REVISTA PRESEI

05.02.2021

SUMAR
1. Se întorc copiii la şcoală luni sau nu? Comunele și orașele în scenariul roșu și galben
2. UAIC, pe locul al II-lea între universităţile din ţară ca prezenţă online
3. Dialog educaţional de impact, în Platoul BZI LIVE! Despre 50 ani de excelenţă şi
tradiţie în învăţământ alături de prof. dr. Adina Romanescu, managerul Liceului
Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iaşi
4. Ministrul Cîmpeanu: Dacă elevul prezintă simptome şi nu vine la şcoală nu se pun
absenţe
5. DOCUMENT Ordinul comun privind deschiderea școlilor, varianta FINALĂ -
scenariul verde rămâne până la rata de infectare de 1 la mie
6. Părinții își pot da acordul privind testarea COVID a elevului în cabinetul medical
şcolar şi în format electronic
7. Cât de pregătite sunt autoritățile pentru începerea școlii? Ce probleme au ridicat
inspectorii școlari în videoconferința cu ministrul Educației
8. Fost ministru al Educaţiei: Vom avea „generaţia COVID-19”. Abia în ani vom
recupera ce am pierdut
9. Cum îi ajutăm pe copii să recupereze ce mai poate fi recuperat din şcoală?
10. 10. Profesorii trimişi în judecată pentru fapte împotriva libertăţii sexuale ar putea fi
suspendaţi - Proiect
11. 11. Cum vor arăta orele de SPORT pentru elevii care vor începe școala. În pauze, nu
vor avea voie să mănânce în comun
12. 12. Doctorul Marius Geanta: "Inevitabil, vor aparea cazuri de infectare in scolile
din Romania, insa trebuie sa ne propunem sa le identificam cat mai repede"
13. 13. Editorial. Ministerul Educației a trimis opt statistici diferite despre elevii care nu
pot învăța online. Nu i-a numărat bine, dar îi acuză că se bucură la o tabletă în plus
14. 14. TVR reia emisiunea Teleșcoala, chiar dacă se redeschid școlile. Emisiunea e
destinată elevilor care se pregătesc pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat
 15. 15. Profesorii vor face triajul epidemiologic „observațional” al elevilor și nu mai au
reguli impuse de distanțare în cancelarie, potrivit proiectului de ordin de ministru
pentru redeschiderea școlilor

1. Se întorc copiii la şcoală luni sau nu? Comunele și orașele în scenariul roșu și galben
Ratele de infectare scad, şi cele mai multe şcoli se redeschid de luni. Incertitudinea persistă în
localităţile unde rata de infectare oscilează în jurul pragurilor dintre cele trei scenarii.
Municipiul Iaşi era ieri în scenariul galben
Se întorc copiii la şcoală luni, sau nu? Părerile părinţilor sunt împărţite, Guvernul zice că da, însă totul
depinde de numărul cazurilor noi de îmbolnăvire de Covid din fiecare localitate şi, eventual, unitate de
învăţământ. Executivul a ridicat restricţiile la şedinţa sa de alaltăieri. Practic, acolo unde e posibil,
elevii vor reveni luni la clase.
Cu un prag dintre scenariile verde şi galben, de la 1 caz/1.000 locuitori, rată cumulată pe 14 zile,
regimul cu cele mai puţine restricţii presupune prezenţa tuturor preşcolarilor şi elevilor în instituţiile de
învăţământ.
În următorul scenariu, cu rata de infectare între 1 şi 3 cazuri la mie, vor fi prezenţi copiii din creşe şi
grădiniţe, elevii din învăţământul primar, inclusiv clasa pregătitoare, şi cei din clasele terminale: a
VIII-a, a XII-a şi a XIII-a.
În al treilea scenariu, cel cu rata de infectare peste 3 la mie, dar mai mică de 6 cazuri la 1.000 de
locuitori, creşele şi grădiniţele rămân deschise, iar la ore vor fi prezenţi în clase doar elevii din
învăţământul primar, inclusiv clasa pregătitoare.
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, cel care decide instituirea regimului împotriva efectelor
pandemiei, va schimba setul de restricţii în termen de cel puţin 48 de ore, în funcţie de pragul atins în
fiecare unitate administrativ-teritorială. CJSU este singurul care stabileşte culoarea sub care se află  o
localitate sau alta, în funcţie de datele comunicate de Direcţia de Sănătate Publică.
Ministrul Educaţiei a declarat, în conferinţa de presă de alaltăieri, că, „dacă sunt bănci de doi elevi, vor
sta doi elevi în bancă. Accentul se pune pe portul măştii” şi că orele se vor ţine cu uşile claselor
deschise. Sorin Câmpeanu a mai precizat că, la două cazuri de îmbolnăvire în rândul elevilor dintr-o
clasă de gimnaziu sau liceu, se suspendă orele timp de două săptămâni la clasa respectivă.
Dacă CJSU Iaşi încă nu a luat o decizie pe UAT-uri, nici primarii nu sunt foarte lămuriţi – mai ales cei
din comunităţile unde ratele de infectare oscilează în jurul pragurilor dintre cele trei scenarii.
UAT-urile ieşene, pe culori
La Valea Lupului, lucrurile sunt clare. Comuna este în scenariu roşu (3,68 de cazuri, incidenţa
raportată ieri) şi este sigur că prima zi din semestrul 2 va începe aici online pentru elevii din clasele V-
VIII. Primarul Liviu Dulgheru ne-a spus însă că, pe cât de repede a scăzut rata de infectare de la 11
cazuri, pe atât se aşteaptă ca tendinţa să continue la fel de repede spre scenariul verde. Alături de Valea
Lupului, doar Probota mai are incidenţă peste 3 la mie.
Comuna Miroslava a coborât de câteva zile în scenariul galben, dar rata de infectare se menţine mai
aproape de nivelul spre regimul roşu decât de limita către scenariul verde. Ieri, incidenţa anunţată a
fost de 2,74 cazuri, iar primarul Dan Niţă ne-a spus că aşteaptă verdictul CJSU.
Pe galben mai erau ieri comunele Aroneanu, Belceşti, Ciorteşti, Ciurea, Cristeşti, Erbiceni, Gorban,
Gropniţa, Heleşteni, Holboca, Ion Neculce, Mirosloveşti, Oţeleni, Rediu, Schitu Duca, Tătăruşi,
Tomeşti, Trifeşti, Victoria şi Vânători.
În ce priveşte municipiul Iaşi, rata de infectare anunţată ieri, 1,43 cazuri, îl plasează în mod cert în
scenariul galben. În schimb, celălalt municipiu din judeţ tocmai a trecut „graniţa” în scenariul verde,
cu o incidenţă raportată ieri de 0,95 cazuri. Celelalte 3 oraşe, împreună cu 60 de comune din judeţ, se
plasează în acest moment „pe verde”. 
După două zile de discuţii la Primărie, nicio decizie privind începerea şcolii
Directorii unităţilor de învăţământ din municipiul Iaşi s-au întâlnit miercuri şi joi, la Primăria Iaşi, cu
primarul Mihai Chirica pentru a discuta modul în care se vor redeschide şcolile pe data de 8 februarie.
Totodată, conform reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean, au avut loc discuţii şi cu
inspectorii şcolari pentru a fi găsite soluţii cu privire la maniera în care poate fi asigurată singuranţa
elevilor şi a cadrelor didactice în contextul reîntoarcerii în sălile de curs. În ciuda faptului că au avut
discuţii timp de două zile, până la finalul zilei de ieri nu a fost însă comunicată nicio decizie oficială în
privinţa scenariului în care va începe noul an şcolar la nivelul municipiului.
În ciuda incertitudinilor actuale, directorii unităţilor şcolare din Iaşi au început însă să anunţe părinţii
că cel mai probabil scenariu în care va începe şcoala este cel galben, având în vedere că la finalul zilei
de ieri incidenţa raportată a fost de 1,43 la mia de locuitori. Astfel, până la începutul săptămânii
viitoare sunt foarte mici şansele ca incidenţa să scadă sub 1 la mia de locuitori, adică se poată fi
adoptat scenariul verde, sau să treacă peste 3 la mia de locuitori şi să fie adoptat scenariul roşu.
Potrivit unui anunţ oficial făcut de Primăria Municipiului Iaşi, miercuri, pe 3 februarie, au participat la
 discuţiile cu primarul Mihai Chirica peste 30 de directori din municiu, fiind organizată şi ieri o
întâlnire cu directorii, având în vedere că dimensiunile Sălii „Vasile Pogor” nu a permis adunarea
tuturor directorilor într-o singură zi păstrând măsurile de distanţare fizică.
Unul dintre subiectele principale ale discuţiilor purtate la Palatul Roznovanu l-a constituit identificarea
priorităţilor şcolii ieşene în contextul elaborării proiectului de buget consolidat al Municipiului Iaşi pe
anul 2021, dar au fost purtate discuţii şi cu privire la strategiilor de lucru ale instituţiilor de învăţământ
preuniversitar din Iaşi în condiţiile impuse de contextul actual. De asemenea, au fost puse în discuţie
posibilele probleme sau beneficii ale redeschiderii şcolii pe 8 februarie.

- Articol publicat de ziaruldeiasi.ro

2. UAIC, pe locul al II-lea între universităţile din ţară ca prezenţă online

Ediţia din ianuarie 2021 a clasamentului „Webometrics” (Ranking Web of Universities)
poziţionează Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (UAIC) pe locul al doilea în
România, în top 500 la nivel european şi între primele 1.000 instituţii de învăţământ superior din
lume.
 Clasamentul „Ranking Web of Universities”, cunoscut şi sub numele de Webometrics, îşi propune să
promoveze prezenţa online a universităţilor şi să susţină accesul liber la cunoaşterea generată în
instituţiile de învăţământ superior. Ediţia din ianuarie 2021 a evaluat peste 31.000 de universităţi, pe
care le-a ierarhizat utilizând trei indicatori cu ponderi diferite. Indicatorul cu cea mai mare pondere, de
50%, este vizibilitatea, care măsoară impactul conţinutului online publicat de instituţiile monitorizate.
Al doilea cel mai important indicator este excelenţa, cu o pondere de 40%, care ia în calcul numărul de
lucrări ştiinţifice cu cele mai multe citări, iar indicatorul cu ponderea cea mai mică (10%), este
transparenţa, care urmăreşte cercetătorii cu cele mai multe citări. Toate datele sunt colectate direct, fără
implicarea universităţilor, ceea ce permite acestui clasament să reflecte realitatea obiectivă a prezenţei
academice pe internet. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi este una dintre cele 102 instituţii
de învăţământ superior din România prezente în ediţia ianuarie 2021 a clasamentului Webometrics.
În ultimii trei ani, UAIC a înregistrat o evoluţie ascendentă, de la locul 1223 mondial şi locul 485
european în 2019, la locul 980 mondial şi locul 409 european în prezent. Ierarhia „Ranking Web of
Universities” este realizată, începând cu anul 2004, de Cybermetrics Research Group, care
 funcţionează în cadrul Consiliului Naţional de Cercetare, cel mai mare organism public de cercetare
din Spania. 

- Articol publicat de ziaruldeiasi.ro

3. Dialog educaţional de impact, în Platoul BZI LIVE! Despre 50 ani de excelenţă şi tradiţie în
învăţământ alături de prof. dr. Adina Romanescu, managerul Liceului Teoretic de
Informatică „Grigore Moisil” din Iaşi

- Articol publicat de bzi.ro

4. Ministrul Cîmpeanu: Dacă elevul prezintă simptome şi nu vine la şcoală nu se pun absenţe
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat ieri că adeverinţele medicale ale elevilor vor fi
luate în considerare şi în format electronic şi a cerut ca aceştia şi părinţii lor să nu fie trimişi
după alte documente medicale, fiind valabile cele emise pentru primul semestru.
  „Dacă acele adeverinţe au fost eliberate, spre exemplu, pe baza unei boli cronice, diabet, din păcate
nu s-a vindecat de diabet între primul şi cel de-al doilea semestru. Nici elevul şi nici cadrul didactic.
 Deci adeverinţele pe primul semestru rămân valabile. O să introducem un articol conform căruia se
vor lua în considerare adeverinţele în format electronic“, a declarat Sorin Cîmpeanu, ieri, în
videoconferinţa cu inspectorii şcolari. El a mai afirmat că, dacă elevii prezintă simptome de COVID-
19, nu vin la şcoală şi nu le vor fi puse absenţe.
Elevii şi profesorii vor purta permanent masca în şcoală, vor fi circuite speciale de deplasare în
interiorul unităţii de învăţământ şi ore decalate de începere a cursurilor. De asemenea, elevii vor fi
supravegheaţi în pauze pentru a respecta distanţarea socială, distanţa între elevi în sala de curs va
trebuie să fie de un metru, iar dacă acest lucru nu e posibil, mobilierul să fie dispus astfe încât distanţa
să fie cât mai mare. Accesul va fi interzis în şcoală pentru persoanele străine şi se va aplica principiul
„1 clasă de elevi - 1 sală“. Acestea sunt câteva dintre măsurile propuse de Ministerul Educaţiei în
proiectul de ordin privind reînceperea şcolilor în condiţii de siguranţă epidemiologică.

- Articol publicat de ziaruldeiasi.ro

5. DOCUMENT Ordinul comun privind deschiderea școlilor, varianta FINALĂ - scenariul

verde rămâne până la rata de infectare de 1 la mie
Ministerul Educației și cel al Sănătății au finalizat joi seara ordinul comun privind măsurile
pentru redeschiderea școlilor, păstrând rata de infectare de 1 la mie ca limită maximă pentru
scenariul verde - cea în care elevii de la toate clasele participă fizic la ore. Varianta finală face
referire și la elevii care vor putea sta în continuare acasă și învăța online.
Citește aici documentul în întregime
Ce prevede ordinul comun:
Pentru pregătirea unităților de învățământ/ conexe/instituțiilor de învățământ, conducerile acestora au
în vedere următoarele aspecte:
a) organizarea și întreținerea spaţiilor astfel încât să se asigure distanțarea de minim 1 metru. În situația
în care acest lucru nu se poate realiza, se va asigura distanțarea maxim posibilă, inclusiv prin
amplasarea optimă a mobilierului școlar;
b) stabilirea circuitelor funcţionale;
c) organizarea spaţiilor de recreere;
d) evaluarea necesarului de resurse umane;
e) asigurarea materialelor de curăţenie, igienă şi dezinfecţie;
f) asigurarea permanentă a unui stoc de rezervă de materiale de protecţie pentru elevi/studenți şi
personal.
Cine poate continua școala online:
- Personalul didactic din cadrul unităților de învățământ/conexe/instituțiilor de învățământ aflat în
grupa de risc, respectiv vârstnici, persoane cu diabet zaharat sau alte boli cronice, persoane cu
imunitate deficitară, poate desfășura activități didactice în sistem on-line numai în baza unei adeverințe
emise de medicul de medicina muncii sau medicul curant (N.R.: Până acum se precizase doar medicul
de medicina muncii). În acest caz conducerea unității /instituției va adapta orarul școlar în mod
corespunzător sau va identifica alte soluții de derulare a cursurilor.
- Preşcolarii/elevii care fac parte dintr-o grupă de risc, respectiv cei diagnosticați cu boli respiratorii
cronice severe, boli cardio-vasculare, obezitate severă, diabet zaharat tip I, boli inflamatorii, boli
imune/autoimune, boli rare, boli ereditare de metabolism, dizabilităţi, tratament imunosupresiv sau alte
afecțiuni cronice, cu avizul şi recomandările specifice ale medicului curant şi cu acordul scris al
părinţilor, pot fi scutiți de prezența fizică în școală.
Pentru preșcolarii/elevii menționați la alin (2), conducerile unităţilor de învăţământ vor identifica, după
caz, soluţii pentru asigurarea procesului educaţional online.
Conducerile unităților de învățământ au obligația să se asigure că sunt respectate măsurile de protecție
şi cele de igienă recomandate tuturor elevilor, iar în situația preșcolarilor/elevilor menționați la alin. (2)
să monitorizeze fiecare caz în parte.
Preșcolarii/elevii menționați la alin (2), precum şi părinţii acestora, pot fi consiliaţi de medicii
specialişti şi psihologii care îi au în îngrijire, în privinţa măsurilor suplimentare necesare.
- Preșcolarii/elevii care locuiesc împreună cu o persoană care face parte dintr-o grupă de risc, după o
evaluare medicală a persoanei respective, pot să nu se prezinte fizic la şcoală, la recomandarea
medicului curant și cu acordul părinților/reprezentantului legal.
Pentru preșcolarii/elevii menționați la alin.(6), conducerile unităţilor de învăţământ vor asigura
desfășurarea procesului educaţional în sistem online.
- Preșcolarii/elevii cu dizabilităţi, care optează pentru participarea la cursuri, în funcție de specificul
afecţiunii, vor beneficia de adaptarea măsurilor de prevenţie în mod adecvat dizabilităţii specifice.
Măsurile de protecţie pentru învăţământul special, atât pentru profesori, cât şi pentru elevi, vor fi
adaptate nevoilor acestora, cu avizul DSP/DSPMB.
 În situații justificate de infrastructură și resursele existente, unitățile de învățământ/unitățile conexe pot
desfășura activități didactice în sistem online cu aprobarea ISJ/ISMB.
Sunt precizate cele trei scenarii anunțate deja:
Scenariul 1: Incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din localitate mai mică sau egală cu
1/1000 de locuitori
- Participarea zilnică a tuturor preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ, cu respectarea şi
aplicare tuturor normelor de protecţie
Scenariul 2: Incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din localitate este mai mare de 1/1000
dar mai mică sau egală cu 3/1000 de locuitori -
a) Participarea zilnică, cu prezență fizică în unitățile de învățământ a tuturor preşcolarilor şi elevilor
din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, a XIII-a, și a celor din anii terminali
din învățământul profesional și postliceal, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor protecţie
b)Participarea zilnică, în sistem on line a elevilor din celelalte clase/ani de studiu
Scenariul 3: Incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din localitate este mai mare de 3/1.000
locuitori -
a)Participarea zilnică a tuturor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar
b)Participarea zilnică, în sistem on line a elevilor din celelalte clase/ani de studiu

- Articol publicat de hotnews.ro

6. Părinții își pot da acordul privind testarea COVID a elevului în cabinetul medical şcolar şi
în format electronic
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, este de părere că acordul părintelui privind testarea COVID a
elevului în cabinetul medical şcolar ar putea fi dat şi în format electronic.
"Deci cei care spun că se simt rău, aceştia vor putea fi testaţi într-o primă fază cu teste rapide în
cadrul cabinetelor medicale. Toate testele rapide efectuate în cabinetul medical şcolar de la
nivelul unităţii de învăţământ vor fi raportate către DSP, aşa cum este normal. Se ia legătura cu
părintele şi se solicită acordul acestuia. Ordinul precizează situaţia în care elevul este
simptomatic, iar părintele elevului şi-a exprimat acordul informat în scris. Am identificat şi
această posibilitate de a se exprima în scris în modalitatea electronică, aşa cum se transmit multe
 date, multe acorduri. Va putea fi testat în cabinetul şcolar dacă există cabinet şcolar, teste
antigen există", a spus ministrul.
El a afirmat că în unităţile de învăţământ în care există cabinete şcolare şi personal medical vor fi şi
teste antigen.
"Dacă nu sunt cabinete medicale şi nu este nici personal, este sarcina DSP pentru a asigura
testarea elevului", a arătat Cîmpeanu.
Referindu-se la orele de sport, ministrul a spus că reprezentanţii MS doresc ca elevii să poarte măşti şi
în timpul acestor ore.
"Cerinţa expresă a colegilor de la Ministerul Sănătăţii este ca elevii să poarte mască pe
parcursul orelor de educaţie fizică", a susţinut Cîmpeanu. 

- Articol publicat de ziarulevenimentul.ro

7. Cât de pregătite sunt autoritățile pentru începerea școlii? Ce probleme au ridicat

inspectorii școlari în videoconferința cu ministrul Educației
Inspectorii școlari au participat, de la ora 11.00, la o videoconferință cu ministrul Educației,
Sorin Cîmpeanu, după ce ministerul a transmis un draft al ordinului pe care îl va semna cu
ministerul Sănătății privind măsurile necesare pentru deschiderea școlilor începând cu 8
februarie.
În cadrul întâlnirii, ministrul a admis că ordinul omite anumite aspecte, pe care urmează să le
completeze după încă o discuție cu reprezentanții Ministerului Sănătății.
 HotNews.ro a transmis livetext principalele declarații. Vezi ce probleme au ridicat
inspectorii din teritoriu
Mai jos, videoconferința LIVE de pe pagina de Facebook a Ministerului Educației:
CLICK AICI PENTRU INREGISTRARE
Principalele declarații:
Testare:
Cîmpeanu: Dacă există acord informat scris, online, dacă este cabinet medical și există teste antigen se
poate face testare, dacă nu, va fi chemat DSP pentru testare.
Cine va asigura testele? Cîmpeanu: Dacă DSP testează, DSP asigură testele.
Alimentarea cu apă - școlile care nu au apă în București?
ISMB: Am făcut toate demersurile să aflăm care este situația reală și ce măsuri putem lua. După
videoconferință o să vă comunic exact.
Când poate decide o școală să funcționeze online, așa cum prevede ordinul?
Cîmpeanu: Dacă școala are probleme de infrastructură, acela este un caz special care va fi evaluat la
inspectorat. Spre exemplu, acoperișul (...) nu permite desfășurarea în siguranță.
Ce se întâmplă cu școlile care nu au avize sau autorizație ISU?
Cîmpeanu: În paralel cu clarificarea legsilației, stiut fiind că titularii sunt autoritatile publice locale,
cei care au securitate nu înseamnă că nu trebuie să se teamă de incendiu. (...) Sunt probleme cronice
care din păcate nu se rezolvă de azi pe mâine, în perioadă de criză.
Cîmpeanu: Vom avea o discuție cu ministerul Sănătății după această întâlnire. Îmi doresc și avem
nevoie să fie gata astăzi ordinul.
Au fost propuneri constructive de ambele părți și au trebuit cântărite.
Ce se întâmplă cu sălile de sport care acum sunt centre de vaccinare?
Cîmpeanu: Ministerul educației nu a elilberat niciun aviz conform pentru schimbarea temporară de
destinație. Am luat în calcul emiterea unui ordin de ministru care să schimbe aceste exigențe pentru
aceasta schimbare.
Cerința celor de MS este ca elevii să poarte masca (la ore de sport)
Ce se întâmplă acolo unde nu se poate asigura distanțarea?
Cîmpeanu: Nu putem schimba de azi, de joi până luni, infrastructura din 17 mii de școli din România.
Doi în bancă este un sistem nu numai în România. A funcționat în statele care nu au închis școlile, care
unde s-a purtat masca nu au generat o creștere a rate de infectare.
Nu are rost să impunem reguli care nu se pot respecta.
ISJ Argeș:
Mai ales la sate se poate ca în baza unor contracte de prestări servicii acest lucru să se facă de către
medicului de familie din localitate.
Presă - cine face test dacă nu există personal medical?
Cîmpeanu: Nu este o chestiune simplă. Două treimi din școli nu au acces la personal medical. Testarea
este un act medical, persoana desemnată de școală nu poate testa.
Va fi anunțat DSP.
ISJ Iași:
Ce facem în situația în care vom avea o învățătoare cu comorbidități care nu vine la școală?
Cîmpeanu: Dacă nu există înlocuitor, se continuă predarea online.
Dacă există înlocuitor, cum îl va plăti?
Dacă se intră în concediul medical, atunci se poate plăti.
ISJ Cluj:
Grupul țintă pentru acțiunile remediale - cred că ar trebui să avem o machetă la care să colectăm datele
după revenirea la școală, pentru că e posibil să fie elevi cu media încheiată, dar cu medii mici.
Cîmpeanu: Cred că mai putem lăsa câteva zile.
ISJ Argeș:
Elevi de 10 la acțiuni remediale: vom putea introduce acești elevi în grupul țintă? Dacă ar fi posibil să
ne gândim la aceste remediale și din prisma elevilor care sunt în an terminal?
11.52 Cîmpeanu: În cursul acestei zile, după aceste propuneri și după discuțiile pe care le vom avea
cu ministerul Sănătății, vom veni cu o variantă actualizată.
Învățământul superior nu face obiectul acestui ordin de ministru. Voi invita la discuție și asociațiile
studenților.
FSLI, Simion Hăncescu:
Vă rugăm să insistați pentru vaccinarea profesorilor și a celorlalți angajați. Temerile lor sunt
justificate, riscurile sunt destul de mari.
Un lucru care nu este clar în ordin - acele ore de specialitate, care ar trebui să se facă față în față și în
scenariul galben.
Nu trebuie omis că încă mai sunt elevi care încă nu au echipamente necesare pentru online.
Cîmpeanu - securitate la incendiu. Dacă nu există autorizație nu înseamnă că nu putem lua
măsuri de prevenție.
După OUG de ieri, vom centraliza nr de elevi la risc cu încheierea situației școlare, dificultăți din
cauza lipsei internet/acces, vom integra datele pe baza cărora fiecare școală va primi un buget pentru
acțiuni remediale.
Cadrele didactice identifică ce acțiuni sunt necesare. Aceste aspecte vor face obiectul unui alt ordin de
ministru publicat în termen de 15 zile de la publicarea OUG care se va publica probabil azi.
ISJ Timiș:
Elevii care locuiesc cu membri ai familiei cu comorbidități. Să luați în considerare și această speță.
ISJ Mureș:
Unități conexe - cluburi de activități, de excelență. Sunt copii care provin din tot județul.
Sorin Ion, secretar de stat: Aici participarea nu este obligatorie.
ISJ Constanța:
Nu credem că ar fi necesară hotărârea Consiliului de administrație pentru că oricum decide în baza
incidenței. Se poate lua direct hotărârea comitetului județean pentru situații de urgență pentru că e
poate ajunge la un blocaj. Să rămână decizia la CA atunci când este vorba de infrastructură.
Modificarea scenariului - să existe o marjă de timp ca să nu avem blocaje.
La art. 7 pt certificările admise de medicul de medicina muncii și meidcului curant ar fi necesară o
supervizare a DSP, eventual modele puse la dispoziția unităților de învățământ.
Pentru cei cu nevoie speciale - să facilităm prezența însoțitorului.
Triajul observațional al cadrelor didactice - este dificil pentru că nu au competențele necesare. să fie
precizat clar.
ISJ Mehedinți:
Parcul de microbuze școlare necesită înnoire. Să se aibă în vedere și dotarea cu microbuze.
Învățământul special: am primit solicitarea să își poată desfășura față în față pentru că necesită terapii
speciale, școlile oferă și masă caldă inclusiv regim de internat.
Cîmpeanu: O să vedem cum putem sprijini și învățământul special pt că nu a fost inclus în hotărârea
CNCSU (de miercuri - n.r.).
ISJ Suceava:
1. DSP transmite pe UAT, nu pe localitate.
2. Un liceu care deservește elevi din nenumăroate localități dă incidențe diferite, în ce scenariu îl
încadrăm?
Cîmpeanu: Ne raportăm la locația școlii - localitate, nu județ. Dacă sunt județe care primesc pe județ, și
nu pe localități, îl vom discuta la MS.
ISJ Jud. Alba:
Este foarte greu să așteptăm în fiecare zi de la consiliile de administrație decizie, ar trebui scos pt că
decizia se face pe baza cifrelor de la DSP.
Cîmpeanu: Incidența este la 14 zile dar la fiecare 7 zile DSP trebuie să vă anunțe. Dacă vom avea pe
site-ul ministerului educației link direcționat către INSP și vor fi actualizate în timp real, fiecare
inspectorat își poate extrage aceste elemente.
Da, este în analiză o perioadă tampon de 48 sau 72 de ore de verificare a trendului pentru a verifica
dacă eventuale schimbări de scenariu sunt fie pe tren crescător fie descrescător. Așteptăm de la MS.
Să impunem și un termen pentru DSP-uri să anunțe, ideal ar fi ca în 24 de ore să se cunoască și
în școala respectivă pentru a se lua măsurile care se impun.

11.17 Sorin Cîmpeanu:

Prima parte - am lansat în discuție un prim draft de ordin de ministru pentru asigurarea protecției anti-
covid. Sunt lucruri care lipsesc - nu este precizat nivelul de la care, din perspectiva nr de cadre
didactice, se ia decizia de suspendare a cursurilor. Lucrurile diferă foarte mult, sunt școli care au mai
multe clădiri. Una este să ai cazuri pozitive în rândul profesorilor, unul este să fie un angajat nedidactic
care stă într-o anexa, sau a unui profesor care interacționează cu o singură clasă.
Scenariile. Pragurile au fost luate din pragurile vechiului ordin comun. În momentul de față, în
Hotârarea CNCSU prevede de la 1 la mie. În alte domenii, se prevede de la pragul de 1,5 la mie. Se
dorește armonizarea. Această armonizare ar însemna că mai mulți elevi vor începe școala. În această
variantă am estimat 2,4 milioane elevi care ar începe școala teoretic. Este un element important.
Adeverințele medicale vor fi luate în considerare și în format electronic. Adeverințele din primul
semestru rămân valabile.
În momentul de față se propune închiderea clasei la 2 cazuri în înv. gimnazial și liceal și un singur caz
pentru preșcolari și primar. Nu s-a stabilit numărul de cazuri în randul cadrelor didactice la care
închide școala.
Este o solicitare să existe posibilitatea testării cu teste antigen a cadrelor didactice, dacă doresc, la
cabinetele medicale.
Poate ar trebui mai clar precizate acele situații ca, dacă elevul prezintă simptome, să nu se prezinte în
colectivitate. Să nu se pună absențe sau să fie motivate. Va face obiectul adăugirilor la acest ordin de
ministru.
11.15: Videconferința a început.
Cele două ministere au lucrat la document începând de ieri și urmează ca acesta să fie prezentat
inspectorilor școlari.Documentul a fost transmis de Ministrul Educaţiei, care precizează că a încercat
"să surprindă toate aspectele convenite în foarte buna colaborare cu Ministerul Sănătăţii, într-o manieră
constructivă". Documentul cu regulile propuse ar urma să fie validat de Ministerul Sănătății.
Printre măsurile propuse este prevăzută purtarea măștii în permanență, de către elevi și personalul din
școli. Astfel, masca de protecţie este obligatorie pentru întreg personalul unităţii de învăţământ şi va fi
purtată în sălile de clasă, în cancelarie, în timpul deplasării in incinta unitatii de învăţământ şi în timpul
pauzelor, atat în interior şi exterior. Masca de protecţie este obligatorie pentru elevii din învăţământul
primar, gimnazial şi liceal şi va fi purtată în sălile de clasă, în timpul deplasării in incinta unitatii de
învăţământ şi în timpul pauzelor, atat în interior şi exterior. Masca de protecţie nu este obligatorie în
cazul preşcolarilor. Schimbul măştii de protecţie între persoane este interzis.
Este prevăzut, de asemenea, ca sălile de clasă să fie organizate cu aşezarea băncilor astfel încât să se
asigure distanţarea de 1 metru". "În situatia in care acest lucru nu se poate realiza, se va asigura
distanțarea maxim posibilă.
De asemenea, sala de clasă va fi amenajată astfel încât să fie asigurată distanţarea fizică de 1 metru
între elevi. "Dacă configurația sălii de clasă (suprafață, mobilier etc) nu permite distanțarea fizică de 1
metru, atunci spațiul va fi organizat astfel încât să se asigure distanța maxim posibilă între elevi".
Conform draftului, o altă regulă este ca elevii să aibă alocată o singură sală de clasă, iar profesorii vor
schimba sala de predare. Principiul de urmat este "1 clasă de elevi = 1 sală".

- Articol publicat de hotnews.ro

8. Fost ministru al Educaţiei: Vom avea „generaţia COVID-19”. Abia în ani vom recupera
ce am pierdut
Vom avea „generaţia COVID-19” şi vor fi necesari mulţi ani pentru a recupera ceea ce s-a pierdut prin
închiderea şcolilor, este de părere fostul ministru al Educaţiei Andrei Marga, la emisiunea „Ochii pe
mine”, de la Aleph News.
Fostul ministru al Educaţiei, prof. dr. Andrei Marga, a spus, miercuri seara, la Aleph News, în
emisiunea „Ochii pe mine” că a fost împotriva opririi şcolii în timpul „aşa-numitei stări de urgenţă”.
„Nicio ţară nu a făcut o întrerupere a şcolii totală, pe cât a făcut România. Ea a fost o eroare”, a spus
Marga, care este de părere că vom avea „generaţia COVID-19”.
„Sigur, e bine că s-a repus şcoala oarecum în mişcare, însă aş spune că ar trebui toate eforturile pentru
a restabili şcoala, măcar cum a fost (...). Doi, ar trebui văzut ceea ce se face cu materia. Sigur, numai în
România s-a luat decizia aceasta de a reduce materia. Atenţie, acesta este un gest foarte periculos!
Nicio generaţie nu trebuie să fie afectată reducându-i materia. Acum este foarte greu să mai recuperezi.
 Dincolo de optimismul care se afişează, recuperarea completă, din nefericire, nu este posibilă. Vom
avea generaţia COVID-19! Abia în ani se poate compensa ceea ce s-a pierdut”, a spus Marga.
Fostul ministru spune că „marea educaţie” se poate face mergând în bibliotecă şi punând mâna pe cărţi.
„Fără îndoială, cine nu recurge la computer, la online, la accesul prin digitalizare se handicapează
singur. Digitalizarea îţi creează un canal extraordinar de a intra în cărţi, în documente, în tot ce îţi
doreşti. Aceasta este un fapt. Marea educaţie se face mergând în bibliotecă, punând mâna pe cărţi,
citindu-le, repetându-le. Ca să fiu mai clar, contactul cu cartea pe suport fizic rămâne indispensabilă
unei educaţii de calitate”, a mai spus Andrei Marga, la Aleph News.
Andrei Marga este de părere că a venit vremea reformei în Educaţie, că multe lucruri nu au fost duse
până la capăt, iar şcoala viitorului o vede având profesorul în centrul ei.

- Articol publicat de businessmagazin.ro

9. Cum îi ajutăm pe copii să recupereze ce mai poate fi recuperat din şcoală?

Indiferent de cum va reîncepe şcoala pe 8 februarie, un singur lucru este sigur: după un an de
pandemie, elevii vor avea de depăşit pierderi de învăţare mai mici sau mai mari, în funcţie de cât de
mult au fost ajutaţi acasă şi de şcoală.
În mediul rural situaţia este cea mai dureroasă. Copiii de la sate pleacă deja cu un minus în faţa
colegilor de generaţie din şcolile urbane: primii merg la şcoli de cele mai multe ori lipsite, de dotări
materiale, de bugete, de sprijin, cu profesori puţini. Pentru ei, şcoala e mai grea chiar în ani normali.
Acum, aceşti copii au în faţă perspectiva unor examene ratate. Şi având în vedere că rezultatele slabe
sunt principala cauză a abandonului şcolar, ne putem aştepta la nişte rate record ale acestui indicator.
Eram oricum pe una dintre ultimele poziţii în Europa la abandon şcolar; acum am putea deveni
campioni.
Punctul de ruptură: clasa a VIII-a
Sfârşitul gimnaziului coincide cu vârful abandonului şcolar la nivel naţional, dar nici după aceea
lucrurile nu stau prea bine: peste 20% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani nu merg la
liceu, jumătate dintre aceştia lucrând cu ziua.
Iată scenariul clasic: să luăm un copil sărac dintr-un sat izolat din România. Familia abia dacă îşi
permite să îi cumpere cele câteva cărţi şi caiete absolut necesare, dar cel mai adesea nu îi poate oferi şi
un loc unde să înveţe. Copilul poartă hainele şi încălţările lăsate de fraţii mai mari; iarna, când vremea
e rea, ajunge greu sau deloc la şcoală. În plus, trebuie să facă şi treabă în gospodărie. Aşa începe să
acumuleze absenţe, apoi rezultatele şcolare încep să se deterioreze, apoi ruşinea de a nu avea haine,
mâncare, rechizite şi de a lua numai note proaste îl face să absenteze din ce în ce mai des. La sfârşitul
clasei a VIII-a, descurajat şi fără perspectiva niciunui ajutor, abandonează şcoala, nu mai are decât să
îşi caute de muncă, prin vecini, ca zilier. Asta, dacă are noroc. Şi toate astea sunt pur şi simplu
rezultatul ghinionului de a se fi născut într-o familie săracă de la sat.
Ce e de făcut?
Cum spuneam, defetismul nu ajută. Cred că avem în faţă un nou început pentru şcoala de la ţară: ce-ar
fi dacă i-am ajuta să recupereze orele pierdute nu doar pentru copiii din mediile defavorizate, ci pe toţi
elevii care au fost afectaţi de pandemie?
Fundaţia World Vision România, unde lucrez, face aşa ceva de multă vreme. Denumirea „oficială”,
cam pompoasă, a acestui tip de programe este de „educaţie remedială”. În lume, aceste programe au un
scop bine definit – de a readuce elevii la un anumit nivel de instrucţie, în urma unor situaţii sau
evenimente care au generat pierderi de învăţare. Poate fi vorba de copiii din comunităţi sărace, care au
nevoie de ajutor suplimentar pentru a-i ajunge din urmă pe colegii lor, de copiii din zone afectate de
catastrofe naturale ş.a.m.d.
Programele educaţionale ale organizaţiei noastre se derulează în 300 dintre satele cele mai sărace din
România. Studiile noastre arată că acolo sunt nevoile cele mai mari: în aceste sate, mai bine de
jumătate dintre elevii care abandonează şcoala după clasa a VIII-a o fac pentru că familia nu îşi mai
permite costul şcolii.
Deocamdată nu e clar cât de mari sunt pierderile de învăţare. Ştim sigur că ele există, din mai multe
motive: şcolile şi profesorii au fost luaţi pe nepregătite de suspendarea cursurilor, baza materială
precară a şcolii (inclusiv de resurse educaţionale, nu doar de echipamente) şi incertitudinea inerentă a
situaţiei (reflectată de diferitele strategii naţionale de gestionare a pandemiei).
Nu va nevoie de schimbări legislative şi în niciun caz de schimbarea Legii Educaţiei Naţionale. Ceea
ce se va face în acest program (lecţii, metode, teste, bune practici) nu va funcţiona, fără îndoială,
impecabil. Va fi nevoie de ajustări pe parcurs, de o analiză a alocării resurselor, de un efort bugetar şi
logistic suplimentar. Însă eu cred că un astfel de program este absolut necesar şi după ce pandemia va
fi trecut, nu doar pentru a-i ajuta în continuare pe copii (căci efectele pandemiei se vor resimţi pe o
perioadă mai lungă), ci şi pentru a repune bazele învăţământului rural, acolo unde învaţă copiii cei mai
dezavantajaţi ai României.
Cum arată şi ce rezultate are un program de educaţie remedială
Educaţia remedială nu are cum să fie un panaceu. Nu va rezolva toate problemele şi probabil nu va
face mai mult decât să reducă la un nivel acceptabil pierderile de cunoştinţe ale acestei generaţii de
copii. Însă un program naţional de educaţie remedială, ţintind în mod specific menţinerea nivelului de
pregătire a copiilor la un nivel măcar minim acceptabil, ar putea fi o şansă extraordinară. Practic, ar fi
un uriaş program pilot pentru restartarea educaţiei rurale. Este perfect posibil ca un astfel de program,
care va integra resurse şi metode de predare şi evaluare online şi offline, să fie utilizat după ce va trece
pandemia pentru a îmbunătăţi calitatea educaţiei din mediul rural.
M-am uitat, alături de colegii mei, pe rezultatele programelor World Vision România care au şi o
componentă de educaţie remedială. E clar că impactul lor e unul pozitiv: circa 35% dintre elevi şi-au
îmbunătăţit rezultatele şcolare, iar 53,5% le-au menţinut la acelaşi nivel, chiar dacă în cea de-a doua
jumătate a anului şcolar trecut aceste activităţi au fost organizate doar online. Vorbim de o pondere
totală de aproape 90% din copii care au reuşit, graţie programelor de educaţie remedială, să ţină pasul
cu şcoala în condiţii extrem de dificile. Este un succes indiscutabil. Ar mai trebui să menţionez că în
anul şcolar 2019-2020 Fundaţia World Vision România a sprijinit peste 20.000 de copii din mediul
rural din peste 400 de şcoli. Nu toţi – însă foarte mulţi – au participat la astfel de programe.
Educaţie adaptată nevoilor elevilor
Marea provocare este ca educaţia remedială să fie realizată în funcţie de situaţia reală a elevilor.
Trebuie să facem o analiză la nivel naţional a situaţiei educaţionale a elevilor, mai exact o evaluare a
acestora pentru a vedea care sunt lacunele acumulate. Fiecare zonă de sărăcie rurală, cu copiii ei
înzestraţi, dar lipsiţi de şansă, are nevoi specifice: într-un loc vorbim de lipsa profesorilor calificaţi, în
altul de lipsa accesului la resurse educaţionale, în altul de discriminare.
Formarea profesorilor astfel încât aceştia să le poată preda elevilor conţinuturi educaţionale adaptate
nevoilor şi lacunelor specifice este de asemenea obligatorie. În perioada decembrie-ianuarie, fundaţia
noastră a realizat un sondaj în urma căruia a reieşit că 62% dintre profesori au nevoie, până la finalul
anului şcolar, de soluţii de adaptare a conţinutului educaţional asigurate de Ministerul Educaţiei.
Este nevoie de adaptarea curriculei, de o metodologie de predare şi de ghiduri special gândite pentru a-
i ajuta pe profesori să susţină ore de educaţie remedială. Trebuie să includem şi metode inovatoare de
predare, iar digitalizarea este în continuare importantă dacă vrem să ajungem la elevul din 2021. Nu
trebuie să uităm ce am învăţat în pandemie.
 - Articol publicat de adevarul.ro

10. Profesorii trimişi în judecată pentru fapte împotriva libertăţii sexuale ar putea fi
suspendaţi - Proiect
 Senatorul PNL Alina Gorghiu a iniţiat un proiect prin care profesorii trimişi în judecată
pentru fapte împotriva libertăţii şi integrităţii sexuale să fie suspendaţi de la catedră.
Alina Gorghiu consideră că şcoala trebuie asociată cu principii sănătoase precum educaţie, evoluţie,
siguranţă.
„Realitatea a dovedit însă că această stare de normalitate în actul educaţional, pe care cu toţii ne-o
dorim, este fragilă. Riscul de a fi destabilizată este mare şi am în vedere cel mai recent exemplu: cazul
care a scandalizat întreaga Românie, cel al profesorului de la Neamţ. Infracţiunile penale de natură
sexuală necesită, în contextul sistemului de învăţământ, atenţie sporită. Orice act abuziv sexual
direcţionat către un elev reprezintă un atentat la buna sa dezvoltare emoţională şi intelectuală. Soluţia
sigur nu este să privim pasiv la astfel de conduite reprobabile”, este de părere senatorul PNL. Senatorul
Gorghiu spune că deşi pentru funcţionari publici, magistraţi, poliţişti există dispoziţii referitoare la
suspendarea raporturlor de muncă în cazul săvârşiri unor fapte penale, pentru cadrele didactice nu
există astfel de dispoziţii.
„Am iniţiat o propunere legislativă pentru a repara o reglementare superficială. Pentru că legea e egală
pentru toţi! Astfel, dacă profesorul este trimis în judecată pentru săvârşirea unor fapte împotriva
libertăţii şi integrităţii sexuale sau pentru orice alte fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută,
urmarea firească este ca raporturile de muncă să se suspende de drept până la rămânerea definitivă a
hotărârii judecătoreşti. Este o măsură esenţială pentru a asigura nu doar încrederea în şcoala
românească, ci şi o protecţie sporită beneficiarului principal al actului educaţional: elevul”, spune
Gorghiu.

- Articol publicat de mediafax.ro

11. Cum vor arăta orele de SPORT pentru elevii care vor începe școala. În pauze, nu vor avea
voie să mănânce în comun
Față de precedentul ghid, lansat la începutul anului școlar, dispare interdicția de folosire a
echipamentelor ce pot fi folosite de toți elevii (ex.: mingea).
Elevii trebuie să facă sport în aer liber, atât timp cât vremea permite acest lucru, iar dacă fac în sala de
sport, trebuie evitat efortul intens. După fiecare folosire a sălii de sport, de către o grupă, trebuie
asigurate curățenia, dezinfectarea și aerisirea.
În pauze, elevii nu au voie să mănânce în comun. Ei nu au voie să facă schimb de obiecte personale.
Regulile în acest sens, detaliat:
Organizarea procesului de învăţământ și a activităților sportive
Organizarea programului şcolar va avea în vedere posibilitatea începerii cursurilor la intervale orare
diferite, astfel încât să se evite aglomerările la intrarea şi la ieşirea în pauze.
Intervalele aferente pauzelor vor fi stabilite în mod eşalonat astfel incat sa existe un minim posibil de
suprapunere;
Organizarea activităţilor şi supravegherea în timpul pauzelor se realizează astfel incat sa se evite
formarea de grupuri de elevi din clase diferite. Elevii vor fi supravegheaţi pe toată durata pauzelor de
către cadre didactice sau alte categorii de personal, pentru mentinerea distanţării fizice. Orice activităţi
care presupun formarea unor grupuri vor fi organizate cu respectarea distanţei dintre elevi.
Jocurile şi alte activităţi care implică formarea unor grupuri vor fi organizate cu respectarea distanţei
maxim posibile dintre elevi, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
Elevii nu vor consuma în comun alimente sau băuturi şi nu vor schimba între ei obiecte de folosinţă
personală (telefoane, tablete, instrumente de scris, jucării etc.).
Se pot desfăşura doar jocurile sportive care permit distanţarea fizică, de preferat în aer liber, daca
conditiile meteo permit;
Orele de educaţie fizică efectuate în sala de sport trebuie limitate la activităţi sportive care nu presupun
efort intens, cu asigurarea obligatorie a distanţei fizice maxim posibile si a unei aerisiri permanente.
Pentru desfăşurarea orelor de educaţie fizică, elevii vor fi instruiţi ca pe tot parcursul activităţii să nu
îşi atingă faţa, gura, ochii sau nasul cu mâinile neigienizate;
La începerea şi la finalul orelor de educaţie fizică, toţi elevii trebuie să respecte normele de igiena a
mâinilor prin utilizarea unor dezinfectanți pe bază de alcool;
Se vor efectua curăţenia, dezinfecţia şi aerisirea sălii de sport după fiecare grupă de
 elevi;
Activităţile sportive în cadrul liceelor cu program sportiv şi cluburilor sportive
şcolare se vor desfăşura în conformitate cu prevederile ordinului comun al ministrului tineretului şi
sportului şi al ministrului sănătăţii.

- Articol publicat de edupedu.ro

12. Doctorul Marius Geanta: "Inevitabil, vor apărea cazuri de infectare în școlile din
România, însă trebuie să ne propunem să le identificăm cât mai repede"
Ministerul Educatiei a intocmit un proiect de ordin cu regulile dupa care ar urma sa se desfasoare orele
odata cu reluarea cursurilor in clase. Expertii in sanatate publica sunt de acord cu testarea rapida a
profesorilor si elevilor deoarece prin aceasta se pot depista si cazurile asimptomatice.
Prin acest document, ce urmeaza sa fie supus aprobarii Ministerului Sanatatii, se propune ca profesorii
sa faca "triajul observational al prescolarilor/elevilor pe tot parcursul activitatilor scolare".
Astfel, "in cazul in care elevii prezinta in timpul orelor de curs stare febrila sau alta simptomatologie
specifica infectarii cu SARS-CoV-2, se aplica protocolul de izolare.
De asemenea, daca exista un consimtamant informat si semnat al parintilor cu privire la acordul de
recoltare a probelor de exsudat nazofaringian in vederea testarii elevilor simptomatici, acestia vor
putea fi testati, intr-o prima faza, cu teste antigen rapide, in cadrul cabinetelor medicale.
Geanta: Sa ne asiguram ca scolile raman deschise
Marius Geanta, presedintele Centrului pentru Inovatie in Medicina, spune ca este importanta testarea
antigen deoarece in acest mod se pot depista si cazurile asimptomatice.
"Odata deschise, trebuie sa ne asiguram ca scolile vor si ramane deschise o perioada cat mai lunga de
timp. Pentru asta, trebuie sa mergem mai departe de asigurarea masurilor de igiena, a ventilatiei salilor
de clasa si a distantarii fizice.
Oricine a trecut prin scoala stie ca aceste masuri nu pot fi respectate 100% si oricine a fost atent la
discutiile publice din ultimul an stie ca nu protejeaza 100% fata de aparitia cazurilor de infectare cu
SARS-CoV-2. Trebuie sa fim realisti si sa pornim de la realitatea ca, inevitabil, in scolile din Romania,
vor aparea cazuri de infectare.
Pe care, insa, trebuie sa ne propunem sa le identificam cat mai repede, prin testare proactiva, utilizand
testele antigen rapide (urmate de PCR si, intr-un scenariu ideal, de secventiere genomica)", a scris
expertul pe pagina sa de Facebook.
Presedintele Centrului pentru Inovatie in Medicina mai arata ca "testele antigen rapide au valoare
pentru depistarea cazurilor asimptomatice de infectie, intr-un moment din evolutia bolii in care nu
apare niciun semn. S-ar putea castiga astfel nu doar cateva zile, ci prin testare urmata de izolare
timpurie se limiteaza transmiterea virusului, permitand continuarea cursurilor.
Dr. Marius Geanta: "Se vorbeste despre vaccin ca despre un glont magic, care va rezolva pandemia.
Asteptarile sunt total nerealiste"
Testarea in momentul aparitiei simptomelor este importanta pentru confirmarea sau infirmarea
diagnosticului persoanei respective, dar valoarea pentru sanatatea publica este limitata, in comparatie
cu testarea proactiva.
Tinand cont de particularitatile sistemelor de educatie si de sanatate din Romania, este rezonabil sa ne
propunem implementarea unor programe pilot, in scoli din toate zonele de risc (verde, galben, rosu), pe
baza carora sa se defineasca modelul de urmat apoi, la scara nationala", a mai aratat Marius Geanta.
Toate testele rapide efectuate in cabinetul medical scolar de la nivelul unitatii de invatamant vor fi
raportate catre DSP/DSPMB. Daca parintele/tutorele legal nu isi exprima acordul pentru testare, in
cazul existentei unor simptome specifice, acesta va lua legatura cu medicul de familie in vederea
stabilirii pasilor urmatori", prevede proiectul propus de Ministerul Educatiei.
Ministrul Educatiei a anuntat noile reguli in scoli
Ministrul Educatiei a precizat joi, 4 februarie, ca adeverintele medicale eliberate pe primul semestru
raman valabile, in contextul redeschiderii scolilor pe data de 8 februarie.
"Nu trimiteti parintii copiilor pentru alte adeverinte. Adeverintele eliberate pe primul semestru raman
valabile. Se vor lua in considerare adeverintele in format electronic", a transmis ministrul Cimpeanu.
"Pe baza propunerilor primite o sa introducem un articol conform caruia adeverintele medicale vor fi
luate in considerare si in format electronic, cred ca este un lucru important. Am anuntat deja de ieri ca
adeverintele medicale eliberate cu privire la vulnerabilitatile elevilor care impiedica venirea la scoala
vor fi luate in calcul, cele eliberate pe primul semestru", a declarat Sorin Cimpeanu, ministrul
Educatiei.
"Vom introduce un articol conform caruia se vor lua in calcul adeverintele in format electronic", a spus
Cimpeanu.
Acesta a declarat ca ar putea fi facute teste antigen in scoala.
 - Articol publicat de edupedu.ro

13. Editorial. Ministerul Educației a trimis opt statistici diferite despre elevii care nu pot
învăța online. Nu i-a numărat bine, dar îi acuză că se bucură la o tabletă în plus
În ultimele 10 luni, Ministerul Educației a transmis opt statistici, diferite, referitoare la elevii care nu
pot învăța online. Recent, Sorin Cîmpeanu a spus că una dintre cauzele pentru care au mai apărut 280
de mii de elevi care au nevoie de tabletă este oportunismul lor. Cu toate că tabletele nici măcar nu le
rămân elevilor, ele trebuie înapoiate școlii când învățământul revine la normal. În loc să dea vina pe
elevii săraci că ar profita să ia o tabletă în plus, Sorin Cîmpeanu ar trebui să recunoască limitele
angajaților săi în ceea ce privește raportarea datelor despre copiii care n-au avut sau nu au nici în
prezent acces la învățământul  online. 
Zilele trecute, ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a declarat în cadrul unei conferințe organizate de
Salvați Copiii că, pe lângă „cei 230 de mii“ de elevi care au raportat anul trecut școlar că n-au avut
acces la educația online, anul acesta alți 280 de mii de elevi spun că n-au un echipament pentru a face
școală de acasă. În total ar fi 510 de mii de elevi înregistrați că n-au avut acces la educație în
pandemie, a adăugat acesta.
Problema este cu atât mai gravă având în vedere că din 8 februarie nu toți copiii vor putea să revină
fizic la școală din cauza situației epidemiologice. Incidența de cazuri de infectări este cel puțin 1 sau
mai mult la mia de locuitori în 23 de județe plus Capitala (singurul județ care are incidența peste 3 este
Timiș). Asta înseamnă că mai bine de jumătate dintre elevi vor învăța în continuare online. 
De ce abia în această iarnă au apărut alți 280 de mii de elevi care spun că nu au un dispozitiv?
Ministrul vine cu două variante:

Una din explicații ar fi aceea că în prima etapă au declarat că au acces la echipamente, fiind doi sau trei
frați au avut acces la un singur echipament sau au avut echipamentul părinților“, a afirmat ministrul.
„O altă explicație, îmi pare rău că trebuie să o spun, dar nu cred că are rost să ascundem nici
lucrurile care sunt în dezavantajul școlii sau al ministerului, dar nici al elevilor care, având
posibilitatea de a avea o tabletă sau un laptop în plus, au zis dacă se poate, de ce nu?”, a mai spus
Sorin Cîmpeanu.
Cu alte cuvinte, ministrul Educației, cel care ar trebui să administreze sistemul de învățământ în
interesul elevilor, spune că printre cei 280 de mii de copii, implicit părinții sau buncii lor, se poate
vorbi de profitori. „De ce nu?“, și-ar fi zis ei după cum sugerează ministrul.
Însă ministrul Cîmpeanu nu ne-a explicat și în baza căror date face astfel de afirmații calomnioase.
Pare că, dacă așa știe dumnealui, noi trebuie să-l credem pe cuvânt. 
Ministrul Cîmpeanu a ales să dea vina pe cei mai vulnerabili copii fără să întrebe: Au reușit
inspectoratele școlare județene și directorii să-i contacteze pe toți copiii săraci? Poate la unii dintre
angajați a fost lipsă de voință sau doar neputință.
Mai grav este că dintr-o poziție de putere, cea mai importantă din stat în domeniul educației, Sorin
Cîmpeanu nu și-a asumat  că ministerul pe care îl conduce n-a fost capabil până în prezent să ne
ofere o imagine coerentă și transparentă despre educația online.
 
Mă gândesc la Nicolae, un băiat de 14 ani dintr-un sat de lângă Dunăre, care trăiește împreună cu cei
doi frați mai mici și tatăl lor într-o casă ce stă să se dărâme. Singurul telefon era stricat, când i-a vizitat
în aprilie jurnalista Libertatea Maria Andrieș. Pur și simplu nu mai pornea.
La scurt timp după publicarea poveștii lui Nicolae, cineva de la minister m-a sunat să-mi ceară un
număr de telefon prin care să poată contacta familia. Numai că, repet: familia lui Nicolae nu mai avea
niciun telefon funcțional. Din cauza situației lor precare nici măcar Ministerul Educației nu putea să
ajungă la Nicolae. Sărăcia îi face pe acești oameni de negăsit și mai apoi, invizibili. 
Acela trebuia să fie un moment de trezire la realitate și de întrebări suplimentare:
 Câți trăiesc în familii în care nu există nici măcar un telefon?
 Câți copii își împart dispozitivele cu frații lor? Câți dintre copiii care au primit tabletele de la
Ministerul Educației chiar au reușit să se conecteze la școala online? 
 Câți copii s-au aflat sau se află în aceeași situație ca Nicolae? 
 Câți copii sunt rupți de lume?
Peste 35,8% dintre copiii din România trăiau în risc de sărăcie și excluziune socială în 2019,
arată Eurostat. Chiar dacă procentul a scăzut în ultimii ani, este enorm de mult și suntem în continuare
pe primul loc la nivelul UE.
Implementarea unor soluții la astfel de probleme ar trebui să-l preocupe pe oricine ar fi ministrul
Educației sau al Protecției Sociale, nu aruncarea culpei asupra unor familii vulnerabile. Așa cum fac
Sorin Cîmpeanu și ministrul Muncii Raluca Turcan. 
ONG-urile ne-au spus în repetate rânduri că trebuie dezvoltate echipe care să ofere servicii integrate
pentru accesul la sănătate, educație și protecție socială. Ne trebuie mai mulți asistenți sociali, mai
multe cadre medicale în mediul rural. Ne trebuie mai mulți mediatori școlari și sanitari și mai mulți
profesori de sprijin care să acționeze la nivel de comunitate. Cum putem să creștem numărul lor?
Creștem salariile, investim în infrastructură, valorizăm mai mult statutul și munca lor.
De ce nu se face un grup interministerial pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor și nu numai, la
fel cum s-a făcut în vară pentru redeschiderea școlilor? De ce nu se mai discută despre „strategia
privind incluziunea socială și reducerea sărăciei“ adoptată în vremea Guvernului Cioloș, dacă o parte
dintre „tehnocrați“ au revenit la guvernare?
Dar ca să revin în mod particular la educație, de ce datele de la Ministerul Educației despre copiii care
n-au avut acces la educația online diferă de la 230 de mii la un milion? Cine răspunde, politic, pentru
acest haos?

Pentru orice măsură pe care vrei s-o implementezi ca autoritate publică, trebuie să știi în primul rând
câtor oameni te adresezi. Este un prim pas, de bază, pentru elaborarea oricărei politici, strategii,
inclusiv cea pentru o educație „smart“.
Iată istoricul datelor oferite de Ministerul Educației, pe scurt, legat de copiii care n-au avut acces la
educația online:
2 aprilie: Institutul de Științe ale Educației (acum integrat în Centrul Național de Politici și Evaluare în
Educație, care ține tot Ministerul Educației) spune că 65% dintre elevi duc lipsa unui dispozitiv, iar
64% dintre elevi au acces limitat la internet.
6 aprilie 2020: Monica Anisie spune opusul: 60% dintre elevi îşi continuă învăţarea de acasă în spaţiul
online.
4 mai 2020: Monica Anisie spune că circa 250.000 de elevi nu au acces la tehnologie și că pentru ei
Ministerul Educației va achiziționa tablete.
13 noiembrie 2020: „Aproape“ un milion de copii nu au avut acces la educația online din cauza lipsei
de acces „la o infrastructură de bază“, arată un document „de lucru“ al Guvernului.
18 decembrie 2020: Subsecretarul de stat în cadrul Ministerului Educației Jean Badea spune că
aproximativ 400 de mii de elevi nu au internet acasă. 
23 decembrie 2020: De la începutul anului școlar peste 452 de mii de elevi nu au avut acces la școala
 online, „deoarece fie comunitățile în care trăiesc nu beneficiază de acces la internet, fie elevii nu au
dispus de echipamente la începutul anului școlar“, au transmis reprezentanții Ministerului Educației la
solicitarea Școala 9.
10 ianuarie: 237 de mii de elevi fără internet și 287 de mii de elevi fără tablete, potrivit datelor de la
inspectoratele școlare județene solicitate de Sorin Cîmpeanu.
28 ianuarie: Sorin Cîmpeanu spune că  510 de mii de elevi nu au avut acces la internet sau la
echipamentele necesare pentru școala online de când a început pandemia.
„Ministerul Educației a făcut o achiziție de 250.000 de tablete, acoperitor față de necesarul de 230.000
identificat (în aprilie - n.r.)“, a declarat Sorin Cîmpeanu în conferința organizată de Salvați Copiii la
sfârșitul lunii trecute.
Deși problema accesului la educația online ar fi trebuit să fie rezolvată, „au apărut alți 280.000 de elevi
care au declarat că nu au avut acces la învățarea online din cauza lipsei de echipamente sau din cauza
lipsei de acces la internet“, a mai afirmat Sorin Cîmpeanu. Separat de cei 230 de mii din primăvară.
Ministerul Educației a oferit 8 statistici, diferite, în ultimele 10 luni cu privire la numărul de elevi care
nu au avut acces la învățarea online. Prin urmare, înainte de a da vina pe copiii săraci, mai bine ar pune
sub lupăcapacitatea statului de a colecta date. 

- Articol publicat de edupedu.ro

14. TVR reia emisiunea Teleșcoala, chiar dacă se redeschid școlile. Emisiunea e destinată
elevilor care se pregătesc pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat
Televiziunea publică va relua, pe 8 februarie, emisiunea Teleșcoala, care va fi difuzată pe TVR 2
și care se adresează elevilor care se pregătesc pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat.
Măsura e anunțată în contextul în care școlile se redeschid la începutul semestrului al doilea,
elevii din clasele a VIII-a și a XII-a fiind așteptați la clasă în scenariile verde și galben și urmând
să facă școala online doar în scenariul roșu, conform proiectului de ordin ministerial privind
redeschiderea.
TVR anunță, într-un comunicat, că emisiunea va avea un dou decor, dotat cu tablă inteligentă.
Programul Teleșcoala, din 8 februarie:
 De luni până vineri, pe următoarele tronsoane orare: 
  9:00-10:00 ore de română şi matematică – clasa a VIII-a. 
 15.00-16.00 – ore de limba și literatura română, matematică, biologie, fizică, istorie, geografie,
chimie, informatică, economie, filosofie, logică, sociologie – clasa a XII-a

Program Telescoala /
Sursa: TVR
Sorin Ion, secretar de stat pentru învățământul preuniversitar, citat în comunicat:
 “Venim, astfel, în sprijinul elevilor aflați în zone izolate și cu acces redus la internet. Dacă un
singur copil, care nu are acces la internet, poate afla de la televizor despre sintaxa frazei,
metoda substituției în sisteme de ecuații sau despre epitet, enumeraţie, cum să redactezi corect
o scrisoare, un jurnal, consider că am făcut un pas important pentru pregătirea lui”.
Programul de luni, 8 februarie:
 9.00 – Limba și literatura română, clasa a VIII-a
 9.30 – Matematică, clasa a VIII-a
 15.00 – Economie, clasa a XII-a
 15.30 – Geografie – clasa a XII-a
Cursurile vor putea fi urmărite atât la televizor, cât şi online pe canalul de Youtube al TVR, pe pagina
de Facebook a emisiunii şi pe site-ul www.tvr.ro.

- Articol publicat de edupedu.ro

15. Profesorii vor face triajul epidemiologic „observațional” al elevilor și nu mai au reguli
impuse de distanțare în cancelarie, potrivit proiectului de ordin de ministru pentru
redeschiderea școlilor
„Cadrele didactice vor efectua triajul observațional al preșcolarilor/elevilor pe tot parcursul
activităților școlare”, potrivit noului ordin de ministru cu regulile pentru redeschiderea școlilor,
obținut de Edupedu.ro în stadiu de proiect. Profesorii trebuie să aplice protocolul de izolare a
celor descoperiți cu simptome în timpul orelor, potrivit documentului.
Față de ordinul precedent, nr 5487/1494/2020 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii în
cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă epidemiologică pentru prevenirea
îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2, cel după care s-au redeschis școlile în toamnă, profesorii nu
mai au setul de reguli pentru organizarea activității în cancelarie.
„Cadrele didactice vor efectua triajul observațional al preșcolarilor/elevilor pe tot parcursul activităților
școlare”, potrivit proiectului de ordin.
„Cadrele didactice, personalul didactic auxiliar şi nedidactic care prezintă simptome specifice unei
afecţiuni cu potenţial infecţios (febră, tuse, dureri de cap, dureri de gât, dificultăţi de respiraţie,
vărsături) se izolează la domiciliu, contactează medicul de familie şi anunţă de îndată responsabilul
desemnat de catre conducerea unităţii de învăţământ”, potrivit documentului citat.
În ordinul din luna august 2020, profesorii aveau și câteva reguli impuse pentru activitatea din
cancelarie, acestea nu se mai regăsesc stipulate în mod expres în noul ordin. Care erau acestea:
„Organizarea cancelariei
 Cadrele didactice se vor dezinfecta obligatoriu pe mâini în următoarele situaţii:
o la intrarea în cancelarie;
o la preluarea catalogului sau a altor materiale utilizate în comun;
 Se va păstra distanţa fizică de minimum 1 metru între persoane.”
În noua forma este o singură mențiune a cancelariei, în legătură cu purtarea măștii.
„Masca de protecţie este obligatorie pentru întreg personalul unităţii de învăţământ şi va fi purtată în
sălile de clasă, în cancelarie, în timpul deplasării in incinta unitatii de învăţământ şi în timpul
pauzelor, atât în interior şi exterior.”

- Articol publicat de edupedu.ro