Material e

1.
Materialele dentare propriu-zise sunt: b

a) Totalitatea materialelor care vin în relație directă cu țesuturile parodontale și formează
cu acestea legături stabile, restaurând funcționalitatea lor
b) Totalitatea materialelor cu utilizare exclusivă în etapele de laborator pentru obținerea
protezelor dentare
c) Pastele pentru obturații intracanalare, linerii pentru tratarea plăgii dentinare
d) Masele ceramice, implantele
e) Toate răspunsurile sunt corecte
B – Cursul 1 slide 3
2. Biomaterialele dentare sunt: a

a) Totalitatea materialelor care vin în relație directă cu țesuturile parodontale și formează
cu acestea legături stabile, restaurând funcționalitatea lor
b) Totalitatea materialelor cu utilizare exclusivă în etapele de laborator pentru obținerea
protezelor dentare
c) Gipsuri, ceruri, mase de ambalat
d) Agenți abrazivi, paste de lustruit
A – Cursul 1 slide 3
3. După originea lor, materialele pot fi: c

a) Materiale provizorii și de durată
b) Materiale speciale
c) De origine minerală, de origine organică și de origine mixtă (organo-anorganică)
d) Materiale definitive
C – Cursul 1 slide 9
4. Materialele utilizate în cabinetul de medicină dentară sunt: e

a) Materiale utilizate în medicina dentară preventivă
b) Materiale utilizate pentru restaurări coronare
c) Materiale utilizate pentru amprentare
d) Materiale pentru machete directe
E – Cursul 1 slide 12
5. Materialele utilizate în laboratorul de tehnică dentară sunt: d

a) Materiale utilizate în medicina dentară preventivă
b) Materiale utilizate pentru restaurări coronare directe
c) Materiale utilizate pentru amprentare
d) Materiale pentru prelucrarea și lustruirea protezelor
D – Cursul 1 slide 12
6. Printre proprietățile fizice ale materialelor se află: a

a) Optice, termice, electrice
b) Elasticitatea, plasticitatea, flexibilitatea
c) Coroziunea
d) Reologia
e) Tixotropia
7. Printre proprietățile mecanice ale materialelor se află: b

c) Coroziunea
d) Reologia
e) Tixotropia
8. Printre proprietățile chimice ale materialelor se află: c

c) Coroziunea
d) Reologia
e) Tixotropia
9. Care variantă cu privire la tipurile de adeziune ale unui material este corectă: e
a) Adeziune mecanică
b) Adeziune electrostatică
c) Adeziune specifică sau prin atracție intermoleculară
d) Adeziune chimică
10. Concentrația acidului ortofosforic utilizat în tehnica gravajului acid este de: d
a) 27-40%
b) 27-70%
c) 37-60%
d) 37-50%
e) 37-70%
11. Printre simptomele obiective ale reacțiilor alergice induse de materialele dentare se află: b
a) Senzația de arsură
b) Eritemul, eroziuni/ ulcerații
c) Durere
d) Diminuarea sensibilității gustative (chiar ageuzie)
12. Printre simptomele subiective ale reacțiilor alergice induse de materialele dentare se află: d
a) Eritemul
b) Eroziuni
c) Ulcerații (mai rar)
d) Senzația de arsură, durere, diminuarea sensibilității gustative
13. Efectele posibile ale materialelor dentare asupra organismului : e

a) Toxice și alergizante
b) Carcinogene
c) Teratogene
d) Mutagene și de inducere a sterilității
E- Cursul 1 slide 59
14. Amalgamele dentare intră în categoria: e

a) Materialelor fizionomice moderne pentru restaurări coronare
b) Materialelor fizionomice clasice pentru restaurări coronare directe
c) Materialelor nefizionomice pentru restaurări coronare indirecte
d) Materialelor fizionomice pentru restaurări coronare indirecte
e) Materialelor nefizionomice pentru restaurări coronare
Materiale restaurativ-coronare clasice (amalgame, cimenturi) MATERIALE

NEFIZIONOMICE PENTRU RESTAURĂRI CORONARE
E - Cursul 2 Slide 4
15. Aurul coeziv intră în categoria: c
a) Materialelor fizionomice moderne pentru restaurări coronare

b) Materialelor fizionomice clasice pentru restaurări coronare directe
c) Materialelor nefizionomice pentru restaurări coronare
d) Materialelor nefizionomice pentru restaurări coronare indirecte
e) Materialelor fizionomice pentru restaurări coronare indirecte
MATERIALE NEFIZIONOMICE PENTRU RESTAURĂRI CORONARE AMALGAME

DENTARE, AURUL COEZIV
C- Cursul 2 Slide 2
16. Cimenturile silicat intră în categoria: c
a) Materialelor nefizionomice moderne pentru restaurări coronare

b) Materialelor nefizionomice clasice pentru restaurări coronare directe
c) Materialelor fizionomice pentru restaurări coronare
e) Materialelor fizionomice pentru restaurări coronare indirecte
MATERIALE FIZIONOMICE PENTRU RESTAURĂRI CORONARE : CIMENTURI

SILICAT , RĂŞINI DIACRILICE COMPOZITE , COMPOMERII, CIMENTURI
IONOMERE DE STICLĂ, CIMENTURI IONOMERE MODIFICATE CU RĂŞINI
C- Cursul 2 Slide 2
17. Răşinile diacrilice compozite intră în categoria: b

b) Materialelor fizionomice pentru restaurări coronare
c) Materialelor nefizionomice clasice pentru restaurări coronare directe
d) Materialelor fizionomice pentru restaurări coronare indirecte
e) Materialelor nefizionomice pentru restaurări coronare indirecte

B- Cursul 2 Slide 2
18. Compomerii intră în categoria: d

b) Materialelor nefizionomice clasice pentru restaurări coronare directe
c) Materialelor fizionomice pentru restaurări coronare indirecte
d) Materialelor fizionomice pentru restaurări coronare
e) Materialelor nefizionomice pentru restaurări coronare indirecte
D- Cursul 2 Slide 2
19. Cimenturile ionomere de sticlă intră în categoria: a

a) Materialelor fizionomice pentru restaurări coronare
b) Materialelor nefizionomice moderne pentru restaurări coronare
c) Materialelor fizionomice pentru restaurări coronare indirecte
e) Materialelor nefizionomice clasice pentru restaurări coronare directe

A- Cursul 2 Slide 2
20. Cimenturile ionomere modificate cu răşini intră în categoria: e

b) Materialelor fizionomice pentru restaurări coronare indirecte
c) Materialelor nefizionomice pentru restaurări coronare indirecte
d) Materialelor nefizionomice clasice pentru restaurări coronare directe
e) Materialelor fizionomice pentru restaurări coronare

E-Cursul 2 Slide 2
21. Amalgamele dentare au ca indicații: e
a) Obturarea cavităţilor de clasa I-a, a III-a, a V-a, reconstituiri coronare simple și obturaţii
armate
b) Obturarea cavităţilor de clasa I-a, a II-a, a IV-a, reconstituiri coronare simple și obturaţii
armate
c) Obturarea cavităţilor de clasa II-a, a III-a, a V-a, reconstituiri coronare simple și
obturaţii armate
d) Obturarea cavităţilor de clasa I-a, a III-a, a IV-a, reconstituiri coronare simple și
obturaţii armate
e) Obturarea cavităţilor de clasa I-a, a II-a, a V-a, reconstituiri coronare simple și obturaţii
armate
INDICAŢII
1. Obturarea cavităţilor de clasa I-a, a II-a, a V-a
2. Reconstituiri coronare simple
3. Obturaţii armate
E-Cursul 2 Slide 9
22. Dozarea amalgamului dentar poate fi: d

a) Doar extemporanee în situaţia sistemului bicomponent capsulat
b) Doar industrială în situația sistemului bicomponent nedozat
c) Doar extemporanee în situaţia sistemului capsulat
d) Extemporanee în situaţia sistemului bicomponent nedozat și industrială în situaţia
sistemului capsulat predozat
e) Extemporanee în situaţia sistemului capsulat predozat și industrială în situaţia
sistemului bicomponent nedozat
DOZAREA poate fi:

 extemporanee -în situaţia sistemului bicomponent nedozat.
 industrială- în situaţia sistemului capsulat predozat.
D-Cursul 2 Slide 26
23. Raportul mercur/aliaj în cazul amalgamului dentar este de: b

a) 2:1
b) 1:1
c) 1:2
d) 1,6:1
e) 1:1,6
Raportul mercur/aliaj este de 1:1.

B-Cursul 2 Slide 26
24. Triturarea reprezintă: c

a) Amestecul cimentului cu acidul tartic în vederea obţinerii unei mase omogene
b) Amestecul particulelor metalice în vederea obţinerii unei mase omogene
c) Amestecul aliajului cu mercurul în vederea obţinerii unei mase omogene
d) Amestecul aliajului cu acidul fosforic în vederea obţinerii unei mase omogene
e) Amestecul mercurului în vederea obţinerii unei mase omogene
Triturarea reprezintă amestecul aliajului cu mercurul în vederea obţinerii unei mase

omogene.
C-Cursul 2 Slide 27
25. Triturarea poate fi efectuată: d

a) Doar clasic: manual (triturare manuală)
b) Doar modern: triturare mecanică
c) Doar modern: manual (triturare manuală)
d) Clasic: manual (triturare manuală) și modern: triturare mecanică
e) Clasic: triturare mecanică și modern: manual (triturare manuală)
Triturarea poate fi realizată:

1. Clasic: manual (triturare manuală)
2. Modern: triturare mecanică
D-Cursul 2 Slide 27
26. Pentru procesul de triturare manuală sunt necesare: c

a) Plăcuța de sticlă și spatula de ciment
b) Bolul de cauciuc și spatula din material plastic
c) Pistilul şi mojarul
d) Padul de hârtie cerată și spatula de ciment
e) Trituratoare
Clasic: manual (triturare manuală) Se folosesc: pistilul şi mojarul

C-Cursul 2 Slide 27
27. Formele de aur precipitat sunt: a

a) Aur pulbere, aur mat și aliajul ELECTRALLOY (modern)
b) Folia de aur, aur mat și aliajul ELECTRALLOY (modern)
c) Aur pulbere și aur lucios
d) Folia de aur, aur mat și aliajul LUXALOY (modern)
e) Aur pulbere, aur mat și aliajul INDILOY (modern)
FORME DE AUR PRECIPITAT:

1. Aur pulbere
2. Aur mat
3. Aliajul ELECTRALLOY (modern)
A-Cursul 2 Slide 43
28. Una din afirmațiile următoare privind condensarea aurului coeziv nu este corectă: d
a) Condensarea aurului pentru obturaţii directe se poate face cu instrumente de mână
(fuloare şi ciocan special)
b) Condensare pneumatică - nu se indică (este puţin controlabilă)
c) Condensarea electronică - cea mai indicată (controlabilă şi eficientă)
d) Condensare pneumatică - cea mai indicată (controlabilă şi eficientă)
e) Condensarea aurului pentru obturaţii directe se poate face prin 3 procedee
CONDENSAREA AURULUI - PRIN 3 PROCEDEE:

1. CONDENSAREA CU INSTRUMENTE DE MÂNĂ (FULOARE ŞI CIOCAN
SPECIAL)
2. CONDENSARE PNEUMATICĂ – NU SE INDICĂ (ESTE PUŢIN
CONTROLABILĂ)
3. CONDENSAREA ELECTRONICĂ - CEA MAI INDICATĂ (CONTROLABILĂ
ŞI EFICIENTĂ)
D-Cursul 2 Slide 45
29. Cimenturile silicat intră în categoria materialelor: c

a) Materiale clasice de origine vegetală, utilizate pentru obturaţiile coronare nefizionomice
b) Materiale clasice de origine animală, utilizate pentru obturaţiile coronare fizionomice
c) Materiale clasice de origine minerală, utilizate pentru obturaţiile coronare fizionomice
d) Materiale clasice de origine animală, utilizate pentru obturaţiile coronare nefizionomice
e) Materiale clasice de origine vegetală, utilizate pentru obturaţiile coronare fizionomice
Cimenturile silicat reprezintă materiale clasice de origine minerală, utilizate pentru

obturaţiile coronare fizionomice
C-Cursul 2 Slide 48
30. Cimenturile silicat se prezintă sub formă de: b

a) Sistem monocomponent pastă/lichid
b) Sistem bicomponent nedozat, pulbere-lichid și sistem bicomponent capsulat
c) Sistem anhidru
d) Doar în sistem bicomponent: pulbere-lichid
e) Doar în sistem capsulat
FORME DE PREZENTARE
 VARIANTA CLASICĂ: sistem bicomponent nedozat, pulbere-lichid
 VARIANTA MODERNĂ: sistem bicomponent capsulat
B-Cursul 2 Slide 49
31. Una din afirmațiile următoare privind proprietățile cimenturilor silicat nu este corectă: e
a) Efect fizionomic inițial bun, dar in timp se colorează
b) După o perioadă de timp apare fenomenul de separație marginală
c) Nu aderă chimic la smalț sau dentină
d) Proprietăți carioprofilactice
e) Rezistență la compresiune mai slabă decât a altor cimenturi clasice, dar mai
rezistentă decât amalgamul
PROPRIETĂŢI:
• efect fizionomic initial bun, dar in timp se coloreaza; la pacienti respiratori oral
suprafata obturatiei devine opaca
• dupa o perioada de timp apare fenomenul de separatie marginala
• nu adera chimic la smalt sau dentina
• proprietati carioprofilactice
• rezistenta la compresiune mai buna decat a altor cimenturi clasice, dar mult mai
putin rezistenta decat amalgamul
E-Cursul 2 Slide 54
32. Una din afirmațiile următoare privind proprietățile cimenturilor silicat este corectă: d
a) Efect fizionomic foarte bun fără a suferi modificări cromatice în timp
b) Nu prezintă toxicitate pulpară
c) Aderă chimic la smalț sau dentină
d) Proprietăți carioprofilactice
e) În timpul prizei nu apar modificări dimensionale de tipul contracției
PROPRIETĂŢI:
• efect fizionomic initial bun, dar in timp se coloreaza; la pacienti respiratori oral
suprafata obturatiei devine opaca
• nu adera chimic la smalt sau dentina
• in timpul prizei apar modificari dimensionale de tipul contractiei
• proprietati carioprofilactice
• toxicitate pulpara
D-Cursul 2 Slide 54
33. Răşinile diacrilice compozite sunt sisteme bifazice formate din: c
a) Doar dintr-o fază organică (continuă)
b) Doar dintr-o fază organică (discontinuă)
c) O fază organică (continuă), o fază anorganică (discontinuă) cuplate prin agenţi silanici
la interfaţa organo-anorganică
d) O fază organică (continuă) și una anorganică (discontinuă)
e) O fază anorganică (discontinuă) și agenţi silanici
Răşinile diacrilice compozite sunt sisteme bifazice formate din:

• o fază organică (continuă)
• o fază anorganică (discontinuă)
• cuplate prin agenţi silanici la interfaţa organo-anorganică.
C- Cursul 3 Slide 3
34. Faza organică din compoziția răşinilor diacrilice compozite este formată din: e
a) Monomeri de bază
b) Monomeri de diluţie
c) Sistemul de iniţiere
d) Aditivi
Faza organică este formată din:

Monomeri de bază
Monomeri de diluţie
Sistemul de iniţiere
Aditivi
E-Cursul 3 Slide 5
35. Cel mai folosit monomer de diluţie din compoziția răşinilor diacrilice este: c
a) Bis-GMA
b) Răşina lui BOWEN
c) TEGDMA
d) Peroxidul de benzoil
e) Hidrochinona
Monomeri de diluţie- sunt compuşi mono, di-, tri-funcţionali cu viscozitate redusă (au rolul
de a dilua vâscozitatea monomerilor de bază)
Cel mai folosit este monomerul TEGDMA (trietilen-glicol-dimetacrilat)
C-Cursul 3 Slide 5
36. Polimerizarea răşinilor compozite în tehnicile directe (de cabinet) se poate realiza: a
a) Chimic, sub acţiunea luminii și mixt
b) Doar chimic
c) Doar sub acțiunea luminii
d) Doar chimic și sub acțiunea luminii
e) Nici un răspuns corect
Polimerizarea răşinilor compozite în tehnicile directe (de cabinet) se poate realiza:

1. Chimic
2. Sub acţiunea luminii
3. Mixt
A-Cursul 3 Slide 6
37. Agenţii de cuplare din compoziția răşinilor diacrilice reprezintă: c
a) Substanţe care au proprietatea de a dilua vâscozitatea monomerilor de bază
b) Substanţe care au proprietatea de a crește vâscozitatea monomerilor de bază
c) Sistemul de legare ce stabileşte o legătură puternică şi stabilă în timp între faza organică
şi cea anorganică
d) Substanţe care au proprietatea de a inhiba reacția de polimerizare
e) Substanţe care au proprietatea de a pune în libertate radicali liberi
Agenţii de cuplare
 Reprezintă sistemul de legare ce stabileşte o legătură puternică şi stabilă în
timp între faza organică şi cea anorganică;
C-Cursul 3 Slide 9
38. Procedeul de cuplare a celor 2 faze (organică şi anorganică) din compoziția răşinilor b
diacrilice poartă denumirea de:
a) Triturare
b) Silanizare
c) Nitrurare
d) Ecruisare
e) Cementare
Procedeul de cuplare a celor 2 (faze organică şi anorganică) poartă denumirea de

silanizare.
B-Cursul 3 Slide 9
39. Răşinile diacrilice compozite sunt comercializate în: e
a) Sistem monocomponent - pastă
- lichid
b) Sistem bicomponent - pastă/pastă
c) Sistem bicomponent - pastă/lichid
d) Sistem bicomponent - pulbere/lichid
Răşinile diacrilice sunt comercializate în mai multe forme de prezentare:

- sistem monocomponent - pastă
- lichid
- sistem bicomponent - pastă/pastă
- pastă/lichid
- pulbere/lichid
E-Cursul 3 Slide 10
40. Răşinile diacrilice compozite - sisteme bicomponente prezintă următoarele caracteristici e

generale de manipulare:
a) Nu se utilizează spatule din oţel inoxidabil deoarece metalele din compoziţia acestuia
alterează cromatica
b) Timp limitat de lucru
c) Posibilitatea înglobării aerului
d) A se evita contaminarea componentelor între ele
Caracteristici generale de manipulare:

 nu se utilizează spatule din oţel inoxidabil deoarece metalele din compoziţia acestuia
alterează cromatică
 timp limitat de lucru
 posibilitatea înglobării aerului
 a se evita contaminarea componentelor între ele
E-Cursul 3 Slide 11
41. Simulate II (KERR) reprezintă: a
a) Compozit autopolimerizabil pastă-pastă
b) Compozit fotopolimerizabil pastă-pastă
c) Compozit autopolimerizabil pulbere-lichid
d) Compozit autopolimerizabil pastă-lichid
e) Compozit fotopolimerizabil pastă-lichid
Simulate II (KERR) -Compozit autopolimerizabil pasta-pasta

A-Cursul 3 Slide 13
42. CHARISMA PPF (HERAEUS KULZER) reprezintă: b
a) Compozit fotopolimerizabil pastă-pastă
b) Compozit autopolimerizabil cu eliberare de fluor
c) Compozit autopolimerizabil pulbere-lichid
d) Compozit autopolimerizabil pastă-lichid
e) Compozit fotopolimerizabil pastă-lichid
CHARISMA PPF (HERAEUS KULZER) - compozit autopolimerizabil cu eliberare

de fluor
B-Cursul 3 Slide 14
43. În cazul răşinilor diacrilice compozite, avantajele sistemelor monocomponente faţă de cele e
bicomponente sunt:
a) Omogenitatea structurală a compozitului
b) Timp de lucru nelimitat
c) Posibilitatea controlului cantitativ în timpul utilizării
d) Obţinerea unei suprafeţe netede încă din timpul fotopolimerizării (utilizând matrice),
eliminându-se problemele ridicate de finisarea reconstituirilor din compozit
AVANTAJELE sistemelor monocomponente faţă de cele bicomponente:

1. Omogenitatea structurală a compozitului
2. Timp de lucru nelimitat
3. Posibilitatea controlului cantitativ în timpul utilizării
4. Obţinerea unei suprafeţe netede încă din timpul fotopolimerizării (utilizând
matrice), eliminându-se problemele ridicate de finisarea reconstituirilor din
compozit.
E-Cursul 3 Slide 17
44. Următoarea afirmație privind absorbția apei a răşinilor diacrilice compozite este corectă: c
a) Nu reprezintă una din proprietăţile care determină viabilitatea clinică a restaurării
b) Compozitele cu microumplutură au cea mai scăzută absorbţie de apă
c) Compozitele cu microumplutură au cea mai crescută absorbţie de apă
d) Absorbţia de apă creşte cu conţinutul în fază anorganică
ABSORBŢIA APEI. Capacitatea de absorbţie a apei este una din proprietăţile care
determină viabilitatea clinică a restaurării. Compozitele cu microumplutură au cea mai
crescută absorbţie de apă. Apa absorbită modifică decisiv proprietăţile mecanice.
Acţionează ca un plastifiant, determinând apariţia unor tensiuni interne care slăbesc
legătura matrice organică/umplutură anorganică. Absorbţia de apă creşte cu conţinutul în
fază organică.
C-Cursul 3 Slide 26
45. Următoarea afirmație privind absorbția apei a răşinilor diacrilice compozite nu este corectă: d
a) Este una din proprietăţile care determină viabilitatea clinică a restaurării
b) Compozitele cu microumplutură au cea mai crescută absorbţie de apă
c) Apa absorbită modifică decisiv proprietăţile mecanice
d) Absorbţia de apă creşte cu conţinutul în fază anorganică
ABSORBŢIA APEI. Capacitatea de absorbţie a apei este una din proprietăţile care
determină viabilitatea clinică a restaurării. Compozitele cu microumplutură au cea mai
crescută absorbţie de apă. Apa absorbită modifică decisiv proprietăţile mecanice.
Acţionează ca un plastifiant, determinând apariţia unor tensiuni interne care slăbesc
legătura matrice organică/umplutură anorganică. Absorbţia de apă creşte cu conţinutul în
fază organică.
D-Cursul 3 Slide 26
46. Următoarea afirmație privind vâscozitatea răşinilor diacrilice compozite este corectă: b
a) Nu are influenţă asupra succesului clinic al compozitelor
b) Compozitele autopolimerizabile au o creştere continuă a vâscozităţii din momentul
amestecării celor două componente
c) Vâscozitatea compozitelor autopolimerizabile nu interesează practicianul
d) Cele mai vâscoase şi, în acelaşi timp, cele mai dificil de manipulat sunt compozitele de
zona frontală
PROPRIETĂŢI REOLOGICE
Vâscozitatea compozitelor are o influenţă majoră asupra succesului clinic.
Compozitele autopolimerizabile au o creştere continuă a vâscozităţii din momentul
amestecării celor două componente. Vâscozitatea compozitelor autopolimerizabile
interesează practicianul doar ca inserare. Cele mai vâscoase şi, în acelaşi timp, cele mai
dificil de manipulat sunt compozitele de zonă posterioară.
B-Cursul 3 Slide 27
47. Cimenturile ionomere de sticlă (CIS) se prezintă sub formă de: c
a) Sistem bicomponent pastă-pastă
b) Sistem bicomponent pastă-lichid
c) Sistem anhidru
d) Sistem monocomponent
e) Sistem bicomponent pulbere-pastă
FORME DE PREZENTARE:
Sistem bicomponent pulbere-lichid
• Dozare manuală
• Predozare (capsule)
Sistem anhidru
• Acid liofilizat , incorporat în pulbere
• pulberea se amestecă cu apă distilată sau cu acid tartric
C-Cursul 3 Slide 37
48. Cimenturile ionomere de sticlă (CIS) nu prezintă următoarea indicație: b
a) Tehnici de colaj
b) Obturaţii coronare - cavităţi de clasa a III-a, a IV-a
c) Obturaţii coronare pe dinţi temporari
d) Cimentarea adezivă a coroanelor şi punţilor dentare
e) Obturaţii retrograde post rezecţii apicale
Indicaţiile cimenturilor ionomere

a. Cimentarea adezivă a coroanelor şi punţilor dentare
b. Obturaţii de bază
c. Obturaţii coronare- cavităţi de clasa a V-a, leziuni cuneiforme
d. Obturaţii coronare pe dinţi temporari
e. Obturaţii retrograde post rezecţii apicale
f. Sigilări profilactice (şanţuri şi fose)
g. Tehnici de colaj
B-Cursul 3 Slide 42
49. Printre calitățile unui material ideal pentru obturația radiculară se află: e
a) Să se prepare simplu și să poată fi manipulat ușor
b) Să se poată dezobtura ușor (când este necesar)
c) Să închidă canalul radicular
d) Să fie histofil pentru țesuturile periapicale și bacteriostatic
E - Cursul 4 slide 3
50. Care variantă cu privire la calitățile unui material ideal pentru obturația radiculară este d
corectă:
a) Să sufere variații dimensionale în timp
b) Să se dizolve în salivă/secreții
c) Să se resoarbă în canal
d) Să nu coloreze dintele
e) Să provoace răspuns imunologic
D - Cursul 4 slide 3
51. Materialele de obturație radiculară, după starea fizică în momentul introducerii în canal și b
după persistența lor în canalul radicular, se clasifică în :
a) Lichide și solide
b) Semisolide și solide
c) Lichide și semisolide
d) Provizorii și definitive
B - Cursul 4 slide 4
52. Materialele semisolide de obturație radiculară pot fi : a
a) Resorbabile și neresorbabile
b) Conuri de gutapercă
c) Solide și lichide
d) Fotopolimerizabile
e) Autopolimerizabile
A - Cursul 4 slide 4
53. Cimentul fosfat de zinc, ca material de obturație radiculară: e
a) Se obține din amestecul pulberii și lichidului de ciment fosfat de zinc la care se adaugă
10 % iodoform până la obținerea unei paste smântânoase
b) Este indicat în obturații radiculare la dinți monoradiculari, obturația canalelor în timpul
rezecției apicale
c) Asigură o închidere perfect etanșă a canalului radicular
d) Este bine tolerat de țesuturile periapicale în caz de depășire a apexului
54. Dezavantajele cimentului fosfat de zinc, ca material de obturație radiculară: b
a) Timp de priză mai mare (13-15 minute)
b) Nu este antiseptic – trebuie să i se adauge iodoform
c) Este radio-opac – trebuie să i se adauge iodoform
d) Este foarte ușor de dezobturat din canal datorită durității și lipsei unui solvent specific
e) Nu este bine tolerat de țesuturile periapicale
55. Avantajele utilizării conurilor de argint: c
a) Greu de dezobturat
b) Necesită numeroase radiografii de control pentru verificarea corectitudinii obturației
c) Efect antiseptic oligodinamic datorită afinității argintului pentru grupări tiolice (SH) din
aminoacizi (denaturează metabolismul proteic microbian)
d) Sunt radiotransparente
C - Cursul 4 slide 26
56. Avantajele utilizării conurilor de gutapercă: e
a) Imbunătățesc etanșeitatea obturațiilor
b) Sunt neresorbabile
c) Sunt impenetrabile pentru salivă, secreții, germeni microbieni
d) Sunt radio-opace si sunt ușor de dezobturat
57. Care afirmație cu privire la Diaket, ca material de obturație radiculară, este corectă: a
a) Este un material pe bază de rășini epoxidice
b) Este un material din grupa bachelitelor
c) Este un material derivat din gutapercă
d) Este un material pe bază de zinc-oxid-eugenol
e) Este un material pe bază de fosfat de zinc
58. Care afirmație cu privire la AH26, ca material de obturație radiculară, este corectă: c
a) Este un material din grupa bachelitelor
b) Este un material derivat din gutapercă
c) Este un material pe bază de rășini epoxidice
d) Este un material pe bază de zinc-oxid-eugenol
e) Este un material pe bază de fosfat de zinc
59. Dezavantajele conurilor de rășini sintetice : e

a) Nu sunt radio-opace
b) Favorizează penetrarea salivei
c) Favorizează penetrarea secrețiilor și germenilor microbieni
d) Se solubilizează în contact cu unele componente ale materialelor de obturație
60. După suprafața de contact cu câmpul protetic portamprentele pot fi: e

a) Totale – cuprind o arcadă (sunt utilizate în edentația totală)
b) Parțiale – acoperă un segment de arcadă
c) Unidentare – amprentează un singur dinte (tip inele de cupru / aluminiu)
d) Speciale – bimaxilare totale/de hemiarcadă și cu sisteme de răcire
61. După materialul de confecționare portamprentele pot fi: c
a) Standard
b) Individuale
c) Metalice și nemetalice
d) Speciale
e) Totale sau partiale
62. După gradul de fidelitate portamprentele pot fi: a

a) Standard, standard individualizate și individuale
b) Metalice și nemetalice
c) Parțiale
d) Totale
e) Speciale
63. Portamprenta individuală trebuie să asigure: d

a) Grosime cât mai mică a materialului de amprentă și o adeziune chimică de scurtă durată
a acestuia
b) Grosime cât mai mare a materialului de amprentă și o adeziune suficientă a acestuia
c) Grosime suficientă a materialului de amprentă și o adeziune chimică de scurtă durată
d) Grosime cât mai uniformă a materialului de amprentă și o adeziune chimică de durată și
de calitate a acestuia
e) Grosime relativă a materialului de amprentă și o adeziune suficientă a acestuia
64. Condițiile pe care trebuie să îndeplinească portamprentele sunt: e

a) Să cuprindă tot câmpul protetic
b) Să fie rigide, adică stabile la deformare
c) Să prezinte rezistență fizică la șocuri
d) Să asigure o grosime cât mai uniformă materialelor de amprentă
65. Care variantă cu privire la condițiile pe care trebuie să îndeplinească portamprentele este b
corectă:
a) Să retenționeze cât mai puțin materialele de amprentă
b) Să prezinte un mâner, stopuri și puncte de reper
c) Să limiteze mișcările funcționale ale părților moi
d) Să cuprindă parțial câmpul protetic
e) Să fie flexibile
66. Condițiile impuse materialelor de amprentă sunt: e

a) Biocompatibilitatea cu țesuturile orale
b) Compatibilitatea cu materialele de confecționare a modelelor
c) Stabilitatea dimensională
d) Posibilitatea de utilizare fără a necesita o aparatură aferentă complicată
67. Calitățile ideale ale unui material de amprentă sunt: e

a) Să reproducă fidel cele mai mici detalii ale câmpului protetic
b) Miros, gust și culoare agreabile
c) Consistență și textură satisfăcătoare
d) Fără constituienți toxici sau iritanți pentru țesuturile cavității orale
68. Printre calitățile ideale ale unui material de amprentă se află : e

a) Să aibă rezistență mecanică suficientă
b) Să poată fi îndepărtat cu ușurință din cavitatea orală
c) Să fie ușor de preparat
d) Timp de viață adecvat
69. Formele de prezentare ale hidrocoloizilor reversibili sunt: b

a) Chitoasă și medie
b) Chitoasă, medie, fluidă
c) Medie și fluidă
d) Chitoasă, medie și păstoasă
e) Chitoasă și păstoasă
B- Cursul 5 slide 29
70. Pentru utilizarea hidrocoloizilor reversibili sunt necesare dotări suplimentare precum: e
a) Băi multimodulare
b) Seringi
c) Portamprente metalice cu sisteme de răcire
d) Termometru
71. Clasificarea elastomerilor de sinteză după consistență (grad de vâscozitate): e

a) Tipul I - de consistență chitoasă (PUTTY)
b) Tipul II – cu vâscozitate mărită (HEAVY BODIED)
c) Tipul III – cu vâscozitate medie (REGULAR)
d) Tipul IV – cu vâscozitate redusă (LIGHT BODIED)
E- Cursul 6 slide 4
72. Care afirmație cu privire la elastomerii de sinteză polisulfurici este corectă: a

a) Fac parte din categoria cauciucurilor sintetice
b) Fac parte din categoria cauciucurilor siliconice
c) Fac parte din categoria cauciucurilor polieterice
d) Rezultă din polimerizarea la temperatură mare a hidrocarburilor sulfuroase cu masă
moleculară de 400-500
e) Rezultă din polimerizarea la temperatură mică a hidrocarburilor sulfuroase cu masă
moleculară de 500-600
A- Cursul 6 slide 7
73. Care variantă privind forma de prezentare a elastomerilor de sinteză polisulfurici este b
corectă:
a) Se prezintă sub formă de pastă ambalată în 2 tuburi: pastă bază - de culoare brună si
pastă accelerator - de culoare albă
b) Se prezintă sub formă de pastă ambalată în 2 tuburi: pastă bază - de culoare albă si
pastă accelerator - de culoare brună
c) Se prezintă sub formă de pastă ambalată în 2 tuburi: pastă bază - de culoare albă si
pastă accelerator - de culoare verde
d) Se prezintă sub formă de pastă ambalată în 2 tuburi: pastă bază - de culoare brună si
pastă accelerator - de culoare bleu
e) Se prezintă sub formă de pastă ambalată în 2 tuburi: pastă bază - de culoare bleu si
pastă accelerator - de culoare verde
74. Care variantă privind dezavantajele materialelor polisulfurice este corectă: e

a) Spatulare dificilă
b) Miros neplăcut
c) Timp lung de priză
d) Colorarea materialelor de protecție
75. Indicațiile elastomerilor siliconici sunt: c

a) Persoanele cu intoleranță sau manifestări alergice la unele componente chimice ale
bazelor sau acceleratorilor
b) Confecționarea mai multor modele pe baza aceleiași amprente
c) Amprentarea funcțională a câmpului protetic edentat parțial/total
d) Când se dorește realizarea unor modele deosebit de fidele cu multe microdetalii
C -Cursul 6 slide 32
76. Care variantă cu privire la indicațiile elastomerilor siliconici este corectă: b

a) Când se dorește realizarea unor modele deosebit de fidele cu multe microdetalii
b) Amprentarea câmpurilor protetice pentru protezarea fixă
c) Persoanele cu intoleranță sau manifestări alergice la unele componente chimice ale
bazelor sau acceleratorilor
d) Confecționarea mai multor modele pe baza aceleiași amprente
B -Cursul 6 slide 32
77. Contraindicațiile elastomerilor siliconici sunt: a

a) Confecționarea mai multor modele pe baza aceleiași amprente
b) Amprentarea funcțională a câmpului protetic edentat parțial
c) Amprentarea funcțională a câmpului protetic edentat total
d) Amprentarea câmpurilor protetice pentru protezarea fixă
A -Cursul 6 slide 32
78. Polieterii se prezintă în următoarele consistențe: a

a) Vâscoasă, medie și fluidă
b) Vâscoasă și fluidă
c) Vâscoasă și medie
d) Medie și fluidă
e) Vâscoasă, medie și chitoasă
79. Materialele metalice de confecționare a modelelor sunt reprezentate de: a

a) Amalgame, aliaje ușor fuzibile, aliaje topite și pulverizate (tehnica Metalomat), aliaje
depuse electrogalvanic
b) Amalgame, aliaje înalt fuzibile, aliaje topite și pulverizate (tehnica Metalomat), aliaje
depuse electrogalvanic
c) Amalgame, aliaje înalt fuzibile, aliaje topite și pulverizate (tehnica Metalomat), aliaje
depuse pe cale chimică
d) Amalgame, aliaje înalt fuzibile, aliaje topite și pulverizate, aliaje depuse pe cale chimică
(tehnica Metalomat)
e) Amalgame, aliaje înalt fuzibile, aliaje topite și pulverizate, aliaje depuse electrogalvanic
(tehnica Metalomat)
A- Cursul 7 slide 5
80. Cerurile dentare sunt : c

a) Reproducerea pozitivă a elementelor anatomice ale câmpului protetic
b) Reproducere la scară naturală, cu materiale specifice, a volumului și formei viitoarei
proteze dentare
c) Un amestec complex de ceruri naturale și sintetice, gume, grăsimi, rășini obținut prin
topire-răcire
d) O piesă intermediară, cavitară, utilizată în obținerea protezelor dentare, prezentând
caracteristici de formă și volum identice cu cele ale machetei
e) Un complex de substanțe care suportă prelucrarea plastică și dobândește proprietăți
precum rigiditate, rezistență la temperatură ridicată, în urma reacței de priză
81. Masa de ambalat este : d

a) Reproducerea pozitivă a elementelor anatomice ale câmpului protetic
b) Reproducere la scară naturală, cu materiale specifice, a volumului și formei viitoarei
proteze dentare
c) Un amestec complex de ceruri naturale și sintetice, gume, grăsimi, rășini obținut prin
topire-răcire
d) Un complex de substanțe care suportă prelucrarea plastică și dobândește proprietăți
precum rigiditate, rezistență la temperatură ridicată, în urma reacței de priză
e) O piesă intermediară, cavitară, utilizată în obținerea protezelor dentare, prezentând
caracteristici de formă și volum identice cu cele ale machetei
D -Cursul 7 slide 84
82. Materialele din care se confecționează modelele trebuie să îndeplinească următoarele e

condiții:
a) Rezistență la abraziune
b) Posibilități de corecție și/sau adăugare
c) Stabilitate chimică
d) Prelucrabilitate ușoară
E -Cursul 7 slide 4
83. Timpul de spatulare pentru obținerea pastei de gips în vederea turnării modelului este de : c
a) 3-4 minute
b) 2-3 minute
c) 1-2 minute
d) 3-5 minute
e) 2-4 minute
84. Rășinile polimerice fotopolimerizabile de realizare a machetei au următoarele proprietăți : b

a) Contracția de polimerizare are valorile cele mai mari
b) Contracția de polimerizare are valorile cele mai mici
c) Sunt eliminate din tipar cu reziduuri si fisurări ale tiparului (circa 1000°C)
d) Macheta nu mai poate fi prelucrată și adaptată după fotopolimerizare
e) Timpul de lucru este foarte scurt
B-Cursul 7 slide 81
85. Clasificare maselor de ambalat după scopul utilizării : d

a) Mase de ambalat pe bază de sulfați
b) Mase de ambalat pe bază de fosfați
c) Mase de ambalat pe bază de silicați
d) Mase de ambalat pentru proteze acrilice, metalice și pentru piesele protetice ce necesită
lipire cu loturi
D-Cursul 7 slide 85
86. Proprietățile ideale ale unui material nemetalic (rășină sau rășină compozită) din care se e
poate confecționa o proteză sau componentele acesteia sunt :
a) Să aibă culoarea și nuanța țesutului pe care îl înlocuiește
b) Să posede o transluciditate sau transparență care să îi permită reproducerea estetică a
acestuia
c) Să nu-și modifice culoarea și transparența după fabricație și nici în mediul oral
d) Să nu se contracte sau să se dilate și nici să se deformeze în timpul prelucrărilor și nici
ulterior în mediul oral; cu alte cuvinte să prezinte o stabilitate dimensională în toate
condițiile
E-Cursul 7 slide 112
87. Utilizările maselor ceramice în medicina dentară sunt : e

a) Pentru confecționarea protezelor unidentare
b) Pentru placarea unor suprafețe metalice
c) Pentru dispozitive corono-radiculare ceramice
d) Pentru punți total ceramice
88. Avantajele maselor ceramice utilizate în medicina dentară sunt : e

a) Cromatica ideală
b) Stabilitate coloristică în timp
c) Transluciditate
d) Biocompatibilitate, densitate de suprafață și luciu
89. Dezavantajele maselor ceramice utilizate în medicina dentară sunt : e

a) Rezistență scăzută la tracțiune
b) Prelucrări ulterioare dificile, suprafețele prelucrate devenind rugoase
c) Posibilitatea apariției unor fisuri interne și externe care conduc la fractură
d) Prețul de cost ridicat
90. Obiectivele cimenturilor pentru fixare provizorie sunt : a

a) Adaptabilitatea lucrării protetice din punct de vedere pulpar, parodontal și funcțional
b) Adaptabilitatea lucrării protetice din punct de vedere pulpar, odontal și funcțional
c) Adaptabilitatea lucrării protetice din punct de vedere odontal și funcțional
d) Adaptabilitatea lucrării protetice din punct de vedere pulpar și odontal funcțional
e) Adaptabilitatea lucrării protetice din punct de vedere pulpar, parodontal și odontal
A-Cursul 8 slide 2
91. Proprietățile cimentului oxid de zinc-eugenol nemodificat sunt : e

a) Rezistență la tensiune, compresiune scăzute
b) Efect calmant asupra pulpei dentare (imediat după preparare)
c) Antibacterian
d) Iritant în contact cu țesutul conjunctiv (eugenolul are potențial alergen)
E-Cursul 8 slide 5
92. Cimenturile clasice pentru fixare definitivă sunt : e

a) Cimentul fosfat de zinc
b) Cimentul silico-fosfat
c) Cimenturi ZOE modificate polimeric
d) Cimentul EBA
93. Care variantă privind dezavantajele cimentului fosfat de zinc, ca material de fixare b
definitivă, este corectă :
a) Preparare dificilă, manipulare mai ușoară, rezistența este slabă
b) Nocivitate pulpară și fragilitate
c) Prezența adeziunii
d) Insolubilitate în fluide acide
e) Are acțiune antibacteriană
B –Cursul 8 slide 13
94. Avantajele cimenturilor zinc-oxid-eugenol (ZOE) modificate polimeric, ca materiale de b

fixare definitivă, sunt :
a) Toleranță pulpară slabă
b) Oferă izolare bună
c) Manipulare dificilă
d) Rezistență insuficientă pentru cimentarea de coroane singulare
95. Avantajele cimenturilor E.B.A. ca materiale de fixare definitivă : e

a) Preparare ușoară
b) Timp de lucru prelungit
c) Nu sunt nocive pulpar
d) Au un raport deficitar între pulbere și lichid
E-Cursul 8 slide 19
96. Condițiile cimentului de fixare definitivă sunt : b

a) Să fie toxic pulpar, sa nu aibă proprietăți anticariogene și să fie insolubil
b) Să nu fie toxic pulpar, sa aibă proprietăți anticariogene și să fie insolubil
c) Să nu fie toxic pulpar, sa aibă proprietăți cariogene și să fie solubil
d) Să fie toxic pulpar, sa aibă proprietăți anticariogene și să fie solubil
e) Să nu fie toxic pulpar, sa aibă proprietăți cariogene și să fie solubil
97. Avantajele cimentului policarboxilat de zinc ca material de fixare definitivă sunt : a

a) Toleranță pulpară excelentă
b) Manipulare dificilă
c) Adeziune slabă atât la structuri dure dentare cât și la diverse aliaje
d) Rezistență mai mică în comparație cu cimentul FOZ
A- Cursul 8 slide 22
98. Proprietățile cimenturilor pe bază de rășini, ca material de fixare definitivă, sunt : e

a) Toxicitate pulpară si rigiditate scăzută
b) Sensibilitate la umezeală în timpul prizei
c) Timp de priză scurt
d) Contracție mare de polimerizare
E-Cursul 8 slide 23
99. Care dintre afirmațiile cu privire la cimenturile diacrilice, ca materiale de fixare definitivă, c
este adevarată :
a) Cimenturile diacrilice, ca material de fixare definitivă, sunt sisteme monofazice
b) Cimenturile diacrilice, ca material de fixare definitivă, sunt sisteme monofazice faza
anorganică este dispersată în faza organică
c) Cimenturile diacrilice, ca material de fixare definitivă, sunt sisteme bifazice faza
anorganică este dispersată în faza organică
d) Inițierea polimerizării cimenturilor diacrilice se face exclusiv chimic
e) Inițierea polimerizării cimenturilor diacrilice se face exclusiv foto-chimic (dual-cure)
100. Care variantă privind proprietățile cimenturilor ionomere de sticlă modificate rășinic ca d
materiale de fixare definitivă este corectă:
a) Priza are la bază reacția acid-bază inițiatorul fiind fotopolimerizabil
b) Sunt dificil de utilizat
c) Rezistența este inferioră față de C.I.S.
d) Priza are la bază reacția acid-bază și reacția de polimerizare, inițiatorul fiind foto- sau
auto-
101. Scopurile utilzării cimenturilor chirurgicale sunt: e
a) Hemostaza si prevenirea hemoragiilor secundare
b) Prevenirea durerilor postoperatorii
c) Impiedicarea formării unui țesut cicatriceal de tip hiperplazic
d) Obliterarea noilor ambrazuri cervicale si prevenirea poluării pereților care le
delimitează, cu placă bacteriană
102. Care variantă privind proprietățile fizice ale cimenturilor chirurgicale este corectă: e
a) Rigiditatea
b) Coeziunea
c) Adeziunea
d) Iritația minimă a țesuturilor
103. Printre proprietățile biologice ale cimenturilor chirurgicale se află: d

a) Rigiditatea
b) Coeziunea
c) Adeziunea
d) Toxicitate minimă
e) Iritația minimă a țesuturilor
104. Avantajele cianoacrilaților sunt : e

a) Adeziunea lor la țesuturi permite o protecție și o imobilizare excelente
b) Epitelizarea plăgilor se desfășoară mai rapid sub cianoacrilați decât sub alte pansamente
chirurgicale
c) Proprietăți hemostatice remarcabile
d) Proprietăți bacteriostatice și bactericide
105. Care afirmație cu privire la pansamentele parodontale fotopolimerizabile este corectă: d

a) Se prezintă în sistem bicomponent, care permite aplicarea indirectă în cavitatea bucală
b) Se prezintă în sistem bicomponent, care permite aplicarea directă în cavitatea bucală
c) Fotopolimerizarea cu o sursă luminoasă obișnuită nu determină formarea unui strat
elastic
d) Fotopolimerizarea cu o sursă luminoasă obișnuită determină formarea unui strat elastic,
dar în același timp rezistent
D-Cursul 9 slide 17
106. Care afirmație privind materialele de condiționare a țesuturilor pentru protecția plăgilor c
parodontale este corectă:
a) Datorită vâscozității lor, ele se pot utiliza în combinație cu o gutieră de vinil
b) Datorită fluidității lor, ele nu se pot utiliza în combinație cu o gutieră de vinil
c) După priză, materialele de condiționare rămân suple
d) Vâscozitatea crescută permite o adaptare riguroasă (intimă) la nivelul spațiilor
interdentare
C- Cursul 9 slide 21
107. Care variantă cu privire la materiale de condiționare a țesuturilor pentru protecția plăgilor d
parodontale este corectă:
a) Nu sunt bine tolerate de țesuturile poarodontale
b) Nu sunt bine tolerate de țesuturile dentare
c) Nu pot fi utilizate în protecția plăgilor parodontale
d) Pot fi utilizate în protecția plăgilor parodontale
e) Datorită vâscozității lor, ele se pot utiliza în combinație cu o gutieră de vinil
108. Bioterapia de reactivare este indicată în : a

a) Parodontita marginală cronică superficială după tratament antimicrobian și
antiinflamator – pentru reducerea tulburărilor vasculare persistente după tratament, care
întrețin imbolnavirea
b) Parodontita juvenilă fără semne manifeste de inflamație
c) Parodontita marginală cronică profundă fără semne manifeste de inflamație
d) Parodontopatii involutive, precoce, la tineri cu semne manifeste de inflamație
109. Bioterapia de reactivare se realizează prin administrarea substanțelor medicamentoase : c

a) Prin aplicații locale
b) Badijonari repetate
c) Per os, sub formă injectabilă, prin tratament chirurgical
d) Prin aplicații generale
110. Produsele de origine animală utilizate în bioterapia de reactivare sunt : b

a) Extract de germeni de porumb
b) Extract total de ochi, extracte de muguri dentari, recoltați de la fetuși de vițel
c) Extract de aloe vera
d) Vaccinul stafilococic
e) Vitamina E
111. Produsele de origine vegetală utilizate în cadrul bioterapiei de reactivare parodontală sunt: a
a) Extract de germeni de porumb și extract de aloe vera
b) Extract total de ochi, extracte de muguri dentari, recoltați de la fetuși de vițel
c) Novocaina
d) Vaccinul stafilococic
e) Vitamina E
A - Cursul 9, slide 29
112. Vitaminoterapia din cadrul bioterapiei de reactivare parodontală se realizează cu: e

a) Vitamina A
b) Vitamina B1
c) Vitamina C
d) Vitamina E
E - Cursul 9, slide 31
113. Ușurinta în utilizare a unei membrane de regenerare tisulară se referă la : a

a) Capacitatea de a fi aplicată ușor, astfel încât să se evite plasarea incorectă sau
inadecvată cât și procedurile laborioase
b) Capacitatea de a constitui o barieră pentru celule epiteliale și să furnizeze un spațiu
adecvat pentru regenerarea osului alveolar, ligamentului și cementului
c) Capacitatea de a fi eficace fără a induce interacțiune nedorită între corp și material
d) Incorporarea în membrană de elemente tisulare care permit integrarea acesteia în
țesuturi
e) Capacitatea de a da reacții tisulare minime, să nu provoace fenomene alergice, să reziste
la agresiunea microbiană, să permită schimbul de fluide
114. Membranele pentru regenerare tisulară pot fi : b

a) Simple și complexe
b) Resorbabile și neresorbabile
c) Standard și individuale
d) Plastice și elastice
e) Rigide și elastice
115. Printre avantajele membranelor neresorbabile se află: d

a) Necesită o a II-a intervenție pentru îndepărtare
b) Pun probleme legate de: cost, acceptarea de către pacient,
c) Pun probleme legate de: recuperarea tisulară postoperatorie
d) Își păstrează integritatea structurală pe toată perioada menținerii intratisulare
e) Toate raspunsurile de mai sus
116. Autogrefele pot fi : c

a) Metalice și nemetalice
b) Rigide și semirigide
c) Extraorale și intraorale
d) Plastice și elastice
e) Rigide și elastice
117. Condițiile materialelor din care se confecționează implantele sunt: d

a) Trebuie folosite materialele care au componente toxice, cancerigene, alergice și/sau
radioactive
b) Asigurarea nocivității locale și generale
c) Incompatibile d.p.d.v. biologic, mecanic, funcțional
d) Să determine reacții fiziologice la nivelul țesuturilor înconjurătoare (osos,
conjunctiv, epitelial)
e) Să se adapteze greu unor tehnologii clinice și de laborator
118. Parametrii mecanici ai unui material utitizat în implantologia orală sunt: e

a) Coroziunea si flexibilitatea
b) Adeziunea si rigiditatea
c) Coeficientul de dilatare termică
d) Vâscozitatea și flexibilitatea
e) Modulul de elasticitate și rezistența la tracțiune
119. Materialele aloplastice de origine minerală sunt: c

a) Tantalul
b) Aliaje de Cr-Co-Mo
c) Biosticle, ceramica aluminoasă , ceramica pe bază de oxid de zirconiu și ceramica pe
bază de fosfat de calciu
d) Aliaje de Au
120. Materiale aloplastice pot fi : e

a) Metale
b) Aliaje
c) Ceramică
d) Materiale plastice
121. Coroziunea este: b

a) Proprietatea unui material de a se opune distrugerii straturilor sale superficiale sub
acțiunea unui alt corp
b) Reacția chimică între metale și mediul înconjurator, care determină o modificare
vizibilă a materialului și care influențează funcționarea unui component metalic sau a
întregului sistem
c) Știința care se ocupă cu studiul fenomenelor de curgere și deformare ale materiei
d) Rezistența opusă la curgere
e) Scăderea rezistenței unui material supus la solicitări variabile
122. Duritatea este: a

b) Reacția chimică între metale și mediul înconjurător, care determină o modificare
întregului sistem
e) Scăderea rezistenței unui material supus la solicitări variabile
123. Fenomenul de oboseală se referă la : e

întregului sistem
e) Scăderea rezistenței unui material supus la solicitari variabile care produce ruperi
premature la eforturi unitare mai mici decât rezistența la rupere
124. Elasticitatea este: c

a) Proprietatea unui material de a se deforma și de a rămâne deformat după încetarea
acțiunii sarcinii, păstrându-și însă volumul constant
întregului sistem
c) Proprietatea unui material de a absorbi energie când este deformat elastic și de a reveni
la forma și dimensiunile inițiale după îndepărtarea sarcinilor
e) Scăderea rezistenței unui material supus la solicitări variabile care produce ruperi
125. Plasticitatea este: a

a) Proprietatea unui material de a se deforma și de a rămâne deformat după încetarea
b) Reacția chimică între metale și mediul înconjurator, care determină o modificare
întregului sistem
c) Proprietatea unui material de a absorbi energie când este deformat elastic și de a reveni
126. Ductilitatea este: b

a) Proprietatea unui material de a absorbi energie când este deformat elastic și de a reveni
b) Proprietatea unui material de a suporta o deformare plastică la o solicitare de tracțiune,
fără să se rupă
c) Proprietatea unui material de a se deforma și de a rămâne deformat după încetarea
d) Reacția chimică între metale și mediul înconjurator, care determină o modificare
întregului sistem
127. Maleabilitatea este: c

a) Proprietatea unui material de a absorbi energie când este deformat elastic și de a reveni
b) Proprietatea unui material de a suporta o deformare plastică la o solicitare de tracțiune,
fără să se rupă
c) Capacitatea unui material de a suporta o deformare plastică la compresiune fără să se
rupă
d) Proprietatea unui material de a se deforma și de a rămâne deformat după încetarea
e) Reacția chimică între metale și mediul înconjurator, care determină o modificare
întregului sistem
128. Adeziunea mecanică : d

a) Apare datorită atracției sarcinilor electrice, dar este neglijabilă
b) Se datorează unor legături care se formează prin absorbția fizico-chimică a adezivului
pe suprafața aderentului
c) Se referă la adezivii care se leagă de aderent prin legături ionice, covalente sau
coordinative
d) Apare la nivelul unor suprafețe rugoase, datorită fixării sau legării mecanice
129. Materialele dentare cu risc biologic sunt: e

a) Unele cimenturi dentare care conțin componente acide
b) Agenți de gravaj (acidul fosforic)
c) Unele cimenturi parodontale care au în compoziția lor fibre de azbest
d) Mercurul
130. Printre materialele dentare cu risc biologic se află: e

a) Pulberea materialelor de amprentă pe bază de hidrocoloizi ireversibili
b) Compușii metalici (de plumb sau staniu) din compoziția elastomerilor
c) Monomerii în exces care ajung în contact cu mucoasa bucală (unele pulberi de ceramică
ce conțin uraniu)
d) Nichelul din compoziția unor aliaje
131. Amalgamul dentar reprezintă: b

a) Un aliaj dentar în care unul dintre elementele de aliere este mercurul în stare solidă,
iar ceilalţi constituienţi sunt în principal argintul şi staniul
b) Un aliaj dentar în care unul dintre elementele de aliere este mercurul în stare lichidă,
c) Un aliaj dentar în care unul dintre elementele de aliere este argintul în stare lichidă,
iar ceilalţi constituienţi sunt în principal mercurul şi staniul
d) Un aliaj dentar în care unul dintre elementele de aliere este staniul în stare lichidă,
iar ceilalţi constituienţi sunt în principal argintul şi mercurul
e) Un aliaj dentar în care unul dintre elementele de aliere este cuprul în stare lichidă,
Amalgamul dentar este un aliaj dentar în care unul dintre elementele de aliere este
mercurul în stare lichidă, iar ceilalţi constituienţi sunt în principal argintul şi staniul.
B- Cursul 2 Slide 5
132. Amalgamul dentar se prezintă sub formă: e

a) Clasică - sistem bicomponent nedozat pastă şi lichid (Hg) și modernă – sistem capsulat
predozat
b) Doar în formă clasică - sistem bicomponent nedozat pulbere şi lichid (Hg)
c) Doar în formă modernă – sistem capsulat predozat
d) În sistem anhidru
e) Clasică - sistem bicomponent nedozat pulbere şi lichid (Hg) și modernă – sistem
capsulat predozat
 Forma clasică- sistem bicomponent nedozat pulbere şi lichid (Hg)
 Forma modernă – sistem capsulat predozat
E- Cursul 2 Slide 6
133. Particulele de aliere sferice sau sferoidale se întâlnesc în cazul: b

a) Amalgamelor dentare - aliaje convenționale
b) Amalgamelor dentare - aliaje moderne
c) Atât la nivelul amalgamelor dentare - aliaje convenționale cât și la nivelul amalgamelor
dentare - aliaje moderne
d) Cimenturilor ionomere de sticlă
e) Aurului coeziv
În cazul amalgamelor dentare moderne - forma particulelor de aliere poate fi clasificată

astfel:
• Particule strunjite-tăiate
• Particule sferice sau sferoidale
• Particule neregulate
• Particule amestecate (strunjite-tăiate şi sferice).
B- Cursul 2 Slide 7
134. Particulele de aliere amestecate (strunjite-tăiate şi sferice) se întâlnesc în cazul: d

b) Aurului coeziv
d) Amalgamelor dentare - aliaje moderne
e) Cimenturilor ionomere de sticlă

astfel:
D-Cursul 2 Slide 7
135. Particulele de aliere neregulate se întâlnesc în cazul: c

b) Aurului coeziv
d) Amalgamelor dentare - aliaje moderne
e) Cimenturilor ionomere de sticlă
În cazul aliajelor convenţionale - particulele de aliere au formă neregulată.

astfel:
C- Cursul 2 Slide 7
136. Variaţiile dimensionale ale amalgamelor dentare sunt în principal consecinţa: c
a) Fenomenului de triturare
b) Fenomenului de triturare şi a fluctuaţiilor de presiune
c) Fenomenului de priză şi a fluctuaţiilor de temperatură
d) Fenomenului de triturare şi a fluctuaţiilor de intensitate
e) Fenomenului de priză şi a fluctuaţiilor de presiune
Variaţiile dimensionale ale obturaţiilor din amalgam sunt în principal consecinţa

fenomenului de priză şi a fluctuaţiilor de temperatură.
C- Cursul 2 Slide 12
137. Rezistența la tracţiune a amalgamelor este: a

a) Mult mai redusă decât cea la compresiune
b) Net superioară decât cea la compresiune
c) Egală cu cea la compresiune
d) Sensibil crescută decât cea la compresiune
e) Amalgamele dentare nu prezintă rezistență la tracțiune
Rezistenta la tracţiune a amalgamelor este mult mai redusă decât cea la

compresiune.
A- Cursul 2 Slide 16
138. Întinderea reprezintă: b

a) O deformare rapidă suferită de un material supus unei presiuni variate şi repetate
frecvent, dar de intensitate superioară
b) O deformare lentă, progresivă şi ireversibilă suferită de un material supus unei presiuni
constante şi repetate frecvent, dar de intensitate inferioară
c) O deformare lentă, progresivă şi reversibilă suferită de un material supus unei presiuni
constante de intensitate superioară
d) O deformare rapidă şi ireversibilă suferită de un material supus unei presiuni constante
şi repetate frecvent, dar de intensitate inferioară
e) O deformare lentă şi reversibilă suferită de un material supus unei presiuni variate dar
de intensitate inferioară
Întinderea reprezintă o deformare lentă, progresivă şi ireversibilă suferită de un material
supus unei presiuni constante şi repetate frecvent, dar de intensitate inferioară.
B- Cursul 2 Slide 18
139. Fluajul reprezintă: e
a) Deformarea suferită de un amalgam, care la 2 zile de la preparare este supus unei

presiuni prin care se încearcă simularea cât mai fidelă a solicitărilor funcţionale
b) Deformarea suferită de un amalgam, care la 60 de minute de la preparare este supus
unei presiuni prin care se încearcă simularea cât mai fidelă a solicitărilor funcţionale
c) Deformarea suferită de un amalgam, care la o zi de la preparare este supus unei presiuni
prin care se încearcă simularea cât mai fidelă a solicitărilor funcţionale
d) Deformarea suferită de un amalgam, care la 30 de minute de la preparare este supus
unei presiuni prin care se încearcă simularea cât mai fidelă a solicitărilor funcţionale
e) Deformarea suferită de un amalgam, care la 7 zile de la preparare este supus unei
presiuni prin care se încearcă simularea cât mai fidelă a solicitărilor funcţionale
Fluajul reprezintă deformarea suferită de un amalgam, care la 7 zile de la preparare este

supus unei presiuni prin care se încearcă simularea cât mai fidelă a solicitărilor funcţionale.
E- Cursul 2 Slide 18
140. Duritatea amalgamelor dentare variază: b

a) În funcţie de clasa de amalgam mai ales la 5 minute de la inserare
b) În funcţie de clasa de amalgam mai ales la o oră de la inserare
c) În funcţie de clasa de amalgam mai ales la 10 minute de la inserare
d) În funcţie de clasa de amalgam mai ales la 20 minute de la inserare
e) În funcţie de clasa de amalgam mai ales la 30 minute de la inserare
DURITATEA
Variază în funcţie de clasa de amalgam mai ales la o oră de la inserare.
141. Rezultatul unei triturări corespunzătoare este: e
a) Eliminarea peliculei de metal prezente la suprafaţa aliajului, antrenând astfel reacţia

mercurului cu particulele de aliaj
b) Eliminarea peliculei de mercur prezente la suprafaţa aliajului, antrenând astfel reacţia
particulelor de aliaj
c) Depunerea unei pelicule de acid la suprafaţa aliajului, antrenând astfel reacţia
d) Depunerea unei pelicule de oxid la suprafaţa aliajului, antrenând astfel reacţia
e) Eliminarea peliculei de oxid prezente la suprafaţa aliajului, antrenând astfel reacţia
Rezultatul unei triturări corespunzătoare este eliminarea peliculei de oxid prezente la

suprafaţa aliajului, antrenând astfel reacţia mercurului cu particulele de aliaj.
E-Cursul 2 Slide 27
142. Aurul coeziv se prezintă sub formă de: a

a) Aurul precipitat și folia de aur
b) Lingou de aur și folia de aur
c) Aurul precipitat și lingoul de aur
d) Sistem bicomponent: pulbere-lichid
e) Sistem capsulat
- se livrează în 2 forme:
- Aurul precipitat
- Folia de aur
A-Cursul 2 Slide 42
143. Aurul precipitat se obţine: d

a) Doar prin atomizare
b) Doar prin electrodepunere
c) Prin topire
d) Atomizare şi electrodepunere
e) Prin topire și laminare
Aurul precipitat se obţine prin atomizare şi electrodepunere
D-Cursul 2 Slide 43
144. Foliile de aur se prezintă sub formă de: d

a) Folia simplă, aur platinat și folia laminată de aur
b) Doar folia simplă și folia laminată de aur
c) Folia simplă, folia ondulată, aur mat și folia laminată de aur
d) Folia simplă, folia ondulată, folia de aur platinată și folia laminată de aur
e) Aur pulbere, folia ondulată, aur platinat și folia laminată de aur
FORME DE FOLII:
 folia simplă - este rezultatul laminării, fără nici o altă modificare.
 folia ondulată - este produsă prin introducerea unei foi fine de hârtie între două straturi
de folie de aur, după care întreg ansamblul de straturi este supus carbonizării într-un
recipient închis. Prin ardere hârtia se încreţeşte şi imprimă un caracter ondulat foliei de
aur.
 folia de aur platinată - constă într-un „sandwich" de folie de platină între două folii de
aur.
 folia laminată de aur - Ideea de bază în fabricarea foliei de aur laminate este de a
combina două sau trei straturi de aur, fiecare provenind de la alt lingou, laminate fiecare
în altă direcţie.
D- Cursul 2 Slide 44
145. Pulberea cimenturilor silicat se prezintă în: c

a) 2-5 nuanţe cromatice
b) 5-10 nuanţe cromatice
c) 15-18 nuanţe cromatice
d) 18-24 nuanţe cromatice
e) 10-15 nuanţe cromatice
 VARIANTA CLASICĂ: sistem bicomponent nedozat, pulbere-lichid

 Pulberea: este livrată în flacoane prevăzute cu o etichetă ce indică culoarea sau un
număr corespunzător cheii de culori (15-18 nuanţe cromatice)
C-Cursul 2 Slide 49
146. Raportul ideal pulbere / lichid în cazul cimenturilor silicat este de: d
a) 1 g pulbere / 0,5 ml lichid
b) 18 g pulbere / 36 ml lichid
c) 1,8 g pulbere / 0,8 ml lichid
d) 1,6 g pulbere / 0,4 ml lichid
e) 3 g pulbere / 1 ml lichid
RAPORTUL IDEAL: 1,6 G PULBERE / 0,4 ML LICHID

D-Cursul 2 Slide 51
147. Timpul de preparare prin metoda modernă a cimenturilor silicat este: b
a) 5-10 secunde
b) 10-20 secunde
c) 30 secunde
d) 60 secunde
e) 90 secunde
Metoda modernă: preparare mecanică cu ajutorul malaxoarelor speciale (SILAMAT,

DUOMAT).
Timpul de preparare: 10-20 secunde
B-Cursul 2 Slide 52
148. Cimenturile silicat au ca indicații: e

a) Obturarea cavităţilor de clasa I-a, a II-a, și clasa a V-a pe dinţii frontali şi laterali
b) Obturarea cavităţilor de clasa I-a, a II-a și clasa a IV-a pe dinţii frontali
c) Obturarea cavităţilor de clasa II-a, a III-a pe dinţii frontali și clasa a V-a pe dinţii
frontali şi laterali
d) Obturarea cavităţilor de clasa I-a pe feţele orale ale dinţilor frontali, în foramen caecum,
a III-a pe dinţii frontali și clasa a IV-a pe dinţii frontali
e) Obturarea cavităţilor de clasa I-a pe feţele orale ale dinţilor frontali, în foramen caecum,
a III-a pe dinţii frontali și clasa a V-a pe dinţii frontali şi laterali
INDICAŢII:
1. Obturarea cavităţilor de clasa III-a pe dinţii frontali
2. Obturarea cavităţilor de clasa I-a, pe feţele orale ale dinţilor frontali, în
foramen caecum
3. Obturarea cavităţilor de clasa V-a pe dinţii frontali şi laterali
149. După priza răşinii compozite, sistemul realizat este: a

a) Un sistem bifazic
b) Un sistem monofazic
c) Un sistem trifazat echilibrat
d) Un sistem trifazat nesimetric
e) Un sistem trifazat simetric
După priza răşinii compozite, sistemul realizat este un sistem bifazic constituit
dintr-o fază continuă (matricea organică), în care se află faza dispersată, discontinuă
(particule minerale de umplutură)
A-Cursul 3 Slide 4
150. Bis fenol-A-glicidil-dimetacrilat, din compoziția răşinilor diacrilice compozite, se regăsește d

în:
a) Agentul de gravare
b) Adeziv
c) Faza anorganică
d) Faza organică
e) Agenții de cuplare
Faza organică este formată din:

Monomeri de bază = compuşi dimetacrilici (de regulă, aromatici)
Cel mai frecvent utilizat este Bis-GMA (Bis fenol-A-glicidil-dimetacrilat) sau răşina
lui BOWEN (dezavantajul acesteia este vâscozitatea crescută şi masa moleculară
mare)
D-Cursul 3 Slide 5
151. Bis-GMA din compoziția răşinilor diacrilice compozite mai este denumită: e
a) Răşina lui KENNEDY
b) Răşina lui LUCAS
c) Răşina lui GROSSMAN
d) Răşina lui HERBST
e) Răşina lui BOWEN
Cel mai frecvent utilizat este Bis-GMA (Bis fenol-A-glicidil-dimetacrilat) sau răşina
lui BOWEN (dezavantajul acesteia este vâscozitatea crescută şi masa moleculară
mare)
E-Cursul 3 Slide 5
152. Monomerii de diluţie din compoziția răşinilor diacrilice sunt: b

a) Compuşi mono, di-, tri-funcţionali cu vâscozitate crescută
b) Compuşi mono, di-, tri-funcţionali cu vâscozitate redusă
c) Compuşi doar mono și tri-funcţionali cu viscozitate redusă
d) Compuşi doar monofuncţionali cu viscozitate crescută
e) Compuşi doar difuncţionali cu viscozitate redusă
Monomeri de diluţie- sunt compuşi mono, di-, tri-funcţionali cu viscozitate redusă (au rolul
de a dilua vâscozitatea monomerilor de bază)
B-Cursul 3 Slide 5
153. Sistemul de inițiere din compoziția răşinilor diacrilice este reprezentat de substanţe care au d
proprietatea:
a) De a dilua vâscozitatea monomerilor de bază
b) De a crește vâscozitatea monomerilor de bază
c) De a inhiba reacția de polimerizare
d) De a pune în libertate radicali liberi
e) De a stabili o legătură puternică şi stabilă în timp între faza organică şi cea anorganică
Sistemul de iniţiere- reprezentat de substanţe care au proprietatea de a pune în libertate

radicali liberi.
D-Cursul 3 Slide 5
154. Aditivii din compoziția răşinilor diacrilice sunt reprezentați de: e
a) Inhibitori de polimerizare (derivați fenolici – hidrochinona, metilfenol)
b) Stabilizatori UV
c) Coloranți, pigmenți
d) Fotoindicatori, impurități
Aditivi: inhibitori de polimerizare (derivati fenolici – hidrochinona, metilfenol),

stabilizatori UV, coloranti, pigmenti, fotoindicatori, impuritati.
E-Cursul 3 Slide 5
155. Sistemul de inițiere autopolimerizabil din compoziția răşinilor diacrilice este: b
a) Monocomponent: peroxidul de benzoil (inițiator)
b) Bicomponent: peroxidul de benzoil (inițiator) și o amină aromatică terțiară (accelerator)
c) Monocomponent: o amină aromatică terțiară (accelerator)
d) Bicomponent: peroxidul de benzoil (accelerator) și o amină aromatică terțiară (inițiator)
e) Monocomponent: peroxidul de benzoil (accelerator)
Sistemul de initiere autopolimerizabil este bicomponent: peroxidul de benzoil (initiator) si o

amina aromatica tertiara (accelerator) – N, N dimetil paratoluidina sau N, N dietanol
paratoluidina.
B-Cursul 3 Slide 7
156. În funcţie de dimensiunea particulelor, răşinile compozite se clasifică în: e
a) Compozite cu macro-umplutură
b) Compozite cu micro-umplutură
c) Compozite cu medium-umplutură
d) Compozite cu nano-umplutură (de ultimă generaţie)
În funcţie de dimensiunea particulelor, răşinile compozite se clasifică în:

• Compozite cu macro-umplutură
• Compozite cu micro-umplutură
• Compozite cu medium-umplutură
• Compozite cu nano-umplutură (de ultimă generaţie)
E-Cursul 3 Slide 8
157. Răşinile compozite conţin o masă de umplutură constând în particule de: e
a) Cuarţ cristalin
b) Silice coloidală
c) Aluminosilicaţi şi borosilicaţi de Li, Ba, Sr, Zn, Sn
d) Fluorură de bariu și fibre de sticlă sinterizate
Răşinile compozite conţin o masă de umplutură constând în particule fine, micronice,

divizate, dispersate în faza organică:
• Cuarţ cristalin
• Silice coloidală
• Aluminosilicaţi şi borosilicaţi de Li, Ba, Sr, Zn, Sn
• Fluorură de bariu
• Fibre de sticlă sinterizate.
E-Cursul 3 Slide 8
158. Următoarea afirmație privind modulul de elasticitate al răşinilor diacrilice compozite este b
corectă:
a) Compozitele cu microumplutură au valori mult mai mari comparativ cu cele ale
compozitelor cu macroumplutură sau hibride
b) Valori crescute ale modulului de elasticitate se obţin prin şarjare masivă
c) Compozitele cu macroumplutură sau hibride au valori mult mai mici comparativ cu cele
ale compozitelor cu microumplutură
d) Valori scăzute ale modulului de elasticitate se obţin prin şarjare masivă
Modulul de elasticitate
Valori crescute ale modulului de elasticitate se obţin prin şarjare masivă.
Compozitele cu microumplutură au valori mult mai mici comparativ cu cele ale
compozitelor cu macroumplutură sau hibride.
B-Cursul 3 Slide 24
159. Următoarea afirmație privind modulul de elasticitate al răşinilor diacrilice compozite nu d
este corectă:
a) Compozitele cu microumplutură au valori mult mai mici comparativ cu cele ale
compozitelor cu macroumplutură sau hibride
b) Valori crescute ale modulului de elasticitate se obţin prin şarjare masivă
c) Materialele cu modul mic de elasticitate se vor deforma uşor sub acţiunea forţelor
masticatorii
d) Valori scăzute ale modulului de elasticitate se obţin prin şarjare masivă
Modulul de elasticitate
Valori crescute ale modulului de elasticitate se obţin prin şarjare masivă.
Compozitele cu microumplutură au valori mult mai mici comparativ cu cele ale
compozitelor cu macroumplutură sau hibride.
Materialele cu modul mic de elasticitate se vor deforma uşor sub acţiunea forţelor
masticatorii
160. Următoarea afirmație privind vâscozitatea răşinilor diacrilice compozite nu este corectă: b
a) Vâscozitatea compozitelor are o influenţă majoră asupra succesului clinic al

compozitelor
b) Compozitele autopolimerizabile au o creştere continuă a vâscozităţii din momentul
amestecării celor două componente
c) Vâscozitatea compozitelor autopolimerizabile nu interesează practicianul ca inserare
d) Cele mai vâscoase şi, în acelaşi timp, cele mai dificil de manipulat sunt compozitele de
zona posterioară
PROPRIETĂŢI REOLOGICE
Vâscozitatea compozitelor are o influenţă majoră asupra succesului clinic.
Compozitele autopolimerizabile au o creştere continuă a vâscozităţii din momentul
amestecării celor două componente. Vâscozitatea compozitelor autopolimerizabile
interesează practicianul doar ca inserare. Cele mai vâscoase şi, în acelaşi timp, cele mai
dificil de manipulat sunt compozitele de zonă posterioară.
C-Cursul 3 Slide 27
161. Următoarea afirmație privind avantajele cimenturilor ionomere modificate cu răşini d
(CIMR) faţă de cimenturile ionomere de sticlă (CIS) este corectă:
a) Timp de priză mai lung
b) Aciditate iniţială crescută
c) pH-ul scade rapid
d) Grad de deshidratare mai mic decât al CIS; nu necesită protecţie imediată
e) Donator de ioni de F în cantităţi mai mari decât CIS
Avantajele CIMR faţă de CIS:

• Timp de priză mai scurt
• Aciditate iniţială scăzută
• pH-ul creşte rapid
• donator de ioni de F în cantităţi mai mici decât CIS
• grad de deshidratare mai mic decât al CIS; nu necesită protecţie imediată
• estetica superioară CIS, dar inferioară RDC
D-Cursul 3 Slide 46
162. Următoarea afirmație privind avantajele cimenturilor ionomere modificate cu răşini b

(CIMR) faţă de cimenturile ionomere de sticlă (CIS) nu este corectă:
a) Timp de priză mai scurt
b) Estetica inferioară CIS, dar superioară RDC
c) pH-ul crește rapid
d) Grad de deshidratare mai mic decât al CIS; nu necesită protecţie imediată
e) Donator de ioni de F în cantităţi mai mici decât CIS
Avantajele CIMR faţă de CIS:

• Timp de priză mai scurt
• Aciditate iniţială scăzută
• pH-ul creşte rapid
• donator de ioni de F în cantităţi mai mici decât CIS
• grad de deshidratare mai mic decât al CIS; nu necesită protecţie imediată
• estetica superioară CIS, dar inferioară RDC
B-Cursul 3 Slide 46
163. Cimenturile ionomere modificate cu răşini (CIMR) prezintă următoarea indicație: c

a) Tehnici de colaj
b) Obturaţii coronare- cavităţi de clasa a III-a, a IV-a
c) Restaurări de bonturi (tip IV)
d) Protezare fixă provizorie
Indicaţii:
• fixarea coroanelor şi punţilor (tip I)
• obturaţii coronare (tip II)
• lineri sau obturaţii de bază (tip III)
• restaurări de bonturi (tip IV)
C-Cursul 3 Slide 46
164. Cimenturile ionomere modificate cu răşini (CIMR) nu prezintă următoarea indicație: e

a) Fixarea coroanelor şi punţilor (tip I)
b) Obturaţii coronare (tip II)
c) Restaurări de bonturi (tip IV)
d) Lineri sau obturaţii de bază (tip III)
Indicaţii:
• fixarea coroanelor şi punţilor (tip I)
• obturaţii coronare (tip II)
• lineri sau obturaţii de bază (tip III)
• restaurări de bonturi (tip IV)
E-Cursul 3 Slide 46
165. Cimenturile ionomere metalice (C.I.M.) prezintă următoarea indicație: a

a) Sigilări lărgite
b) Protezare fixă provizorie
c) Tehnici de colaj
d) Lineri sau obturaţii de bază
Indicaţii:
b) Reconstituiri coronare în dentaţia temporară
c) Obturaţii în dentaţia permenentă la nivelul zonei de sprijin
d) Reconstituiri de bonturi
A-Cursul 3 Slide 49
166. Cimenturile ionomere metalice (C.I.M.) nu prezintă următoarea indicație: c

c) Tehnici de colaj
d) Obturaţii în dentaţia permenentă la nivelul zonei de sprijin
e) Reconstituiri de bonturi
Indicaţii:
c) Obturaţii în dentaţia permenentă la nivelul zonei de sprijin
d) Reconstituiri de bonturi
C-Cursul 3 Slide 49
167. Printre pastele neresorbabile pentru obturația radiculară se află : e

a) Materiale pe bază de zinc oxid eugenol
b) Ciment fosfat de zinc
c) Materiale pe bază de rășini epoxidice
d) Materiale din grupa bachelitelor
168. Printre pastele resorbabile pentru obturația radiculară se află: c
c) Cu acțiune antiseptică îndelungată
d) Materiale din grupa bachelitelor
169. Materialele solide pentru obturația radiculară sunt : d
c) Materiale derivate din gutapercă
d) Conuri de gutapercă, conuri de argint și conuri din rășini sintetice
170. Printre pastele de obturație radiculară care rămân moi în canal se află : c
a) Pasta Robin, N2, Riebler, Foredent, Spaad, Sani
b) AH26, Araldit, Epon, Pinox, Diaket
c) Pasta Rockle’s, pasta iodoformată Walkhoff, triopasta Gysi
d) Endomethasone
e) Cloroperca
171. Printre pastele de obturație radiculară care se întăresc pe canal se află : e
a) Ciment fosfat de zinc iodoformat
b) Eugenat de zinc iodoformat
c) Pasta Robin, N2, Riebler, Foredent, Spaad, Sani
d) Endomethasone
172. Care variantă cu privire la pastele de obturație radiculară cu acțiune biologică este corectă: e
a) Sunt paste pe bază de hidroxid de calciu: Calxid, Reogan, Regeneran, Calcipulpe,
Vitapulp, Vitacalc
b) Au contracție mare de priză și contracție în timp se folosesc pentru obturații provizorii
ale canalelor
c) Pastele trebuie să aibă un pH foarte crescut (10-12). Se introduc în canal cu acul
Lentulo și se mențin sub pansament ocluziv 5-10 zile
d) Indicația majoră: extirparea vitală, pasta pe bază de hidroxid de calciu contribuind la
cicatrizarea bontului pulpar apical
173. Materialele de obturație radiculară pe bază de zinc oxid eugenol sunt: a
a) Pasta Lentulo, Endomethasone, Eugenat de zinc + 10 % iodoform, Pasta Robin
b) Cloroperca, Eucaperca
c) Pasta Riebler, Foredent, Spad
d) AH 26, Diaket
174. Avantajele materialului de obturație radiculară AH26: e
a) Asigură o închidere etanșă a canalelor radiculare
b) Este impenetrabil pentru salivă, secreții și germenii microbieni
c) Este bine tolerat de țesuturile periapicale, neproducând reacții dureroase
d) Neresorbabil din canal
175. Indicațiile pastei iodoformată Walkhoff : c

a) Sterilizarea canalului în gangrena simplă și parodontita apicală cronică
b) Mumifierea pulpei în extirparea devitală și amputația devitală (datorită conținutului
mare de formaldehidă care îi conferă acțiune bactericidă și de coagulare a proteinelor)
c) Combaterea secreției persistente în canal 15-20 zile, obturații radiculare la dinți
temporari
d) Obturația canalelor în timpul rezecției apicale
176. Indicațiile pastei Rockle’s: a

a) Mumifierea pulpei în extirparea devitală și amputația devitală (datorită conținutului
mare de formaldehidă care îi conferă acțiune bactericidă și de coagulare a proteinelor)
b) Combaterea secreției persistente în canal 15-20 zile
c) Obturații radiculare la dinți temporari
d) Obturația canalelor în timpul rezecției apicale
177. Care din afirmațiile următoare este adevarată pentru materialul de obturație radiculară b
Cloroperca:
a) Cloroperca introdusă în canal se întărește fără să sufere în timp o contracție marcată
b) Cloroperca se prepară extemporaneu prin dizolvarea în cloroform a gutapercii
c) După introducerea pastei Cloroperca în canal nu se asociază con de gutapercă
d) Cloroperca se obține din solubilizarea gutapercii în ulei de eucalipt
178. Care variantă cu privire la dezvantajele materialul de obturație radiculară AH26 este d
corectă:
a) Asigură o închidere etanșă a canalelor radiculare
b) Este impenetrabil pentru salivă, secreții și germenii microbieni
c) Este bine tolerat de țesuturile periapicale
d) Nu se poate dezobtura și de aceea trebuie asociat cu un con de gutapercă
e) Neresorbabil din canal
179. Clasificarea materialelor de amprentă după Falk: a

a) 3 categorii de materiale : rigide, plastice și elastice
b) 2 categorii de materiale : rigide și plastice
c) 2 categorii de materiale : rigide și elastice
d) 2 categorii de materiale : plastice și elastice
e) 3 categorii de materiale : rigide, semirigide și plastice
180. Clasificarea materialelor de amprentă dupa Pogiolli : b

a) 3 categorii de materiale: rigide, plastice și elastice
b) 3 categorii de materiale: rigide, semirigide și elastice
c) 2 categorii de materiale : rigide și plastice
d) 2 categorii de materiale : rigide și elastice
e) 2 categorii de materiale : plastice și elastice
181. Clasificarea materialelor de amprentă după Ieremia : e

a) Cu timp de plasticitate redus și consistență rigidă
b) Cu timp de plasticitate redus și consistență semirigidă
c) Cu timp de plasticitate redus și consistență elastică
d) Cu timp de plasticitate prelungit
182. Clasificarea materialelor de amprentă după Nussbaum: c

a) 2 categorii de materiale : rigide și semirigide
b) 2 categorii de materiale : plastice și elastice
c) 2 categorii de materiale : rigide și elastice
d) 3 categorii de materiale: rigide, plastice și elastice
e) 3 categorii de materiale: rigide, semirigide și elastice
183. Clasificarea materialelor de amprentă după Munteanu si Bratu: e

a) Materiale rigide si semirigide ireversibile
b) Materiale rigide reversibile
c) Materiale elastice reversibile
d) Materiale elastice ireversibile
184. Care variantă cu privire la calitățile ideale ale unui material de amprentă este corectă: a
a) Să fie plastic la o temperatură suportată de cavitatea orală (maximum 50°C)
b) Să fie plastic la o temperatură suportată de cavitatea orală (maximum 30°C)
c) Să fie plastic la o temperatură suportată de cavitatea orală (maximum 25°C)
d) Să fie plastic la o temperatură suportată de cavitatea orală (maximum 40°C)
e) Să fie plastic la o temperatură suportată de cavitatea orală (maximum 45°C)
185. Care afirmație cu privire la plasticitatea unui material de amprentă este corectă: d
a) Plasticitatea să dispară relativ repede (1-2 minute reprezentând timpul de priză), dar să
poată fi întârziată la dorința practicianului
b) Plasticitatea să dispară relativ repede (3-5 minute reprezentând timpul de priză), dar să
poată fi grăbită la dorința practicianului
c) Plasticitatea să dispară relativ repede (1-4 minute reprezentând timpul de priză), dar să
poată fi grabită la dorința practicianului
d) Plasticitatea să dispară relativ repede (2-3 minute reprezentând timpul de priză), dar să
poată fi întârziată la dorința practicianului
e) Plasticitatea să dispară relativ repede (3-4 minute reprezentând timpul de priză), dar să
poată fi grăbită la dorința practicianului
D- Cursul 5 slide 25
186. Hidrocoloizii reversibili, după transferul în baia de depozitare, pot fi menținuți în stare de a
sol:
a) O perioadă de 5 zile
b) O perioadă de 3 zile
c) O perioadă de 4 zile
d) O perioadă de 6 zile
e) O perioadă de 2 zile
187. Care variantă cu privire la indicațiile hidrocoloizilor reversibili este corectă: b

a) Amprentarea preparațiilor cavitare cu excepția celor pentru inlay, onlay
b) Amprentarea preparațiilor coronare, în special cu prag
c) Amprentarea preparațiilor în muchie de cuțit (tangențiale)
d) Amprentarea preparațiilor bilaterale simultane pe premolari și molari la pacienți cu
macroglosie și mobilitate linguală exagerată
e) Situațiile clinice de imposibilitate a preparării corespunzătoare a șanțului gingival
188. Care variantă cu privire la contrandicațiile hidrocoloizilor reversibili este corectă: c

a) Amprentarea preparațiilor cavitare pentru inlay, onlay
b) Amprentarea preparațiilor coronare, în special cu prag
c) Amprentarea preparațiilor în muchie de cuțit (tangențiale)
d) Amprentarea preparațiilor corono-radiculare (asociat cu dispozitive radiculare
prefabricate)
e) Amprentarea preparațiilor coronare în vederea obținerii unor restaurări fixe totale sau
speciale
189. Indicațiile hidocoloizilor ireversibili sunt: e

a) Amprentarea dinților antagoniști
b) Amprentarea preliminară a câmpurilor protetice edentate parțial sau total
c) Amprente pentru turnarea modelelor de studiu și documentare
d) Amprente pentru turnarea modelelor de lucru pentru proteze unidentare
190. Care variantă cu privire la proprietățile elastomerilor de sinteză polisulfurici este corectă : e
a) Sunt insolubili în apă și în solvenți clasici
b) Vâscozitatea acestor materiale crește în cursul reacției de vulcanizare și diminuă cu
creșterea cantității de plastifiant
c) Nu prezintă deformări prin îmbibiție sau sinereză deoarece sunt coloizi hidrofobi
d) Suferă o deformare permanentă în cursul îndepărtării amprentei
191. Timpul de preparare a elastomerilor de sinteză polisulfurici este: b

a) 35-45 secunde
b) 45-60 secunde
c) 60-70 secunde
d) 65-80 secunde
e) 60-80 secunde
192. Timpul de lucru pentru elastomerii de sinteză polisulfurici este : c

a) 5 minute
b) 6 minute
c) 7 minute
d) 4 minute
e) 3 minute
193. Care variantă cu privire la indicațiile elastomerilor de sinteză polisulfurici este corectă : e
a) În amprentarea edentațiilor parțiale și totale
b) Elastomerii polisulfurici de consistență chitoasă se utilizează în special ca material de
susținere a materialului fluid
c) Elastomerii polisulfurici de consistență normală se utilizează în amprentarea funcțională
a câmpurilor protetice edentate parțial sau total
d) Elastomerii polisulfurici de consistență fluidă se utilizează pentru amprentarea fidelă a
detaliilor în tehnologia protezelor unidentare și punților
194. Care afirmație privind proprietățile elastomerilor siliconici este corectă: a

a) Sunt geluri coloidale hidrofobe
b) Siliconii sunt solubili în apă și în solvenți clasici
c) Vâscozitatea lor crește lent și constituie un dezavantaj în utilizarea clinică
d) Elastomerii siliconici prezintă modificări dimensionale prin îmbibiție sau sinereză
e) Variațiile dimensionale sunt mai mici decât la polisulfuri
195. Proprietățile elastomerilor siliconici sunt: e

a) Siliconii sunt insolubili în apă și în solvenți clasici
b) Vâscozitatea lor crește rapid și constituie un dezavantaj în utilizarea clinică.
c) Elastomerii siliconici nu prezintă nici o modificare dimensională prin îmbibiție sau
sinereză.
d) Variațiile dimensionale sunt mai mari decât la polisulfuri
196. Forma de prezentare a polieterilor este: d

a) Pastă bază + pastă catalizator, ambalate în seringi
b) Pastă bază + pastă catalizator, ambalate în tuburi din plastic
c) Pastă bază + pastă catalizator, ambalate în flacoane
d) Pastă bază + pastă catalizator, ambalate în tuburi metalice
197. Timpul de preparare a polieterilor, ca materiale de amprentă, este : e

a) 25-40 secunde
b) 15-30 secunde
c) 15-40 secunde
d) 55-70 secunde
e) 35-50 secunde
198. Proprietățile polieterilor sunt: d

a) Reacția de priză este endotermă
b) Polieterii nu absorb apa
c) Flexibilitatea acestor materiale este mare (circa 20%)
d) Polieterii sunt materiale hidrofile și nu trebuie conservați sau lăsați mult timp în contact
cu apa
e) Stabilitatea dimensională este slabă
199. Care variantă cu privire la proprietățile polieterilor este corectă: e

a) Reactia de priză este ușor exotermă, temperatura crescând cu circa 4°C
b) Polieterii absorb apa, modificându-și dimensiunea
c) Flexibilitatea acestor materiale este redusă (circa 2%)
d) Catalizatorul are un efect iritant asupra mucoaselor și tegumentelor
200. Timpul de priză al polieterilor, ca materiale de amprentă, este : b
a) 2-3 minute
b) 5-6 minute
c) 1-2 minute
d) 3-5 minute
e) 2-5 minute
201. Indicațiile gipsului alb de model (clasa a II-a): d

a) Turnarea soclului modelelor de arcadă cu bonturi mobile, turnarea modelelor de lucru în
tehnologia coroanelor și punților dentare a protezelor parțiale și totale si a aparatelor
ortodontice
b) Turnarea modelelor de lucru în tehnologiile de mare precizie : incrustații, tehnologia
metalo-ceramică, tehnologia metalo-compozită
c) Turnarea modelelor de lucru în tehnologia coroanelor și punților dentare a protezelor
parțiale și totale
d) Turnarea modelelor de studiu, modelelor dinților antagoniști, soclului modelului,
modelelor preliminare, modelelor pe care se efectuează reparații de proteze, fixarea
modelelor în simulator (ocluzor sau articulator)
e) Turnarea soclului modelelor de arcadă cu bonturi mobile
202. Care variantă cu privire la condițiile impuse materialelor pentru realizarea machetei este e
corectă :
a) Să fie ușor modelabile la temperatura camerei sau a cavității orale, fără a se deforma
după finalizarea machetării
b) Să fie sau să devină plastice după o încălzire parțială
c) Să se adapteze cu ușurință și corect la suprafețele machetate permițând corecturi în zona
cervicală
d) Să nu fie casante
E -Cursul 7 slide 32
203. Rășinile polimerice de realizare a machetei sunt indicate pentru : e

a) Macheta directă/indirectă pentru:reconstituiri corono-radiculare,coroane parțiale,inlay
b) Macheta bazei protezei parțiale scheletate
c) Machete prefabricate: corpuri de punte,coroane provizorii, cape – pentru protecția
bonturilor
d) Tije pentru canalele de turnare
E -Cursul 7 slide 78
204. Indicațiile maselor de ambalat pe bază de sulfați : a

a) Confecționarea tiparelor protezelor acrilice, confecționarea tiparelor lucrărilor metalice
realizate din aliaje nobile pe bază de Au, solidarizarea și menținerea în poziție fixă a
lucrărilor metalice care necesită lipire cu loturi, tehnologia modelului duplicat
b) Confecționarea tiparelor în tehnologia aliajelor care prezintă punct de topire ridicat:
aliaje pe bază de Ag-Pd, aliaje nenobile: Ni-Cr, Co-Cr-Mo, Fe-Ni-Cr, aliaje utilizate în
tehnologia metalo-ceramică
c) Confecționarea tiparelor infrastructurii metalice a protezelor scheletate realizate din
aliaje de Co-Cr-Mo sau Ni-Cr-Mo, tehnologia modelului duplicat
d) Tehnologia sistemelor integral ceramice pentru confecționarea modelelor duplicat pe
care urmează a fi arsă- sinterizată direct- masa ceramică sau a tiparelor în care se va
turna vitroceramică
e) Pentru aliajele pe bază de titan, tehnologia metalo-ceramică, tehnologia sistemelor
integral ceramice
A-Cursul 7 slide 92
205. Indicațiile maselor de ambalat pe bază de fosfați : b

a) Confecționarea tiparelor lucrărilor metalice realizate din aliaje nobile pe bază de Au,
solidarizarea și menținerea în poziție fixă a lucrărilor metalice care necesită lipire cu
loturi, tehnologia modelului duplicat
integral ceramice
B-Cursul 7 slide 97
206. Indicațiile maselor de ambalat pe bază de silicați : c

integral ceramice
C-Cursul 7 slide 103
207. Indicațiile maselor de ambalat speciale (pentru restaurări integral ceramice) ; d

integral ceramice
D-Cursul 7 slide 106
208. Timpul de spatulare a cimentului oxid de zinc-eugenol nemodificat, în sistemul pulbere- d

lichid, este :
a) 60-80 secunde
b) 60-100 secunde
c) 90-100 secunde
d) 90-120 secunde
e) 90-110 secunde
D- Cursul 8 slide 6
209. Care variantă cu privire la dozarea cimentului oxid de zinc-eugenol nemodificat, în sistemul a
pastă-pastă, este corectă:
a) Pentru sistemul pastă-pastă: lungimile dozate din fiecare tub vor fi egale
b) Pentru sistemul pastă-pastă: cantitățile dozate din fiecare tub vor fi de 1:2
c) Proporţia celor 2 componente este de 4-6 părţi pulbere la 1 parte lichid
d) Proporţia celor 2 componente este de 3-5 părţi pulbere la 1 parte lichid
e) Proporţia celor 2 componente este de 6-8 părţi pulbere la 1 parte lichid
A- Cursul 8 slide 6
210. Proprietățile cimentului policarboxilat de zinc ca material de fixare definitivă sunt: b

a) Proaspăt preparat are o vâscozitate scăzută față de cimentul FOZ
b) La temperatura cavității orale (37°C) face priză în 6-8 minute
c) Rezistență la compresiune mai mare comparativ cu cimentul FOZ , iar rezistența la
tracțiune este mult mai mică
d) Fragilitate mai mare și rezistență mai mică decât cimenturile FOZ și CIS
e) Clinic s-au evidențiat deosebiri majore între cimentul PCZ și FOZ
211. Care variantă privind proprietățile cimentului fosfat de zinc, ca material de fixare definitivă, d
este corectă:
a) Rezistență la compresiune foarte slabă
b) Rezistența la tensiune este mare (cimentul este fragil)
c) Retenția este dată de întrepătrunderea chimică a cimentului cu suprafețele bontului și a
restaurării
d) pH foarte scăzut a amestecului proaspăt (1,6); după 24 ore atinge pH de 5-6
212. Indicațiile cimentului fosfat de zinc, ca material de fixare definitivă, sunt : e

a) Cimentarea pe substructuri organice și pe reconstituiri (din amalgam de argint, rășini
diacrilice compozite, cimenturi ionomere de sticlă)
b) Cimentarea protezelor parțiale fizionomice
c) Cimentarea coroanelor ceramice pe bază de Al2O3
d) Cimentarea reconstituirilor corono-radiculare
e) Toate răspunsurile de mai sus
E-Cursul 8 slide 13
213. Timpul de spatulare pentru cimentul fosfat de zinc, ca material de fixare definitivă, este : d
a) 50-90 secunde
b) 40-60 secunde
c) 50-60 secunde
d) 60-90 secunde
e) 60-120 secunde
214. Care afirmație cu privire la cimentul silico-fosfat folosit ca material de fixare definitivă este e
corectă:
a) Are la bază compoziția structurală a cimentului FOZ + oxizi de fier și de aluminiu
b) Indicațiile sunt similare cu cele ale cimenturilor FOZ
c) Dozarea si prepararea se realizează cu respectarea indicațiilor date de fabricant
d) Are transluciditate buna
E-Cursul 8 slide 15
215. Dozarea cimenturilor zinc-oxid-eugenol (ZOE) modificate polimeric, ca materiale de fixare c

definitivă, este reprezentată de:
a) 3-6 părți pulbere la 1 parte lichid
b) 4-5 părți pulbere la 1 parte lichid
c) 4-6 părți pulbere la 1 parte lichid
d) 2-3 părți pulbere la 1 parte lichid
e) 1-2 părți pulbere la 1 parte lichid
C-Cursul 8 slide 18
216. Avantajele cimenturilor ionomere de sticlă modificate rășinic ca materiale de fixare e

definitivă sunt:
a) Manipulare ușoară
b) Bine tolerate de pulpa dentară
c) Asigură o retenție crescută
d) Au proprietăți inferioare cimenturilor rășini
217. Care dintre următoarele afirmații este adevarată : a

a) Compomerii pentru fixare sunt rășini diacrilice modificate cu poliacizi
b) Compomerii pentru fixare se prezintă în sistem monocomponent pastă
c) Compomerii pentru fixare se prezintă în sistem bicomponent pastă-pastă
d) Compomerii pentru fixare sunt cimenturi glasionomere modificate cu poliacizi
e) Compomerii pentru fixare sunt rășini diacrilice modificate cu monoacizi
218. Care dintre afirmațiile privind proprietățile antiseptice ale cimenturilor chirurgicale este b
corectă :
a) Se referă la posibilitatea de a evita orice interferență nocivă în procesele biologice de
cicatrizare
b) Se pot obține prin utilizarea unor aditivi corespunzători: glicocol, clorotimol, sulfat de
neomicină etc
c) Se realizează prin incorporarea de acid tanic în compoziția cimenturilor chirurgicale
d) Se referă la legătura dintre încărcătură și liant care trebuie să fie de natură chimică
e) Se referă la rigiditatea cimentului chirurgical pentru a realiza contenția și compresiunea
țesuturilor
219. Care dintre variantele cu privire la cimenturile chirurgicale cu eugenol este corectă: c
a) Se întăresc prin saponificarea oxidului de zinc de către acizii grași sau prin evaporarea
unui produs volatil
b) Se prezintă sub forma unui lichid cu tensiune superficială mică
c) Derivă din formula lui Ward
d) Polimerizează la aer în câteva secunde
220. Care dintre variantele cu privire la cimenturile chirurgicale fără eugenol este corectă: a
a) Se întăresc prin saponificarea oxidului de zinc de către acizii grași sau prin evaporarea
unui produs volatil
b) Se prezintă sub forma unui lichid cu tensiune superficială mică
c) Derivă din formula lui Ward
d) Polimerizează la aer în câteva secunde
221. Adăugarea colofoniului în cimenturile chirurgicale cu eugenol asigură : d

a) Ameliorarea rigidității
b) Augmentarea supleței în manipularea cimenturilor
c) Scăderea rezistenței
d) Creșterea rezistenței
e) Scăderea rigidității
222. Adăugarea azbestului în cimenturile chirurgicale cu eugenol asigură : a

223. Adăugarea caolinului în cimenturile chirurgicale cu eugenol asigură : b

224. Care variantă cu privire la cianoacrilați este corectă : e

a) Se prezintă sub forma unui lichid cu tensiune superficială mică
b) Polimerizează la aer în câteva secunde
c) Cianoacrilații pot fi considerați și adezivi tisulari care se prezintă în sistem
monocomponent, fiind autopolimerizabili
d) Reacția lor de polimerizare se desfășoară și în mediu umed, dar rezistența lor la
compresiune (în această eventualitate) este mai mică
225. Care afirmație privind gutierele vinilice este corectă : e

a) Sunt utilizate împreună cu un ciment chirurgical sau cu alte materiale fluide care
condiționează țesuturile
b) Sunt confecționate dintr-o folie de polivinil încălzită și aplicată sub vid pe un model de
lucru
c) Realizează o presiune la nivelul plăgii (cu rol hemostatic)
d) Asigură posibilitatea unei igiene bune a dinților care nu sunt interesați de intervenție
e) Toate răspunsurile de mai sus
226. Care variantă cu privire la fibrina umană este corectă: b

a) Realizează o presiune la nivelul plăgii (cu rol hemostatic)
b) Se folosește în cadrul intervențiilor chirurgicale la nivelul ADM
c) Asigură posibilitatea unei igiene bune a dinților care nu sunt interesați de intervenție
d) Este alcătuită din gelatină, carboxi-metil-celuloză de sodiu si poli-izo-butilenă
227. Care variantă cu privire la fibrina activată este corectă: d

a) Este alcătuită din gelatină, carboxi-metil-celuloză de sodiu si poli-izo-butilenă
b) Asigură posibilitatea unei igiene bune a dinților care nu sunt interesați de intervenție
c) Realizează o presiune la nivelul plăgii (cu rol hemostatic)
d) Se obține prin combinarea fibrinogenului plasmatic uman purificat cu trombină de
proveniență bovină; la această compoziție se mai pot adăuga si antibiotice
228. Dispozitivele parodontale dezvoltate pentru regenerarea tisulară ghidată se numesc: b

a) Dispozitive de contact
b) Bariere sau membrane de regenerare tisulară ghidată
c) Stopuri de regenerare tisulară ghidată
d) Plăci de regenerare tisulară ghidată
229. Excluderea celulară a unei membrane de regenerare tisulară se referă la : b

a) Capacitatea de a fi aplicată ușor
b) Capacitatea de a constitui o barieră penru celule epiteliale și să furnizeze un spațiu
țesuturi
la agresiunea microbiana, să permită schimbul de fluide
230. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o membrană pentru regenerare tisulară sunt b
reprezentate de:
a) Menţinerea celulară, uşurinţa în utilizare, activitate biologică, integrare tisulară,
excluderea spațiului, biocompatibilitate
b) Menţinerea spaţiului, uşurinţa în utilizare, activitate biologică, integrare tisulară,
excludere celulară, biocompatibilitate
c) Integrare tisulară, biocompatibilitate, menţinerea celulară, uşurinţa în utilizare, activitate
biochimică, excluderea spațiului
d) Menţinerea celulară, uşurinţa în utilizare, activitate macrofagă, integrare tisulară,
e) Menţinerea celulară, dificultate în utilizare, activitate biologică, integrare tisulară,
B - slide 5 cursul 10
231. Biocompatibilitatea unei membrane de regenerare tisulară se referă la : c

a) Capacitatea de a fi aplicată ușor
b) Capacitatea de a constitui o barieră penru celule epiteliale
țesuturi
la agresiunea microbiană, să permită schimbul de fluide
232. Activitatea biologică a unei membrane de regenerare tisulară se referă la : e

a) Capacitatea de a fi aplicată ușor, astfel încât să se evite plasarea incorectă sau
inadecvată cât și procedurile laborioase
b) Capacitatea de a constitui o barieră pentru celule epiteliale și să furnizeze un spațiu
țesuturi
la agresiunea microbiană, să permită schimbul de fluide, să fie bun suport pentru
antibiotice și factori de creștere, să fie resorbabilă într-o perioadă de timp suficientă
pentru regenerarea tisulară
233. Care dintre afirmațiile privind dezavantajele membranelor neresorbabile este corectă : c
a) Își păstrează integritatea structurală pe toată perioada menținerii intratisulare
b) Permit un control al timpului de aplicare
c) Necesită o a II-a intervenție pentru îndepărtare
d) Nu pun probleme legate de: cost, acceptarea de către pacient
e) Nu pun probleme legate de: recuperarea tisulară postoperatorie
234. Avantajele membranelor resorbabile sunt: e

a) Nu necesită manoperă suplimentară pentru îndepărtare
b) Reduc discomfortul pacientului
c) Reduc timpul și costul manoperei
d) Elimină consecințele potențiale ale manoperei chirurgicale
235. Dezavantajele membranelor resorbabile sunt: a

a) Pentru a fi eficace trebuie să-și mențină structura 4 săptămâni
b) Nu necesită manoperă suplimentară pentru îndepărtare
c) Reduc discomfortul pacientului
d) Reduc timpul și costul manoperei
e) Elimină consecințele potențiale ale manoperei chirurgicale
236. Biomaterialele utitizate în implantologia orală trebuie să prezinte: c
a) Rezistență mecanică mică pentru a suferi modificări în cursul exercitării forțelor
fiziologice
b) Rezistență mecanică mare pentru a suferi modificări în cursul exercitării forțelor
fiziologice
c) Rezistență mecanică suficientă pentru a nu suferi modificări în cursul exercitării forțelor
fiziologice
d) Rezistență fizică mare pentru a nu suferi modificări în cursul exercitării forțelor
fiziologice
e) Rezistență fizică mică suficientă pentru a suferi modificări în cursul exercitării forțelor
fiziologice
237. Originea materialelor alogene este reprezentată de: c
a) Autoplastie (de la acelaşi organism)

b) Homeoplastie (de la un individ din altă specie)
c) Homeoplastie (de la un alt individ al aceleiaşi specii)
d) Aloplastie (materiale sintetice)
e) Homeo-aloplastie (materiale sintetice din altă specie)
238. Implantele endoosoase sunt confecționate exclusiv din : d

a) Materiale autologe
b) Materiale homologe
c) Materiale heterologe
d) Materiale aloplastice
e) Materiale autoplastice
239. Avantajele materialelor aloplastice față de cele autologe, homologe și heterologe sunt: e
a) Disponibilitatea practic nelimitată
b) Manipulare mai ușoară decât a celorlalte
c) Posibilitatea de a li se îmbunătăți proprietățile fizice și chimice
d) Prin standardizarea lor se poate obține un nivel calitativ mai ridicat și constant
240. Care variantă privind dezvantajele materialelor aloplastice este corectă: d

a) Disponibilitatea practic nelimitată
b) Manipulare mai ușoară decât a celorlalte
c) Posibilitatea de a li se îmbunătăți proprietățile fizice și chimice
d) Prezintă riscul declanșării unei reacții de corp străin, care va duce invariabil la pierderea
implantului
241. Care variantă cu privire la condițiile sistemelor adezive este corectă: e

a) Adezivul trebuie să umecteze bine aderentul
b) Vâscozitatea adezivului trebuie să îi permită curgerea ușoară pe suprafața aderentului
c) Solidificarea adezivului să se producă fără modificări dimensionale mari
(dilatație/contracție minimă)
d) Grosimea stratului de adeziv este foarte importantă: o grosime prea mare are un efect
negativ asupra rezistenței adeziunii
242. Adeziunea electrostatică: a

pe suprafața aderentului
coordinative
243. Adeziunea specifică sau prin atracție intermoleculară: b
pe suprafața aderentului; aceste legături sunt forțele Van der Waals, legăturile de
hidrogen, acest tip de legături asigurând și coeziunea
coordinative
244. Adeziunea chimică: c

pe suprafața aderentului; aceste legături sunt forțele Van der Waals, legăturile de
hidrogen, acest tip de legături asigurând și coeziunea
coordinative
245. Care variantă cu privire la tehnicile de demineralizare este corectă: e

a) Gravajul acid (acid fosforic, acid lactic, acid formic, acid citric, acid sulfuric)
b) Atacul enzimatic proteolitic (papaină, tripsină)
c) Utilizarea agenților chelatori (EDTA)
d) Utilizarea agenților oxidanți (H2O2)
246. Acidul ortofosforic utilizat în tehnica gravajului acid se aplică : c

a) Timp de 20 secunde
b) Timp de 30 secunde
c) Timp de 60 secunde
d) Timp de 40 secunde
e) Timp de 50 secunde
247. În cazul aliajelor convenţionale (amalgame dentare): a

a) Particulele de aliere au formă neregulată
b) Particulele de aliere sunt particule strunjite-tăiate
c) Particulele de aliere sunt particule sferice sau sferoidale
d) Particulele de aliere sunt particule amestecate (strunjite-tăiate şi sferice)
e) Particulele de aliere sunt particule amestecate (neregulate şi sferice)
În cazul aliajelor convenţionale - particulele de aliere au formă neregulată.

A- Cursul 2 Slide7
248. În cazul aliajelor moderne (amalgame dentare) forma particulelor de aliere poate fi: e
a) Particule strunjite-sferoidale
b) Particule sferice-neregulate
c) Particule cubice
d) Particule sferice-romboidale
e) Particule amestecate (strunjite-tăiate și sferice)

astfel:
E- Cursul 2 Slide 7
249. Modificările dimensionale de-a lungul prizei pentru amalgamele dentare trebuie să fie d
cuprinse între:
a) 10-30 µm/cm
b) 30-50 µm/cm
c) 5-35 µm/cm
d) 0-20 µm/cm
e) 0-50 µm/cm
Modificările dimensionale trebuie să fie cuprinse între 0-20 µm/cm (specificaţia ADA nr. 1
pentru amalgame dentare).
250. Coeficientul de dilatare termică a amalgamului este aproape: b
a) Egal cu cel al ţesuturilor dentare
b) De două ori mai mare decât cel al ţesuturilor dentare
c) De trei ori mai mare decât cel al ţesuturilor dentare
d) De patru ori mai mare decât cel al ţesuturilor dentare
e) De cinci ori mai mare decât cel al ţesuturilor dentare
Coeficientul de dilatare termică a amalgamului este aproape de două ori mai mare
decât cel al ţesuturilor dentare.
251. Procesul de triturare manuală durează circa: b
a) 30 de secunde până la obţinerea unui amestec omogen
b) 1-2,5 minute până la obţinerea unui amestec omogen
c) 5-7 minute până la obţinerea unui amestec omogen
d) 3-4 minute până la obţinerea unui amestec omogen
e) 5-10 secunde până la obţinerea unui amestec omogen
Procesul de triturare manuală durează circa 1-2,5 minute până la obţinerea unui amestec
omogen, cu plasticitate corespunzătoare.
B-Cursul 2 Slide 27
252. Durata triturării automate este de: e
a) 30 secunde
b) 1-2,5 minute
c) 5-7 minute
d) 60 secunde
e) 5-10 secunde
Durata triturării automate este de 5-10 secunde
253. Grosimea finală a foliei de aur variază între: e
a) 0,01-0,07 mm
b) 0,1-0,7 mm
c) 1-7 mm
d) 0,0001-0,0007 mm
e) 0,001-0,007 mm
Grosimea finală a foliei de aur variază între 0,001-0,007 mm

254. Compoziția chimică a pulberii cimenturilor silicat este reprezentată de: b
a) Complex de oxizi metalici + cloruri
b) Complex de oxizi metalici + fluoruri
c) Complex de oxizi metalici + sulfuri
d) Complex de oxizi nemetalici + fluoruri
e) Complex de oxizi nemetalici + sulfuri
COMPOZIŢIE CHIMICĂ
Pulberea: complex de oxizi metalici + fluoruri
B-Cursul 2 Slide 48
255. Compoziția chimică a lichidului cimenturilor silicat este: a
a) Soluţie apoasă de H3PO4 + neutralizanţi: Al, Zn
b) Soluţie apoasă de H2SO4 + neutralizanţi: Cu, Zn
c) Soluţie apoasă de H3PO4 + neutralizanţi: Cu, Zn
d) Soluţie apoasă de H2SO4 + neutralizanţi: Al, Zn
e) Soluţie apoasă de HCl + neutralizanţi: Al, Zn
Lichidul: soluţie apoasă de H3PO4 de concentraţie 48,8-55,5% + neutralizanţi: Al=1,5-

2%
Zn=4,2-9,2%
A-Cursul 2 Slide 48
256. Care răspuns este corect privitor la timpul de lucru al răşinilor diacrilice compozite cu d
diferite sisteme de iniţiere:
a) Auto-polimerizabile 30-60 secunde
b) Auto-polimerizabile 90-120 secunde
c) Foto-polimerizabile 60-90 secunde
d) cu sistem dublu de iniţiere peste 10 minute
e) cu sistem dublu de iniţiere sub 5 minute
D-Cursul 3 Slide 18
257. Coeficientul de dilatare termică al răşinilor diacrilice compozite: a
a) Scade cu creşterea conţinutului în umplutură anorganică al răşinii
b) Scade cu creşterea conţinutului în umplutură organică al răşinii
c) Scade cu creşterea conţinutului de agent de cuplare al răşinii
d) Scade cu creşterea conţinutului adezivului răşinii
e) Scade cu creşterea conţinutului agentului de gravare al răşinii
Coeficientul de dilatare termică scade cu creşterea conţinutului în umplutură anorganică al

răşinii.
A-Cursul 3 Slide 22
258. Următoarea afirmație privind proprietățile cimenturilor ionomere metalice (C.I.M.) este d
corectă:
a) Prelucrare mai dificilă decât CIS convenţionale
b) Porozitate crescută pe baza unei densităţi mai mari
c) Rezistenţa la abraziune, rupere şi duritatea sunt mai mici faţă de CIS
d) Proprietăţile mecanice sunt inferioare amalgamelor sau compozitelor pentru zona
posterioară
e) Estetica superioară CIS, dar inferioară RDC
Proprietăţi:
1. Prelucrare mai uşoară decât CIS convenţionale
2. Porozitate redusă pe baza unei densităţi mai mari
3. Rezistenţa la abraziune, rupere şi duritatea sunt mai mari faţă de CIS
4. Proprietăţile mecanice sunt inferioare amalgamelor sau compozitelor pentru zona
posterioară.
D-Cursul 3 Slide 49
259. Următoarea afirmație privind proprietățile cimenturilor ionomere metalice (C.I.M.) nu este c
corectă:
a) Prelucrare mai ușoară decât CIS convenţionale
b) Porozitate redusă pe baza unei densităţi mai mari
c) Rezistenţa la abraziune, rupere şi duritatea sunt mai mici faţă de CIS
d) Proprietăţile mecanice sunt inferioare amalgamelor sau compozitelor pentru zona
posterioară
Proprietăţi:
1. Prelucrare mai uşoară decât CIS convenţionale
2. Porozitate redusă pe baza unei densităţi mai mari
3. Rezistenţa la abraziune, rupere şi duritatea sunt mai mari faţă de CIS
4. Proprietăţile mecanice sunt inferioare amalgamelor sau compozitelor pentru zona
posterioară.
C-Cursul 3 Slide 49
260. Următoarea afirmație privind proprietățile compomerilor este corectă: d

a) Vâscozitatea este mai mare decât a răşinilor compozite
b) Nu absorb apa datorită polimerului hidroxilic
c) Dilatarea termică are valori net superioare cu cele ale structurilor dentare
d) Eliberează cantităţi mai mici de fluor faţă de CIS şi CIS modificate cu răşini
e) Aplicare dificilă în cavităţi
PROPRIETĂŢI:
a) Vâscozitatea – este mai mică decât a răşinilor compozite. Pot fi aplicate mai uşor în
cavităţi
b) Absorb apa datorită polimerului hidroxilic
c) Dilatarea termică – are valori similare cu cele ale structurilor dentare
d) Eliberarea de fluor – eliberează cantităţi mai mici de fluor faţă de CIS şi CIS
modificate cu răşini
D-Cursul 3 Slide 53
261. Următoarea afirmație privind proprietățile compomerilor nu este corectă: b
a) Vâscozitatea este mai mică decât a răşinilor compozite
b) Nu absorb apa datorită polimerului hidroxilic
c) Dilatarea termică are valori similare cu cele ale structurilor dentare
d) Eliberează cantităţi mai mici de fluor faţă de CIS şi CIS modificate cu răşini
e) Pot fi aplicate mai uşor în cavităţi
PROPRIETĂŢI:
e) Vâscozitatea – este mai mică decât a răşinilor compozite. Pot fi aplicate mai uşor în
cavităţi
f) Absorb apa datorită polimerului hidroxilic
g) Dilatarea termică – are valori similare cu cele ale structurilor dentare
h) Eliberarea de fluor – eliberează cantităţi mai mici de fluor faţă de CIS şi CIS
modificate cu răşini
B-Cursul 3 Slide 53
262. Pasta iodoformată Walkhoff conține: a
a) Soluție Walkhoff (monoclorfenol, camfor, mentol) + oxid de zinc + iod
b) Formaldehidă, fenol,dexametazonă, excipienți
c) Zinc oxid, sulfat de bariu, tatraoxid de plumb, paraformaldehidă, aristol, acetat de
hidrocortizon, dexametazonă, stearat de magneziu
d) Oxid de zinc, rășină acrilică albă, argint precipitat, aristol
e) Oxid de zinc, paraformaldehidă, tetraoxid de plumb
263. Pasta Rockle’s conține: b
a) Soluție Walkhoff (monoclorfenol, camfor, mentol) + oxid de zinc + iod
b) Formaldehidă, fenol, dexametazonă, excipienți
c) Zinc oxid, sulfat de bariu, tatraoxid de plumb, paraformaldehidă, aristol, acetat de
hidrocortizon, dexametazonă, stearat de magneziu
d) Oxid de zinc, rășină acrilică albă, argint precipitat, aristol
e) Oxid de zinc, paraformaldehidă, tetraoxid de plumb
264. Compoziția conurilor de gutapercă este: a
a) Gutapercă, oxid de zinc, sulfat de bariu, ceară, oxizi metalici
b) Gutapercă, rășini epoxidice, rășini acrilice, nylon, poliesteri, teflon
c) Gutapercă, nylon, poliesteri, ceară
d) Gutapercă, oxid de zinc, rășini epoxidice, rășini acrilice
e) Gutapercă, oxizi metalici, poliesteri
265. Materialul de obturație radiculară pe bază de rășini epoxidice Diaket se obține astfel : b
a) Din amestecul pulberii cu lichidul în proporție de 0,5 părți pulbere la 1,2 parte lichid
b) Din amestecul pulberii cu lichidul în proporție de 0,8 părți pulbere la 1 parte lichid
c) Din amestecul pulberii cu lichidul în proporție de 0,08 părți pulbere la 1,5 parte lichid
d) Din amestecul pulberii cu lichidul în proporție de 0,08 părți pulbere la 0,1 parte lichid
e) Din amestecul pulberii cu lichidul în proporție de 0,18 părți pulbere la 1,8 parte lichid
266. Materialul de obturație radiculară pe bază de rășini epoxidice AH26 se obține astfel : d
a) Din amestecul pulberii cu lichidul pe o plăcuță de sticlă, în raportul de 1 parte pulbere și
0,05 părți lichid
b) Din amestecul pulberii cu lichidul pe o plăcuță de sticlă, în raportul de 1 parte pulbere și
2,5 părți lichid
c) Din amestecul pulberii cu lichidul pe o plăcuță de sticlă, în raportul de 1 parte pulbere și
0,005 părți lichid
d) Din amestecul pulberii cu lichidul pe o plăcuță de sticlă, în raportul de 1 parte pulbere și
0,5 părți lichid
e) Din amestecul pulberii cu lichidul pe o plăcuță de sticlă, în raportul de 1 parte pulbere și
1,5 părți lichid
267. Baia multimodulară necesară utilizării hidrocoloizilor reversibili include: c

a) Baie de plastifiere, în care se află apă la 90°C, baie de depozitare, în care se află apă la
63-80°C si baia de apă (de aducere a materialului la o temperatură suportabilă pentru
țesuturile orale )la 40-43°C
b) Baie de plastifiere, în care se află apă la 100°C, baie de depozitare, în care se află apă la
țesuturile orale )la 40-43°C
c) Baie de plastifiere, în care se află apă la 100°C, baie de depozitare, în care se află apă la
țesuturile orale) la 43-46°C
d) Baie de plastifiere, în care se află apă la 80°C, baie de depozitare, în care se află apă la
60-63°C si baia de apă(de aducere a materialului la o temperatură suportabilă pentru
e) Baie de plastifiere, în care se află apă la 100°C, baie de depozitare, în care se află apă la
50-60°C si baia de apă(de aducere a materialului la o temperatură suportabilă pentru
268. Hidrocoloizii reversibili sunt menținuți în baia de plastifiere: d

a) La temperatura de 90°C a apei timp de 10 minute
b) La temperatura de 100°C a apei timp de 5 minute
c) La temperatura de 100°C a apei timp de 15 minute
d) La temperatura de 100°C a apei timp de 10 minute
e) La temperatura de 90°C a apei timp de 15 minute
269. Hidrocoloizii reversibili sunt menținuți în baia de apă la 43-46°C (de aducere a materialului e
la o temperatură suportabilă pentru țesuturile orale) :
a) 1-2 minute
b) 7-10 minute
c) 5-7 minute
d) 3-5 minute
e) 3-7 minute
270. Prepararea și tehnica de lucru pentru hidrocoloizii reversibili: e

a) Tuburile/batoanele se introduc în baia nr.1 și se mențin la temperatura de 100°C a apei
timp de 10 minute
b) Se realizează transferul tubului/batonului în baia nr.2, unde se poate menține în stare de
sol o perioadă de 5 zile
c) Se introduce materialul din tub în portamprente speciale din oțel inoxidabil, prevăzute
cu sisteme de răcire; portamprenta conținând materialul este introdusă în baia nr.3, timp
de 3-7 minute
d) Se inseră portamprenta cu materialul de amprentă în cavitatea orală, unde se menține
prin exercitarea unor presiuni moderate și se conectează sistemele de răcire la circuitul
de apă curentă (16-21°C); după 5 minute, se dezinseră amprenta de pe câmpul protetic
271. Care variantă privind dozarea hidrocoloizilor ireversibili de tip II (cu gelificare normală) a
este corectă :
a) 15 g pulbere/50 cm3 apă la temperatura de 21°C
b) 20 g pulbere/55 cm3 apă la temperatura de 22°C
c) 15 g pulbere/60 cm3 apă la temperatura de 23°C
d) 25 g pulbere/60 cm3 apă la temperatura de 21°C
e) 10 g pulbere/50 cm3 apă la temperatura de 24°C
272. Timpul de spatulare pentru hidocoloizii ireversibili este: d

a) 1,5 minute (la alginatele de tip II, cu priză normală), 45-65 secunde (la alginatele de tip
I, cu priză rapidă)
b) 2 minute (la alginatele de tip II, cu priză normală), 45-55 secunde (la alginatele de tip I,
cu priză rapidă)
c) 1,5 minute (la alginatele de tip II, cu priză normală), 20-30 secunde (la alginatele de tip
d) 1 minut (la alginatele de tip II, cu priză normală), 30-45 secunde (la alginatele de tip I,
cu priză rapidă)
e) 2,5 minute (la alginatele de tip II, cu priză normală), 40-60 secunde (la alginatele de tip
273. Timpul de lucru pentru hidocoloizii ireversibili este: b

a) 3 minute (pentru hidrocoloizii tip II, cu priză normală), 1,20-4 minute (pentru
hidrocoloizii tip I, cu priză rapidă)
b) 4 minute (pentru hidrocoloizii tip II, cu priză normală), 1,20-2 minute (pentru
hidrocoloizii tip I, cu priză rapidă)
c) 5 minute (pentru hidrocoloizii tip II , cu priză normală), 2-3 minute (pentru
hidrocoloizii tip I , cu priză rapidă)
d) 2 minute (pentru hidrocoloizii tip II , cu priză normală), 1-3minute (pentru
e) 5 minute (pentru hidrocoloizii tip II , cu priză normală), 2-4 minute (pentru
274. Pasta de bază a elastomerilor de sinteză polisulfurici conține: d

a) Polimer polisulfidic, oxid de cupru și sulfat de calciu
b) Polimer polisulfidic, oxid de bismut și sulfat de calciu
c) Polimer polisulfidic, oxid de zinc și sulfat de bariu
d) Polimer polisulfidic, oxid de zinc și sulfat de calciu
e) Polimer polisulfidic, oxid de stronțiu și sulfat de bariu
275. Pasta accelerator a elastomerilor de sinteză polisulfurici conține: c

a) Peroxid de plumb, sulf, ulei de garoafă și adaosuri
b) Peroxid de plumb, polimer polisulfidic, ulei de ricin și adaosuri
c) Peroxid de plumb, sulf, ulei de ricin și adaosuri
d) Peroxid de plumb, sulfură, ulei de garoafă și adaosuri
e) Peroxid de plumb, sulfați, ulei de rapiță și adaosuri
276. Pasta de bază a polieterilor conține: b

a) Plastifiant (un eter-glicol)
b) Polieter nesaturat (tetra-metilen-glicol)
c) Masă inertă de umplutură: silice
d) Inițiator
277. Pasta accelerator a polieterilor conține: a

a) Plastifiant (un eter-glicol), masă inertă de umplutură: silice și inițiator (para-toluen-
sulfonat de metil)
b) Polieter saturat
c) Polieter nesaturat (tetra-metilen-glicol)
d) poli-vinil-siloxan
e) Catalizator organo-metalic: acid cloro-platinic
278. Care variantă cu privire la dozarea polieterilor este corectă: c

a) Se dozează lungimi egale de pastă de bază și pastă catalizator, ceea ce corespunde unei
proporții optime a pastelor de 6:1, datorită diametrului diferit al orificiilor celor 2 tuburi
b) Se dozează lungimi egale de pastă de bază și pastă catalizator, ceea ce corespunde unei
c) Se dozează lungimi egale de pastă de bază și pastă catalizator, ceea ce corespunde unei
d) Se dozează lungimi egale de pastă de bază și pastă catalizator, ceea ce corespunde unei
e) Se dozează lungimi egale de pastă de bază și pastă catalizator, ceea ce corespunde unei
279. Pasta bază a siliconilor de adiție este reprezentată de: a

a) Poli-vinil-siloxan
b) Poli-siloxan cu grupare vinil terminală
c) Poli-dimetil-siloxan
d) Poli-dimetil-siloxan cu grupare vinil terminală
e) Poli-vinil-siloran
280. Pasta accelerator a siliconilor de adiție este reprezentată de: b

a) Poli-dimetil-siloxan cu grupare vinil terminală, catalizator organo-metalic: acid cloro-
platinic
b) Poli-siloxan cu grupare vinil terminală, catalizator organo-metalic: acid cloro-platinic
c) Poli-dimetil-siloxan cu grupare vinil terminală, catalizator organo-metalic: acid boro-
platinic
d) Poli-siloxan cu grupare vinil terminală, catalizator organo-metalic: acid alumino-
platinic
e) Poli-vinil-siloran cu grupare vinil terminală, catalizator organo-metalic: acid alumino-
platinic
281. Proporția pulbere / apă pentru dozarea extemporanee a gipsurilor de clasa a II-a este: b
a) Gips alb (clasa a II-a): 150 g pulbere – 30 cm3 lichid
b) Gips alb (clasa a II-a): 100 g pulbere – 50 cm3 lichid
c) Gips alb (clasa a II-a): 10 g pulbere – 50 cm3 lichid
d) Gips alb (clasa a II-a): 200 g pulbere – 30 cm3 lichid
e) Gips alb (clasa a II-a): 100 g pulbere – 150 cm3 lichid
282. Proporția pulbere / apă pentru dozarea extemporanee a gipsurilor dure, de clasa a III-a, este: b
a) Gips dur (clasa a III-a): 100 g pulbere – 50cm3 lichid
b) Gips dur (clasa a III-a): 100 g pulbere – 30cm3 lichid
c) Gips dur (clasa a III-a): 150 g pulbere – 50cm3 lichid
d) Gips dur (clasa a III-a): 200 g pulbere – 50cm3 lichid
e) Gips dur (clasa a III-a): 200 g pulbere – 30cm3 lichid
283. Proporția pulbere / apă pentru dozarea extemporanee a gipsurilor extradure, de clasa a IV-a, a
este:
a) Gips extradur (clasa a IV-a): 100 g pulbere – 25 cm3 lichid
b) Gips extradur (clasa a IV-a): 100 g pulbere – 35 cm3 lichid
c) Gips extradur (clasa a IV-a): 100 g pulbere – 45 cm3 lichid
d) Gips extradur (clasa a IV-a): 150 g pulbere – 55 cm3 lichid
e) Gips extradur (clasa a IV-a): 200 g pulbere – 65 cm3 lichid
284. Ceara pentru macheta protezelor parțiale și totale se prezintă sub formă de plăci d
rectangulare calibrate :
a) Cu dimensiunea de 8 cm/ 8 cm, cu grosime de 1,5 mm; 1,8 mm; 1,9 mm
b) Cu dimensiunea de 15 cm/ 10 cm, cu grosime de 1,3 mm; 1,6 mm; 1,8 mm
c) Cu dimensiunea de 12 cm/ 10 cm, cu grosime de 1 mm; 1,3 mm; 1,4 mm
d) Cu dimensiunea de 18 cm/ 8 cm, cu grosime de 1,2 mm; 1,5 mm; 1,7 mm
e) Cu dimensiunea de 18 cm/ 18 cm, cu grosime de 1,1 mm; 1,3 mm; 1,4 mm
285. Compoziția cerii de consitență tare (pentru vară) este de : b

a) Ceară de albine 60 părți, ceară de carnauba 15părți, terebentină 5părți, oleum de susan
15părți, cinabru (colorant) 15părți
b) Ceară de albine 50 părți, ceară de carnauba 25părți, terebentină 15părți, oleum de susan
c) Ceară de albine 20 părți, ceară de carnauba 35părți, terebentină 15părți, oleum de susan
d) Ceară de albine 60 părți, ceară de carnauba 15părți, terebentină 15părți, oleum de susan
e) Ceară de albine 50 părți, ceară de carnauba 30 părți, terebentină 5părți, oleum de susan
286. Densitatea maselor ceramice, atunci când se prezintă sub formă de pulbere, este de : b
a) 2,72 g/cm3
b) 2,42 g/cm3
c) 2,32 g/cm3
d) 2,52 g/cm3
e) 2,62 g/cm3
B-Cursul 7 slide 180
287. Compoziția pulberii cimentului oxid de zinc-eugenol nemodificat este : e

a) Oxid de zinc purificat (69-70%), Oxid de magneziu
b) Colofoniu (crește rezistența mecanică)
c) Acetat de zinc (1%) – accelerator al reacției de priză
d) Stearat de zinc (1%) – plastifiant
E-Cursul 8 slide 5
288. Compoziția lichidului cimentului oxid de zinc-eugenol nemodificat este : b

a) Eugenol purificat / ulei de cuișoare, alte uleiuri vegetale: ulei de măsline, accelerator:
alcool sau acid acetic (15%)
b) Eugenol purificat / ulei de cuișoare, alte uleiuri vegetale: ulei de măsline, accelerator:
alcool sau acid acetic (1%), apă – rol în accelerarea prizei
c) Eugenol nepurificat / ulei de cuișoare, alte uleiuri vegetale: ulei de migdale, accelerator:
alcool sau acid acetic (1%), apă 20%
d) Eugenol nepurificat / ulei de cuișoare, alte uleiuri animale: ulei de măsline, accelerator:
e) Eugenol purificat / ulei de masline, alte uleiuri animale: ulei de cuisoare, accelerator:
B-cursul 8 slide 5
289. Dozarea și prepararea cimentului oxid de zinc-eugenol nemodificat, în sistemul pulbere- c

lichid, este :
a) 4-8 părți pulbere la 1.2 parte lichid
b) 2-6 părți pulbere la 1 parte lichid
c) 4-6 părți pulbere la 1 parte lichid
d) 3-5 părți pulbere la 1 parte lichid
e) 3-6 părți pulbere la 1.5 parte lichid
C-Cursul 8 slide 6
290. Compoziția pulberii cimentului fosfat de zinc, ca material de fixare definitivă, este : c
a) Oxid de zinc (80%), alți oxizi: MgO- reduce temperatura de calcinare a amestecului,
SiO2-masă de umplutură, Bi2O3-reduce vâscozitatea pastei și pigmenți
b) Oxid de zinc (70%), alți oxizi: MgO- reduce temperatura de calcinare a amestecului,
SiO2-masă de umplutură, Bi2O3-crește vâscozitatea pastei și pigmenți
c) Oxid de zinc (90%), alți oxizi: MgO- reduce temperatura de calcinare a amestecului,
d) Oxid de zinc (95%), alți oxizi: MgO- crește temperatura de calcinare a amestecului,
e) Oxid de zinc (90%), alți oxizi: MgO- crește temperatura de calcinare a amestecului,
SiO2-masă de umplutură, Bi2O3-crește vâscozitatea pastei și pigmenți
C-Cursul 8 slide 12
291. Compoziția lichidului cimentului fosfat de zinc, ca material de fixare definitivă, este : b
a) Soluție de acid ortofosforic (57%) și apă (35%), aluminiu- rol în reacția de formare a
cimentului și zinc- ca moderator al reacției dintre pulbere și lichid
b) Soluție de acid ortofosforic (67%) și apă (33%), aluminiu- rol în reacția de formare a
c) Soluție de acid ortofosforic (47%) și apă (63%), aluminiu- rol în reacția de formare a
d) Soluție de acid ortofosforic (57%) și apă (43%), aluminiu- rol în reacția de formare a
e) Soluție de acid ortofosforic (75%) și apă (25%), aluminiu- rol în reacția de formare a
B-Cursul 8 slide 12
292. Reacția de priză a cimentului fosfat de zinc, ca material de fixare definitivă, este : a
a) Exotermă, cu degajare de căldură (4-10°C), în momentul prizei
b) Exotermă, cu degajare de căldură (4-20°C), dupa priză
c) Exotermă, cu degajare de căldură (4-15°C), înaintea prizei
d) Exotermă, cu degajare de căldură (4-15°C), în momentul prizei
e) Exotermă, cu degajare de căldură (4-20°C), în momentul prizei
A-Cursul 8 slide 14
293. Compoziția pulberii cimentului policarboxilat de zinc ca material de fixare definitivă este : d
a) Amestec de oxid de zinc (80%), oxid de magneziu (20%) și pigmenți
b) Amestec de oxid de zinc (95%), oxid de magneziu (5%) și pigmenți
c) Amestec de oxid de zinc (85%), oxid de magneziu (15%) și pigmenți
d) Amestec de oxid de zinc (90%), oxid de magneziu (10%) și pigmenți
e) Amestec de oxid de zinc (70%), oxid de magneziu (30%) și pigmenți
294. Compoziția pulberii cimenturilor ionomere de stică ca materiale de fixare definitivă este : a
a) Oxid de siliciu, Oxid de aluminiu, Fluorură de aluminiu, Fluorură de calciu, Fluorură de
sodiu, Fosfat de aluminiu
b) Oxid de siliciu, Oxid de fier, Fluorură de aluminiu, Fluorură de calciu, Fluorură de
sodiu, Fosfat de aluminiu
c) Oxid de siliciu, Oxid de aluminiu, Fluorură de aluminiu, Fluorură de calciu, Fluorură de
sodiu, Fosfat de fier
d) Oxid de siliciu, Oxid de aluminiu, Fluorură de aluminiu, Fluorură de magneziu,
Fluorură de sodiu, Fosfat de aluminiu
e) Oxid de siliciu, Oxid de aluminiu, Fluorură de aluminiu, Fluorură de calciu, Fluorură de
sodiu, Fosfat de cupru
A – Cursul 8 Slide 29
295. Care afirmație cu privire la avantajele cianoacrilaților este corectă : c

a) Polimerizarea are loc într-un interval de timp scurt (5-10 secunde) și este favorizată de
un mediu uscat
b) Polimerizarea are loc într-un interval de timp lung (30-60 secunde) și este favorizată de
un mediu umed
c) Polimerizarea are loc într-un interval de timp scurt (5-30 secunde) și este favorizată de
un mediu umed
d) Polimerizarea are loc într-un interval de timp scurt (30-40 secunde) și este favorizată de
un mediu umed
e) Polimerizarea are loc într-un interval de timp lung (45-60 secunde) și este favorizată de
un mediu uscat
296. Pansamentele adezive pentru protecția plăgilor parodontale: b

a) Sunt comercializate sub formă de pansamente de 3 x 1 cm (Dexter), sub formă de plăci
de 25 x 12 cm (Orahesive) sau 15 x 25 mm (Dexter)
b) Sunt comercializate sub formă de pansamente de 3 x 1,5 cm (Dexter), sub formă de
plăci de 20 x 12 cm (Orahesive) sau 10 x 25 mm (Dexter)
c) Sunt comercializate sub formă de pansamente de 1,3 x 1,5 cm (Dexter), sub formă de
d) Sunt comercializate sub formă de pansamente de 3 x 2,5 cm (Dexter), sub formă de
e) Sunt comercializate sub formă de pansamente de 3 x 3 cm (Dexter), sub formă de plăci
de 20 x 15 cm (Orahesive) sau 12 x 25 mm (Dexter)
297. Care afirmație cu privire la pansamentele adezive pentru protecția plăgilor parodontale este a
corectă:
a) Aderă și la mucoase umede, de-a lungul unui interval de timp care variază între 8-15 ore
(în medie 12 ore)
b) Aderă și la mucoase umede, de-a lungul unui interval de timp care variază între 10-20
ore (în medie 15 ore)
c) Aderă și la mucoase umede, de-a lungul unui interval de timp care variază între 8-10 ore
(în medie 9 ore)
d) Aderă și la mucoase umede, de-a lungul unui interval de timp care variază între 5-10 ore
(în medie 8 ore)
e) Aderă și la mucoase umede, de-a lungul unui interval de timp care variază între 18-25
ore (în medie 20 ore)
298. În cadrul bioterapiei de reactivare parodontală, tratamentul cu vitamina B1: d

a) Se asociază cu vitamina B3, timp de 16-30 zile
b) Se asociază cu vitamina B2, timp de 10-12 zile
c) Se asociază cu vitamina B4, timp de 5-10 zile
d) Se asociază cu vitamina B6, timp de 14-21 zile
e) Se asociază cu vitamina B6, timp de 10-12 zile
D - Cursul 9, slide 31
299. Originea materialelor xenogene este reprezentată de: b
a) autoplastie (de la acelaşi organism)

b) heteroplastie (de la un individ din altă specie)
c) homeoplastie (de la un alt individ al aceleiaşi specii)
d) aloplastie (materiale sintetice)
e) homeo-aloplastie (materiale sintetice din altă specie)
300. Clasificarea d.p.d.v. imunologic împarte biomaterialele pentru implante în : c

a) Patru clase : materiale autologe , materiale homologe, materiale imunologe, materiale
autoplastice
b) Patru clase : materiale imunologe , materiale biologice, materiale heterologe, materiale
aloplastice
c) Patru clase : materiale autologe, materiale homologe, materiale heterologe, materiale
aloplastice
d) Trei clase : materiale homologe, materiale heterologe, materiale aloplastice
e) Trei clase : materiale autologe , materiale homologe, materiale heterologe

Material e

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Material e

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Materialele dentare propriu-zise sunt: b

2. Biomaterialele dentare sunt: a

3. După originea lor, materialele pot fi: c

4. Materialele utilizate în cabinetul de medicină dentară sunt: e

5. Materialele utilizate în laboratorul de tehnică dentară sunt: d

6. Printre proprietățile fizice ale materialelor se află: a

7. Printre proprietățile mecanice ale materialelor se află: b

8. Printre proprietățile chimice ale materialelor se află: c

13. Efectele posibile ale materialelor dentare asupra organismului : e

14. Amalgamele dentare intră în categoria: e

Materiale restaurativ-coronare clasice (amalgame, cimenturi) MATERIALE

15. Aurul coeziv intră în categoria: c

a) Materialelor fizionomice moderne pentru restaurări coronare

MATERIALE NEFIZIONOMICE PENTRU RESTAURĂRI CORONARE AMALGAME

16. Cimenturile silicat intră în categoria: c

a) Materialelor nefizionomice moderne pentru restaurări coronare

MATERIALE FIZIONOMICE PENTRU RESTAURĂRI CORONARE : CIMENTURI

17. Răşinile diacrilice compozite intră în categoria: b

MATERIALE FIZIONOMICE PENTRU RESTAURĂRI CORONARE : CIMENTURI

18. Compomerii intră în categoria: d

19. Cimenturile ionomere de sticlă intră în categoria: a

MATERIALE FIZIONOMICE PENTRU RESTAURĂRI CORONARE : CIMENTURI

20. Cimenturile ionomere modificate cu răşini intră în categoria: e

MATERIALE FIZIONOMICE PENTRU RESTAURĂRI CORONARE : CIMENTURI

21. Amalgamele dentare au ca indicații: e

22. Dozarea amalgamului dentar poate fi: d

DOZAREA poate fi:

23. Raportul mercur/aliaj în cazul amalgamului dentar este de: b

Raportul mercur/aliaj este de 1:1.

24. Triturarea reprezintă: c

Triturarea reprezintă amestecul aliajului cu mercurul în vederea obţinerii unei mase

25. Triturarea poate fi efectuată: d

Triturarea poate fi realizată:

26. Pentru procesul de triturare manuală sunt necesare: c

Clasic: manual (triturare manuală) Se folosesc: pistilul şi mojarul

27. Formele de aur precipitat sunt: a

FORME DE AUR PRECIPITAT:

CONDENSAREA AURULUI - PRIN 3 PROCEDEE:

29. Cimenturile silicat intră în categoria materialelor: c

Cimenturile silicat reprezintă materiale clasice de origine minerală, utilizate pentru

30. Cimenturile silicat se prezintă sub formă de: b

Răşinile diacrilice compozite sunt sisteme bifazice formate din:

Faza organică este formată din:

Polimerizarea răşinilor compozite în tehnicile directe (de cabinet) se poate realiza:

Procedeul de cuplare a celor 2 (faze organică şi anorganică) poartă denumirea de

Răşinile diacrilice sunt comercializate în mai multe forme de prezentare:

40. Răşinile diacrilice compozite - sisteme bicomponente prezintă următoarele caracteristici e

Caracteristici generale de manipulare:

Simulate II (KERR) -Compozit autopolimerizabil pasta-pasta

CHARISMA PPF (HERAEUS KULZER) - compozit autopolimerizabil cu eliberare

AVANTAJELE sistemelor monocomponente faţă de cele bicomponente:

Indicaţiile cimenturilor ionomere

59. Dezavantajele conurilor de rășini sintetice : e

60. După suprafața de contact cu câmpul protetic portamprentele pot fi: e

62. După gradul de fidelitate portamprentele pot fi: a

63. Portamprenta individuală trebuie să asigure: d

64. Condițiile pe care trebuie să îndeplinească portamprentele sunt: e

66. Condițiile impuse materialelor de amprentă sunt: e

67. Calitățile ideale ale unui material de amprentă sunt: e

68. Printre calitățile ideale ale unui material de amprentă se află : e

69. Formele de prezentare ale hidrocoloizilor reversibili sunt: b

71. Clasificarea elastomerilor de sinteză după consistență (grad de vâscozitate): e

72. Care afirmație cu privire la elastomerii de sinteză polisulfurici este corectă: a