Sunteți pe pagina 1din 5

Page 536

Dintr-o inspiratie nenorocita, s-a cerut concursul si al acelor catalani si


almogavari, bande
compuse din rivali ai acestor pirati incercati, care de vreo zece ani, condusi
de sefi asemenea cu fostii vikingi normanzi minus poate lealitatea cavalereasca
roiau neincetat din Siciliai, pe care Vecerniile" din 1282 o smul- sesera dinastiei
franceze#
--------------------
Page 534
Cum populatia de combatanti, care avea la inceput misiunea sä apere
frontiera, isi parasise posturile in urma stoarcerilor practicate de dregatorii
imperiali 21, la care se mai adaugau si darile zdrobitoare, Mihail a incercat sa
dea depline puteri la doi comandanti cu experienta, insarcinati sa redo- bindeasca
aceste teritorii atit de pretioase pentru imperiu. Filantropenosg,
creat sef suprem (flyElabv) (conducator), trebuia sa apere odata cu Creta, Asia
Mica [numele de 'Ao-ia i Mucpii (Asia Mica) apare acum pentru
prima data], Lydia, Kelbianonul, in vreme ce regiunea dinspre noile castele"
162 avea sä fie pazita de Libadarios. #
--------------------
Page 535
Planul lui Andronic II de a crea o armatg permanents (oinvgiccig) cu 1 000 de
soldati in Bitynia, 2 000 in Tracia si in Macedonia, sustinuta de o flota de
dougzeci de vase, nu a reusit 27.#
--------------------
Page 535
Planul lui Andronic II de a crea o armatg permanents (oinvgiccig) cu 1 000 de
soldati in Bitynia, 2 000 in Tracia si in Macedonia, sustinuta de o flota de
dougzeci de vase, nu a reusit 27.
Acest sistem nedind rezultate, a trebuit neaparat sa se recurgs la strgini
pentru a se asigura si mai departe acestei Rhomais" pgstrarea celor citeva orase
intgrite si a castelelor pe care le mai Linea Inca 2#
--------------------
Page 537
Chemati in ajutor de un oras amenintat, ei se instalau in el, it jefuiau si plecau
apoi cu cea mai mare indiferenta, lasind oamenilor sultanului, care nu intirziau sa
alerge intr-acolo, ceea ce nu putusera sa ridice ei insisi. Nu e de mirare ca
bizantinii doreau sa-i vada pe acesti auxiliari primejdiosi cu totii morti sau
iesiti afara." din Imperiu#
--------------------
Page 537
Dupa ce si-au indeplinit in felul acesta misiunea
for in Asia (1303-1304) 43, pierduta in intregime, dupa cum se plinge Pachy- mere,
in al douazecisitreilea an de la domnia lui Mihail 44, ei s-au aruncat,
pentru marea for razbunare" a uciderii lui Roger (1307), asupra nenorocitei Tracii,
care a trebuit atunci sa ofteze dupa vremurile Imperiului latin#
--------------------
Page 537
Timp de mai multi ani Gallipoli, arsenalul naval al Imperiului, a fost
catalan 49.#
--------------------
Page 538
De partea cealalta bulgarii luau tot ce voiau. Contra r5.ilor musafiri
s-a recurs la vlahi 4#
--------------------
Page 538
Pentru a acoperi cheltuielile unui asemenea razboi si al unui ajutor care se platea
dealtminteri asa de bine prin sine insusi, a fost nevoie sa
se recurga la masuri de extrema strimtorare financiar5., necunoscute la
168 Niceea, si care corespund cu cele ale Anghelilor inainte de catastrofa // din
1204. Au fost sacrificate toate provisiunile" 53, chiar cu permisiunea
patriarhului, cele ale manastirilor si ale bisericilor de sub ocrotirea imperials
54. Impozitele au fost enorm sporite pe deasupra moneda a suferit alterari
succesive care au discreditat-o. Sub Ioan Ducas (Vatatzes) besantul" era 50% de
aur, apoi sub Mihail nu a mai continut decit noua parti din
24 (9/24) de metal pretios 55 [fata de 12/24 din trecut].#
--------------------
Page 540
spre mijlocul secolului XIV, mongolii erau foarte decazuti din vechea for maretie
si ora revansei puternicului sef al adeva'ratilor turci
nepusi la incercare, Timur, nu venise Inca. Othman s-a facut stapin pe Niceea,
vechea capitala venerabila a acestor constantinopolitani incapabili sa-si apere
palatele, bisericile, mormintele#
--------------------
Page 540
Genova obtinuse, datorita. restabilirii Imperiului in Europa, toate
conditiile necesare pentru a-si putea croi in citiva ani un vast domeniu#
--------------------
Page 541
colonial. Ea a Weptat mull inainte de a porni la aceasta opera, care ii
170 intrecea poate puterea, caci le dep4ise pe ale Venetiei. // Ea a lasat unor
particulari, cetateni ai sai, ca acei Zaccarii, Cattanei si altii 3, sar- cina de a
se a§eza la Smirna, la Foceea, in insula Tenedos, apoi la
Chios#
--------------------
Page 541
, nu a intervenit de la inceput in criza catalana; dupa un conflict', defavorabil
pentru negustori 6, ea i-a lasat pe toti Rogerii §i Rocafortii"
sa jefuiasca dupa cheful lor, marginindu-se sa teasa intrigi contra lor7 §i
intervenind numai cu saisprezece vase atunci cind imparatul a scos un
strigat de deznadejde in fata exceselor catalanilor stabiliti la Gallipolig,#
--------------------
Page 542
Cu stabilirea catalanilor, ca intemeietori de state la Atena la Teba
se tragea o linie de demarcatie In vechea Grecie intre ce era francez si ceea ce
venea acum de pe coasta iberica a aceleia0#
--------------------
Page 544
Pentru a avea vase genoveze imparatul trebuia sä se inteleaga cu patronii lor. Este
adevarat c5. si implinind aceasta conditie i-ar fi fost
imposibil sa obtina concursul venetienilor pentru a impiedica trecerea turcilor
din Asia 26 0 de aceea, incepind din 1318, se mai incearcd formarea unor
ligi de ap5,rare cu Ospitalierii si cu seniorii din Arhipelag 27#
--------------------
Page 544
a continuat si mai departe fragmentarea insulelor in folosul aventurierilor din
Occident, cu sau fara autorizarea guvernelor de care depindeau.#
--------------------
Page 544
Rezultatul acestei lente infiltratii incheiate cu loviturile violente ale
aventurilor levantine a fost ca prin 1350 capitalurile latine la Constantinopol
puteau fi evaluate la 200 000 de ducati fata de-abia 30 000 ale celor
grecesti, ceea ce trebuia sa produca mai tirziu o ciocnire violenta.
Cind a luat sfirsit (in 1328) domnia lui Andronic II, al doilea Paleolog,
in imprejurari de incalificabila dec5.dere, Imperiul nu mai avea decit foarte
putin de pierdut, si nu exista nici un mijloc de a-1 reface sau reinvia#
--------------------
Page 544
Rezultatul acestei lente infiltratii incheiate cu loviturile violente ale
aventurilor levantine a fost ca prin 1350 capitalurile latine la Constantinopol
puteau fi evaluate la 200 000 de ducati fata de-abia 30 000 ale celor
grecesti, ceea ce trebuia sa produca mai tirziu o ciocnire violenta.
Cind a luat sfirsit (in 1328) domnia lui Andronic II, al doilea Paleolog,
in imprejurari de incalificabila dec5.dere, Imperiul nu mai avea decit foarte
putin de pierdut, si nu exista nici un mijloc de a-1 reface sau reinvia. Se
vede bine acest lucru din faptul ca vechea ambitie st5.ruitoare si vechiul
ideal, care nu vrusese sä moara nici chiar in ceasurile cele mai rele, au
disparut acuma#
--------------------
Page 544
nu mai cunoaste Imperiul universal, restrins doar prin vointa lui Dumnezeu
a limite trec5.toare ; el indrazneste primul sa rosteasca numele acestei Rhomais",
acestei mici patrii grecesti, ceea ce constituie#
--------------------
Page 548
Am v5.zut ca imparateasa
Irina, mama reginei Serbiei, dezgustata de politica bizantin5. care jignea
planurile ei materne si mindria ei imparateasca, se retrasese la Tesalonic, pe care
it cirmuia dupa voia ei 21. Ea a favorizat din rasputeri expansiunea
sirbeasca, sperind, dupa cum se soptea, s5. dobindeasca pentru vreunul din
fill sai mostenirea lui Stefan, care nu avusese copii de pe urma mindrei sale
c5satorii bizantiv.#
--------------------
Page 548
Stefan, zis Dusan, s-a insurat [1332] cu sora noului tar bulgar [Ioan Alexandru]
numita Elena#
--------------------
Page 548
a folosit
cu iscusinta certurile bizantine si si-a intins treptat dominatia spre acest
sud, crezind c5. 11 va putea ocupa in Intregime#
--------------------
Page 548
Intregime. Dar in 1355 bailul Venetiei
se gindea la o dominatie a Senioriei asupra orasului imperial#
--------------------
Page 549
Stefan // a sugerat Republicii [Venetia] posibilitatea de a-si imparti impreuna
statul Paleologilor 2#
--------------------
Page 549
Reusind sa ocupe numeroase districte populate de greci, el a indraznit sa
is titlul de Imparat al sirbilor si al romanilor" pe care nu 1-a mai pa'rasit.#
--------------------
Page 551
Primul Paleolog, cu toate ratacirile sale religioase, nu avusese de intim- pinat
nici o competitie si nu fusese amenintat de nici o conspiratie. Soarta
urmasului sau Andronic II, principele trindav, care zabovea in Asia in desfata-
rile de la Nymphaion 44, a fost mai putin norocoasa. El nu mai era unul din
acei principi niceeni cu deprinderi patriarhale 43. Insurat pe rind cu doug
printese latine, Ana de Ungaria (1272) " si Irina [Yolanda] de Montferrat [1284],
el si-a insurat fiul, Mihail IX, cu o flica a regelui Armeniei. Iar Andronic, fiul
acestui Mihail IX, si-a luat o sotie germanaz #
--------------------
Page 551
Daca Mihail Paleologul
tinea personal la vechile obiceiuri grecesti, in schimb fiii sai fuseser5. crescuti
mai degraba potrivit cu idealul latin al bunilor cavaleri care parea sä renasca
in secolul XIV. Ei toti nu mai puteau sa inteleag5., ca oamenii de alts data,
sfintenia normelor vechiului Imperiu. Regulile de succesiune la tron, observate
din vremea Comnenilor, nu le mai inspirau respect. Ca printii din Occident,
ei voiau de la cel mai mare pins la ultimul din mezinii de familie sa-si
creeze o mostenire. Inconjurati de tineri dedati spiritului de aventura#
--------------------
Page 552
Tinarul Andronic 11 indigna pe bunicul sau prin felul sau de viata usuratecF, prin
nepa'sarea pentru treburile statului si printr-o risipa scandaloasa, care facuse
din el un datornic al latinilor din Pera. Dar acest adolescent plin de ambitie nu a
vrut sa se resemneze. Bizuindu-se pe dreptul sau, sfatuit si sprijinit de membrii
primelor familii din Imperiu, si mai ales de indraznetulG Syrgiannes 54, de cel mai
remarcabil barbat al vremii sale
in acest Bizanf, loan Cantacuzenul 55, ruda cu Paleologii, el s-a rasculat 56.
Razboiul intre cei doi Andronici, Intre imparatul cel batrin" si imparatul cel
tinar", a tinut sapte ani. Destul pentru a devasta ce mai ram5sese
Inca, din Imperiu 57. Sirbii 58, precum si germanii 59, latinii, bulgarii " s-au
amestecat si ei. Venetienii au fost chiar poftiti sa ocupe Constantinopolul pentru
a-1 instala pe Andronic III 61#
--------------------
Page 553
In cele din urma partizanii sai din Constantinopol 1-au ajutat sal intre
in marele oras imperial [mai 1328], unde a gasit pe bunicul sau in genunchi
in fata unei icoane facatoare de minuni, implorind sa fie crutat. I s-a lasat in
adevar viata si a putut sa §ada lini§tit in marele sau palat cu totul parasit,
invadat de cai, de magari, de boi, de pasari, iar femeile din popor
veneau sa."-0 spele rufele la fintinile din marile curti pustii 65. In sfir0t s-a
calugarit [1330] sub numele de Antonie si se iscalea cu cerneala ro0e si neagra:
prea piosul si prea crestinul imparat Antonie, monahul#
--------------------
Page 553
Andronic nu a avut deci vreun competitor. Foarte iubit de aristocratia
constantinopolitana, dar si de popor, in mijlocul caruia venea bucuros, el facea
vinatori cu haite mari#
--------------------
Page 553
Andronic nu a avut deci vreun competitor. Foarte iubit de aristocratia
constantinopolitana, dar si de popor, in mijlocul caruia venea bucuros, el facea
vinatori cu haite mari", de care se minunau
cei simpli si pornea adesea in raite in afarit, ca sal combats bandele de barbari
care hoinareau pe tarmul §i pe vaile Traciei. De0 nu umbla cu barba
rasa ca unchiul sau Teodor de Montferrat (care mai pastra drapelul imperial si avea
pretentii la mo0enirea Paleologilor 69), el era de fapt occidentalul pe care it
putea don sotia sa italianca.#
--------------------
Page 553
Cind a venit la Constantinopol o ambasada gibelina, el a declarat ca socotete cele
doua Imperii ca o singura domnie" 72.
189 // El a murit la 15 iunie 1341 73, inainte de a fi implinit cincizeci de ani,
lasind tronul unui copil care avea abia noul ani 7#
--------------------
Page 555
0 printesa bizantina, Teodora, fiica acestui Ioan VI, a fost maritata cu
batrinul principe musulman de Niceea, pentru ca astfel cauza Cantacuzenului sa fie
asigurata pe deplin de concursul celor mai numerosi si mai viteji
dintre turci 86.#
--------------------
Page 555
Niciodata Inca ping atunci nu coborise vreun imparat bizantin pita
la o asemenea alianta, contrara atit traditiilor, cit si obligatiilor religioase.
Ceva mai tirziu acest exemplu a gasit imitatori: kralul sirb a oferit pe una din
fiicele sale pentru unul din printii lui Orkhan si in slit-sit, Ioan V Paleologul
si-a logodit o fiica a sa, cu Halil, fiul aceluiasi emir.#
--------------------
Page 556
Prietenii sai latini i-au redat in decembrie 1354 posesiunea Capita lei
193 sale atunci Ioan VI s-a facut calugar. Sofia saP, imparateasa Irina 93, // a
intrat ea insa§i intr-o manastire 9#
--------------------
Page 556
Joan V Paleologul, care era acum un adolescent de douazeci de ani, a ramas deci
singur stapin asupra frinturilor de Imperiu, dar in conditiile cele mai
nenorocite.#
--------------------
Page 558
loan VI era prea inteligent pentru a nu intelege ca trecutul de domi- natie nu mai
poate sä revina. Dar acest ca'rturar rafinat era in masura sa-si#
--------------------
Page 559
dea seama ca ceea ce se pierduse ca putere materials, ca teritoriu, ca finante
ca armatA, ca viata economics poate fi redobindit pe clonal cea a civilizatiei
bizantine, care continua sa detina si sa dezvolte mostenirea elenica
incomparabila, si cea a suveranitatii ecumenice, asupra intregului Orient, a
bisericii sale, care era dealtminteri singura libera dintre toate acelea din
aceasta parte orientala a vechii monarhii crestine.#
--------------------
Page 559
Daca Bulgaria, care se margineste sa traduca pe bizantini si sa imite arta lor,
ramine foarte slavona, in schimb fratele tarului sirba este foarte
mindru de descendenta sa greceasca si de rudenia sa cu Paleologii, fluid nepotul de
fiica al hypersebastului Ioan si al Irinei, fiica lui Teodor Metochitul.
Sirbii din Tesalia inteleg sa se socoata toti legati de antecesorii for bizantini.#
--------------------
Page 559
Marele intemeietor de manastiri romanesti de limba slavona." prin
1370-1400, Nicodim, este un sirb prin mama sa, dar fatal sau este un grec
din Castoria, si el insusi fusese la Muntele Athos 2#
--------------------
Page 559
In momentul chiar in care Bizantul era pe punctul de a dispare // lite- ratura sa a
aflat la slavii vecini o noua crestere a popularitatii sale.#
--------------------
Page 559
Euthymie de Tirnovo, Teodor, Grigore Tamblac de o parte, Constantin Filozoful de
cealalta, sint in lucrarile for niste bizantini ca suflet, fara alt amestec 6#
--------------------

S-ar putea să vă placă și