Arhitectura Sistemului European al Bancii Centrale(SEBC):

Banca Centrala Europeana

Creata oficial la 1 iunie 1998, stabilita la Frankfurt, BCE este cea mai recenta instanta europeana, in totalitate
independenta, pilon central al UEM.
BCE formeaza, alaturi de cele 11 Banci Centrale Nationale (BCN) ale statelor din zona euro, Sistemul
European al Bancilor Centrale (SEBC), al carui obiectiv principal este mentinerea stabilitatii preturilor.
Actiunile de baza ale SEBC sunt definirea si punerea in aplicare a politicii monetare in zona euro, realizarea
operatiunilor de schimb si administrarea rezervelor de schimb oficiale in statele membre. De asemenea, trebuie
sa promoveze buna functionare a sistemelor de plati si sa sustina autoritatile nationale competente sa
supravegheze institutiile de credit si stabilitatea sistemului financiar.
SEBC este condus de catre organele de luare a deciziei din cadrul BCE, si anume:
 
 Comitetul executiv (Presedintele, Vicepresedintele, si alti patru membri); 
Consiliul guvernatorilor, care reuneste, de doua ori pe luna, membrii Consiliului executiv si guvernatorii
BCN din statele membre ale zonei euro; 
Consiliul general, care se intruneste mai rar decat Consiliul guvernatorilor, si este format din Presedintele si
Vicepresedintele BCE si guvernatorii tuturor BCN ale statelor membre, inclusiv cei de la BCN din statele
care nu participa la UEM. 

Sistemul European al Bancii Centale este constituit din Banca

Centrala Europeana si Bancile centrale nationale ale statelor membre
Uniunii Europene chiar daca apartin sau nu zonei euro.
Principalele sarcini si atributii ale Sistemului Bancilor Centrale
constau in urmatoarele:
 Definirea si implementarea politicii monetare a Uniunii Monetare
 Conducerea operatiunilor de schimb valutar
 Detinerea si administrarea rezervelor valutare oficiale ale tarilor
membre
 Realizarea operatiunilor din sistemele de plati

S-au creat doua zone:

a)Eurosistemul-cuprinde statele in care circula euro(11 state ale UE)

1
MONEDA SI CREDIT
BANCA CENTRALA EUROPEANA-INSTRUMENT DE INSTITUIRE SI MONITORIZARE A EURO
b)SEBC ce cuprinde Eurosistemul si se extinde pe teritoriul acestuia(15
state membre ale UE)

Banca centrala europeana reprezinta o institutie singulara si

complexa; singulara, deoarece nici o alta banca centrala moderna nu a mai
fost creata prin vointa politica a 15 state dezvoltate in cadrul unui tratat;
complexa, datorita faptului ca reprezinta varful sistemului European al
Bancilor Centrale(SEBC), care influenteraza bancile centrale nationale.
Banca Centrala Europeana trebuie analizata prin prisma a doua
caracteristici de baza: este o banca centrala si o institutie
supranationala.
Este banca centrala deoarece:
 administreaza incepand cu 1 ianuarie 1999 sistemul monetar in euro
 joaca un rol important ijn conducerea politicilor economice
 se poate implica in mentinerea stabilitatii preturilor si a resurselor
umane
Institutie supranationala pentru ca :
 organizeaza relatiile monetare intre mai multe tari cum a facut si
Sistemul Monetar European (SME) lansat in 1979 si care a
supravietuit pana la aparitia euro
 este banca centrala a 11 state din Uniunea Europeana
 este instanta federala in UE

Rolul Bancii Centrale Europene si al Sistemului European

al Bancilor Centrale
Banca Centrala Europeana, infiintata cu incepere de la 1 ianuarie
1999, are rolul de a sprijini politicile economice ale Comunitatii Europene,
prin actiuni in urmatoarele directii:

 impementeaza politoca monetara a Comunitatii

detine si administreaza rezervele oficiale ale statelor membre
 promoveaza un sistem de plati eficient
 contribuie la supravegherea prudentiala a institutiilor de credit din
tarile membre
 autorizeaza emiterea de bancnote in cadrul Uniunii Europene, astfel
incat numai bancnotele emise de catre BCE si bancile centrale nationale
sa aiba caracter oficial
2
MONEDA SI CREDIT
BANCA CENTRALA EUROPEANA-INSTRUMENT DE INSTITUIRE SI MONITORIZARE A EURO
 Crearea Bancii Centrale Europene, ca institutie internationala, cu
un satut unic, este considerata un moment semnificativ in evolutia
organizarii monetare internationale, fiind integrata in grupele institutiilor
financiare puternice, precum FMI,BRI,Sistemul Federal de Rezerve al
SUA.
In cadrul politicii monetare comunitare, BCI nu are pozitia de
autoritate care emite regulamente privind functionarea bancilor si a altor
institutii financiare.
BCE nu actioneaza ca imprumutator de ultim rang pentru bancile
din Uniunea Europeana, aceasta fiind un rol care revine bancilor centrale
ale tarilor membre.
De asemenea, BCE nu are responsabilitatea cursurilor de schimb ale
monedei EURO, pozitia acesteia fiind mai mult consultativa in domeniul
respectiv. Pentru sprijinirea EURO si mentinerea cursurilor monedelor in
limitele stabilite de Consiliul de Ministri ai UE, Banca Centrala
Europeana utilizeaza instrumentele monetare si valutare adecvate.
Misiunea de baza a BCE o constituie stabilitatea preturilor,pentru
indeplinirea acestui obiectiv putind fi utilizate instrumente diferite de la o
tara la alta.

Principii generale ale SEBC:

a) Federalismul reprezinta sistemul SEBC si este un sistem de tip federal

unde deciziile sunt luate in mod colegial si central in cadrul Bancii
Centrale Europene;
b) Independenta ;de aici rezulta SEBC este independent fata de puterea
politica si anume:
 Independenta institutionala care interzice acceptarea de instructiuni ce
nu apartin sferei SEBC
 Independenta personala ce decurge din statutul decidentilor
 Independenta functionala de unde rezulta obligatie de a stapini inflatia
 Independenta financiara provine din capitalul si din resursele proprii
ale SEBC-ului;
c) Obiectivul de stabilitate a preturilor;
d) Subsidiaritatea, de unde rezulta metoda de repartitie a competentelor
intre Uniunea Europeana si statele membre;

3
MONEDA SI CREDIT
BANCA CENTRALA EUROPEANA-INSTRUMENT DE INSTITUIRE SI MONITORIZARE A EURO
e) Transparenta, ce arata independenta Sistemului European al Bancii
Centrale. Ii confera o obligatie de transparenta vis-a-vis de statele
membre;
f) Responsabilitatea in a atinge obiectivele de stabilitate a preturilor pe care
Tratatul le-a fixat;
g) Cooperarea in sanul Uniunii Europene
h) Comunicarea spre exterior a Bancii Centrale Europene

Organismele oficiale ale Bancii Centrale Europene:

Banca Centrala Europeana, infiintata la 1 iunie 1998 si devenita

operationala la 1 ianuarie 1999 cu sediul la Frankfurt are urmatoarele
structuri:
 CONSILIUL GUVERNATORILOR, reprezinta organ de decizie
suprem, si are in alcatuirea sa sase membrii ai Bancilor Centrale
Nationale care apartin Eurosistemului, iar in anul 1999 numarul
membrilor s-a marit, ajungand la 17.
Responsabilitati:
-defineste politica monetara a Eurosistemului
-ia deciziile privind obiectivele monetare intermediare si a
aprovizionarilor in rezerve a Eurosistemului
-decide recursul la alte metode operationale de control monetar
-reglementeaza limita rezervelor obligatorii
-autorizeaza emisiunea de bilete de banca in euro si a volumului acesteia
-decide asupra regulilor contabile si de informatii ale operatiunilor
Bancilor Centrale Nationale
-adopta regulamentul interior al BCE si al organelor de decizie
 CONSILIUL DIRECTOR se compune din presedinte,vice-presedinte si
alti patru membrii, care sunt alesi pe un mandat de opt ani care nu se
poate reinnoi
Responsabilitati:
-pun in practica politica monetara adoptata de Consiliul
Guvernatorilor
-transmite instructiuni necesare Bancilor Centrale Nationale
-pregateste intrunirea Consiliului Guvernatorilor
-are responsabilitatea afacerilor curente a BCE
 PRESEDINTELE prezida ansamblul organelor BCE si o reprezinta in
exterior

4
MONEDA SI CREDIT
BANCA CENTRALA EUROPEANA-INSTRUMENT DE INSTITUIRE SI MONITORIZARE A EURO
 CONSILIUL GENERAL AL BANCII CENTRALE EUROPENE se
compune din presedinte si vice-presedintele BCE si guvernatorii
tuturor Bancilor Centrale Nationale

Modul de functionare al Bancilor Centrale Europene:

a) Gestiune interna:
Numarul de salariati ai Bancii Centrale Europene se ridica la 604,
iar la acest numar se adauga si personalul bancilor centrale nationale ale
statelor membre(exemplu: Banca Nationala a Frantei inregistreaza un
numar de 14000)
b) Relatiile SEBC cu celelalte organisme ale Uniunii Europene:
-rapoarte si auditii
-acorduri si statut de observator
participari informale(fara titlu formal)
c) SEBC si interzicerea finantarilor publice:
Articolele 104 si 104A a tratului stipuleaza interzicerea SEBC-ului
de a finanta deficitele publice prin emisiune de moneda.
d) SEBC si relatiile internationale:
-FMI reprezinta centrul Sistemului Monetar International(SMI), iar
Sistemul European al Bancii Centrale este reprezentatsi el de bancile
nationale ale statelor membre UE;
-La 21 decembrie 1998 FMI a acordat Bancii Centrale Europene un post
de observator permanent
e) Controlul contabil si judiciar
f) Comunicarea externa a BCE cu alte state ce nu apartin UE

Resursele Bancii Centrale Europene:

 Capitalul BCE la creare a avut un fond de 5 miliarde de euro

 Rezervele de schimb in afara de moneda euro, aceasta mai are rezerve
si in cadrul FMI-ului si DST-ului in valoare de 50 de miliarde de euro
 Contributia fiecariu membru este fixata in mod proportional in functie
de capitalul subscris. Fiecare BCN primeste din partea BCE in
contrapartida o creanta echivalenta acestei contributii.
 Repartizarea beneficiilor BCE

Rolul comitetului economic si financiar:

5
MONEDA SI CREDIT
BANCA CENTRALA EUROPEANA-INSTRUMENT DE INSTITUIRE SI MONITORIZARE A EURO
 Acesta nu este un organism al SEBC, dar are o functie importanta in
politica monetara a UE.A fost creat la 1 ianuarie 1999 si succede Comitetul
Monetar.

Misiuni ale acestuia:

 formeaza propriile initiative in fata Consiliului Ecofin si a Comisiei

 organizeaza situatia in materie a miscarilor de caital si libertatii platilor
 Contribuie la pregatirea lucrarilor Consiliului Ecofin in domenii ca
afacerile bugetare, financiare si platile internationale.

Politica monetara a Bancii Europene

Politica monetara a SEBC a fost creata de catre Institutul Monetar

European (IME)

1. Strategiile Bancii Europene

O strategie de politica monetara reprezinta ansamblul de

proceduri care fondeaza coerenta deciziilor luate de o banca centrala
pentru a atinge obiectivul sau final. Obiectivul principal al SEBC
reprezinta mentinerea stabilitatii preturilor economice in Comunitate.

a)Afirmarea caracterului monetar al inflatiei

Inflatia, fara prezenta monetara si nivelul general al preturilor nu ar

putea exista, si deci cauza principala a acesteia reprezinta o crestere
necontrolata corepunzator a masei monetare in circulatie.

Avantajele stabilitatii preturilor se bazeaza pe patru argumente:

 eliminarea distorsiunilor in mecanismul de ajustare a preturilor
relative
 diminuarea preturilor curente de interes nominal

6
MONEDA SI CREDIT
BANCA CENTRALA EUROPEANA-INSTRUMENT DE INSTITUIRE SI MONITORIZARE A EURO
 economia din punct de vedere a resurselor reale care este mobilizata
pentru a reduce efectele de incertitudine asupra preturilor viitoare
 disparitia efectelor inflationiste asupra repartitiei patrimoniilor reale si
financiare si asupra repartitiei veniturilor intre creditori si debitori
Nici o banca centrala nu dispune de instrumente de politica
monetara care sa ii permita controlul direct asupra pretului.

b)Cautarea unei credibilitati operationale

O politica monetara utilizeaza anumite instrumente pentru a-si

atinge obiectivele finale. Uneori pentru a ajunge si a controla tinta finala
este mai usor de a intrebuinta un obiectiv intermediar; deci se poate vorbi
de tinte finale si tinte intermediare.

INSTRUMENTE –TINTA INTERMEDIARA-TINTA FINALA

Pentru ca un obiectv intermediar sa fie competent trebuiesc luate in

calcul:
-sa fie un indicator fiabil evolutiei obiectivului final, adica sa existe o
puternica relatie intre acestia doi
-trebuie sa fie urmarit si controlat de autoritatile monetare
-trebuie sa aiba caracter de confidentialitate
Obiectivele intermediare a politicii monetare sunt de trei tipuri:
-Agregate monetare
-Taxa de interes
-Taxa de schimb
Credibilitatea operationala
-eficacitate
-transparenta
-responsabilitate din partea BCE
-orientare pe termen mediu- anticipari inflationiste pe termen mediu
-continuitate
-coerenta cu statutul de independenta a SEBC

c)Linia strategica adoptata

7
MONEDA SI CREDIT
BANCA CENTRALA EUROPEANA-INSTRUMENT DE INSTITUIRE SI MONITORIZARE A EURO
 Institutul Monetar European (IME) a retinut doua strategii posibile
pentru Banca Centrala Europeana:
-un obiectiv monetar ca tinta intermediara
-o tinta directa asupra inflatiei

Obiectivul monetar ca tinta intermediara se bazeaza pe

compararea evolutiilor prevazute si constatate a agregatelor monetare ca
tinta. Daca cresterea inregistrata a unui agregat monetar este mai rapida
decit crestere anticipata, politica monetara trebuie sa devina mai
restrictiva.

Tinta directa asupra inflatiei se bazeaza pe compararea intre

inflatia prevazuta si cea realizata.
La 13 octombrie 1998 BCE nu a dorit sa adopte nici una din strategiile
propuse de catre IME si a decis sa-mi impuna propria politica monetara
indreptata asupra unui obiectiv final reprezentat de pret si un obiectiv
intermediar un agregat monetar.
Pentru a pune in aplicare aceste doua strategii BCE s-a ajutat de cele
patru recomandari ale IME:
-fixarea unui obiectiv cuantificat pentru inflatie
-fixarea unui obiectiv cuantificat pentru masa monetara
-a utiliza o larga gama de indicatori
-a fi prospectiva

2.Tabloul politicii monetare a BCE

Prezentarea continutului exact si detaliat al politicii monetare

a) un obiectiv al inflatiei strict cuantificat
-Un nivel al inflatiei <2% pe termen mediu. Aceasta subliniaza faptul ca
BCE fixeaza limitele precise a valorii maxime a inflatiei compatibila cu
stabilitatea preturilor;
-Recurgerea la indicele IPCA (Indicele de Pret a Consumului Armonizat).
Acest indice a fost creat pentru marimea inflatiilor nationale in cursul celei
de-a doua faze a Uniunii Economice Monetare, si este calculat lunar
pentru fiecare Eurostat.
b)o tinta monetara
-Agregat monetar la nivelul preturilor.
8
MONEDA SI CREDIT
BANCA CENTRALA EUROPEANA-INSTRUMENT DE INSTITUIRE SI MONITORIZARE A EURO
In conceptia BCE inflatia reprezinta in ultima instanta un fenomen
monetar si deci va trebui sa controleze tendinta evolutiei masei monetare
de unde rezulta un asa numit agregat monetar.
-Alegerea agregatului M3
Un agregat monetar se defineste ca fiind suma monedei in circulatie si
atragerea anumitor exigibilitati ale institutiilor financiare. Aceste
exigibilitati trebuie sa aiba un caracter puternic monetar din punct de
vedere al agentilor economici, si deci ne indreptam catre lichidare.
In sens mai restrans si imediat, moneda reprezinta o moneda fiduciara
(bancnote si monezi) si ansamblul depozitelor la vedere detinute de public.

M1(40%) = Moneda fiduciara(7%)

(agregat restrans) (+) Depozite la vedere(33%)

M2(88%) = M1(40%)
(agregat intermediar) (+) Depozite la termen <2 ani(20%)
(+)Dep rambursabile cu preaviz<=3
luni(28%)

M3(100%) = M2(88%)
(+) Pensiuni(4%)
(+)titluri monetare si instrumente
din piata monetara (6%)
(+)Titluri de creanta cu o durata <=2
ani(2%)

- O crestere anuala de referinta pentru M3

9
MONEDA SI CREDIT
BANCA CENTRALA EUROPEANA-INSTRUMENT DE INSTITUIRE SI MONITORIZARE A EURO
 Consiliul Guvernatorilor a anuntat la data de 1 decembrie 1998 o
valoare de referinta cuantificata pentru cresterea M3 pentru anul 1999.
Aceasta va trebui sa fie de 4,5%.
c) tendintele inflationiste
*Cauzele non-monetare a miscarii generale a preturilor:
-factori exogeni(cresterea TVA-ului)
-factori endogeni
*Recurgerea la o gama larga de indicatori ca:
-Indicatorii cererii:evolutia salariilor, evolutia patrimoniilor financiare
private
-Indicatorii ofertei: procentul somajului, procentul utilizarii capacitatii de
productie, evolutia costurilor salariale, costul materiilor prime, evolutia
procentului de schimb, subventiile asupra productiei, evolutia preturilor
industriale, distanta intre productia potentiala si cea efectiva

3.Instrumentele si procedurile de politica monetara

Instrumentele si procedurile de politica monetara fixeaza cadrul

operational al politicii dusa de catre BCE. Aceasta se afla in raport cu 5
insrumente:
 Facilitatile permanente: constituie instrumente utilizate de catre SEBC
in relatiile cu Bancile Centrale si institutiile de credit din fiecare tara si
constau in credite si depozite pentru 24 ore. Pozitia bancilor nationale
fata de SEBC este evidentiata prin intermediul sistemelor nationale de
compensari si prin sistemul de plati si compensari unificate TARGET.
Bancile centrale au pozitii debitoare sau creditoare fata de sistemul de
compensari, pe perioade scurte de timp de 24 ore, nivelul dobanzii
practicat fiind scazut, ceea ce asigura stabilitate si simetrie acestor
operatiuni.
 Operatiunile ordinare: constau in poeratiuni de refinantare,
saptamanale. In functie de solicitarile bancilor centrale nationale se pot
acorda credite in mod diferentiat, cu dobanda fixa sau variabila, pe
termen de maxim 2 saptamani.
 Operatiunile de refinantare pe termen lung se concretizeaza in
operatiuni desfasurate lunar, ceea ce permite obtinerea de credite pe
termene de 3 luni. Beneficiarii acestor tipuri de credite sunt bancile de
mica dimensiune, iar nivelul dobanzii practicate este, in general,
variabil.
10
MONEDA SI CREDIT
BANCA CENTRALA EUROPEANA-INSTRUMENT DE INSTITUIRE SI MONITORIZARE A EURO
 In scopul asigurarii unui nivel constant al lichiditatii bancare la
nivelul bancilor centrale nationale, se realizeaza operatiunile structurale
care constau in urmatoarele: achizitia si vanzarea de titluri, garantarea de
credite, cumpararea si vanzarea portofoliului de efecte publice prin
operatiunea de pensiune(primiri in pensiune).
 Operatiunile de reglaj fin: sunt efectuate de catre cele mai active banci
de pe piata mondiala, si constau in: operatiuni de pensiune, operatiuni
swap in valuta, garantarea de credite. Astfel,aceste operatiuni
reprezinta o forma de sprijinire operativa si oportuna a bancilor
centrale nationale.
Pentru a asigura existenta unor rezerve de lichiditati permanente ale
bancilor centrale nationale, un alt instrument al politicii monetare il
constituie sistemul rezervelor obligatorii cu efecte favorabile asupra
intregului sistem bancar european.
In exercitarea functiunilor si a sarcinilor, BCE si bancile centrale
nationale nu trebuie sa urmeze instructiuni venite din partea altor
institutii ale Comunitatii sau de la guvernele statelor membre
Aceste instrumente sunt in acord cu:
 Contrapartidele exigibile a pietei monetare care reprezinta un ante-
contract intr-o operatie financiara si trebuie sa raspunda la anumite
criterii de exigibilitate
 Activele exigibile unde toate operatiile de credit a SEBC trebuie sa fie
efctuate asupra unei baze de siguranta
 Sisiteme de plati ce abordeaza atat operatiile de plati cat si cele de
titluri de valoare . SEBC a pus in functiune 2 tipuri de mecanisme de
plati:
1. Sistemul TARGET (Acronimul lui Transeuropean Automated real-
time Gross settlement Express Transfer) pentru plati interbancare.
2. Sistemul de plati a tillurilor de valoare.

11
MONEDA SI CREDIT
BANCA CENTRALA EUROPEANA-INSTRUMENT DE INSTITUIRE SI MONITORIZARE A EURO
 BCE pune bazele unei cooperari economice si monetare intre statele
membre si reprezinta o etapa spre o integrare politica.

1. INCEPUTURILE COOPERARII MONETARE:

a)Primele proiecte au aparut o data cu Panul Barre depus in februarie

1969 la cererea Comisiei.
Acesta prevedea:
 Interdependenta intre integrarea economica si monetara
 Convergenta performantekor economice a coordonarii politicilor
bugetare si monetare
Planul Werner din1970 se axeaza pe concluziile Barre, iar perspectiva
sa generalaera uniunea economica si monetara
Principalele concluzii:
 Sa fie pastrate, dar pe langa acestea sa fie creata o moneda unica.
 Miscarile de capital trebuie sa fie totale si fara restrictii
 Fixarea totala si irevocabila a paritatilor intre monede
 Simbolurile monetare nationale
12
MONEDA SI CREDIT
BANCA CENTRALA EUROPEANA-INSTRUMENT DE INSTITUIRE SI MONITORIZARE A EURO
 Acordul de la Bruxelles din 9 februarie 1971 a fost fondat pe conceptiile
planului Werner dar au intampinat greutati in cursul crizei care a afectat
anii 1970.

b)Adaptarile in fata crizei din anii ’70

Ordinul monetar international de le Bretton-Woods s-a dizolvat la
sfarsitul anilor 1960. La 15 august 1971 presedintele Statelor Unite,
R.Nixon, suspenda convertibilitatea dolarului in aur;deci sistemul monetar
international era muribund. CEE a prezervat in ciuda evenimentelor
interdependenta si solidaritatea intre monedele statelor membre.
In 1972 la Paris se discuta de uniunea economica si monetara
prevazuta pt sfarsitul deceniului si a fost lansat Fondul European de
Cooperare Monetara la 3 aprilie 1973 cu sediul provizoriu la Luxemburg.
In octombrie1973 are loc criza petrolului care a dus la stagnarea
planurilor CEE, iar in 1979 la summit-ul de la Brena se lanseaza Sistemul
Monetar European(SME).

2. PRINCIPIILE SISTEMULUI MONETAR INTERNATIONAL:

 O moneda cos(ecu)
 Participarea la mecanismele de schimb europene nu este obligatorie,
dar interventiile trebuiesc sa fie simetrice
 Rezerve comune pentru sustinerea monedelor statelor membre aflate in
dificultate

FECOM va fi integrata in SMI iar functiile sale se extind astfel:

A) ECU public:
-FECOM primeste rezerve provenite de la statele membre si emite ECU
publici numiti si ECU oficial
-aceasta va crea un fond de creditare catre bancile nationale ale tarilor
membre cu posibilitatea schimbarii lor in aceata moneda cas a marcii
nationale
-operatiile financiare si de sustinere a bancilor centrale
-ECU public circula exclusiv intre bancile centrale din interiorul SMI
-este o moneda de banca, fara particularitati fizice

13
MONEDA SI CREDIT
BANCA CENTRALA EUROPEANA-INSTRUMENT DE INSTITUIRE SI MONITORIZARE A EURO
B) ECU privat:
-devine unitatea de cont in care se realizeaza contractele private
-este modalitatea de plata in transferurile scripturale
are 3 functiuni monetare:
a) unitate de cont
b) rezerva de valoare
c) modalitate de plata
ECU privat este totusi o moneda incompleta deoarece nu are statutul
oficial de moneda, nu exista o legatura intre sfera ECU public si cel
privat.Pana la urma a ECU privat a fost tratat drept o deviza straina.

3. ULTIMA TREAPTA

a)Raportul Delors a fost prezentat in iunie 1989 la summit-ul de la Madrid

so defineste caracteristicile unei uniuni economice si monetare.
Uniunea economica- principii:
-o piata unica sustinuta de catre o politica de concurenta
-politici de ajustare structurala si dezvoltare regionala
-o coordonare a politicilor macroeconomice
-reguli bugetare stricte pentru fiecare stat
Uniunea monetara- principii:
-o convertibilitate totala si ireversibila a monedelor tarilor membre intre
ele
-o fixare irevocabila a paritatilor
-integrarea completa a pietelor monetare si financiare

b)Tratatul asupra Uniunii Europeene a fost semnat la 7 februarie 1992 la

Maastricht si reia toate orientarile propuse de catre raportul Delors si
anume:

I) Existenta unei monede unice

II) O derulare pe trei etape:
1) libera circulatie a capitalurilor (1 iulie 1990)
2) crearea Institutului Monetar European cu sediul la Frankfurt
3) moneda unice sa fie euro incepand cu anul 1999
III) Criterii de convergenta nominala:
a) criteriul stabilitatii preturilor (procentul de inflatie nu trebuie sa
depaseasca mai mult de 1,5% in raport cu cele trei state cu rezultatele
cele mai bune in materie)
14
MONEDA SI CREDIT
BANCA CENTRALA EUROPEANA-INSTRUMENT DE INSTITUIRE SI MONITORIZARE A EURO
b) criteriul de convergenta al preturilor curente
c) criteriul de participare la mecanismul de schimb di cadrul SME
d) criteriul finantelor publice care prevede ca un stat membru nu trebuie
sa aiba un deficit excesiv (deficitul public din PIB nu trebuie sa
depaseasca 3%, iar datoria publica 60% din PIB)

IV) Statele derogatoare posibile (se pot gasi in doua forme)

1) Clauza “opting-out” –este clauza stipulata in tratat prin care un stat

membru poate sa adere sau nu la Uniunea Europeana Monetara (UEM)
ca in cazul Regatului Unit si Danemarcei.
2) “Non-respectul” criteriilor – reprezinta nerespectarea criteriilor de
convergenta ceruti.

La 3 mai 1998, 11 state ale Uniunii din 15 au fost calificate de catre o

decizie a Consiliului Uniunii Europene. Doua state nu indeplineau
criteriile de convergenta si acestea sunt: Grecia si Suedia; iar doua au
apelat la clauza derogatoare (Danemarca si Regatul Unit).

V) Lansarea euro

Din primele ale lunii ianuarie 1999 anul 2002, euro devine moneda
scripturala; iar lansarea in circulatie a monedei se va face incapand cu
data de 1 ianuarie 2002 pana la 1 iulie 2002.

MONEDA = 1 EURO
1. Punt Irlandez 0,787564
2. Deutschemark 1,95583
3. Florin Olandez 2,20371
4. Marca Finlandeza 5,94573
5. Franc Francez 6,55957
6. Franc Belgian 40,3399
7. Franc Luxemburghez 40,3399
8. Pesetas Spaniol 166,386
9. Lira Italiana 1936,27

15
MONEDA SI CREDIT
BANCA CENTRALA EUROPEANA-INSTRUMENT DE INSTITUIRE SI MONITORIZARE A EURO
 Raporturile de pret a monedelor statelor membre in corelatie cu
noua moneda europeana.

Reuniunea de la Madrid, din decembrie 1995 a adoptat denumirea

monedei unice “EURO” care inlocuieste vechea moneda comuna ECU.
Calendarul tehnic de lansare a monedei EURO a prevazut urmatorii
pasi:
1. La inceputul anilui 1998 au fost selectionate din cele 15 tari membre
UE, acelea care au indeplinit criteriile de convergenta , pentru anul
1997.
2. De la 1 ianuarie 1999, odata cu inceperea activitatii Bancii Centrale
Europene, s-au stabilit ratele de schimb intre euro si devizele tarilor
care au aderat. Initial euro este admisa doar ca moneda scripturala;
platile cash continua sa se realizeze in monedele nationale. Euro se
utilizeaza si in cadrul imprumuturilor publice.
3. A debutat la 1 ianuarie 2002, si se manifesta prin punerea in circulatie
a biletelor si a monedelor EURO, care circula paralel cu monedele
nationale timp de 6 luni.
4. Se va derula dupa 1 iulie 2002, cand EURO va deveni singurul mijloc
de plata.

Transformarea unei monede nationale in euro

Monedele nationale ale tarilor participante au devenit sub-diviziuni

ale euro la 1 ianuarie 1999. Conversia in euro este reglementata de o lege a
Uniunii Europene din 1997, in conformitate cu aceasta, dar rata fixata
pentru fiecare moneda nationala la 1 ianuarie 1999 poate fi folosita pentru
transformarea in euro. Folosirea altei rate ar fi o incalcare a acestei legi.
Fiecare rata de conversie trebuie sa fie folosita cu 6 cifre semnificative, de
exemplu 1 euro = 40,3399 BEF(franci belgieni). Aceiasi lege din 1997,
stabileste si modul de rotunjire a sumelor obtinute in urma conversiei.
Daca a treia zecimala a sumei este mai mica decat 5, atunci rotunjirea in
euro se realizeaza in minus, de exemplu 34,874 euro devin 34,87 euro.
Daca a treia zecimala este 5 sau mai mare decat 5, atunci suma trebuie
rotunjita in plus, de exemplu 34,875 euro devin 34,88 euro.

16
MONEDA SI CREDIT
BANCA CENTRALA EUROPEANA-INSTRUMENT DE INSTITUIRE SI MONITORIZARE A EURO
 EFECTELE INTRODUCERII MONEDEI EURO

Multe sectoare ale economiei au trecut la sistemul EURO inca de la 1

ianuarie 1999.

Tot de la aceasta data, tranzactiile intre sectorul bancar si bancile

centrale se fac in EURO. Toate pietele de capital ale statelor participante
isi efectueaza operatiile in noua moneda. Guvernele utilizeaza EURO
pentru stabilirea noilor bugete. Cele mai mari firme au trecut la utilizarea
euro inca de la inceputul procesului, datorita beneficiilor, care sunt
multiple:

 Eliminarea costurilor si a riscului schimburilor internationale;

 Transparenta preturilor care duce la o mai buna concurenta cu privire
la vanzari si servicii;
 Standardizarea contabilitatii si a altor sisteme.

Companiile mici si mijlocii, care sunt de obicei furnizorii

companiilor mari, sunt nevoite sa treaca la sistemul EURO pentru a nu-si
periclita existenta.
Incepand de la 11 ianuarie 1999, aproape toate preturile in
majoritatea magazinelor au fost afisate atat in euro cat si in vechea
moneda nationala. Aceasta serveste la “convertirea publicului” la folosirea
monedei unice EURO.

--Asupra sistemului bancar, efectele pot fi evidentiate astfel:

De la 1 ianuarie 1999 , majoritatea bancilor ofera posibilitatea

clientilor sai de a-si converti economiile in EURO ; dar obligativitatea va
17
MONEDA SI CREDIT
BANCA CENTRALA EUROPEANA-INSTRUMENT DE INSTITUIRE SI MONITORIZARE A EURO
surveni numai dupa 2002. Posesorul unui cont in EURO poate plati sau
poate da ordine de plata in moneda nationala, fara a i se percepe vreun
comision. Pentru platile ijn EURO au fost tiparite noi carnete de cecuri, pe
langa logo-ul EURO sunt prevazute si cu o banda magnetica care asigura
ca plata se va realiza.
Aceasta inseamna ca un cetatean francez,de exemplu, poate sa
platesca o factura in Germania in EURO (chiar daca factura este
exprimata in DEM ), fara a i se percepe comision. Daca acesta doreste sa
plateasca in vechea moneda nationala,sau in DEM, banca va continua in,
perioada interimara, sa perceapa comisioane relativ mair, deoarece aceste
plati trebuie trecute manual prin sistemul de clearing.
In perioada tranzitiei (1999- 2001) agentii economici au posibilitatea
alegerii modului de efectuare a platilor in EURO sau in moneda nationala.
Dupa 1 ianuarie 2002 insa, toate platile si incasarile vor fi efectuate in
EURO. In perioada tranzitiei, bancile sunt obligate sa transforme sumele
in moneda ceruta de creditor. Cand o intreprindereare cont bancar doar
in moneda nationala, atunci toate ordinelede plata vor fi transformate in
moneda nationala. Regulamentul nu prevede prelevarea nici unei taxe si
comisioane pentru transformarea sumelor din moneda nationala in EURO
si invers.
Prin moneda unica, politica moderna e transferata la nivel comunitar
devenind de competenta Banci Centrale Europene, absolut independenta.
Politica va continua sa ramana un instrument conjunctural de politica
economica la nivel national. Datorita relatiilor stranse intre politica
monetara si cea bugetara , absenta disciplinei bugetare intr-unul sau mai
multe state membre ar pute afecta orientarile politicii monetare comune.
Se vor putea exercita presiuni asupra Bancii Centrale Europene pentru ca
politica monetara sa devina mai flexibila. De aceea, mai intai Tratatul de
la Maastricht si apoi pactul dintre state definesc un cod de buna conduita
in materie de politica monetara si datorie publica.

--Efectele pe plan international ale introducerii monedei unice sunt si mai

puternice:

-utilizarea crescanda a monedei unice in cadrul tranzactiilor comerciale,

permite reducerea instabilitatii generale de fluctuatiile cursului de schimb;
-posibilitatea emitentilor de moneda de a beneficia de venituri de pe urma
sumelor detinute in strainatate (in afara UE ). Va continua procesul de
realocare mai puternica a portofoliilorde active financiare in favoarea
titlurilor emise in EURO;
18
MONEDA SI CREDIT
BANCA CENTRALA EUROPEANA-INSTRUMENT DE INSTITUIRE SI MONITORIZARE A EURO
-disparitia necesarului de rezerve in cadrul bancilor centrale nationale pe
plan intracomunicar. Se pot realiza economii importante, estimate la 200
miliarde de dolari.

--Consecintele pentru Estul si Centrul Europei

Pentru tarile din centrul Europei, EURO va deveni o alta moneda straina.
Pe termen mediu, EURO va deveni moneda Cehiei, Ungariei, Poloniei,
Estoniei si Sloveniei. Pentru a adera la UE, aceste tari vor trebui sa-si
convearga economiile la cele din zona EURO, si anume cu privire la
inflatie, dobinzi, datorie publica si deficit bugetar.
Tarile din Europa Centrala si de Est sunt preocupate de efectul
introducerii monedei unice europene asupra mediilor economice proprii.
Insa comparativ cu schimbarile economice si politice din ultimii zece ani,
lansarea EURO apare ca o schimbare modesta. Chiar si cele mai avansate
state ale Europei nu sunt pregatite sa adopte EURO dupa ce vor deveni
membre ale Uniunii Europene, ci poate doar in urmatorii zece ani dupa
aderare.
Cel mai important efect este de ajustare al politicii valutare ale unora din
tarile estice.
In unele cazuri, rolul jucat de marca germana va fi inlocuit cu cel al
EURO.
Ungaria, care isi leaga moneda de un cos valutar cuprinzand 70% DM si
30% $, inlocuieste marca cu EURO,in cadrul cosului valutar de la 1
ianuarie 1999 si are in vedere o raportare numai la EURO incepand din
acest moment.
In schimb,Cehia, care permite coroanei sa varieze intre anumite
limite,legand-o informal de marca, nu si-a schimbat politica monetara
argumentand ca nu vede nici un motiv al schimbarii atata timp cat marca
ramane in circulatie.
Polonia, care isi leaga moneda de un cos format din dolari (45%) si patru
monede europene (marca germana-35%, lira serlina-10%, francul
francez-5%, si francul elvetian –5%) a inlocuit monedele europene cu
EURO de la 1 ianuarie 1999, cu o proportie mai mare decat a dolarului
(55%). In viitor, Polonia are in vedere o schimbare prin raportarea numai
la EURO, in vederea unei viitoare integrari in Mecanismul European al
ratelor de schimb.
Celelalte state est-europene nu au anuntat schimbari de politica monetara,
dar majoritatea au in vedere aranjamente monetare, incepand cu anul
2000. Unii economisti cred ca un efect imediat al lansarii EURO ar fi o
19
MONEDA SI CREDIT
BANCA CENTRALA EUROPEANA-INSTRUMENT DE INSTITUIRE SI MONITORIZARE A EURO
crestere a interesului speculativ asupra monedelor din regiune.Aceasta
inseamna ca devine si mai presanta, pentru tarile cu deficit mare al
contului curent, reducerea acestora sau cresterea fluxurilor de capital
strain si obtinerea imprumuturilor necesare finantarii deficitului. Aici
sunt expuse in mod particular-Romania, Slovacia si Lituania.
Dar chiar daca EURO va cauza dificultati pe termen scurt sau mediu
pentru unele din aceste state, se asteapta ca pe termen lung sa apara
beneficii precum: favorizarea exportului acestor state pe piata interna
unica, reducerea costurilor tranzactiilor cu firme din Uniunea Europeana,
castiguri ca urmare a dezvoltarii unei piete de capital unice.

Adaptarea monedelor est europene la EURO

Moneda Regim inainte de Regim de la

1 ianuarie 1999 1 ianuarie 1999
Leva-Bulgaria Coridor valutar fata de Nici o schimbare,
DM Monitor euro
La 1000 leva –1 DM
Dinar-Croatia Flotare controlata, Nici o schimbare,
Referinta DM Monitor euro
Coroana- Flotare controlata, Nici o schimbare,
Cehia Referinta DM Monitor euro
Kroon- Consiliu monetar, Nici o schimbare,
Estonia 8 kroom=1DM Monitor euro

20
MONEDA SI CREDIT
BANCA CENTRALA EUROPEANA-INSTRUMENT DE INSTITUIRE SI MONITORIZARE A EURO
 In Romania BNR foloseste EURO ca moneda de rezerva valutara,
aceasta masura fiind in concordanta cu ponderea Uniunii Europene in
comertul exterior al Romaniei:
*62,7% din exporturile romanesti se realizeaza in UE;
* 55,4% din importuri provin din tarile UE.
De asemenea, BNR s-a preocupat de asigurarea compatibilitatii
legislative, institutionale si procedurale cu entitatile bancare centrale din
UE, inclusiv cu cele ale Bancii Centrale Europene.
Totodata, s-a avut in vedere realizarea compatibilitatii sistemului de plati
si decontari in EURO, in timp real, TARGET.

Concluzii:

Inca de la introducerea EURO s-a apreciat ca aceasta va bulversa

sistemul financiar, care nu s-a mai confruntat cu asemenea modificari de
la trecerea la regimul cursurilor flotante in anul 1971 . Pentru prima data,
din anul 1944, raportul de forte monetare internationale se poate
schimba, iar pozitia dominanta a dolarului devine relativa .
Analiza evenimentelor de pe piata valutara (in luna octombrie
1999 cursuk de schimb s-a situat la 1,0714 $/EURO ) demonstreaza ca
adevarata competitie se da intre EURO si dolar, yenul japonez
nereprezentand un pericol adevarat pentru moneda americana.
Conform datelor furnizate de REUTERS, desi economia
americana participa la economia mondiala in proportie de 20% , $
participa numai cu 61% la formarea rezervelor bancilor centrale
(comparativ cu 14% pentru DM ; si 17% pentru yen ); cu 48% la
tranzactiile comerciale internationale ( comparativ cu 15%DM ; 5 %
yen ), si intervine in 42%din operatiile pa pietele de schimb fata de 19 %
DM si 12% yen).
Referitor la nivelul cursului de schimb , exista mai multe opinii
conform carora este necesara introducerea unui “coridor valutar” in
intervalul caruia EURO sa fluctueze fata de $.
Contrar acestei opinii , presedintele Bancii Centrale Europene
mentiona ca impunerea unui coridor valutar nu este o masura "fezabila “
21
MONEDA SI CREDIT
BANCA CENTRALA EUROPEANA-INSTRUMENT DE INSTITUIRE SI MONITORIZARE A EURO
sau “credibila” . Anumite tinte pentru nivelul cursului valutar vor fi
stabilite numai in “circumstante exceptionale”,atunci cand EURO va
dovedi “lipsa uniu aliniament clar si persistent”.
O alta opinie , exprimata de economisti apreciaza ca daca EURO
castiga teren in competitie cu dolarul , bancile centrale vor deveni mari
cumparatoare de obligatiuni, exprimate in nEURO . O saemenea masura
va exercita presiuni asupra $ , intrucat va exista o cerere mai scazuta
pentru titlurile americane , si in consecinta o cerere mai mica pentru $ .
In noiembrie 1998, China arata ca este gata sa converteasca in
EURO o parte a rezervelor sale valutare (141 miliarde $)- orientandu-se
catre piata europeana . O asemenea orientare catre piata obligatiunilor in
EURO , exprima increderea in aceasta moneda. Pe aceeasi linie se inscriu
operatiunile Japoniei pe piata internationala dec capital, prin vanzarea de
actiuni si obligatiuni asiatice, in valoare de 2,2 miliarde $ (in prima
jumatate a anului 1998 ) si cumpararea in aceeasi perioada , de actiuni si
obligatiuni europene de peste 10 miliarde $.

Alte implicatii ale introducerii EURO in activitatea firmelor

Eliminand fluctuatiile cursurilor valutare si asigurand o unitate

comuna de evidenta pentru activitatile comerciale, EURO poate ameliora
functionarea pietei unice. Comertul si investitiile in strainatate vor fi
stimulate si ,deci, se va produce o crestere a competitivitatii.Impactul va fi
diferit in functie de sector , cel mai evident manifestndu-se in sectorul
financiar-bancar. Activitatile nebancare vor fi afectate sub urmatoarele
aspecte:
-Transparenta preturilor intre tari poate inregistra o crestere. Firmele nu
vor mentine diferente mari de pret intre tari, desi pietele sunt fragmentate
sub aspect fiscal; presiunea va fi mai mare in regiunile de granita si pentru
bunurile
-Dubla exprimare (afisare) cu valoare ridicata , usor de transportat .) a
preturilor. Multe persoane vor intampina dificultati considerabile la noua
structura a preturiloa, pentru depasirea acestor dificultati utilizandu-se
dubla exprimare a preturilor, in EURO si in moneda nationala.
Asociatiile de consumatori au cerut ca dubla exprimare a preturilor sa
devina obligatorie chiar inaintea introducerii bancnotelor si monedelor
EURO. Unele firme sunt insa putin atrase de ideea prin lege, deoarece ar
putea impune costuri:dubla etichetare, modificarea softwar-ului.

Implicatii penttru departamentul financiar si trezorerie.

22
MONEDA SI CREDIT
BANCA CENTRALA EUROPEANA-INSTRUMENT DE INSTITUIRE SI MONITORIZARE A EURO
 Acesta este primul departament afectat, prin eliminarea costurilor
legate de tranzactiile valutare si a riscului valutar.
Lipsa riscului valutar implica doar calcule de conversie. Managerii
trebuie sa se asigure ca tipurile de contracte capata importanta necesara.
Avantajele s-ar putea extinde peste granitele UE daca EURO castiga teren
ca moneda de tranzactionare pe plan international.

Modificarea pietelor financiare.

Firmele active pe piata de capital trebuie sa ia in considerare

impactul EURO asupra pietei financiare, intrucat o piata EURO poate
absorbi pietele nationale. Veniturile din obligatiuni ar putea fi afectate ca
urmare a eliminarii riscului valutar. De asemenea o importanta crescuta
trebuie acordata si altor componente: lichiditatea pietei, riscul de credit,
diferente fiscale. Firmele trebuie sa analizeze daca noile emisiuni de titluri
sunt exprimate in EURO in perioada de tranzitie, si daca cele existente ar
trebui exprimate in EURO. Formarea unei piete mai mari si mai lichide ar
trebui sa conduca la o mai eficienta alocare a capitalului. Spre deosebire
de piata monetara si a obligatiunilor, natura produselor tranzactionate la
bursa nu este afectata in aceeasi masura. Firmale cotate la bursa trebuie sa
ia in calcul utilizarea EURO, iar actionarii trebuie consultati cu privire la
plata dividendelor si a monedei in care sa se realizeze.

Impactul asupra sistemelor si tehnologiei informatice(is/it).

Nevoia modificarii sistemelor informatice reprezinta cea mai mare

provocare tehnica dar si economica implicata de trecerea la euro.
Companiile mari pot avea mii de aplicatii informatice functionale, multa
dintre acestea fiid afectate de euro. Dupa parerea expertilor, utilizarea
sistematica si atenta a instrumentelor specifice nu numai ca ajuta firmele
in trecerea la EURO, dar reduce si costurile cu aproape 30%. Principala
provocare ramane utilizarea eficienta a resurselor umane, date fiind
costurile cu forta de munca, care reprezinta aproximativ 50% din efortul
general.

23
MONEDA SI CREDIT
BANCA CENTRALA EUROPEANA-INSTRUMENT DE INSTITUIRE SI MONITORIZARE A EURO
 BIBLIOGRAFIE:

 STRUCTURA ORGANIZATORICA A SOCIETATILOR

BANCARE. BANCILE SI OPERATIUNILE BANCARE

(DR. LUCIAN IONESCU)

 MONEDA-CREDIT 1

(NICOLAE DARDAC, TEODORA VASCU)

24
MONEDA SI CREDIT
BANCA CENTRALA EUROPEANA-INSTRUMENT DE INSTITUIRE SI MONITORIZARE A EURO
  BANCA CENTRALA SI SISTEME DE PLATI DE INTERES
NATIONAL

(VASILE SAVOIU)

 WWW.INGBANK.RO/RETAIL/ROM/INFOPLUS/EURO

 HTTP://DOMINO.KAPPA.RO/E-
MEDIA/COMPUTERWORLD.NSF/

 WWW.EURO-INFO.CCIR.RO/IMPLICATII_EURO

25
MONEDA SI CREDIT
BANCA CENTRALA EUROPEANA-INSTRUMENT DE INSTITUIRE SI MONITORIZARE A EURO