Caz concret din mediul academic

Scandal fără margini la Facultatea de Drept din București după ce decanul ar fi anulat pe
nedrept examenul online de teorie generală pe motiv că cei aproximativ 800 de studenți ar fi
copiat. Decizia controversată vine în urma unui conflict mai vechi între profesoara Simona
Cristea și o asistentă care o acuză că nu și-ar fi supravegheat studenții pe durata examenului. La
rândul lor, tinerii l-au acționat în instanță pe decan, iar în semn de protest, unii studenți au refuzat
să fie re-examinați. În paralel, profesoara este cercetată disciplinar pentru a se stabili dacă a
facilitat sau nu fraudarea testării. Fără să se mai poată controla, cadrul didactic a izbucnit în
lacrimi în fața studenților, tot episodul fiind înregistrat. ,,S-au depus memorii împotriva mea,
acum doi ani, de către asistenta mea și nu i-am făcut niciun rău. Nu am făcut niciun rău niciunui
student în viața mea! De ce sunt prigonită în halul ăsta, nu mai pot să înțeleg. Probabil că se
dorește să plec. Eu nu am să plec, chit că ajung în instanță și în presă, și în tot! Vă rog să mă
iertați, nu mai pot!”, a declarant Simona Cristea în cadrul înregistrării.

De cealaltă parte, studenții susțin la unison că pe durata examenului online au fost

supravegheați atât de profesoara titulară, Simona Cristea, cât și de doi asistenți universitari.
Aceștia îl acuză pe decan că le-ar fi impus reguli absurde pe durata re-examinării. Suspiciunile
de fraudă sunt întemeiate pe numărul mare de note de 9 și 10, dar și de finalizarea foarte rapidă a
subiectelor. Pe lângă acestea, decanul susține că pe durata evaluării sutele de studenți au fost
supravegheați de un singur om și că nu le-ar fi fost verificată identitatea. Cazul ar fi ajuns la
urechile decanului prin intermediul unei colege care ar fi decis să se răzbune astfel pe profesoară,
pentru că nu a acceptat-o drept supraveghetoare la curs.

Analiza cazului în raport cu principiile Eticii Academice

Privind obiectiv la provocările ridicate de cazul relatat, afirmăm că avem de face cu un

conflict la nivel interpersonal, în urma căruia studenții sunt cei care suferă cel mai mult.
Noțiunea de conflict are o dublă conotație: putem vorbi de un conflict cu efecte negative, cum
este în cazul pe care îl analizăm, dar și de unul cu efecte pozitive. Există o strânsă corelație între
conflict și comunicare. Numai printr-un dialog onest părțile implicate în scandal ar fi putut
determina o soluție care să țină cont de obiectivele ambelor părți, astfel încât conflictul să fie
evitat. Sistemele de valori și interesele cadrului universitar și asistentei, au generat percepții și
acțiuni diferite, iar acestea pot oricând constitui o sursă de conflicte.

În majoritatea cazurilor, un asemenea conflict are la bază mai multe etape care se
întrepătrund:

1) Apariția sursei generatoare de conflict și conturarea conflictului: În cazul nostru sursa

conflictuală este o neînțelegere între două colege de catedră cu grade academice diferite.
Refuzându-i-se participarea ca supraveghetor la curs, asistenta a mers la decan spunând că
examenul la teoria generală s-a desfășurat sub semnul fraudei, fapt care aduce o conturare
a conflictului.
2) Perceperea pe căi diferite a conflictului: Profesoara Simona Cristea se constituie ca
parte vătămată în acest conflict. Pe fond emoțional, aceasta refulează în fața studenților și
spune că este victima unui conflict de interese ce ar viza chiar postul acesteia. De cealaltă
parte, asistenta, refuzată în primă instanță, face ordine și aduce argumente conform cărora
examenul ar fi fost ,,regizat”.
3) Exteriorizarea clară a unor semne caracteristice stării de conflict: Aici avem în vedere
toți actorii conflictului. De la ieșirea profesoarei în fața studenților, hotărârea decanului de
a anula examenul, decizia de a se reorganiza o re-examniare care are la bază reguli
absurde, până la sutele de studenți care l-au acționat în instanță. Totul se conturează ca un
joc de domino în care o decizie luată fără consultarea unei comisii aivzate, duce la
inflamarea spiritelor și adâncirea stării conflicutale.
4) Apariția consecințelor și acțiunilor concrete: În cazul de față s-a decis re-examinarea
studenților, asta fără a se fi dovedit clar că ei au copiat, și desigur alcătuirea unei commisii
menite să decida soarta profesoarei acuzate.

Modalitățile de soluționare a conflictului sunt multiple. Vorbim întâi de aplanarea

conflictului ca primă acțiune. Decanul avea datoria de a calma spiritele, de a face în așa fel
încât părțile implicate să fie aduse la un numitor comun. Aplanarea conflictuală se face prin
apelul la dialog, empatie, destinderea atmosferei, dar și prin oferirea de explicații. O altă
modalitate de soluționare o reprezintă confruntarea ca modalitate constructivă de a ajunge la o
decizie care să aducă lumină asupra situației. Schimbarea perspectivei poate ajuta la găsirea
unei rezolvări știindu-se foarte bine că o perspectivă mai bogată aduce cu sine o decizie
corectă. În final medierea reprezintă și ea o parte importantă în rezolvarea problemei, dar
pentru a se realiza un act de mediere între cele două părți trebuie să existe încredere și respect.