Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TEO CHIRIAC.
PENTRU NOUA REVISTĂ
A SCRIITORILOR
INTERVIU
BASARABENI
SINGURUL
duce, în mod cert, la privarea țării
de elementul său cel mai activ și cel
NOSTRU
mai conştient.” (p.3)
RĂZVAN VONCU...
„LA ÎNCEPUT DE DRUM” PRODUS
VANDABIL
ESTE
„(...) noi, cei de peste Prut, ne-am
obișnuit să credem că puținul care
ne parvine este tot ce se scrie aici.
Și e fals. Apar în Basarabia cărți
remarcabile de literatură și istorie,
ediții și sinteze critice, fără de care
peisajul cultural românesc ar fi
CULTURA
04
incomplet.” (p.9) © N. RĂILEANU
JURNAL DE ITALIA
(...) Trăim un timp al proliferării şi ale unei societăţi ce nu prea (...) La noi, insituțiile cultura-
materiale, care a marginalizat pun mare preţ pe valorile spi- le sunt mai curând „tolerate”
Cu Leo Butnaru, pe poteci ape- artele și cultura. rituale. Impresia generală e că decât sprijinite, iar uniunile
nine, descoperind cursele Guvernul Republicii Moldova, de creație sunt niște ambar-
palio la Siena, istoria orașului Scriitorii și oamenii de cultură sunt clasa politică au convingerea cațiuni lăsate să plutească în
Buonconvento și alte lucruri
frumoase despre Italia. (p.16) victime ale unei perioade istorice că se poate trăi și fără cultură. derivă.
POEZIE
decât mormântul tău.” RECITIT DE GHENADIE NICU (P.12).
10
TRADUCERI
VERSURI DE BORIS PASTERNAK, ÎNTR-O NOUĂ VERSIUNE ROMÂNEAS-
de MARCELA BENEA CĂ, SEMNATĂ DE L. BUTNARU (P.22)
P U B L I C A Ț I E E D I T A T Ă C U S P R I J I N U L M A E A L R O M Â N I E I – D E P A R T A M E N T U L P O L I T I C I P E N T R U R E L A Ț I A C U R O M Â N I I D E P R E T U T I N D E N I
2 / R E V I S TA L I T E R A R Ă # 1
CUPRINS
EDITORI:
UNIUNEA SCRIITORILOR
din Moldova
01 UNIUNEA SCRIITORILOR
2015
din România | Filiala Chișinău
ANUL 1 | NUMĂRUL 1 | NOIEMBRIE | 2015
08 LA CE BUN O PUBLICAȚIE
A UNIUNII SCRIITORILOR? 03 PRO
DOMO 06 MIZERIILE VÂRSTEI.
„AH! OLGA! OLGA!
CE-AI FĂCUT...”
04 INTERVIUL
NUMĂRULUI
IRINA NECHIT ÎN DIALOG
12 RELECTURI
„VORBIRE ÎN PUSTIU”
DE GHENADIE NICU
20 PROZĂ
„URMELE”
DE NICOLAE POPA
CU ARCADIE SUCEVEANU
08 ANCHETA
REVISTEI
RĂSPUND REDACTORII-ȘEFI
15 ANIVERSARE
„CONSTANTIN STERE,
ROMANCIERUL”
21 CÂMPUL ALB,
OILE NEGRE
„POVESTEA VÂNĂTORULUI
AI PUBLICAȚIILOR LITERARE DE ALEXANDRU BURLACU DE UMBRE”
DIN REPUBLICA MOLDOVA
PROZĂ DE MIRCEA V. CIOBANU
09 BASARABIA
16 ROZA
22 TRADUCERI
de NICOLAE POPA
LITERARĂ VÂNTURILOR VERSURI DE BORIS PASTERNAK
„LA ÎNCEPUT DE DRUM”
DE RĂZVAN VONCU 20 „URMELE”
AUTORUL „CUBULUI DE ZAHĂR”
ȘI AL „PĂSĂRILOR MERGÂND
„JURNAL DE ITALIA” (I)
DE LEO BUTNARU
ÎN TRADUCEREA LUI
LEI BUTNARU
10 POEZIE
„PUII DE PHOENIX”
„GORILA” ȘI ALTE POEME
PE JOS” CU O POVESTIRE
CAPTIVANTĂ PENTRU PRIMUL
NUMĂR AL „REVISTEI LITERARE”
18 ARCHIVARIUS
„UN NUME PREDESTINAT
SLUJIRII ARHIEREȘTI” (I)
24 PREMIUL NOBEL
EMILIAN GALAICU-PĂUN
DESPRE SVETLANA ALEKSIEVICI
DE MARCELA BENEA DE VASILE MALANEȚCHI ÎN „EST ETICA ÎN-NOBEL-ATĂ”
Toate textele și imaginile inserate în paginile Colaboratorii sunt invitați să-și trimită textele la adresa electronică afișată mai sus.
publicației Revista literară nu pot fi reproduse și nici Textele vor avea format A4, nu vor depăși 7 000 de semne, vor fi redactate și paginate în Word, Pages
distribuite fără acordul scris al redacției. sau alt editor de texte compatibil cu sistemele de operare Windows sau MacOS.
R E V I S TA L I T E R A R Ă # 1 / 3
EDITORIAL
de TEO CHIRIAC
DIN
ISTORIA
PUBLICAȚIILOR
EDITATE DE
PRO DOMO
UNIUNEA „REVISTA LITERARĂ” URMĂREȘTE PROMOVAREA VALORILOR LITERARE ŞI STIMULAREA CREAŢIEI
SCRIITORILOR ARTISTICE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ÎNTR-UN SPAŢIU CARE NECESITĂ ÎN PERMANENŢĂ SPRIJIN
DIN EDUCAŢIONAL ŞI CULTURAL PENTRU A-ŞI MENŢINE IDENTITATEA ŞI INTEGRITATEA, TOT MAI
MOLDOVA AMENINŢATE DE DIVERSE MIŞCĂRI POLITICE, OSTILE SPIRITULUI NAŢIONAL.
1946 –
Apare almanahul “Octombrie”,
transformat mai apoi
în revistă literară.
L a ce bun o revistă a Uniunii
Scriitorilor? Pentru mine, exis-
tența acesteia este necesară
din mai multe puncte de vedere.
Mai întâi, o publicație USM va con-
vând autori tineri sau începători:
poeţi, prozatori, critici literari.
Apariţia ritmică, fără intermi-
tenţe, a unei publicaţii a USM se
impune acum mai mult ca oricând.
limba română de predare, studenţi
de la instituţii de învăţământ din
Basarabia, tineri plecaţi la studii în
România, absolvenţi ai instituţiilor
de învăţământ superior din patria
1956 – stitui un factor de comunicare mai Avem nevoie de ea pentru a men- istorică întorşi la vatră sau stabiliţi
“Nistru” este noua denumire bună între scriitori, motivându-i să ţine funcţională instituţia literară. în alte părţi, cetăţeni de toate vâr-
a revistei “Octombrie”. Publicația participe mai intens la viaţa uniu- Ignorarea cadrului insituţional stele şi de toate profesiile, amatori
își schimbă nu numai numele, ci nii lor de creaţie. În al doilea rând, al literelor române la Chişinău ar de literatură şi artă, păstrători ai
și conținutul, reflectând pe deplin ea va stimula competiţia firească a conduce, în mod cert, la privarea limbii şi ai tradiţiilor româneşti din
epoca “dezghețului” cultural. valorilor literare. În felul acesta, va țării de elementul său cel mai activ Republica Moldova, România, Ucrai-
În 1987-1988, “Nistru” mai trece câştiga nu numai breasla scriitorilor și cel mai conştient. Drept dovadă na, dar şi din alte ţări.
printr-un rebranding, din republică, ci şi prestigiul țării în e faptul că Uniunea Scriitorilor e Chiar dacă s-a desprins de Impe-
devenind revista “Basarabia”.
ansamblu. În al treilea rând, prin- instituția de cultură cel mai des riul Sovietic acum mai bine de două
Ultimul număr al “Basarabiei”
tr-o politică editorială echidistantă, atacată, prin manipulare politică, de decenii, Republica Moldova, din
apare în anul 2005.
Revista literară va încerca să apro- către neprietenii ce nu contenesc să cauza unor guvernări antinaționale,
1968 –
pie generaţiile de scriitori și grupu- dezinformeze şi să exploateze elec- nu şi-a consolidat în măsură sufi-
Revista “Dnestr” (versiunea în rile literare care, în ultimele decenii, toral populația. Pe lângă valoarea cientă instituţiile care promovează
limba română a publicației s-au distanţat nu doar doctrinar și formativă, de şcoală a oamenilor de și susțin cultura, limba și tradițiile
“Nistru”/”Octombrie”) devine estetic, ci şi umoral, creând tensiuni condei, dar şi a oamenilor de carte neamului. Spre exemplu, limba şi
“Kodrî” (“Moldova literaturnaia”), inacceptabile în breaslă. în sensul larg al cuvântului, revis- literatura română, părţi integrante
promovând scriitori de limba rusă, Revista literară îi va aduna pe ta va constitui, în acest sens, şi un ale culturii române moderne, se află
dar și scriitori români toţi membrii USM într-un spaţiu factor de demascare a forţelor ostile în pericol de degradare totală, dacă
din RSSM traduși rusește. tipografic unic, indiferent de vizi- manifestării publice a sentimentului sunt lăsate de izbelişte. Doar func-
unile și gusturile lor literare, dar identitar. ţionând instituţional, breasla scrii-
1977 – cu o singură condiție: să scrie și să Prin promptitudine şi performan- toricească poate să se mobilizeze şi
Apare, în serie nouă, revista ne propună spre publicare texte ţă, titularii de rubrici, ca şi ceilalţi să iasă prima în apărarea valorilor
“Literatura și arta” care este, de valoare. A venit timpul ca scri- autori ai revistei, vor contribui la primordiale ale naţiunii.
de facto, moștenitoarea itorii din Basarabia să înțeleagă că lărgirea orizontului de aşteptare al În anul de cotitură, 1989, oamenii
săptămânalului “Cultura”, valoarea literară nu se datorează cititorilor şi la ridicarea nivelului de de litere ai Basarabiei s-au situat în
publicație oficială a CC PC afilierii la un grup, publicație sau receptare a actului de cultură și de avangarda luptei pentru recâştiga-
din RSSM. Din anul 1980 până doctrină estetică. Valoarea este un creație atât în mediile scriitoriceşti, rea demnităţii naţionale a comu-
în 1995 e editată sub egida USM. produs transdoctrinar și, din acest intelectuale, cărturăreşti, şcolare, nităţii, angajându-se în procesul
motiv, nu vom accepta scrieri lite- cărora se adresează în primul rând istoric de deşteptare a conştiinţei
1984 – rare numai pentru apartenența lor publicaţia, cât şi în cele rurale, ne- de neam şi de promovare a ideii de
Revista “Orizontul”, organul la postmodernism, modernism sau glijate în continuare de centrele de integrare româno-europeană. Iar
de presă al Uniunii Scriitorilor și tradiționalism. cultură mari. pentru aceasta, breasla are nevoie,
al ULTC din RSSM, devine Exigenţa autorilor, actualitatea în primul rând, de un suport real
publicația tinerilor literați Pe lângă reflectarea pe larg a temelor, respectarea profilului de al cuvântului scris, de o publicaţie
din Basarabia. În 1990, își schimbă vieţii scriitoriceşti, revista va găzdui publicaţie literară, concepția gra- aflată efectiv sub conducerea sa.
denumirea în “Columna”. şi analize socioculturale sau soci- fică modernă, şi alte elemente de Ne adresăm tuturor instituţiilor
al-politice, realizate de autori com- redactare şi de editare a revistei de resort de pe ambele maluri ale
1989 –
petenţi, capabili să îmbine vocaţia vor asigura realizarea şi punerea Prutului să sprijine proiectul nostru
Cu sprijinul USM se tipărește,
de scriitor cu cea de analist al vieţii în circulaţie a unui produs cultural care, pe lângă dimensiunea sa lite-
inițial, în Letonia și
publice. Totodată, Revista literară calitativ care să aibă un impact pe rar-educativă, comportă şi o latură
în Lituania, prima
publicație românească
nu se va limita doar la opere artis- măsură asupra cititorilor basarabeni combativ-politică în sensul angajă-
cu caractere latine din Basarabia tice (poezie, proză, dramaturgie), şi din întreg spaţiul limbii române. rii efective a scriitorilor din țară și
postbelică, ziarul “Glasul”. cronici literare, eseuri, publicistică, La realizarea Revistei literare vom din diaspora democrată în procesul
Din 1992 până în 2009, publicând informaţii din dome- folosi toate modelele de comunicare de consolidare a democraţiei şi de
publicația apare sub denumirea niul culturii şi educaţiei naţionale, (întâlniri, cenacluri, simpozioane, urgentare a integrării europene a
de “Glasul națiunii”. lucrări aparţinând oamenilor de şti- conferinţe, festivaluri, coresponden- Republicii Moldova.
inţă și oamenilor de cultură, intervi- ţă obişnuită şi electronică, emisi- Nepăsarea de astăzi faţă de desti-
2000 – uri, reportaje, recenzii, materiale de uni de radio, articole de ziare etc.), nele scrisului românesc din Basara-
USM, împreună cu USR, reiau analiză şi informative privind viaţa pentru a atrage colaborări cât mai bia poate avea ca repercursiune, în
editarea revistei “Viața Basarabiei” cultural-artistică din Republica Mol- variate din partea tuturor categori- Europa de mâine, situaţia în care să
(serie nouă). În prezent, publicația dova şi din străinătate. Revista va ilor de cititori: intelectuali, oameni nu mai aibă cine să-l reprezinte cu
are un alt statut juridic. avea şi un caracter formativ, promo- de cultură, profesori din şcolile cu adevărat la nivel competitiv.
4 / R E V I S TA L I T E R A R Ă # 1
INTERVIU realizat de
IRINA NECHIT
ARCADIE
SUCEVEANU:
„SINGURUL
NOSTRU
PRODUS
VANDABIL
ESTE
CULTURA...” © N. RĂILEANU
CU PREȘEDINTELE UNIUNII SCRIITORILOR DIN MOLDOVA, ARCADIE SUCEVEANU, DESPRE REUȘITELE ȘI NEREUȘITELE USM,
DESPRE RELAȚIA CU GUVERNAREA ȘI DESPRE NOUA PUBLICAȚIE A SCRIITORILOR BASARABENI, „REVISTA LITERARĂ”.
Irina Nechit: Stimate dle Arcadie Suceveanu, Începând din 2011, noi acordăm anual de la trei sta de 60 de ani. De aproape un an, Legea a intrat
toate organizațiile din domeniul culturii din până la șase asemenea burse unor scriitori selec- în vigoare și funcționează.
Republica Moldova o duc de azi pe mâine. Cât tați în urma concursului de proiecte literare. Anul Datorită eforturilor noastre susținute, am
de (in)stabilă e situația Uniunii Scriitorilor din acesta numărul de burse a crescut până la zece. obţinut ca Muzeului Național de Literatură să i
R.Moldova? Am pornit refacerea instituţiei traducerii și am se atribuie statutul de instituţie finanțată de la
reușit să aducem la Chișinău traducători intere- buget. Aflat în subordinea Ministerului Culturii
Arcadie Suceveanu: Trăim un timp al proliferă- saţi de fenomenul literar din RM: Jan Willem Bos şi având sediul în continuare în Casa Scriitorilor,
rii materiale, care a marginalizat artele și cultu- și Jan H. Mysjkin din Olanda, Jean-Louis Courriol Muzeul Național de Literatură este acum într-un
ra. Scriitorii și oamenii de cultură sunt victime din Franţa, Gherhardt Csejka din Germania, Attila proces benefic de reformare și restructurare.
ale unei perioade istorice şi ale unei societăţi Balach din Slovacia, Jiří Našinec și Lidia Nasinco- La capitolul nereușite, în capul listei rămâne
ce nu prea pun mare preţ pe valorile spirituale. va din Cehia, Galina Tarasiuk și Teodozia Zarivna Casa de creaţie „A. Donici” din Peresecina, care cu
Impresia generală e că Guvernul Republicii Mol- din Ucraina, Lilia Gazizova din Tatarstan, Evgheni siguranță este cea mai gravă dintre toate proble-
dova, clasa politică au convingerea că se poate Stepanov din Rusia ș.a., traducători care lucrează, mele pe care le are de rezolvat USM. În ultima
trăi și fără cultură. Ei n-au ajuns încă să con- în prezent, la transpunerea unor lucrări din lite- perioadă am încercat să identificăm eventuali
știentizeze că roadele culturii se văd în timp, ratura noastră în alte limbi. De altfel, am și reușit investitori, oameni şi instituţii interesate să valo-
că revistele, cartea, teatrele, arta plastică etc. să scoatem câteva titluri de carte: Noua Danemar- rifice acest patrimoniu. Deocamdată, nu am reușit
trebuie puse sub protecția statului, așa cum se că, o antologie de poezie din Republica Moldova prea multe, dar sperăm să găsim o soluţie.
întâmplă în țările europene, că o editură sau o în limba maghiară, Oglinda noastră, un volum
uniune de creație nu poate fi impozitată la fel cu 22 de prozatori basarabeni în traducere cehă,
ca o fabrică de salam. La noi, insituțiile cultu- Floare de sânge cu petale ninse, o antologie de I.N.: Vă rog să-mi vorbiți despre festivalurile, co-
rale sunt mai curând „tolerate” decât sprijinite, poezie în traducere neerlandeză, În sens opus, o locviile, întrunirile internaționale, manifestările
iar uniunile de creație sunt niște ambarcațiuni altă antologie de poezie în limba tătară ș.a. Legat culturale organizate de USM în 2015.
lăsate să plutească în derivă. Uniunea Scriito- de instituția traducerii, țin să menționez că USM
rilor face eforturi colosale pentru a se menține intenționează să deschidă un atelier de traducere A.S.: În 2015, ca și în alți ani, programul de ma-
pe linia de plutire. artistică. Patronat de scriitori și traducători cu nifestări culturale a fost unul extrem de bogat.
experiență, acest atelier va forma și va instrui USM a organizat sau a luat parte la zeci de festi-
tineri traducători din limba română în alte limbi valuri, conferințe, colocvii, momente aniversare,
I.N.: În calitate de președinte al Uniunii Scrii- europene. lansări de carte etc. În luna mai, la Chișinău a
torilor din Moldova, cunoașteți foarte bine re- A fost renovat, în sfârșit, site-ul USM. Acum pe avut loc poate cel mai important eveniment cul-
ușitele și nereușitele USM. Care sunt acestea? el se pot posta în timp util deciziile Consiliului, tural al anului – Festivalul internațional „Primă-
programele de activitate şi proiectele culturale vara europeană a poeților”, ediția a V-a, la care au
A.S.: În pofida greutăților de tot felul, am reușit etc. În felul acesta, activitatea insituţiei noastre a participat 16 invitați din șapte țări europene. Ac-
mai multe lucruri. Nu le voi enumera pe toa- devenit cât se poate de transparentă. tuala ediție a inclus mai multe acțiuni: o dezbate-
te, mă voi referi doar la câteva dintre cele mai Mă bucur că am putut contrbui în mod direct re amplă la „masa rotundă” pe probleme de tradu-
importante. Ne bucură faptul că am reușit să in- la promovarea Legii indemnizaţiilor de merit, ce cere literară, un simpozion consacrat poetului
stituim la USM un program de burse de creație. se acordă unor scriitori de valoare trecuţi de vâr- Ioan Alexandru, colocviul „Valentin Roșca – amia-
R E V I S TA L I T E R A R Ă # 1 / 5
za lucrurilor”, recitaluri la universități și licee și odată, să înțeleagă că, oricâte performanțe ar atâta doar că vocea lui nu este auzită. Cenzura
ș.a. Au fost memorabile expozițiile și colocviile înregistra industria și agricultura noastră, unicul ideologică, se știe, a fost înlocuită cu cenzura
organizate de USM împreună cu Muzeul Național „produs” de export perfect vandabil e cultura. economică, iar libertatea scriitorului, în aseme-
de Literatură, consacrate lui Constantin Stere, cu Traversăm un timp al pragmatismului, al nea condiții, este subminată de diverse frustrări
prilejul aniversării a 150 de la naștere, precum confuziei de valori, al crizei lecturii, în care și privațiuni de ordin material. Cât despre auto-
și unor scriitori din generația ’60, de la a căror cărțile nu se vând aproape deloc, iar scriitorul cenzură, cred că ea derivă din conștiința artistică
naștere s-au împlinit, în 2015, 80 de ani: Grigore din Republica Moldova, fiind lipsit de protecția a fiecărui autor în parte. Există o autocenzură
Vieru, Paul Goma, Liviu Damian, Serafim Saka, statului, este ca și muritor de foame. Simt aceas- benefică, ce vizează exigența scriitorului, dorința
Arhip Cibotaru. Un succes incontestabil îl consti- tă realitate pe pielea proprie, ca autor al unui lui de a atinge perfecțiunea. Și există un soi de
tuie editarea (cu sprijinul Ministerului Culturii) număr destul de mare de cărți, dar care – excep- autocenzură păguboasă, soră cu anchilozarea în
a volumului Cartea prozei scurte 2015, a unor tând cele câteva premii literare destul de modes- vechile tematici și tipare, cu ezitarea de a-ți mo-
antologii de autor din poezia lui Liviu Damian te financiar – nicidecum nu pot spune că mi-au derniza discursul, opțiunea estetică, paradigma.
și Valentin Roșca, apărute la Editura Arc în seria putut asigura minima existență. Cred că la noi sunt prezente ambele forme.
„Primăvara poeților”. USM s-a implicat, de aseme-
nea, alături de Filiala Chișinău a Uniunii Scrii-
torilor din România, în organizarea Festivalului I.N.: Felicitări pentru Premiul Uniunii Scriitori- I.N.: Ce evenimente pregătește USM pentru
de Literatură București-Chișinău-Orheiul-Vechi, lor din România acordat cărții Dumneavoastră toamna curentă?
ediția a II-a, eveniment de anvergură la care au ”În cămașă de cireașă” apărută anul trecut! V-a
luat parte peste 40 de scriitori din dreapta și din impresionat ceremonia de decernare a premii- A.S.: Unul din evenimentele de anvergură este
stânga Prutului. lor USR? Ce detalii ar putea fi preluate pentru Festivalul „Ion Vatamanu: avatarurile poeziei”, pe
Gala Premiilor USM? care îl vom organiza de această dată împreună
cu Institutul de Chimie al Academiei de Știin-
I.N.: USM beneficiază de susținere din partea A.S.: Mulțumesc. Pentru mine acest premiu țe a Moldovei. Manifestările se vor desfășura la
Guvernului Republicii Moldova? Ce subvenții este unul deosebit de valoros, ținând cont și de Chișinău, Cernăuți și Costiceni, satul de baștină
primește Uniunea Scriitorilor de la stat? faptul că la categoria literatură pentru copii el al cunoscutului poet și savant. Cu acest prilej,
nu se acordă în fiecare an. De ce nu se acordă? vom lansa volumul antologic al lui Ion Vatama-
A.S.: Toată susținerea din partea Guvernului se Pentru că, în general, mai există păreri (abordare nu Contur de meditație, apărut la Editura Arc în
raportează la cele două programe promovate absolut greșită!) că acest gen de literatură e unul seria „Primăvara poeților”.
de Ministerul Culturii – programul de proiecte minor, facil, neimportant. Să mi se ierte lipsa de Un alt eveniment important va fi lansarea
culturale desfășurate de asociațiile obștești și modestie, dar țin să afirm că în cărțile mele pen- volumului Cartea prozei scurte, antologie ce în-
programul de editare a cărții naționale. Anual, tru copii am vrut să demonstrez (sper că am și trunește 22 de prozatori din toate generațiile, de
USM beneficiază, alături de celelalte uniuni de reușit) că (și) pentru această categorie de cititori la Vladimir Beșleagă la Maria Pilchin. În treacăt
creație, de finanțarea în proporție de 90 la sută a se poate (și trebuie) să se scrie altfel, recurgând fie spus, această carte apare, alternativ, după mai
trei-patru proiecte culturale. și la exercițiul ludic, și la intertextualism, utili- multe ediții ale Cărții poeziei, și va fi urmată, în
Banii însă vin cu multă întârziere, abia după zând și tehnicile noi, postmoderniste. 2016, de volumul Cartea de eseu.
ce sunt prezentate la Minister facturile cu sumele Ceremonia de decernare a premiilor este
cheltuite. Cel de-al doilea program presupune impresionantă în primul rând prin anvergura și
editarea a circa 15-20 de titluri de carte apar- înălțimea profesională a unor mari personalități I.N.: Cât de importantă e apariția unei publicații
ținând autorilor noștri, membri ai USM. E un prezente în sală, prin prestația juriului din care a USM, în viitorul cel mai apropiat? Când o să
program binevenit, lucrările tipărite ajung în fac parte șapte dintre cei mai importanți critici apară? Cine sprijină publicația? Cum se va numi
fondul bibliotecilor publice, dar partea proastă e literari. Locul ales pentru Gală este, aproape în fi- aceasta? Ce tiraj va avea? Cui îi este adresată?
că unele tiraje sunt foarte mici (abia dacă înre- ecare an, Biblioteca Centrală Universitară din Bu-
gistrează 200-300 de exemplare), iar drepturile curești – un spațiu distins, impregnat de istorie. A.S.: Revista, iat-o, a și apărut... Mai mulți ani la
de autor sunt ca și inexistente. În acest sens, mă gândesc că și Gala Premiilor rând am tot încercat să impunem proiectul unui
Exceptând aceste două programe, USM nu USM ar trebui, poate, scoasă din Casa Scriitorilor săptămânal de cultură şi literatură. Cum se poate
beneficiază de nici un fel de subvenție de la stat. și adusă în sala Teatrului Național sau a Teatru- ca o Uniune a Scriitorilor să fie lipsită de un
Nu vom putea înțelege niciodată rațiunea care a lui de Operă și Balet. Rămâne de mai văzut. organ de presă care să-i aparţină în mod real şi
stat la baza deciziei de a scoate uniunile de crea- care să o reprezinte în mod autentic? Am căutat
ție din categoria instituțiilor bugetare. Și asta în şi mai căutăm susţinere financiară la mai multe
timp ce alte instituții, unele care au proprietăți I.N.: Cât de dificil e să organizezi o Gală a Pre- instituţii, dar nicăieri nu am putut găsi sprijin şi
ori prestează activități cu profit, beneficiază și miilor la Chișinău? Partenerii vă ajută cu bună- înţelegere. Abia acum, beneficiind de finanțarea
de finanțare substanțială din partea statului. E voință ori aveți senzația că scriitorii sunt obli- parțială a unui proiect prezentat la Departamen-
o problemă pe care vom încerca să o aducem în gați să umble cu cerșitul? tul Politici pentru Relația cu Românii de Pre-
fața Forului legislativ. tutindeni din cadrul MAE al României și supli-
A.S.: E tot mai greu să organizezi o Gală a Premi- mentând această sumă cu bani din bugetul USM,
ilor la Chișinău. Treburile merg prost în această am putut demara această revistă lunară, care cu
I.N.: Când economia țării e pe butuci, oamenilor țară, iar instituțiile statului și oamenii de afaceri timpul s-ar putea transforma într-un săptămânal.
de cultură li se cere să creeze produse vanda- se arată indiferenți și apatici față de cultură. Din Tirajul ei inițial e de o mie de exemplare. Cui îi
bile și să obțină venit. Ce reacție aveți atunci păcate, clasa politică actuală a uitat ce rol au este adresată? Tuturor cititorilor interesați de
când auziți ”sfaturile” guvernanților să punem avut scriitorii în transformarea societății, se fac viața literară „vie”, de noua paradigmă a litera-
pe picioare afaceri rentabile în sfera culturii, a a nu ști că anume scriitorii au stat la baza creării turii contemporane, de fenomenele literare de
literaturii? Cât de rentabilă e literatura? Perso- statului Republica Moldova și că datorită lor ei pe alte meridiane. Mizăm în primul rând pe un
nal, ce venit ați obținut din vânzarea numeroa- ocupă astăzi cele mai înalte posturi de conduce- cititor avizat, decomplexat, dornic să descopere
selor cărți pe care le-ați editat în ultimii ani? re. De fiecare dată, suntem nevoiți să umblăm cu un demers cultural-literar modern, pe deplin sin-
cerșitul pe la mai marii zilei, să ne umilim în fața cronizat cu literatura română și cu alte literaturi
A.S.: Încă o dată – guvernanții noștri nu prea unor persoane aflate „în capul bucatelor”. „Unii europene.
știu să facă distincție între o instituție de cultură fac revoluțiile, iar alții vin și le confiscă” – acest
și o întreprindere de producție. Nicăieri în lume adevăr s-a dovedit a fi valabil și în cazul nostru.
teatrele nu produc șuruburi, poezia nu parafează Păcat. Visul nostru, în aceste condiții, e să ne pu- I.N.: Care este mesajul Dvs. pentru cititorii pri-
acte de notariat. În schimb, cultura influențează tem crea o situație materială (administrând cât mului număr al revistei Uniunii Scriitorilor din
nemijlocit nivelul de civilizație și moralitate în mai eficient modestele noastre resurse) ce ne-ar Moldova?
orice societate, gradul de educație a generațiilor permite să acordam premiile literare și bursele
tinere. Productivitatea muncii în Japonia se află de creație din banii noștri, pentru a scăpa de A.S.: O nouă revistă presupune un nou început,
în strânsă corelație cu investițiile pe care japo- umilințe și de îndatoriri morale împovărătoare. deschiderea unui nou câmp spiritual sau, dacă
nezii le fac în cultură. La fel e și cu eradicarea vreți, conectarea la o nouă sursă de energie. Aș
criminalității și dispariția aproape totală a pușcă- dori ca din paginile Revistei literare cititorul să
riilor în țări ca Olanda sau Suedia. Rentabilitatea I.N.: Un scriitor, astăzi, în Republica Moldova poată să descopere literatura dintr-o perspectivă
literaturii se manifestă ori nu în frumusețea rela- poate scrie despre orice? Are libertate deplină? nouă, ce o înnobilează, să simtă venind dinspre
țiilor umane, în limba vorbită în școli și la pos- Sau există totuși o cenzură ocultă, mai degrabă Republica Literelor un suflu proaspăt, prime-
turile de televiziune, în instituțiile de stat ori pe o autocenzură? nitor. Iar bucuria lecturii să mai lumineze fața
stradă, în sănătatea intelectului, în capacitatea cenușie a cotidianului.
omului de a se manifesta ca ființă liberă, sensibi- A.S.: Astăzi scriitorul poate scrie despre orice,
lă și gânditoare... Clasa politică ar trebui, odată nu există cenzură sau altă formă de suprimare, I.N.: Vă mulțumesc!
6 / R E V I S TA L I T E R A R Ă # 1
IN SFUMATO
de EUGEN LUNGU
MIZERIILE
VÂRSTEI
„AH, OLGA! OLGA!
CE-AI FĂCUT...”
„BASARABEANCA ELECTRICĂ” · AL. CISTELECAN
MIZERIILE VÂRSTEI încă! – tot timpul înainte. Ei – mai gajează nimeni la 50 de ani – când care îmi vuiau mie prin cap. Mă
puţini – erau pe potrivă. Cu bărbii totuşi omul e în deplinătatea tutu- mir că Selma Iusuf nu le include ca
masive, cabaline, semănând prin ror forţelor sale. Ăştia de 20 de ani argument în demonstraţiile sale: „În
În Moşi şi babe, Selma Iusuf scrie ceva cu actualul secretar de stat al vorbesc de improbabila vârstă de curând voi avea patruzeci de ani!
despre necazurile şi mizeriile vârstei SUA John Kerry. Deci tipul america- 40 ca despre alieni – ceva extrem Nu mai sunt un început, o cauză.
a treia. Îi citesc cu plăcere rubrica nului liber, necomplexat, oriunde de îndepărtat, neguros, indefinit şi Devin tot mai mult prelungire, un
din Dilema veche, o şi citez uneori. la el acasă. Doamnele cu coafuri în general nasol. Auzi fete de liceu efect. Mă simt complet determinat.
Maliţiile ei, răvăşitor autoironice, moderne, cu părul grizonant. Le-am prin metrou care-şi zic amuzate una Patruzeci de ani! Vârsta amintirilor
nici de data asta nu mă dezamă- comparat involuntar cu băbuţele alteia: «Nu-i tânăr, fatăăh, are 40 de și recapitulărilor... A rechema bucăți
gesc. Deci, despre vârstele „mari”: noastre de acasă de aceeaşi vârstă. ani!»”. de trecut, a le retrăi în închipui-
„La 40 eşti deja copt şi fezandat, Îmbrobodite cu baticuri sub bărbie, re – singura compensare a vieții
la 50 nu exişti, la 60 începe lumea cocoşate de muncă, cu mâini no- În Zen, Ionuţei, fiica din prima pierdute, procent slab la un capital
să-ţi mai dea locul prin tramvaie, la duroase, încovoiate pe coada sapei. căsătorie a lui Mircea Cărtărescu nerambursabil.
70 te caută moartea pe acasă şi ar Cele mai multe dintre ele nu au (50 de ani!), neatentă la diferitele
cam trebui să-ţi închei socotelile, la văzut niciodată marea şi, în genere, percepţii ale vârstei, îi scapă consta- Tinerețea – plutire pe un râu
80 începi să devii o ciudăţenie, iar nu au fost niciodată mai departe de tarea destrămătoare pentru cel care de munte cu mlădieri capricioase,
la 90... la 90 faci piese de teatru, centrul raional, unde merg rar de o aude. Citez din jurnalul lui M.C: sub jocurile de lumini și umbre ale
nu ştiu. Pe afară, unde pensiile nu-s tot la medic, doar când durerile le „Ionuţa îmi spune ceva despre «un pădurilor, cu întârzieri neprevăzute
o bătaie de joc, îşi începe lumea frâng şi nu mai pot răbda. Sau ca babalâc de 50 de ani! Ah, pardon, și binevenite, cu gândul la bucuria
viaţa abia după ce scapă definitiv să-şi cumpere o buleandră nouă. O tati... de 70 de ani am vrut să zic... drumului de mâine. Și după câțiva
de slujbă. N-ai loc de moşi şi babe involuntară comparaţie între aceste oricum, tu arăţi mult mai tânăr...»”. ani, care trec ca un fulger, alune-
occidentale prin muzeele lumii. Şi e grupe apropiate ca etate ne situa carea vertiginoasă, fără putință de
foarte bine. Sper din tot sufletul să atunci, dar mai ales acum, în civili- oprire, între maluri uniforme, într-o
mă găsească bătrâneţea în liga lor. zaţii diferite, pe planete diferite, în * * * lumină sură și rece de toamnă, spre
Ceea ce vă doresc şi dumneavoas- regnuri umane diferite, dacă putem apropiata prăpastie... Patruzeci de
tră”. spune aşa. Am înţeles ireversibil că Parcă mă văd pe mine şi pe cole- ani! Ce urât, ce vulgar sună cuvin-
bătrâneţea poate fi cel mai conclu- gii mei, proaspăt absolvenţi, după tele astea! Ce dospit!”
Aşa e cu străinii. Ţin minte, la dent coeficient al bunăstării sau al a zecea (eram primii care făceau
Budapesta, mai multe autocare pli- mizeriei sociale. zece clase, până atunci toţi învăţau Ultimele trei exclamări, sublinia-
ne cu americani şi americănese. Era unsprezece clase). Cred că aveam te de mine, mă cutremură şi acum,
una dintre primele mele ieşiri „în În genere, tinerii de oriunde sunt 16-17 ani. Cei de 30 ni se păreau când am 66. Deşi problemele mele
afară” şi unul dintre primele şocuri foarte refractari nu numai în faţa gata consumaţi ca vârstă şi biolo- vizavi de timp sunt altele azi. Şi ide-
– aproape toţi turiştii autocarelor semnelor degradante ale decrepi- gie. De ceilalţi, mai în etate, nici nu ile despre el. Ne suportăm reciproc,
erau încărunţiţi bine, deci cu o vâr- tudinii, ci în faţa oricărei vârste mai vorbeam – trăiau din inerţie, cu multă îngăduinţă. Mai ales el. Şi
stă solidă în bagaje. M-au frapat mai înaintate. Tinerii, eterni şi invinci- prin simplul fapt că natura uitase eu m-am calmat şi accept tacit, fără
ales ele – înalte, robuste ca nişte bili, privesc dispreţuitori, cu multă de ei. Nu-i mai interesa ca material vertije isterice, implacabilul. Zâm-
iepe de prăsilă (sorry, feministelor!), cruzime simptomele trecerii la cei în uman. Trăiau degeaba, fără viitor, bind chiar când nepotul Gabriel, de
sănătoase-tun ca să se lanseze, la o vârstă. Sunt, pentru ei, ca o danga. consumau doar rezervele de O doi. şapte ani, îmi spune cu obişnuita
asemenea vârstă venerabilă, în- Tot Selma: „E gerontofobie pe aici, Tocmai atunci descoperisem cugetă- cruzime a copiilor: „Bunicule, dar
tr-un voiaj peste mări şi ţări. Parcă oameni. Ai sărit de 50, eşti pa. Las’ rile lui Emil Codrescu din Adela (cu eşti antic!”
le văd: cu mers încet, cumpănit ca că nu se mai uită nimeni la tine şi un volum despre Ibrăileanu plecam Nu-mi place doar că timpul apasă
a oamenilor trecuţi uşor de vârsta pare că treci ca o umbră neobser- la armată) care coincideau total ca necruţător pe pedala acceleraţiei,
zvăpăielelor, dar care simt că au – vată peste tot. Dar nu te mai an- ideologie a cruzimii tinereşti cu cele o striveşte de podea. Ieri era luni,
R E V I S TA L I T E R A R Ă # 1 / 7
FOTOGRAMELE
UNIUNII
SCRIITORILOR
RUBRICĂ
ÎNGRIJITĂ DE
NICOLAE
RĂILEANU
ÎNCEPÂND DIN ACEST NUMĂR,
VOM PUBLICA FOTOGRAFII
DIN COLECȚIA PERSONALĂ A
DLUI NICOLAE RĂILEANU, UN
ADEVĂRAT ARTIST AL IMAGINII
ȘI PĂSTRĂTOR FIDEL AL
ISTORIEI ȘI TRADIȚIILOR USM.
MAJORITATEA POZELOR SUNT
MAI PUȚIN CUNOSCUTE CHIAR
ȘI MEMBRILOR USM, IAR UNELE
IMAGINI VOR VEDEA PENTRU
PRIMA DATĂ LUMINA ZILEI ÎN
PAGINILE «RL» (REDACȚIA)
Pavel Boțu în ospeție la poetul Pablo Neruda, viitor laureat
al Premiului Nobel pentru Literatură. Chile, 1966.
mâine e vineri. Cam ăsta e efectul „AH, OLGA! OLGA! În adâncu-mi răcit, cu vântoase-adieri Judecând după dedicaţia dimin-
senzorial ce ţi-l lasă o săptămână – CE-AI FĂCUT...” Reînvie puterea din scrum utival-intimă (Olguţei Cruşevan) şi
ai clipit de două ori şi nu e! Parcă după aluziile erotice ale poemului,
nu de mult fusese Anul Nou şi, când Ca în toamnă când norul de raze topit ar fi mare lucru să nu fi picat şi
îţi arunci ochii pe calendar, iarăşi
se pune de un revelion. În copilărie Al. Cistelecan rămâne mască după Spală limpede căi spre zenit, Minulescu în mreaja de mătase şi
între aceste două evenimente – şi ce ce află unele amănunte despre Printre gene îţi prind un văratic avânt catifea a frumoasei seducătoare!...
evenimente! – se scurgea o eternita- aventurile pariziene ale Olgăi Cru- Despre galbena foaie uitând.
te. Greu, imposibil de lung, timpul şevan (sau Cantacuzino), basara- S-ar părea că Al. Cistelecan e
se întindea ca o peltea. Azi curge beanca de care se ataşaseră Valéry Iar Cezar Petrescu e pur şi simplu ultimul bărbat cucerit de fantastica
zglobiu ca apa din robinetul sub şi Claudel: „Olga se mişcă la Paris ca răpus de fatala doamnă: părăsit, femeie, cea cu o biografie insolită,
presiune. peştele-n apă, e prietenă cu toată rămâne o epavă. desprinsă parcă dintr-un roman bal-
lumea bună (Gide, Mauriac, Roger zacian. Dar fascinaţia lui Cis merge
Am remarcat că optica vârstei Martin du Gard) şi chiar obţine Mă mir că Al. Cistelecan nu in- doar până aici – încolo criticul, deşi
dictează şi o optică a lecturii. Rân- (prin Maurice, fratele lui Roger) clude printre cunoştinţele vampei uşor dezamăgit, îşi spune foarte răs-
duri pe care altă dată le ignoram, o rubrică (Dans mon pays) în Les basarabence (basarabeanca electri- picat cuvântul atunci când trece la
trecând fluierând pe lângă ele, au
acum un efect inedit asupra mea, Nouvelles litteraires. Rubrica [...] a că!, aşa titrează criticul specializat creaţia Olgăi Cruşevan. Căci pe cât
ţintuindu-mi hipnotic atenţia. Iată pornit de la o scrisoare pe care i-au de la o vreme în picioarele de vers era de înzestrată femeia, pe atât era
un crâmpei împlântat volens, nolens trimis-o ţăranii din Pistruieni, cam feminine) şi pe Ion Minulescu, cel de fadă poeta. Câtă deziluzie, evi-
în memorie, agăţându-se de ea ca o îngrijoraţi de zvăpăielile pariziene care îi dedica Olgăi Cruşevan poe- dent un pic jucată, în ultimul rând
zdreanţă de frunză: ale Olgăi. Scrisoarea e o bijuterie: mul Împăcare postumă: al articolului atât de îngăduitor cu
«vaca Rozica a fost tare bolnavă şi demimondena şi atât de neînduple-
Ce mult ţi-am iubit trupul frumos, am chemat şi pe baba Zânovia care Deschide-mi poarta inimii pictată cat cu stihuitoarea: „Ah, Olga! Olga!
Părul, ochii, mâinile, i-a stins cărbuni şi vaca s-a făcut Cu vermillon şi-albastru de cobalt, Ce-ai făcut şi ce puteai face!!”*
Dar câinele timpului, câinele, sănătoasă. Cu prilejul aista noi am Şi intră – fericită-nvingătoare –
Te-a mâncat încet, tacticos. aruncat cenuşă spre asfinţit ca să În minuscula-mi „sală de-aşteptare” Din păcate (ori din fericire?),
ne scape Dumnezeu de limbi păgâ- Pe-a cărei pardoseală-mpestriţată fertilul cernoziom basarabean dă
Până una-alta învăţ logica îmbă-
trânirii şi diversiunile ei biologice ne, unde vă risipiţi averea care v-o Cu plăci hexagonale de bazalt la lumină şi azi drăgălaşe sosii ale
pe propria-mi piele, dar şi de la lăsat-o conaşu [...], scumpă duducu- Şopârlele versifică la soare irezistibilei Olguţe!
Livius Ciocârlie, care încearcă un ţă sărutăm urma chişoruţelor cele Şi viperele-nvaţă geometria...
experiment: descrie cu umor şi cu străinele, pe unde or fi umblând
amară împăcare cum ne absoarbe ele; întoarceţi-vă la gospodărioara E tot ce mi-a rămas din măreţia 27 iunie 2015
răbdător infinitul. Adică, altfel spus, dumneavoastră, că franţuzu-i câine Şi nebunia fastului regesc
cum se moare. Încet, calm, zilnic. în Aponia lui»”. Cu care-aş fi-ncercat să te iubesc!...
..........................................................
Oare Selma Iusuf câţi ani o fi Cuceririle Olgăi sunt memorabile Eu, lopătar pe ultima-ţi galeră,
având? – Goga îi scrie versuri de amor: Tu, parodia marii Cleopatra!…
*Al. Cistelecan, Basarabeanca electrică (Olga
23 august 2015 Îţi aduc mulţumiri. (Publicată în Flacăra Cantacuzino). Articol publicat în Studia
Întâlnirea de ieri din 11 august 1922) Universitatis «Petru Maior», Philologia, 16,
Mi-a întors tinereţea din drum, Târgu-Mureş, p. 5-9, 2014).
8 / R E V I S TA L I T E R A R Ă # 1
NICOLAE DABIJA, elementar mesaj de importanţă existente nu se ridică la înălțimea te este greu pentru mulți confrați
REDACTOR-ȘEF stringentă? Dar câte alte mesaje ar așteptărilor lor sau etalează liste de-ai noștri, confruntați cu o pe-
AL REVISTEI fi meritat să fie date publicităţii, şi de publicare prea orgolioase, prea nurie financiară. O revistă a USM
„LITERATURA ȘI ARTA” nu s-a făcut tocmai din motivul că exigente, prea exclusiviste… Sunt ar trebui să-și respecte autorii și în
USM nu are un mesager propriu. destui care cred așa. Și NU, dacă am același timp să nu cultive ipocrizia
scoate puțin capul din găoace și ne- de dragul unității cu orice preț. Nu
1. O revistă literară este întâi de 2. Structura şi demersul revistei am uita că lumea între timp a mers o altă „oficină” a USM, ci un orga-
toate o tribună şi, ca să parafrazez, scriitoriceşti rămân, desigur, la înainte, că odată cu dezvoltarea nism autonom, care să se adreseze
un loc unde se întâlnesc scriitorii, discreţia colegiului de redacţie ales. mediilor electronice s-au diversificat tuturor scriitorilor, fără a renunța la
precum măgarii la păscut. La modul ideal, noua publicaţie ar și modalitățile de a publica și de propria personalitate – așa văd eu
O revistă vine, de regulă, în con- trebui să aducă ceva inedit în peisa- a te face cunoscut. Azi un website Revista literară.
tratimp, ca să fixeze în timp nişte jul presei literare şi culturale basa- bine întreținut sau un blog personal
autori, dovadă că există – o condi- rabene, şi nu este defel simplu să adună mai mulți vizitatori/ cititori
ţie sine qua non ca aceştia şi ceea prezinţi ceva de o manieră nouă în- decât numărul de exemplare tipărit ALIONA GRATI,
ce scriu ei să existe şi pentru timpul tr-un domeniu vechi de când lumea. al unei reviste pe hârtie, mai ales că REDACTOR-ȘEF
care vine. Dar, oricare ar fi metodele, revista Internetul oferă și privilegiul instan- AL REVISTEI
ar trebui să fie o reflectare a miş- taneității, al feed-back-ului imediat. „METALITERATURĂ”
2. O văd ca pe o revistă democra- cării literare româneşti, cu accentul De aceea, m-am gândit că Uniunea
tică, ce ar insera texte de calitate, pe segmentul basarabean, dar şi Scriitorilor va prefera mai degrabă
autori de diverse stiluri, generaţii, cu extindere peste vârfurile vieţii să-și dezvolte și diversifice site-ul, 1. Nu știu dacă era nevoie să se
orientări, inclusiv cu lucrări care literar-artistice din lume. Fireşte, nu oferind o platformă de bloguri scri- pună problema în felul acesta,
ar fi în dezacord cu anumite inerţii va ocoli nici domeniile adiacente itorilor, decât să meargă pe calea, pentru că necesitatea e de la sine
doctrinare, în care toţi purtătorii literaturii: arte, cultură, spiritualita- ușor anacronică, a unei reviste de înțeleasă. Finanțare, subvenții de ar
de har ce vor bate la uşile ei vor fi te… până la probleme de actualitate tip clasic. Și m-am gândit că Uni- exista, căci dornicii de a cuceri lu-
invitaţi să intre. social-politică şi geopolitică. Pro- unea Scriitorilor ar putea ajuta, mea prin cultură, literatură, poezie
Grecii vechi, atunci când nu era movarea scriitorilor şi a operelor ar dacă tot își poate permite, revistele încă nu au pierit, în pofida perseve-
vreme de război, se salutau cu fraza urma să se facă exclusiv pe criteriul valoroase deja existente, care și-au rentei presiuni asupra lor, pe care
„Bucuraţi-vă!” valoric. Pentru a se izbuti aşa ceva, câștigat o bună reputație în peisajul o exercită epoca capitalistă. Și nici
Să ne bucurăm că în peisajul nos- redactorii revistei ar face bine să cultural românesc. oferta publicistică care să reflecte
tru literar apare încă o revistă meni- depăşească „sindromul găştii”… Nu cultura scrisă nu este foarte mare
tă să promoveze valori culturale. mai puţin, să treacă peste vanităţi, 2. Fiind o revistă a USM, adică, la noi, ca să fie invocată concuren-
supărări, ranchiună, râcă, pizmă. teoretic, a tuturor membrilor săi, ea ța. Scriitorii au fost și sunt artiștii
Dea Domnul să fi fost lansată în- nu-și prea poate permite luxul să fie cei mai implicați în viața socială și
VLAD POHILĂ, tr-un ceas bun ideea Revistei litera- una „de direcție” sau „generaționis- au contribuit în toate timpurile la
REDACTOR-ŞEF re de la Chişinău. tă”, nu va împărtăși o anumită ideo- profilarea discursului ideologic și la
AL REVISTEI logie literară, cum e cazul revistelor promovarea valorilor. De aceea, vo-
„BIBLIOPOLIS” independente. Nu cred însă nici că cile membrilor Uniunii Sacriitorilor
VITALIE CIOBANU, ar fi potrivit să-și dorească să fie un trebuie să fie auzite cel puțin atunci
REDACTOR-ȘEF fel de „han”, un loc al conviețuirii când se formează politicile cultu-
1. În condiţiile în care îşi au câte o AL REVISTEI necritice și promiscui, în care, „pes- rale. Oricât de multe și instruite ar
portavoce, adică editează organe de „CONTRAFORT” te noapte”, vorba vine, ostilitățile să fi analizele și prognozele diverșilor
presă, cele mai multe ministere şi fie suspendate, iar polemicile evita- experți, cărora li se oferă privilegiul
departamente, consiliile raionale şi te. Căutarea unui „numitor comun” de a vorbi de la tribuna emisiunilor
municipale, numeroase universităţi 1. Întrucât răspunsurile la această conciliant, firesc pentru o revistă a televizate la ore de maximă audien-
şi chiar unităţi economice… este anchetă vor fi publicate într-o revis- Uniunii, nu poate să însemne aban- ță, perspectiva scriitorilor nu e de
superfluu a se mai pune întrebarea tă a Uniunii Scriitorilor, adică intră donarea criteriilor și a exigențelor ignorat. Publicația pe care o pro-
dacă are nevoie de o publicaţie o în scenariul unui fapt consumat, valorice față de autori, pentru că iectați va uni atitudinile scriitorilor
uniune de creaţie, şi încă una a oa- întrebarea e mai degrabă convenți- atunci va capota lamentabil, nere- într-o forță vizibilă.
menilor scrisului. Necesitatea unei onală, îndemnându-ne la o reflecție ușind să țină pasul în competiția
asemenea reviste se simte de mult… pe tema rostului unei reviste ca revuistică românească. Iar condeiele 2. Eu o văd în două moduri: pe
poate cu deosebire după penultima „voce” a unei asociații de creație. de valoare o vor ocoli, nedorind să hârtie, pe una de ziar, pe care să o
adunare generală a scriitorilor: de Eu cred că USM are și nu are se amestece printre mediocrități. ții în mâini la fel de ușor, instalată
câte ori a fost nevoită Uniunea Scri- nevoie de o revistă. DA, în măsu- Dacă nu va avea o apariție săp- în fotoliul de acasă, pe o bancă din
itorilor să pună la încercare amabi- ra în care există scriitori care simt tămânală, revista USM ar fi bine parc sau pe scaunul din troleibuz.
litatea unor publicaţii ca „Literatura nevoia acestei modalități de ex- să ofere mai mult spațiu literaturii Da, și care să miroase a vopsea
şi arta” sau „Jurnal de Chişinău” primare tradițională. În măsura în propriu-zise și comentariului critic, proaspătă de tipografie. Publicația
pentru a transmite scriitorilor un care consideră că publicațiile deja în situația în care a publica o car- însă trebuie să aibă și o variantă
R E V I S TA L I T E R A R Ă # 1 / 9
BASARABIA LITERARĂ
turile internauților. Îmi dau perfect
seamă că vă referiți la scructura
și conținutul publicației în primul
rând. În acest sens, nu cred că tre-
buie „descoperită America”, revistele
Uniunii Scriitorilor din România pot
servi drept model. Trebuie susținute
textele bine scrise despre literatură
și cultură în general, care să cultive
LA
gustul estetic, coerența gândului și
să modeleze conștiințe. Deoarece
autorul nu „a murit” încă, promo-
ÎNCEPUT
varea lui se va produce implicit. Să
fie lăsat însă în libertatea de a-și
alege temele pentru poezie și cărțile
DE
pentru comentarii literare. Inde-
pendența presei culturale, situarea
în afara dictatului politic e vitală
pentru existența ei. În categoria
DRUM
de obligatorii aș trece articolele
care să reflecte activitatea Uniunii
© N. RĂILEANU
Scriitorilor și cronicile la cărțile apă-
rute în spațiul Republicii Moldova.
LUCIA ŢURCANU,
de RĂZVAN VONCU
REDACTOR-ȘEF ADJUNCT
AL REVISTEI „SUD-EST
CULTURAL”
RĂZVAN VONCU ESTE REPREZENTANTUL NOULUI VAL DE CRITICI ȘI ISTORICI LITERARI DIN ROMÂNIA
ȘI AUTOR AL VOLUMULUI „O ISTORIE LITERARĂ A VINULUI”, DEVENIT FAIMOS PENTRU NOUTATEA ȘI
1. Da, probabil. USM, ca orice uniu-
ne de creaţie, de altfel, are nevoie CURAJUL ABORDĂRII UNEI PROBLEME MAI PUȚIN FRECVENTATE DE SPECIALIȘTI. DEBUTEAZĂ ÎN 1988.
de o publicaţie care să fie portavo- SCRIE CRITICĂ ȘI ISTORIE LITERARĂ, ESEU, LITERATURĂ CONFESIVĂ. COLABOREAZĂ LA MAI MULTE
cea instituţiei, dar şi a scriitorilor. PUBLICAȚII DIN ȚARĂ ȘI DE PESTE HOTARE. ESTE MEMBRU AL UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA,
Există site-ul oficial al USM, care AL ASOCIAȚIEI SCRIITORILOR DIN SERBIA ȘI REDACTOR-ȘEF AL REVISTEI „ROMÂNIA LITERARĂ”.
însă conţine informaţii adminis-
trativ-organizatorice, ceea ce nu e
suficient pentru a crea o imagine
Î
completă a procesului literar con-
temporan din acest spaţiu. Există ncep această rubrică, în noua culturii române. Căci, în paranteză unde numele și operele lor trebuie
reviste de cultură – Sud-Est cultu- revistă a Uniunii Scriitorilor din fie zis, nu e ușor să-ți procuri, la să circule. Aici voi consemna – nu
ral şi Contrafort – care fac un efort Moldova, conștient atât de difi- București, nici cărți de la Cluj, Iași neapărat sub forma unei cronici
extraordinar (mă refer la situaţia cultățile cu care echipa de redacție sau Timișoara, ca să nu mai vorbim de întâmpinare rigide – literatura
financiară) să apară (trimestrial şi, se confruntă, cât și de responsabi- de centre literare mai mici. În spe- română în întregul ei. Căci avem
respectiv, lunar), şi nu oricum, ci la litatea care apasă pe umerii criti- cial poezia și critica literară sunt mare nevoie să ne obișnuim cu
cele mai ridicate standarde, pro- cului de la București, găzduit în defavorizate de marile rețele de ideea, atât de apăsat rostită de G.
movând nume/ opere cu adevărat paginile confraților de la Chișinău. distribuție de carte, care nu fac să Călinescu în prefața Istoriei litera-
valoroase ale literaturii române şi circule decât volumele vandabile, turii române de la origini până în
universale. Ar fi nevoie totuşi de un Mai întâi, pentru că, oricât de din genuri populare. prezent (publicată, să nu uităm, în
săptămânal (de calitate!) prin inter- mult s-ar fi schimbat situația, față În al doilea rând, pentru că, anul în care România s-a luptat cu
mediul căruia USM ar difuza ritmic de anii de dinainte de 1989 sau de împiedicată atâtea decenii să ia arma în mână pentru eliberarea Ba-
informaţii de actualitate despre perioada Voronin, cărțile și reviste- contact cu cititorii ei firești, litera- sarabiei răpite), că literatura româ-
viaţa literară din Basarabia (şi din le circulă greu între cele două ma- tura română din Basarabia este în nă este una și indivizibilă.
România, prin raportarea scriito- luri ale Prutului. Aș spune, chiar, continuare dornică de o receptare
rilor de la Chişinău la un context că mai ușor găsești cărți și reviste critică promptă și atentă. Când Prin urmare, voi scrie aici des-
mai larg, al literaturii române în de la București la Chișinău, decât criticul bucureștean scrie într-o pre scriitori și cărți de pe ambele
general), adresându-se atât membri- invers. Nu există, deocamdată, un revistă din Chișinău, există, ine- maluri ale Prutului, despre feno-
lor breslei, cât şi – poate mult mai sprijin din partea autorităților din vitabil, o anumită așteptare, ca mene literare de ieri și de azi, în
important – marelui cititor. Revista stânga Prutului, pentru ca volume- el să se pronunțe în legătură cu ideea că avem un trunchi comun
ar fi şi un mijloc de creare/ edificare le și publicațiile de aici să ajungă scriitorii de aici. E firesc, însă nu și că prin arterele culturii noastre
a imaginii USM. la cititorii din dreapta Prutului. În e neapărat productiv. În realita- circulă aceleași teme și motive,
timp ce scriitorii din Basarabia au te, scriitorii din Basarabia nu au aceleași fantasme, aceleași mituri.
2. Repet, o publicaţie săptămâna- o lungă experiență a procurării „pe nevoie de publicitate literară, căci Voi propune cititorilor din Basara-
lă (actualitatea informaţiilor este sub mână” de carte românească, sunt scriitori buni și foarte buni, bia și o dezbatere despre ce rămâ-
importantă) având la bază crite- noi, cei de peste Prut, ne-am obiș- care se susțin singuri, atunci când ne din literatura creată în perioada
riul valorii, cu rubrici diverse, care nuit să credem că puținul care ne operele lor circulă. De asemenea, ei comunistă. O dezbatere cu atât mai
să acopere (pe cât e posibil) toate parvine este tot ce se scrie aici. trebuie susținuți critic mai degrabă necesară, cu cât reintegrarea lite-
domeniile literaturii şi să implice în presa literară din cealaltă parte rară nu vizează numai scriitorii de
autori din diferite generaţii. Multă Și e fals. Apar în Basarabia cărți a Prutului, acolo unde se joacă, de azi, ci și clasicii și, de ce nu?, felul
cronică de carte, în care să prevale- remarcabile de literatură și isto- fapt, deplina reintegrare culturală. în care îi citim, noi, cei de azi, pe
ze spiritul critic, fără complezenţe rie, ediții și sinteze critice, fără de Aici, la Chișinău, criticul „de dinco- acești clasici.
de gaşcă. O revistă cu deschidere care peisajul cultural românesc ar lo” ar trebui, în opinia mea, să facă
pentru polemici inteligente (nu fi incomplet. Neputându-se, mă- altceva. Nu-mi fac iluzia că disciplina
reglări de conturi sau certuri de car, informa corect și complet cu criticii poate suplini deficiențele
mahala, cum se mai practică la noi). privire la noile apariții, criticul se Rubrica pe care o deschid astăzi, care încă penalizează circulația fi-
Strategia de difuzare ar trebui să află, fără voia sa, în flagrant delict sub acest titlu care trimite explicit rească a valorilor între toate regiu-
fie la fel de importantă ca politica de părtinire. Este o culpă pe care la o prestigioasă revistă interbelică, nile în care se face cultură română.
editorială, revista devenind astfel o nu o accept deloc cu seninătate nu își propune, prin urmare, să fie Dar Basarabia merită cu prisosință
instituţie cu adevărat funcţională, și împotriva căreia mă străduiesc una de critică regională. Prefer să un efort critic de lectură integrată,
prin care să se contribuie la cultiva- să lupt atât cât se poate, procu- scriu despre scriitorii basarabeni în contextul întregului literaturii
rea consumatorului de literatură. rându-mi cărți din toate regiunile în revistele din România, acolo române.
1 0 / R E V I S TA L I T E R A R Ă # 1
POEZIE
PUII DE
PHOENIX
de MARCELA BENEA
VERSURI NOI
Premii:
Premiul I la Festivalul televizat PUII DE PHOENIX
de poezie de la Moscova, 1966;
NOIEMBRIE, LA BURSUCENI În cuibar de cenușă
Premiul USM, 2008. căută puii de Phoenix:
L.T. piu-piu-piu piu-piu-piu –
Poemele Marcelei Benea au fost traduse în cenușa luată de vânt.
limbile rusă, bulgară, ucraineană, letonă, Cu strălucire rănită
armeană, georgiană şi germană. soarele abia se târăște
pe creasta înaltului deal
neatinsă ÎN STAȚIA DE TROLEIBUZ
iarba crește direct din oase curate.
Lacrimi întârziate – roua ce Sus luna scăzută
nu cunoaște un alt obraz ca și cum cineva ar tăia-o cu ața
decât mormântul tău. ca pe o mămăligă de aur
jos un om al străzii
R E V I S TA L I T E R A R Ă # 1 / 11
în stația de troleibuz
pe o bancă
încearcă s-adoarmă.
ROMANCIERUL POET
Nimic serios
cu poezia doar cochetezi
un roman e altceva
un roman are dimensiune
și viziune
pentru mulți – o zăbavă
pentru tine – un câștig pe măsură
FOTOGRAME | Grigore Vieru și Gheorghe Vodă, discutând în oglindă.
nu doar renume NICOLAE RĂILEANU 1978.
pe când poezia –
nici tu fecioară
nici tu bogată
deși frumoasă
nimeni n-o vrea de nevastă. În nopțile lungi Mare Zid Chinezesc, să trăiești!
Stă pe rafturi în librării vom bea ceai verde Slavă muncii,
fată bătrână nepoftită la dans. ne vom ospăta cu orez alb chinezesc Gulag sovietic din înzăpezita Siberie!
s-ar putea să ni se arate în vis Muncă învolburată pentru patrie
un poet puțin turmentat ce-ai încununat tineri cu tifos și paraziți!
dar autentic Slavă și ție, robie resuscitată
OBICEI chinez cea de azi
născut înainte de Hristos obraznic înflorind la început de mileniu trei!
Are obiceiul să macine până la moarte fidel poeziei – Muncă și bani.
tot ce e sămânță de gând – reginei inimii sale. Banii visați, dacă vin…
prafuri pentru singurătatea sa incurabilă Muncă la negru
mod de polenizare a filozofiei. muncă pentru toate culorile
câtă noblețe aduci migrantului mort
MUNCA CE-NNOBILEAZĂ departe de casă
migrantului pierdut
PENTRU ARMONIZARE Slavă ție, muncă ce-nnobilezi despre care nu se mai știe nimic?
muncă tu ce golești creierul Muncă neobosită
Viețui în locuință socială ce ostenești trupul ce nu te mai termini niciodată
din alocații și pensie socială ce muncești omul muncă preluată cu demnitate de viermi
când i s-au terminat zilele muncă silnică călare ascunsă
pentru armonizare a fost înhumat pe spinările încovoiate ale unora! la loc întunecat
în Cimitirul Sărmanilor. neafișată
Înnobilată de muncă și unde o rumoare oarbă
Dar n-a fost totul chiar atât de urât: tu piramidă a lui Keops! rece și umedă
i se zicea odată conașul La fel și tu ține loc de slogan.
iar când lucrurile s-au schimbat radical
NOI
Parisul și cursele de cai
i-au atenuat frustrările.
Odihnească-se-n pace!
VOM VISA
APARIȚII
Mă pot lua de râsul tău insolent
de hainele-ți mototolite
de glumele fără perdea
de funia lungă ce-ți arde palmele
de parcă ai lega mănunchiuri
de poezii, pentru foc –
o sobă fierbinte ne va încălzi la iarnă EDITURA EUGEN LUNGU
CARTIER
fără să ne coste ceva:
doar idei răsuflate PORTRET DE GRUP
Ediția a II-a | După 20 de ani
sentimente lipsite de valoare
zgârcite metafore.
1 2 / R E V I S TA L I T E R A R Ă # 1
RELECTURI
de GHENADIE NICU
VORBIRE
ÎN
PUSTIU © N. RĂILEANU
„CRISTIAN TUDOR POPESCU E UN SPIRIT – DINCOLO DE APARENŢE – INCAPABIL DE CONCESII, FĂCUT SĂ-ŞI DUCĂ
BĂTĂLIILE PÂNĂ ÎN PÂNZELE ALBE, ÎN POFIDA TUTUROR, CU UN FANATISM AL IDEALITĂŢII ŞI CU O LIPSĂ DE
HUMOR CE REVELAU CLIPĂ DE CLIPĂ UN FOND ASPRU, DE MONAH STRĂBĂTÂND PRINTRE MONDENITĂŢI.”
FOTOGRAME |
faţa talentului („Idolii mei n-au fost
NICOLAE RĂILEANU sportivii talentaţi, ci responsabili”,
spune autorul în „Cuvânt înainte”) şi
de ce demnitatea e pusă, în acelaşi
spirit de mare asceză, înaintea liber-
tăţii.
Cazul Laviniei Miloşovici, apărută
goală într-o revistă, se cunoaşte. În
1992, redactorul-şef al Adevărului îi
dedica, aş putea spune, un veritabil
poem, vorbind de privirea faimoasei
gimnaste: „Tot calmul, toată pu-
ritatea şi hotărârea din lume stau
adunate în aceşti ochi. Alături de un
bărbat cu o asemenea privire poţi să
faci o incursiune în liniile inamicu-
lui, să pui la cale un atentat sau să
treci printr-un lagăr de concentra-
re”. Zece ani mai târziu însă imagi-
nea idolului în vulva goală (preiau
sintagma editorialistului!) îl zgârie
atât de tare (şi de retortele decepţiei
am vorbit!), încât verdictul cade cu
greutate de fontă: „am trăit acum, la
vederea corpului ei gol în culori de
revistă, starea de spirit pe care ţi-o
dă vederea unui cadavru în putre-
Marin Sorescu, ascultând o voce lăuntrică. Ialoveni, 1993. facţie”. Evident, răstălmăcirile n-au
întârziat, prilej pentru o nouă inter-
venţie, acum pe deplin clarificatoare:
O fotografie de epocă, trebuie să aerian cu un jucător paraguyan, organelor corpului omenesc, vii sau „Subsemnatul e de părere că există
înţelegem, cu valoare însă de portret Stelea – conaţionalul lor! – a fost moarte, dominate de atotprezenta ceva deasupra libertăţii [„e corpul
esenţial (corespondenţele se pot, la lovit la cap. „Probabil că satisfacţia «muie»”, „mareea neagră care inundă lor, sunt libere să facă ce vor cu el”, i
rigoare, identifica!) al „masei succe- maximă ar fi fost scoaterea lui Stelea fotbalul românesc”, dacă nu sem- s-a replicat] şi a vieţii – demnitatea.
sorale”, rămasă după Ceauşescu: „ac- pe targă de pe teren şi trimiterea lui nele unui fond atins grav de malig- Dacă trăind şi exersând libertatea îţi
tivişti expiraţi, bântuiţi de refulări la spital sau direct la morgă”, nu-şi nitate, „buboaiele care izbucnesc pierzi demnitatea, atunci nu meriţi
ierarhice, foşti «progresişti» acum reprimă C.T.P. fierea. Fundaşul Cris- din adâncul cangrenat al societăţii să fii liber”… O morală în acţiune,
îngrozitor de anacronici” (tabăra tian Dulcă – un alt român! – e luat româneşti ajunse la mahalaua lumii iată ce sunt, în ultimă analiză, pagi-
guvernanţilor) sau „mediocrităţi cu huo şi fluierat pînă când cedează civilizate”? „Brigate Pantelimon”, o nile acestei cărţi.
intelectualiste” (opoziţia). Jocul de psihic, pentru o greşeală în fond falangă a suporterilor dinamovişti, N-aş vrea totuşi să închei fără
similitudini determină, în cele din explicabilă: Ghencea nu se închină se declară nonşalant „segment social a răspunde întrebării anterioare,
urmă, o substituţie de mijloace şi decât idolilor locali. Câţi vor fi văzut de dreapta (neonazi)” şi nu ezită să aceea privind posibilitatea în sine
iată pronosticul invadat de jargoa- aici cel mult aspectul meschin al mărturisească, pe Internet, că urăşte a unui tip similar de personalitate.
nele altui domeniu, maliţios tocmai lucrurilor, inflamaţia vanităţii, fără „ţiganii şi parveniţii, adică steliştii şi De fapt, e abia o schiţă de răspuns
prin dezinvoltura căpătată: „În aces- a observa simptomul lugubru din rapidişti!”. Galeria Stelei zbiară la un ceea ce intenţionez să spun. S-ar
te condiţii, rezultatul meciului de subsidiar? Tribunele sunt însă un meci cu Rapidul: „Un milion de ciori, putea să nu am dreptate şi realita-
slab nivel tehnic, jucat cu peluzele eşantion prin excelenţă social: „pro- o singură soluţie – Antonescu!”. Alte tea, în mişcarea ei, să infirme o teză
pustii, care vor fi alegerile din toam- cesul transformării României într-un găşti umblă sub denumiri ca „Gar- care, acum, mi se pare imbatabilă.
nă, nu mai interesează «în sine», ca vis urât a intrat într-o nouă etapă, dia”, „Legione” etc. şi agită simboluri Anume: nu cred că am fi putut da,
să citez pe un titan al politcii româ- invadând zone întinse din mentalul mortuare. „Copii între 13 şi 21 de în condiţiile noastre, ceva asemănă-
neşti. La capătul lui, adică în 1996, colectiv. Disoluţia autorităţii, care ani, notează editorialistul, deprind tor ca anvergură şi acuitate. Şi nu
cred că România va putea alinia, cu macină toate instituţiile statului la această vârstă critică «mândria» e vorba, Doamne, fereşte, de talent,
«juniorii» care au acum sub 40 de român, se face din plin simţită şi în de a crăpa o ţeastă sau de a frânge mă grăbesc să liniştesc pe toată
ani, primele echipe politice competi- fotbal. Numai o deşănţare dezgus- o mână”. Ce? „Se supără Dumnezeu lumea, îndeosebi pe susceptibilii
tive de după ‘89”. tătoare, ca acea care zguduie lacom dacă înjur şi scuip un semen? Nu se titlurilor şi ai stagierilor de tot felul,
Dar în cauză nu sunt numai „due- întreaga societate românească, supără. Se supără Dumnezeu dacă-i personalităţi simandicoase, clasici-
lurile securisto-partinice din culisele putea să-i determine pe suporterii rup dinţii făpturii sale? Nu se supă- zate pe picioare. Nu! Talent avem cu
meciurilor” sau „meciul din tribuna Stelei să insulte jucători ai unei na- ră. Se supără Dumnezeu dacă îi scot carul, tot românul s-a născut poet,
oficială între rubedenii de dictatori ţionale”… Când, apoi, în acelaşi 1998, creierii la vedere? Uite că nu zice ni- basarabeanul, în ciuda propensiuni-
şi generali de securitate”, desfăşu- naţionala i-a bătut pe columbieni, mic”. În fine: „Nu mai există modele, lor sale autarhice, aşijderea, deci nu
rat în paralel cu meciul din teren (o străzile Capitalei s-au umplut de nu mai există repere, nu mai există încape vorbă. Mă refer la structură,
paralelă recurentă!). Nu e nici faptul, mutre patibulare, de răniţi şi capete frică de nimic, nici de autorităţi, nici la acel ansamblu de nervi şi idei
de exemplu, că sportul, în România, sparte, iar o „hoardă animalizată” a de Dumnezeu. Rămâne doar tentaţia care fac omul – apanaj nu doar al
a devenit un teren propice pentru proferat injurii („incalificabilul «Am continuă a violenţei oarbe, ca o pro- Providenţei, ci şi, hélas, al împreju-
cele mai josnice inginerii financiare bătut maimuţele!»”) în faţa Ambasa- vocare adresată lumii şi cerului”… rărilor sociale. Dumnezeu nu poate
(„naşul Sever Mureşan, capo di tutti dei Columbiei… Exemple de felul acestora suge- suplini istoria. N-o poate, din nefe-
capi”!). Toate astea (şi atâtea alte- „Asistăm, spune cronicarul, la rează, cum spuneam, şi un portret ricire, nici concura: după atâţia ani
le: dosarul e uriaş!) au încă aspect un adevărat cult al violenţei fizice indirect (Cristian Tudor Popescu va de teroare şi disoluţie, în creuzetul
de anecdotă, respiră a fapt divers. şi verbale care se dezvoltă în jurul scrie, la un moment dat: „am pu- acesta numai demnitatea ne-ar fi
Infinit mai grav e ceea ce editori- fotbalului românesc” şi atrage aten- blicat în ziarul Adevărul un senti- putut cristaliza, ca azi să fi avut mă-
alistul numeşte degradarea senti- ţia celor care nu merg la un meci ment” – ca dovadă a latenţei de care car o premisă, de nu un argument,
mentului naţional: un fenoment ale decât în tribuna VIP-urilor că ade- vorbeam!), dar lasă totodată loc şi în emulaţia care ne mai inflamează
cărui consecinţe, pe termen lung, cu văratul pericol care paşte România pentru ordonarea conceptelor. Din apropo de partea cealaltă (de Prut,
greu se pot imagina. În cursa pentru – „poate mai mare decât marasmul toate până la urmă se decantează bineînţeles!). Iar talentul fără dem-
Cupa Mondială (suntem, să precizez economic sau colapsul financiar” ceva coerent, cu caracter sistematic nitate nu e doar alexandrinism pur,
din nou, în anul 1998) naţionala lui – este degradarea relaţiilor uma- – un weltanschauug, spre a-mi relua ci şi – câte exemple la dosar! – un
Iordănescu e hulită la Bucureşti de ne. Pentru că ce sunt „urletele de termenul. Sportul minţii este o carte potenţial delincvent. O practică a
suporterii Stelei, pe motivul apo- gorile turbate ale galeriilor steliste, de moralist. Pomenisem de aerul demnităţii, îndelungată şi – esenţia-
caliptic că aceia ar avea „nişte con- rapidiste sau dinamoviste [care] uşor fanatic şi de inclemenţă. Vorbe- lul – colectivă, iată ce aş recomanda,
turi de reglat în planul rivalităţilor întrec orice imaginaţie în materie le acestea nu infamează. Ele traduc prin urmare, dacă vorbirea în pustiu
de club”, cu Rapidul. Tribunele din de obscenitate, scatologie şi mor- o incoruptibilă rigoare de fond şi, nu ar fi încă, la noi, un gen viu şi în
Ghencea – asta chiar trebuie para- bid, enunţând perversiuni sexuale prin grila lor, se înţelege mai bine plină expansiune...
frazat! – aplaudă când, într-un duel înfiorătoare aplicate mai tuturor de ce responsabilitatea primează în
R E V I S TA L I T E R A R Ă # 1 / 15
ANIVERSARE
CONSTANTIN
STERE,
ROMANCIERUL
de ALEXANDRU BURLACU
ROZA VÂNTURILOR
ITALIA
LEO BUTNARU
JURNAL DE
12.VII. Chişinău decât să constat că Donna Laura (amintind, Bagno di Gavorrano, de unde, zilnic, parcur-
fireşte, de Petrarca) a condus excelent, la ateri- gând ceva peste 10 kilometri, vom face plajă la
Cu gândul la întâlnirea cu Italia. Va trebui să zare fiind aplaudată călduros de călători. Marea Tireniană.
facem rocadă de numere: 13 cu 17. În Italia, 13 Nu avem bagaje împovărătoare, decât, îm- Pe scurt, planuri, perspective de odihnă, dar
este numărul norocos, iar 17 – porta sfortuna preună, vreo 16-17 kilograme. Lumea curge, şi de documentare. Pentru că unul alde mine e
(poartă nenoroc). Asta e în şahul superstiţiilor… mergem şi noi spre ieşire, întrebându-ne: cine permanent în proces de documentare. Asupra
Să zicem că vom porni într-o zi norocoasă: o fi să vadă primii, noi, pe Dumitra şi Alessan- lumii, asupra propriului sine. Spre exemplu,
mâine, pe 13, plecăm la Bucureşti, de unde, a dro, care ne vor întâmpina, sau ei pe noi? „Mai cu gândul la doamna pilot care ne-a adus în
doua zi, ne vom îmbarca în avionul de Bolog- curând ne va remarca Fabrizio”, zice soţia. E Italia, caut pe net, să aflu dacă acesta spune
na. vorba de strănepotul pe linia surorii Zinoviei, ceva despre ea. Cum să nu?! Zice într-un titlu
Prin mail, îl întreb pe Alessandro, soţul voinic la trei ani fără trei luni. Însă, aveam să de articol: „Povestea femeii pilot de la Blue Air: are
nepoatei Dumitra, dacă tatăl său citeşte în aflăm, Fabri, precum e alintat, a rămas acasă, 32 de ani, câştigă mii de euro pe lună şi a visat din
limba franceză. Eu unul presupunând că da, la Siena, cu bunicul Enzo. Iar de văzut primii liceu să fie comandant”. Şi câteva extrase: „După ce
judecând după un volum – un adevărat rega- ne-au văzut Dumitra şi Alessandro. Îmbrăţişări, a absolvit în 2000 Colegiul Naţional «Cantemir
lo, cum numesc italienii cadoul, Montesquieu, pupi-pupi, sporovăială de bun venit, bun găsit. Vodă» din Bucureşti, profilul Informatică, La-
Esprit des lois (Paris, 1860), primit din biblio- Pe scurt, revedere călduroasă la încă suporta- ura Gârdu a ales să studieze construcţii aeros-
teca familiei Lotti. Însă Alessandro spune că bila temperatură din aeroport, de unde ieşim paţiale la Facultatea de Inginerie Aerospaţială
părintele său a învăţat engleza. (Iar presupun: la aproape 39 C0. Parcarea nu e prea depar- din cadrul Universităţii Politehnice din Bucu-
franceza o cunoştea răposata sa mamă.) Peca- te, însă trebuie să urcăm la etaj, şi iarăşi cu reşti (2000-2005), iar în perioada 2004-2007
to… – scriu eu, spunându-i că aveam de gând satisfacţie mă gândesc că e bine: bagajele sunt a urmat cursurile Şcolii Superioare de Aviaţie
să-i ofer seniorului Lotti cartea mea de poeme, suportabile. Civilă pentru formarea ca pilot comercial de
traduse în franceză, apărută la Paris, Noyau Vom face două ore pe Via del Sole; pe româ- elicoptere (…)
(Miez). Însă e rezolvabil, Alessandro încurajân- neşte, şi chiar ca în România, – pe Autostrada În fiecare zi de muncă, Laura Gârdu vizitea-
du-mă: „In questo caso, è interessante e prove- Soarelui. Tuneluri, tuneluri, tuneluri… Cale ză un oraş din Europa. Nu face cumpărături şi
remo volentieri a leggerlo anche in francese”. rapidă, însă în mai multe locuri se lucrează nu are timp să vadă nici aeroportul, nicidecum
Aşa că pun cartea în bagaj. O parte din ea la îmbunătăţiri, la noduri de legătură cu alte oraşul. Dar munceşte călătorind (…)
a fost tradusă de regretatul coleg şi prieten artere rutiere. Dumitra zice că prea durează, de La Blue Air lucrează 76 de piloţi, din care
George Astaloş... ani buni (…răi, de criză) lucrările şi nu se ştie doar patru sunt femei copilot, iar două ocupă
când vor fi finalizate. Însă, cu toate ale sale, funcţia de comandant. Şi soţul Laurei Gârdu
drumul spre Siena e de-a dreptul încântător, lucrează tot ca pilot în cadrul acestei compa-
cu aripi laterale de peisaje toscane, renumite nii, amândoi fiind recrutaţi în 2007….”
15.VII. Bucureşti-Bologna-Siena prin diversitatea şi frumuseţea lor. E drept, Frumoasă poveste între pământ şi cer… Po-
o parte de drum o străbatem prin regiunea veste şi poezie, ca într-un sonet de Petrarca:
Ieri, în drum spre Italia, am găzduit la buna Emilia-Romagna, superbă şi ea prin coline… „În care colţ din ceruri şi-anume-n ce tipare/
şi generoasa noastră prietenă bucureşteană montane (sunt mai înalte decât ce se crede Găsi model Natura, atunci când făuri/ Făptura
Ruxandra Mihăilă. Ne cunoaştem deja de un pe la noi că ar fi colinele), prin solitudini sau cea mai dragă? Creând-o, ea voi/ S-arate lumii
sfert de secol. Ruxandra continuă să colabore- pâlcuri, uneori – alinieri, parcă, de chiparoşi. câtă putere-n ceruri are!// Ce zână în pădure,
ze la revista Manuscriptum, migăleşte şi asu- Apoi multe, multe tuneluri pe sub muncelele ce nimfă la izvoare/ Atât de blonde bucle a
pra corectitudinii paginilor unei alte publicaţii, împădurite cu foioase, în mare, dar şi cu pini desfăcut cândva?/ Ce inimă, atâtea virtuţi a
însă e cu gândul de a se retrage. De altfel, sau chiparoşi. Brazii nu se prea văd şi e firesc strâns în ea?”
pentru a ne întâlni, reveni de la casa părinteas- să fie aşa într-o climă subtropicală.
că din Făgăraş, pe care o moşteneşte. Acasă la Siena ne aşteaptă bunicul Enzo, ta- Trebuie să spun că, în ceea ce înseamnă pla-
Apoi, dimineaţă, simplu, schematic: taxi- tăl lui Alessandro şi socrul Dumitrei, care îl are nificarea unei călătorii, am prevăzut să ajun-
ul spre „Henri Coandă”, Otopeni, decolarea şi în grijă pe nepotul Fabrizio. În luna noastră gem în Italia exact în ziua de naştere a nepoa-
aterizarea la aeroportul „Guglielmo Marconi” de sejur apenin, Siena ne va fi reşedinţă: de la tei Dumitra Musteaţă, Lotti după căsătorie.
din Bologna. (Nota bene!: totuşi Marconi este ea, în roza vânturilor italice, vom călători în Aşadar, de cum ajungem la Siena…
considerat inventatorul radioului şi nu rusul diverse oraşe. Mi-am făcut o listă (în funcție de Dar să întrerup fraza, pentru că este imposi-
Popov, precum ni se spunea la şcoală…) Cu o distanţa „accesibilă”): Pisa, Florenţa, Bologna, bil să nu remarci aşa ceva, să nu tresari sur-
vădită mândrie de solidarizare feminină, Zino- Perugia, Assisi şi, bineînţeles, Roma, acolo, în prins la auzul năvalnicului refren pe care îl tot
via remarcă, repetă că – fii atent! – comandan- metropolă, între 3 şi 7 august, având a găzdui zic, îl tot zic, interminabil, cicadele! La ora 14,
tul navei este o doamnă, Laura Gârdu. Nu am la Academia di Romania. Plus o săptămână la pe 39 C0, ele par cele mai „guralive” fiinţe din
R E V I S TA L I T E R A R Ă # 1 / 17
ARCHIVARIUS
de VASILE MALANEȚCHI
UN NUME
PREDESTINAT
SLUJIRII
ARHIEREȘTI (I)
CONTRIBUŢII ŞI PRECIZĂRI LA VIAȚA ȘI
© N. RĂILEANU
Datele generale privitoare la viaţa şi activitatea Fatalitatea numelui care se considera urmaşul legitim
episcopului cărturar Amfilohie Hotiniul, al lui Ştefan Petriceicu Vodă; mai
cunoscute până acum şi vehiculate în diverse surse S-a observat că numele proprii ale amintim că, în aceeaşi perioadă a
biobibliografice, se reduc, în fond, la următoarele: unor personalităţi conţin în ele adolescenţei zburdalnice, cuprins de
s-a născut pe la 1730 şi a decedat pe la 1800, fiind un fel de predestinare, un fel de verva creaţiei, a semnat unele scrie-
înmormântat la schitul Zagavia de lângă Hârlău, prevestire sau determinare fatalistă ri, redactate în franceză, cu versiu-
unde se retrăsese în anii de la urmă; s-a călugărit a caracterului, temperamentului, nea în această limbă a numelui de
la Secu, a studiat la Academia Duhovnicească soartei sau chiar a genialităţii. botez – prinţul Dio-Donne, adică cel
din Kiev; a fost episcop la Hotin din 1767 Pentru unii cercetători, numele Dat de Dumnezeu.
până prin 1770; a întreprins călătorii de studii proprii de persoane şi, îndeosebi, Ştim, pe de altă parte, cât de
la Roma; a stat un timp la Iaşi unde, cele purtate de personalităţi ilustre mult s-a „jucat” şi cu numele stră-
sprijinit de mitropolitul Iacob Stamati, se prezintă nu numai ca o pro- moşesc de familie, Hâjdău, nume
a editat câteva lucrari, traduse blemă de lingvistică, dar şi ca una „folosit de secoli la Hotin”, după
sau adaptate, între care: de filozofie ocultistă. Umărindu-se cum s-a exprimat chiar el, şi care,
dezvăluirea tâlcurilor ascunse în slava veche, însemna meşter. Ei
1. Gramatica teologhicească, Iaşi, 1795 (72 p.), ale antroponimelor, de multe ori, bine, ştim că, de-a lungul vieţii,
după Catehismul mitropolitului s-au formulat interpretări şi expli- cărturarul şi-a ortografiat în fel şi
Platon Levşin al Moscovei; caţii dintre cele mai fanteziste şi chip acest nume, ajungând, în cele
curioase. Cazul marelui cărturar din urmă, la forma Hasdeu. În anii
2. De obşte gheografie, Iaşi, 1795 (230 p.), Bogdan Petriceicu-Hasdeu, ca să deplinei maturităţi, când cariera lui
prelucrată, prin intermediul unei ediţii italiene, ne oprim, pentru exemplificare, la de scriitor satiric ajunsese la apo-
după Geografia universală numele unei personalităţi a spi- geu, au fost unii tentaţi să creadă
a iezuitului Claude Buffier (cu informaţii titualităţii româneşti, este cât se că numele-renumele i-a fost predes-
istorice şi geografice asupra Moldovei); poate de edificator. Potrivit unora tinat, ca unul ce se constituia din
din opiniile formulate până acum, două elemente-cheie: haz şi deu,
3. Elemente arithmetice, Iași, 1795 (168 p.), numele cărturarului ar fi compus purtătorul lui nefiind altul decât
după Aritmetica italianului Alessandro Conti din mai multe elemente, fiecare zeul hazului. Se recunoştea astfel că
(cu menţionarea unităţilor de măsură dintre acestea având şi un sens marele savant şi scriitor era un fel
folosite în Moldova); mistic, ascuns. de zeu al umorului2, deşi, trebuie să
spunem, au existat şi unii care, răs-
4. Gramatica fizicii, lucrare de ştiinţele naturii, Să le luăm pe rând. Numele punzând, într-un fel, la ironiile lui
prelucrată tot din limba italiană primit la naştere, în 1838, este, aşa usturătoare, recunoscându-i neîntre-
(BAR, ms.1627, editată în 1990). cum bine se ştie, Tadeu (ruseşte cuta vervă, îl porecleau totuşi …
Фаддей); după ce a trecut Prutul Haidău (de la forma Hajdău, utili-
(1957), părăsind supuşenia rusească zată de cărturar, într-un timp).
Unul dintre meritele recunoscute ale lui şi stabilindu-se la Iaşi, în capita- Apoi, tot vizavi de Hasdeu, un
Amfilohie Hotiniul constă în a fi la vechii Moldove, a preferat să soi anume de speculaţii se pot face
introdus în manualele sale o serie utilizeze varianta „autohtonă” a şi pe seama numelui Petriceicu,
de termeni noi, care s-au acestui apelativ, zicându-şi Bogdan, derivat din Petru. Ştie toată lumea
încetăţenit în limba română poate şi întru amintirea domnito- că unul dintre primii şi cei mai im-
şi au rămas în uz pâna azi.1 rului ce întemeiase această ţară, el, portanţi apostoli ai lui Iisus Hristos
R E V I S TA L I T E R A R Ă # 1 / 19
NOI
GHEORGHE V. MADAN. SCRIERI. VOL. 1-2
EDITURA ȘTIINȚA, CHIȘINĂU, 2014
Studiu introductiv de Iordan Datcu. Text ales și îngrijit de Mihai
Papuc, Tamara Apostol-Macovei și Grigore Botezatu. Repere crono-
logice, note, comentarii și referințe critice de Mihai Papuc.
EDITURA
secolului XX. Volumul 1 include proza, traducerile, publicistica și
corespondența scriitorului. Volumul 2 cuprinde culegerea Suspine
(1897), studiul monografic Un sat basarabean de codru: Trușenii
(1932) și colecția de folclor Gh.V. Madan, păstrată în arhiva poetu-
lui Vasile Luțcan. Secțiunea Addenda include folclor din Basara-
Ș T I I N Ț A
bia prezentat de Gh. V. Madan în culegerea de folclor românesc
Mission en Roumanie (1928) a profesorului francez de la Sorbona
Hubert Pernot și câteva textele înregistrate de folclorist, care se
păstrează în Arhiva Institutului de Etnografie și Folclor „Constan-
tin Brăiloiu” al Academiei Române, fondul Basarabia.
s-a numit Petru-Simon – „piatră de predestinarea fiindu-i anunţată, представляет мне, что епархия Note şi referinţe
temelie” – şi pe care Mântuitorul, într-un fel, de chiar numele familiei Хотинская с уездом была пред biobibliografice:
cu bună ştiinţă, a ţinut să-şi înte- din care descindea. Din păcate, сим под владением епископства
meieze Biserica. în virtutea factorilor prezentaţi Радауцкого и чрез происки токмо 1. A se vedea lucrarea: preot prof.
Şi dacă am ajuns aici, pe mai sus, posterităţii i-a rămas недостойные отошла к епархии univ. Mircea PĂCURARIU, Dicţion-
tărâmul mistic-religios al credinţei, necunoscut numele de mirean Проилавской, почему ныне означен- arul teologilor români, Bucureşti,
să vedem ce zice un scriitor al ierarhului, căruia, deoarece ный Митрополит повелел епископу Editura Univers enciclopedic, 1996,
contemporan, prozatorul Vasile ajunsese în scaunul episcopal de Радауцкому Досифею опять взять p. 14-15. Vezi şi versiunea electroni-
Andru, despre isihasm şi viaţa la Hotin, avea să i se zică Hotiniul под свое владение помянутую că a cărţii: http://www.teologiromani.
monahală în ansamblu. Iar acest sau Hotineanul. De unde a şi rămas епархию и находящиеся церкви org/.
bine cunoscut autor de „litera- cunoscut drept Amfilohie Hotiniul, в городе Хотине и в уезде осмо- 2. Vezi: Fatalitatea numelui lui
tură sapienţială” arată, în una din Amfilohie Hotineanul. Să-l fi chemat треть, то ради сего вашему высо- Hajdeu, – în revista „Viaţa Basara-
cărţile sale apărute şi la Chişinău, Andrei, Alexandru, Afanasie, кородию рекомендуется за прибы- biei”, anul I, Nr. 8, august 1932,
că asceţii autentici (mari şi mici), Arsenie – cine poate să ne spună тием оного епископа Досифея в pp. 61-62. Numărul de revistă citat
claustraţi în mănăstiri, au practicat acum, în lipsa actului de naştere, Хотин оказать ему в требованиях este consacrat integral împlinirii
cu bună ştiinţă anonimatul, aceas- în care i s-o fi consemnat numele его всякую помощь. Вышеописанно- unui „pătrar de veac de la moartea
ta fiind o lucrare, nu o acoperire. primit la botez? De asemenea, nu se му же Хотинскому епископу Ам- lui” B. P. Hasdeu.
Retraşi de bună voie în chilii, de- știe nimic despre familia (inclusiv филохию обьявите, чтоб он явился 3. Vasile ANDRU. Mistici din Car-
parte de forfota vieţii lumeşti, ei au numele acesteia) din care cobora şi, в Яссах у означенного митрополи- paţi şi alţi oameni slăviţi din istoria
renunţat la gloria deşartă, iar odată respectiv, despre originea şi starea та Гавриила, как он того в своем mântuirii, Chişinău, Editura Ruxan-
cu asta s-au dezis până şi de pro- lui socială de până la intrarea în письме от меня требует.”4 da, 1998, p. 8; ediţia a II-a, adăugită,
priul nume, primit la naştere prin monahism. Chişinău, Editura Pontos, 2000, p. 8.
taina Sfântului Botez. „La tunderea Cu regret, în virtutea tradiţiei Iată textul în traducere româ- 4. Documentul citat se păstrea-
în monahism, ei au primit un nume despre care am vorbit mai sus, nească: ză la Arhiva Istorică-Militară
nou, călugăresc, un fel de substan- acestor lucruri nu li s-a acordat de Stat a Rusiei şi a fost publi-
tiv comun; pe toţi îi cheamă la fel: atenţie în timpul vieţii lui Amfi- „Deşi, prin scrisoarea mea din 5 cat pentru prima dată în lucra-
omule, fiule, soră, piatră … adică lohie, astfel că, în cele din urmă, ele octombrie 1769, adresasem Înălţimii rea „Россия и освободительная
Andrei, Adelfina, Petru… Un nume au fost date uitării. Totuşi, a existat Voastre propunerea să-i acordaţi борьба...”, Chişinău, Editura Ştiinţa,
nu pentru distincţie de semeni, ci cineva care, cunoscându-i numele ajutor episcopului de Hotin Anfilofie 1984, p. 36. Nota editorului: „На
pentru articulare ca la semeni”3. de mirean, l-a consemnat într-un Orlea (s.n. – V. M.) în ceea ce pri- полях пометина: отдан монаху
Acceptând să intre în monahism, document, încredinţându-l astfel veşte libera lui deplasare în eparhia Человскому” („Pe câmp, însem-
fiecare dintre ei şi-a construit o analelor istoriei. Acest cineva este ce i-a fost încredinţată şi în exerci- narea: i s-a încredinţat monahului
nouă personalitate şi, în funcţie contele feldmareşal Piotr Alexan- tarea obligaţiunilor sale bisericeşti Celovski”).
de faptele şi lumina revărsată drovici Rumeanţev, guvernator în conformitate cu formele stabilite,
asupra semenilor, mărturia despre imperial, la vremea sa, în Ucraina deoarece acum domnul mitropolit
fiinţarea lor le-a rămas, cel mai şi comandant-şef al armatei ţariste Gavriil al Moldovei mi-a prezentat
adesea, fie încrustată pe o piatră care a operat pe teritoriul Moldovei probe concludente cum că eparhia
funerară, fie notată cu zgârcenie în timpul războiului ruso-turc din Hotinului împreună cu întregul ţinut
pe filele îngălbenite de timp ale anii 1767-1774. odinioară s-a aflat în stăpânirea epi-
vechilor manuscripte sau tipărituri. scopatului de Rădăuţi şi că doar în
Documentul cu pricina a fost urma unor intrigi nedemne a trecut
E tocmai cazul Prea Sfinţitului deja publicat, o dată, la Chişinău, la episcopia (corect: mitropolia – V.
Amfilohie, episcop al Hotinului de mirare este însă faptul că nu a M.) Proilavei, şi, pe această bază,
în jumătatea a doua a secolului fost citit cu atenţia cuvenită şi, prin sus-numitul mitropolit a poruncit
al XVIII-lea, intrat în conştiinţa urmare, a rămas nevalorificat: episcopului de Rădăuţi Dosoftei să
contemporanilor săi dar şi în cea reia sub oblăduirea sa pomenita
a posterităţii cu acest nume care „1770 г. Января 14. – Ордер П. eparhie şi să cerceteze bisericile din
i-a fost dat la o anume vârstă şi А. Румянцева бригадиру Медеру, oraşul şi ţinutul Hotin, recomand
etapă a vieţii, atunci când a in- коменданту крепости Хотинской, Înălţimii Voastre ca, odată cu veni-
trat în monahism. Şi doar timpul о содействии епископу Досифею в rea episcopului Dosoftei la Hotin,
avea să arate că personajului принятии Хотинской епархии. să-i oferiţi tot sprijinul de care va
respectiv, în virtutea faptului că avea nevoie. Iar în ceea ce-l priveşte
era dotat cu însuşiri intelectuale Хотя предлагал Вашему высоко- pe sus-menţionatul episcop al Hoti-
alese, i-a fost hărăzit să ajungă родию от 5-го октября 1769 года, nului Amfilohie să-l anunţaţi ca să
şi un redutabil om de ştiinţă şi чтоб вы оказали помощь епископу se înfăţişeze la mitropolitul Gavriil,
de cultură laică, deschizător de Хотинскому Анфилофию Орле în Iaşi, aşa cum mi-a cerut acesta în
drumuri în spiritualitatea neamului (s.n. – V.M.) в рассуждении безпре- scrisoarea sa.”
său. Se pare însă că, în acelaşi пятственного пути в его епархию и
timp şi în egală măsură, viitorul церковного служения по изданным Să reţinem, deci, numele – de AMFILOHIE HOTINIUL
cărturar fusese născut şi ca să формам, но как ныне господин mirean – al episcopului: Amfilohie DE OBŞTE GHEOGRAFIE (PAGINA 1)
urce pe treptele slujirii arhiereşti, митрополит Молдавский Гавриил Orlea... IAȘI, 1795
2 0 / R E V I S TA L I T E R A R Ă # 1
PROZĂ
© N. RĂILEANU
URMELE de NICOLAE POPA
POVESTEA
Am ridicat, am trecut din
bocanc în șlap. Procedura s-a
repetat și cu celălalt picior.
Pe urmă m-am prefăcut
VÂNĂTORULUI
că aș avea nepărat nevoie de
sprijin, i-am trecut mâna peste
umeri, ea cuprinzându-mă
DE UMBRE
pe după spate și am mers
așa până în biroul șefei unde,
înainte de-a mă lăsa așezat pe
marginea unui pat ca de spital,
mi-am lăsat mâna, chipurile
vlăguită, în jos peste coloana
vertebrală a Anicuţei, înșfă-
de MIRCEA V. CIOBANU
când-o cu putere de-o bucă.
– Hai, hai, caută pe dracu!
m-a avertizat ea.
Şi a urmat dezbrăcatul.
P
Baia. Pijamaua. Foşnet de pan-
samente. Clămpănit de seringi. oezia Marcelei Benea vine exigenţă lăudabilă faţă de propria dintre noi excesul de sentimente
dintr-o zonă aproape uitată scriitură, dar şi o îndoială firească şi de poetisme ne apare ca un fel
Ţin minte că farmacia se a poeziei noastre, din epoca – şi salutară, bineînţeles – faţă de de Jurassic Park sau ca tablourile
afla la parterul unui bloc de în care un romantism ancestral, producţia proprie, pe care e nor- fantastice ale lui Henri Rousseau.
locuit, ocupând cel puțin două aproape folcloric, se îngemăna cu mal s-o aibă orice artist. În ultimul Poeta care gândeşte, ca pentru
foste apartamente. Începusem expresia modernă. În generaţia sa, timp, cititorul care aşteaptă ver- sine, în termeni precum: „Sunt a
să mă orientez ca în pro- aceasta îngemănare (şi confrunta- surile poetei le poate găsi doar în râurilor –/ nu de azi,/ de altădată,/
priu-mi apartament cu două re interioară) se întâmpla într-un grupajele (rare şi ele) din reviste, cu sălcii, întotdeauna,/ deasupra
odăi, doar că nu reușeam nici- mod aproape firesc, aproape obli- ori din antologiile poetice care îi apei stând aplecate,/ plângând un
odată să ajung în a doua came- gatoriu, în descendenţa lui Grigore solicită textele. înecat,/ un cap de lună, fascinant,/
ră și nici în bucătărie. Întreză- Vieru, cel de până la 1989. Reminis- un viitor ce nu se va întâmpla,/ o
ream uneori lumina zilei, dar cenţele acestei îngemănări tipice Volumul recent al poetei (Tra- scoică,/ ascunsă în maluri,/ mută,/
mai mult umbrele nopţii. Între- pentru modernismul cuminte, dar ducătorul de suferinţe, Chișinău, păstrătoare a numelui/ ce trezeşte
zăream şi mișcări parfumate nu mai puţin radical, blagian-vi- Editura Prut, 2015) aduce toate durerea...” are ce spune lumii şi
pe-alături. Simțeam mângâieri erean, sunt la suprafaţă: „Doar calităţile pe care le îmbină ver- merită să-i fie cunoscute cărţile.
somnolente, căldură în aşter- moartea citi/ ultima poezie des- surile ei: suavitate, sensibilitate, Aceste aeriene poeme în alb
nut. În plus, cu siguranță că se prinsă/ de pe buzele arse/ ale poe- meditaţii cu rădăcini tradiţionale, sunt făcute cu delicateţe şi inte-
aplecau peste mine sâni grei și tului.// În literatură se făcu frig.” (A chiar ancestrale, topite într-un ligenţă. Trebuie să recunoaştem
vârtoși, care în niciun caz nu se remarca şi prezenţa frecventă a limbaj metaforic dens, modern. A că nu toate textele au tensiunea
puteau fi de top-model. referinţelor la literatură şi la actul cuprinde inefabilul, diafanul, abia poetică necesară, pe de altă parte,
A existat și o mașină învălu- scrisului, deja o deschidere spre palpabilul înseamnă (şi) un exer- (unele) abundă în discursivita-
ită în luminile multicolore ale generaţia care îi va urma: optzecis- ciţiu de construire a unui univers te rarefiată, mai puţin relevantă
unui girofar. Nici vorbă să fi mul). poetic propriu, în care semito- poetic. Dar cele câteva piese care
fost o ambulanță, fiindcă eram nurile, umbrele şi nuanţele ies în impresionează dau dovada talen-
întins pe spate. Or, de-ar fi fost Poeta are un destin şi o stilisti- prim-plan. Poetul însuşi, în acest tului care nu se perimează, cu anii.
mașina poliției, aș fi fost întins că aparte în grupul poeţilor debu- univers al Marcelei Benea, e un Dimpotrivă.
pe burtă cu mâinile la ceafă. taţi în anii ’70 ai secolului trecut. „vânător de umbre ale cuvintelor” Spre deosebire de Vasile Ro-
Sensibilitatea deosebită, pliată pe (o metaforă memorabilă), iar noi, manciuc, care a alunecat cumva
Foarte târziu am descoperit meditaţia de factură romantică şi probabil, nu suntem decât visul firesc (probabil în albia livrescului
şi realităţile de aici. Mă aflu alăturată unei expresivităţi moder- colorat al cuiva. şi sentenţiosului – Citirea prover-
în această vale învăluită în ne, o mai găsim, într-o altă for- Poeta este, ca să-i parafrazăm o belor chiar anunţa programatic
culorile unei toamne însorite, o mulă, numai la Vasile Romanciuc, sintagmă, o traducătoare – în verb un joc intertextual) spre post-
vale invadată de vile, cele mai dacă ne referim la poeţii generaţiei poetic, cum ar veni – de suferinţe, modernism, Marcela Benea, prin
multe dintre ele nefinalizate. sale. Este poate cea mai modes- excelând sau chiar excesând în discursul cuminte, programatic
Uneori se întinde în așternut tă reprezentantă a lumii literare acest sens. Până şi un ou fiert de- temperat, s-a apropiat de economa
lângă mine Anicuța. Susține de la noi (plină, cum se ştie, nu vine un fel de mică tragedie a lu- şi abia-tangibil-sugestiva poezie de
că ar fi soția mea și că degra- numai de talente, ci şi de velei- mii, iar pe de altă parte, în acelaşi factură minimalistă.
bă voi fi tătic. Mă și ajută să tari). Modestia asta e frumoasă exces sentimental-emotiv, poeta
o pipăi în jurul buricului şi în sine şi uneori aduce un farmec e „plină de sentimente frumoase”. Dar astea sunt numai nişte
dau de o suprafață ovală bine aparte. Dar lipsa îndelungată de Uimitor, dar, ca discurs, acest me- efecte colaterale ale contactului cu
întinsă… pe scena poeziei (adevărat, trans- saj cotidian-econom se apropie de literatura (şi cu citirorul) de azi.
Însă eu nu fac decât să mă formată adesea în ring) poate să tendinţele poeziei de azi, deliberat Practicând un soi de neoroman-
concentrez cât pot de mult joace şi feste (o ştiu din propria temperate expresiv. tism sentimental-livresc, poeta
asupra urmelor noroioase experienţă), pentru că o comuni- De mult lumea noastră nu a rămâne în peisajul esteticii genera-
lăsate în acea farmacie… Mă care permanentă cu cititorul nu mai fost privită cu un ochi atât ţiei, vociferând stări şi traducând,
chinui să-mi regăsesc restul numai că şlefuieşte obiectul poetic de plin de suferinţă şi iubire. Un în limbaj poetic, suferinţe.
urmelor. Să refac șirul urmelor vizualizat, ci şi lentilele prin care îl prim semn al unui poet autentic Cartea merită apreciată pentru
care m-ar aduce pas cu pas urmăreşte spectatorul. este chiar acest univers persona- calitatea scriiturii, pentru unitatea
până aici... Şi, dacă s-ar putea, Marcela Benea, o ştiu toţi cu- lizat, conturat în regulile proprii stilistică şi a imaginarului poetic.
și înapoi. Până la plăcuța care noscătorii, scrie puţin şi îşi edi- (şi respectând aceste reguli, adică Paleta peisajului nostru poetic se
indica din interior spre dinafa- tează cărţile foarte rar. Este şi o fiind unitar), chiar dacă unora va îmbogăţi vizibil cu acest volum.
ră: ”Deschis”.
2 2 / R E V I S TA L I T E R A R Ă # 1
TRADUCERI
VERSURI
de BORIS PASTERNAK
1890-1960
GARA
BORIS PASTERNAK (1890-1960)
Gara, rezistentă, ignifugă ladă
s-a născut la Moscova în familia pictorului L. Pasternak şi a pianistei R. Kaufman. În casa lor
A plecărilor, întâlnirilor mele,
veneau frecvent scriitori, muzicieni, printre care L. Tolstoi, A. Skriabin, V. Serov. În copilărie, B. Prieten încercat şi sfetnic devotat,
Pasternak ia lecţii de pictură, apoi, în anii 1903-1908, se pregătește serios pentru o carieră de A începe – ce de-a merite rebele.
compozitor. Studiază filosofia la Universitatea din Moscova (1909-1913), un semestru aflându-se la
Universitatea din Marburg (Germania). Începuturile poetice i se orientează spre simbolism, însă Se-ntâmpla, viaţa-mi toată depindea
De fularul-ştreang, până să pornească
în 1914 intră în grupul futurist „Centrifuga”. Sinteza simbolist-avangardistă se remarcă în prime-
Trenul şi-a harpiei botniţa pufăia
le-i două cărţi – Gemene în nori (1913) şi Deasupra barierelor (1917). Personalizarea sa „canonică” Aburi surii, ochii să ne bulucească.
este evidentă în a treia carte, Sora mea – viaţa (1922), care ar reprezenta, parcă, un jurnal din vara
anului 1917, vară între două revoluţii şi, se poate spune, între două Rusii. Însuşi autorul definise Se-ntâmpla, abia de mă aşez alături
Şi – s-a zis. Mă topesc, viaţa-i fără-nţeles.
un atare discurs poetico-filosofic drept „intimizarea istoriei”. De aici încolo B. Pasternak devine un
Adio, căci e timpul, bucuria mea!
protagonist al poeziei ruse, influenţa sa remarcându-se în creaţia mai tinerilor confraţi P. Antokol- Conductore, acum chiar o să sar din mers!
ski, N. Zaboloţki, N. Tihonov, A. Tarkovski şi K. Simonov. La rându-i, cel mai apropiat dintre poeţii
contemporani se considera a-i fi V. Maiakovski (cel din prima perioadă de creaţie, fireşte). Se-ntâmpla, se crăpa apusu-n manevre
De intemperii, traverse, străin peron,
În concepţia lui Boris Pasternak, futurismul înseamnă acţiune novatoare în domeniile obişnu-
Şi cu gheare de fulgi prinde a te-nşfăca –
itelor manifestări ale vieţii sub semnul eternităţii. În articolul programatic Pocalul negru, poetul Să nu nimereşti cumva sub greul tampon.
îşi formula crezul (de etapă) astfel: „Deci, permiteţi-i impresionismului în miezul metaforei futu-
rismului să fie un impresionism etern. Transformarea vremelnicului în veşnic prin intermediul Şi-amuţeşte al repetărilor fluier,
clipei limitative – anume acesta e adevăratul sens al abreviaţiei futuriste”.
Altu-i preia ţipătul în depărtare,
Şi trenul viscoleşte dens pe peroane
În 1927, Pasternak părăseşte LEF-ul (Frontul de Stânga al Artei), orientându-se spre un neo- Cu o surdă şi cocoşată ninsoare.
clasicism de o distinctă individualitate. Între anii 1946-1955, scrie una din principalele sale cărţi,
romanul Doctorul Jivago, în care sunt abordate eternele ecuaţii viaţă-moarte, întemeierea exis- Deja amurgul nu mai are răbdare,
tenţei umane pe/ în cultură şi istorie, rolul artei şi naturii întru depăşirea dezarmoniilor pe care Şi iată-n urma fumegărilor grele
O rup din loc şi câmpii şi vijelie, –
le cauzează moartea, războiul, revoluţiile etc. Romanul nu este acceptat de editurile sovietice,
O, dacă aş fi fost şi eu printre ele!
apărând, în 1957, în Italia, după care urmează versiunile engleză, franceză, germană, suedeză. În
1958, lui B. Pasternak i se acordă Premiul Nobel, fapt ce declanşează în URSS o furibundă campa- 1913, 1928
nie denigratoare la adresa autorului. Drept (strâmb!) rezultat, este exclus din Uniunea Scriitorilor,
la un stadiu incipient punându-se pe rol chiar şi un dosar ce stipula „trădarea de patrie”. B. Pas-
ternak refuză premiul. (Printre altele, în „Declaraţia TASS” din 02.11.1958 – ca în timp de război, ZAIAFETURI
nu? – se spunea: „În cazul în care B. L. Pasternak va dori să părăsească pentru totdeauna Uniunea
Sovietică, orânduirea socială şi poporul pe care le-a calomniat în opul său antisovietic Doctorul Beau amarul cerului autumnal şi-al tuberozelor,
Jivago” organele oficiale nu-i vor crea piedici. I se va oferi ocazia să plece din Uniunea Sovietică Şi-n ele este jetul fierbinte al trădărilor tale.
Beau amarul serilor, nopţilor, gloatelor, strofelor
şi să încerce personal toate «minunăţiile raiului capitalist»”. Astfel, se anticipa un alt caz – cel al
Hohotitoare de plâns – îl beau din negre pocale.
lui Soljeniţîn.) Diploma şi medalia Premiului Nobel avea să le primească, în 1989, fiul scriitorului.
Boris Pasternak este şi un redutabil traducător din opera lui Shakespeare, Goethe, Verlaine, din Proscrişi ai meseriei, trezia n-o suportăm. Amarnic,
poezia gruzină. Hălcilor mari, garantate război în veci le-am declarat.
La întrebarea dintr-o anchetă literară despre eroii preferaţi din viaţă, din istorie, Eugen Iones- Alarmantul vânt al nopţii – al toasturilor paharnic,
Cărora, probabil, nicicând a se împlini nu li-i dat.
cu a răspuns: „Pasternak, Socrate”. L.B.
R E V I S TA L I T E R A R Ă # 1 / 23
NOI
Ereditate, moarte – comeseni la ospețe-n exces. Leoaică, te cunosc după gheare şi trufie.
În zorii tihniţi copacilor le pâlpâie crestele – Despre rude, despre mare. Despre fiinţare
În torba cu pesmeţi – şoarece ce umblă-i un anapest Anostă, asemeni pedepsei – leit absurdul.
Şi Cenuşăreasa, grăbită, îşi schimbă veşmintele. Nu-astfel te răzbuni pe ocnaşi. Muşcă mai tare!
O, nicicum voi, ci eu sunt – proletarul, pierdutul!
Podeaua-i măturată, pe masă – nici fărâmitură,
Precum un sărut de copil, versul respiră liniştit; Este adevărat. Am căzut. O, hai, sfâşie!
Cenuşăreasa fuge-n zile faste cu vreo trăsură, Căzui în cinismul fiarei avide-n mărire.
E dat şi ultimul ban – pentru noi doi fiind plătit. Mă-njosii până la îndoială, agonie.
Şi pe sine m-am înjosit până la mâhnire.
A P A R I Ț I I
IMPROVIZAŢIE
1917
EDITURA ARC
Din palmă am hrănit claviatura – stol de clape
În croncănire, plesnet de aripă care bate, COCOŞII
Stând în vârf de degete, le-ntinsei mâna aproape;
Mâneci sumeţite, şi noaptea se freca de coate. Întreaga noapte apa munci fără istov.
Ploaia până-n zori arse uleiul de cânepă.
Era beznă. Şi un heleşteu cu apa amară Se-mprăştie aburi de sub coperişul mov,
Vălura-n unde. – Şi păsări din specia te iubesc Pământul fumegă, precum oala cu supă.
Păreau mai curând să omoare, decât să moară,
Ţipătoare, negre, cu clonţul de criţă, diavolesc. Când iarba, scuturându-se, sare-tresare,
Cine spaima mea rourării i-ar demonstra
Şi era heleşteul. Şi-ntuneric era. Pluteau La ceas când primul cocoş erupe-n cântare,
Hârdaie mari cu păcura miezului de noapte. Apoi – altul, şi ceilalţi prind a vocifera?
Valuri după valuri pe dedesubt luntrea şubrezeau,
Iar păsările tot mai loveau cu clonţul în coate. Anii aranjându-i strict în enumerare,
Rând pe rând, apelând beznele înstelate,
Şi noaptea se clăti sub al zăgazului laringe. Ei vor proroci neamânată schimbare –
Se părea, câtă vreme puiganul nu este hrănit, Globului, iubirii – tuturor celorlalte.
Femele mai curând vor ucide, decât şi-ar stinge
Ruladele în ţipătorul lor gâtlej hârcâit. 1923
1915
ION VATAMANU
LUI BORIS PILNEAK CONTUR DE MEDITAȚIE
Aş fi putut uita? Rude, mare diafană? Însă şi acum, când de sicriu s-aproape,
Alintându-mă în pat de vagon legănător? Eu tot mai cred că o să vină vreme bună –
Şi după orgii de sentimente – în capcană? Când a mişeliei forţe dezmăţate
Cu uraganul – la ordalia partidelor? Duhul bunătăţii va fi să le răpună.
1959
După geam, în cupeu, la sufertaş ce-abureşte?
Să cobor undeva? Să iau gazdă cu chirie? GRIGORE CHIPER
ABSINTOS. NORI DE CERNEALĂ
Eu mă mândresc cu acest chin! Haide, încolţeşte! Traducere de LEO BUTNARU
2 4 / R E V I S TA L I T E R A R Ă # 1
PREMIUL NOBEL
lui de la Minsk (între paranteze mă
întreb dacă acesta va găsi curajul
să-şi felicite ilustra compatrioată,
şi ce-i va răspunde – în cazul prea
puţin probabil dacă acest lucru se
va întâmpla totuşi – distinsa opo-
PENTRU LITERATURĂ zantă), cărţile sale fiind interzise în
Belarus odată cu venirea (şi eterni-
zarea!) acestuia la putere.
Mea culpa – de la prozele publi-
cate prin anii ’80 (ah, romanticii ani
ai Perestroikăi!) în revista Новый
Мир, nu am mai citit nimic sem-
nat de Svetlana Aleksievici, textele
sale nefiind traduse în româneş-
te. Prin urmare, voi cita titlurile
ce au impus-o în limba rusă, aşa
SVETLANA
cum au fost scrise: «У войны не
женское лицо» (1985), «Последние
свидетели» (1985), «Цинковые