Tema 3 Reforma religioasa si

politica a lui Akhenaton

1.Premisele sociale-politice ale reformei.

Pina in prezent nu sunt clare motivele reformei Religioase ale luiAkhenaton.In viziunea unor
cercetatori ar fi vorba de trei motive esentialen ce au dus la infaptuirea acestei reforme:
1. In urma operatiunilor militare din Asia si Nubia se intensifica numarului sclavilor si astfel
aristrocratiea devine mai imunatoare din punct de vedere politic. Cel mai mult din aceasta
campanie propriu-zisa au avut de cistigat preotii din Teba, astfel largirea influentei preotilor din
Teba puneau in pericol tronul Egiptului.
2. Proveninta lui Akhenaton, fiul imparatesei Teie, care nu apartinea casei regale,nici,probabil,
poporului egiptean,astfel conform legii acest faraon era lezat de dreptul de a urca la tron, astfel in
viziunea marelor preoti acest faraon era nelegitim.
3.  Din cauza politeismului fiecare oras avea zeul/zeii sai care de multe ori era dusman cu zeii
oraselor vecine, astfel pentru o eventuala unire a acestor orase era necesar o religie cit de cit unica
penru a fi infoptuita unirea teritoriului.
Chiar de la inceputul domniei sale Amenhotep al |V- lea (anii 1372-1354 i.e.n) a inceput sal pun
ape primul loc in panteonul egiptean pe zeul discului solar-Aton, care mai inainte era o zeitate
secundara, opunindu-l puternicului rege al zeilor Amon-Ra, ceea ce a provocat, desigur, o
inversunata rezistenta din partea preotimii din Teba.In lupta impotriva opozitiei faraonului a
proclamat din porunca sa  in al saselea an de domnie drept zeul supreme si unicul al intregului
Egipt pe Aton, in timp ce toti ceilalti zei traditionali, inclusive marele Amon-Ra, isi pierde puterea si
daca n-au fost anulati cu totu se transforma in slugi ale zeului supreme Aton.FAraonul insusi
proclamat singurul fiu a lui Aton, isi schimba numele regal de Amenhotep (Amon este multumit) in
Ehnaton (agreabil lui Aton).Din ordinal sau  isi schimba numele membrii familiei si curtenii.
2. Particularitatile cultului zeului Athon
Zeul Aton era conceput ca singura zeitate a intregii lumi, creatorul Egiptului si a altor tari, el era
infatisat nu sub un oarecare chip de om sau de animal, simbolul lui era discul solar cu raze-miini,
care coborau pe pamint si daruiau oamenilor lumina,caldura si bunastare.Fiind singura zeitate,el nu
are nici sotie divina,nici urmasi divini.Cultul lui Aton intruchipa forta soarelui datator de
viata,marea forta a naturii,si,astfel el era lipsit de traditionalele teorii teologice si mitologice si de
simbolica sofisticata.O reevaluare atit de esentiala a chipului zeitatii principale trebuia, desigur, sa
duca la schimbari cardinal in structura culturii insusi,in situatia preotimii,la schimbarea functiilor ei,
a relatiilor ei cu puterea de stat si , in primul rind, cu puterea faraonului. Totodata, toate acestea
au dus la schimbarea conceptiilor asupra viziunii artistice a vietii zeilor, oamenilor si naturii si a
exercitat o influenta radical asupra continutului si stilului artei egiptene.
3. Noua Capitala a Egiptului- Akhetaton
Aproximativ in anul 6 al domniei lui Ehnaton luptele din clasele politic eating apogeul.Faraonul
impreuna cu familia si cu curtenii parasesc orasul Teba care era unul neprielnic si vrajmatic
faraonului si la 300 km de acest centru  cultural fidel lui Amon-Ra este dat ordin de a construe un
nou oras.Noul oras fiind numit Akhetaton (adica orizontul lui Aton) in present orasul Tell-el-
Amarna.
Pina la finele anului 8 de domnie orasul  este construit cu un tempou foarte rapid.Acolo fiind ridicat
un mare palat al lui Ehnaton, construit in mare masura din piatra alba.Acest edificiu este considerat
cea mai mare cladire cu character social din perioada antica.Lungimea vestica a edificiului era
aproximativ de 700 m.  diferite nuante de faianta.Pe linga palatal principal in oras au fost
construite o sarie de palate de dimensiuni mai mici dar cu un fast asemanator.In Akhetaton a fost
construit si temple principal al zeului Aton, care a primit denumirea de “Casa lui Aton”.Acesta era
construit din doua structure  de piatra imensa intro incinta dreptunghiulara, cu o lungime
aproximativ 800 m.Templu fiind inconjurat de vile regale si gradini immense. Pe linga aceste edificii
au fost construite institutii de stat, ateliere mestesugaresti, case ale marilor emnitari.
4. Influenta reformelor in domeniul artelor
Anii domniei lui Akhenaton au fost insotiti de ruperea vechilor canoane ale artei, luind nastere un
alt stil mai naturalist.In Ahetaton Akhnaton a creat un areal favorabil dezvoltarii artei cu un stil
original, combina liniile dinamice, flexibile si senzualitatea, care nu corespunde cu anonul
precedent.Aceasta perioada in istoria Egiptului a fost numita “Amarn”. Amarn este characteristic
prin realismul redat in picturi, nu numai a florei si a faunei dar si a persoanelor importante a
Egiptului.Imaginea faraonului si a familiei sale in continuare ramiine a fi mai mare dar nu mai este
idolatrizata imaginea lor.Ehnaton are toate semnele unui aristrocrat inascut, u un craniu
deformat,maxilarele excesiv de grele, un cap disproportional,burta mare etc. Cu toate acestea in
2010 in urma sapaturilor arheologice si identificarii ramasitelor lui Akhenaton nu au fost depistate
malformarile enumerate mai sus.Conducatorul nu este reprezentat in ipostaza de vinator,luptator
dar  in rol de sot, tata, astfel  observam ca este reprezentat cu copii pe brate imbratisind nevasta.
In urma numirii sale de zeu, Ehaton cu familia sa este reprezentata linga razele-miini ale
luiAton.Arta Amarn se caracterizeaza printru realism deosebit uneori trecind intru naturalism.
Motivul crearii aceste artei probabil consta in faptul ca atita timp cit exista un Dumnezeu ideal si
omul trebuie sa fie prezentat idealitrizat.Acum daca Dumnezeu si faraonul este o singura persoana
atunci el reprezinta idealul.Aceasta perioada a noii arte nu a durat mult (20 ani) ca si domnia
propriu-zisa a lui Ehnaton.Dupa moartea faraonului aceste locuri au fost parasite de egipteni
crezindule necurate.
5.Nereusita reformei lui Akhenaton si cauzele nereusitei
Cauza principal a nereusirii implimentarii reformei religioas o constitue dorinta faraonului de a trece
spontan la o noua religie, populatia bastinasa fiind deprinsa cu vchile zeitati la care s-au inchinat si
strabuneii lor, astfel nemultumirile in masa au dus la lichidarea cultului lui Aton si instalarea
vechiului cult, astfel dorinta apriga a lui Ehnaton de a prezenta cultul lui Aton ca fiind cel mai 
essential in viata spiritual a egiptenilor a dat gres.