Prof.

Negoiță Mihai Liviu

Școala Gimnazială Viziru/Județul Brăila

CLASA a VII-a
TEST DE EVALUARE 1, PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Toate subiectele sunt obligatorii.

Se acordă din oficiu 10 de puncte.

1. Ordonează cronologic următoarele evenimente și fapte istorice: 10 p

a. Retragerea autorităților române din București în Moldova; (2,5)
b. Asasinarea prințului moștenitor al Austro-Ungariei; (2,5)
c. Ocuparea capitalei României, București, de către trupele inamice, în timpul Primului Război
Mondial; (2,5)
d. România își declară neutralitatea. (2,5)
2. Enumeră trei state care au făcut parte din alianța politico-militară numită Antanta.
(3x 2,5= 7,5) 7,5 p

3. Citește sursele istorice de mai jos și răspunde la cerințe: 20 p

A. „Poate nu vă imaginaţi cum arăta un om care stătuse în tranşeele alea o săptămână, unde nu
avea cum să se spele. Primea ceai într-o cutie de tablă, în care fusese benzină la început. [...]
Condiţiile erau groaznice. [...] Mulţi soldaţi se îmbolnăveau de diverse boli, precum «picioare de
tranşee» sau «febră de tranşee». [...] «Picioare de tranşee» era o boală cauzată de apa care îţi intra
în bocanci. Aproape că îţi putrezeau degetele înăuntru.“

(Din mărturiile unui soldat englez)

B. „Pe front se mănâncă, se bea alături de morți, se doarme în mijlocul muribunzilor, se râde, se
cântă printre cadavre.“ (Însemnările unui medic militar francez)

a. Menționează, pe baza textelor A și B, 3 neajunsuri ale vieții în tranșee (pe front).

(15 )
b. Identifică o asemănare între cele două relatări. (5 )
4. Citește cu atenţie textul următor şi răspunde la cerinţele de mai jos: 27, 5 p
„De luni de zile luptam cu îndârjire pentru apărarea colţului de ţară care mai rămăsese liber.
Rândurile noastre se răreau, mulţi căzând seceraţi de proiectilele duşmane şi de boli. Uitasem ce
înseamnă un adăpost cald şi o masă omenească, iar despre cei dragi, rămaşi sub ocupaţia
duşmanului, de mult nu mai ştiam nimic. Strânsesem în inimile noastre atâta obidă, încât aveam
senzaţia că stau gata să plesnească. Zile de grea restrişte trecuseră peste noi şi altele şi mai cumplite
ne aşteptau. Niciodată nu ne-a trecut însă prin minte că am fi putut fi definitiv învinşi. Niciodată nu
am putut crede, chiar și atunci când artileria duşmană ne pisa tranşeele, palmă cu palmă, îmbibând
cu carnea şi sângele nostru ţărâna în care ni se odihneau strămoşii. Credeam în victorie. O aşteptam
cu îndârjire. Ne pregăteam pentru ea. Eram doar la noi acasă, ne luptam pentru casa noastră, a
străbunilor şi urmaşilor.“ (Scrisoarea unui ofiţer român, iarna anilor 1916/1917)

a. Precizează, pe baza textului, care era situația armatei române în iarna anului 1916/1917.
(5)

b. Comentează expresia evidențiată în text. (5)

c. Precizează numele celor mai importante 3 bătălii de pe frontul românesc din anul 1917.

(7,5)

d. Prezintă o consecinţă a participării României la Primul Război Mondial, pornind de la obiectivul

intrării României în război. (10)

(pentru menționarea consecinței se acordă 5 p; pentru explicarea consecinței

menționate se acordă 5 p)

5. Rezolvă următoarea situație problemă: Cursa înarmărilor a fost o consecință a formării celor
două alianțe politico-militare? Argumentează răspunsul în 5 rânduri.
25 p