
De baionete, noaplea-i rănită cînd se coboară din zbor.
Sîngele-i negru jur împrejuru-i inundă,
în ceasul acesta, luptei premergător
A'itori şi eroi se confundă.
Mina istoriei acuma începe să taie
Cablul ce ţine nava comunei la mal.
Undeva îşi încarcă naganul Ceapaev
Jar tovarăşul Cogan se urcă pe cal.
Şi armonica delirează în zare ...
Şi-aleargă cineva ca o veste, departe, departe ...
Şi-un cîntec îngînă încet marinarii
Despre viaţă şi despre moarte.
Şi gărzile roşii curînd vor porni;
Dar încă în noapte totul se-ascunde.
Dimineaţa oare pe unde o fi?
Şi cei doisprezece, pe unde? ...
 Baladă rusă

Crucişătorul Patiomkin iese în larg

Şi-un albatros îl urmează întruna,
Fiindcă e scris din clipa aceasta
Să-i fie prietenă bună furtuna.
Cer violet, verde marea, neagră tromba de fum
Albă spuma ce-nvăluie prora.
Şi Steag purpuriu deasupra catargului
Al niciunei ţări şi al tuturora.