Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Alcoolul este deseori consumat în cantităţi mai mari sau pe o perioadă mai lungă
decât se intenţiona.
2. Individul doreşte să oprească sau să limiteze consumul de alcool sau face eforturi
continue, dar lipsite de succes în acest scop.
3. Individul alocă o mare parte din timp pentru activităţi necesare procurării, consumului
sau recuperării după efectele alcoolului.
7. Activităţile importante sociale, profesionale sau recreative sunt abandonate ori reduse
din cauza consumului de alcool.
8. Consum repetat de alcool în situaţii cu risc de vătămare fizică (de exemplu, şofat).
DSM-5 introduce deci între criteriile de diagnostic noţiunea de „craving”, care este o
caracteristică importantă: apar alterări ale circuitelor cerebrale, remanente după detoxificare,
mai ales în dependenţele severe, obiectivate de recăderi şi reactivarea cravingului la
expunerea la stimuli asociaţi. Se subliniază deci beneficiul tratamentului doar în condiţiile
tratamentului pe termen lung.
Creierul nostru inregistreaza toate tipurile de placere la fel, indiferent daca provin de la o
recompensa financiara, de la droguri, dintr-un act sexual sau o masa gustoasa. In creier,
placerea are o semnatura clara: eliberarea neurotransmitatorului dopamina in nucleul
accumbens, un grup de celule nervoase situate sub cortexul cerebral.
Eliberarea dopaminei in nucleul accumbens este atat de puternic asociata cu senzatia de
placere, incat neurologii se refera la aceasta regiune ca fiind centrul de placere al creierului.
Toate abuzurile de substante, de la nicotina la heroina, provoaca un val puternic de dopamina
in nucleul accumbens.
Probabilitatea ca utilizarea unui drog sau participarea la o activitate foarte satisfacatoare sa
duca catre dependenta este direct legata de viteza cu care promoveaza eliberarea dopaminei,
intensitatea eliberarii si increderea ca se va repeta.
Diverse metode de administrare a substantelor, pot influenta probabilitatea de ajunge la
dependenta! Fumatul si injectatul unei substantei, fata de inghititul unei pastile, de exemplu,
in general produce un raspuns mai rapid si mai puternic in eliberarea dopaminei si deci este
mai probabil sa duca la dependenta.
Drogurile care dau dependenta ofera o scurtatura catre sistemul de recompensare din creier,
inundand nucleul accumbers cu dopamina.
Hipocampusul retine amintirea acestei senzatii rapide de placere si amigdala creează un
raspuns conditionat la acei stimuli.