GHID PRIVIND EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE STOPARE A IGRASIEI

PEREŢILOR CONSTRUCŢIILOR, CU MEMBRANE IZOLATOARE

RIGIDE

Indicativ: GE 045-02

Cuprins

* OBIECTUL ŞI DOMENIUL DE APLICARE

* TERMENI. DEFINIŢII
* REFERINŢE
* DESCRIEREA TEHNOLOGIEI DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR DE IZOLARE A IGRASIEI
* INSTALAŢIE PENTRU STOPAREA IGRASIEI
* MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

1. OBIECTUL ŞI DOMENIUL DE APLICARE

1.1. Prezentul ghid are ca obiect prezentarea tehnologiei şi a instalaţiei de execuţie a lucrărilor de
stopare a igrasiei, la clădiri cu pereţi din zidărie de cărămidă, prin utilizarea membranelor
izolatoare rigide.

Prevederile prezentului ghid se adresează persoanelor fizice şi juridice cu activitate de

expertizare, verificare, proiectare şi execuţie în domeniul construcţiilor.

Tehnologia constă în intoducerea membranelor rigide prin vibro-percuţie şi presare concomitentă,

în rostul de mortar orizontal dintre două cărămizi, în scopul întreruperii umidităţii ascensionale
datorată capilarităţii materialelor componente.

Cauzele care duc la apariţia igrasiei sunt:

- soluţii incorecte de proiectare;

- execuţie defectuoasă;

- exploatare şi întreţinere necorescpunzătoare;

- modificări de nivel ale pânzei freatice;

- avarii ale instalaţiilor de alimentare cu apă sau de canalizare.

Tehnologia ce foloseşte introducerea membranelor rigide prin vibro-percuţie şi presare

concomitentă are o productivitate de circa 1 ml perete/oră.

Această tehnologie asigură o calitate superioară a lucrărilor executate, securitate în exploatare şi

protecţie a mediului înconjurător.

Principiul tehnologiei de introducerea membranelor rigide prin vibro-percuţie este prezentată în

fig. 1.
1.2. Tehnologia de stopare a igrasiei se aplică numai la pereţii executaţi din cărămizi ceramice
afectaţi de igrasie datorată umezelii persistente produsă prin ascensiunea capilară a apei din sol.

1.3. Regimul de înălţime al construcţiilor la care se aplică această tehnologie trebuie să fie de
maxim P + 2E.

1.4. Rezistenţa mortarului din zidărie nu trebuie să depăşească pe aceea corespunzătoare mărcii
M4. În situaţia în care marca mortarului este mai mare decât cea corespunzătoare M4 prezentul
procedeu nu se poate aplica deoarece valoarea mare a forţei de vibro-percuţie necesare
străpungerii stratului de mortar ar produce şocuri mari în pereţi, ce pot periclita rezistenţa şi
stabilitatea acestora.

1.5. Tehnologia de sopare a igrsiei se aplică la pereţi a căror grosime este cuprinsă între 7,5 60
cm.

1.6. În cazul pereţilor cu grosimi mai mari de 30 cm, când sunt executaţi din corpuri de zidărie de
înălţimi diferite, deci când rostul de mortar nu este continuu pe toată grosimea zidului, se
recomandă ca introducerea membranelor rigide să se facă pe ambele feţe ale zidului.

[top]

2. TERMENI. DEFINIŢII

Principalii termeni utilizaţi în prezenta reglementare au următoarele semnificaţii:

Denumire Definire

1 2

Fenomenul de umezeală persistentă a pereţilor din

Igrasie zidărie de cărămidă, produsă prin ascensiunea
capilară a apei din sol.

Tencuială Finisaj pe bază de mortar aplicat în 2-3 straturi cu o

groasă grosime totală de max. 7 cm.

Finisaj pe bază de mortar care prezintă degradări sub

Tencuială
formă de desprinderi sau burduşeli şi care prezintă
degradată
fenomenul de pierdere a impermeabilităţii la apă.

Strat suport Perete din zidărie pe care este aplicată tencuiala.

 Rost între Spaţiu dintre două rânduri de cărămizi, umplut cu
cărămizi mortar.

Mortar degradat Stratul de mortar din tencuială, afectat de igrasie.

Mişcare oscilatorie de mică amplitudine combinată cu

Vibro-percuţie
lovituri ce au o frecvenţă ridicată.

Ciocan Utilaj folosit pentru a realiza forţa de vibro-percuţie cu

pneumatic o frecvenţă ridicată.

Cilindru Mechanism folosit pentru a realize forţa de presare a

pneumatic instalaţiei pe rostul de mortar.

Oţel inoxidabil cu structură austenitică, rezistent la

Oţel austenic
coroziune.

[top]

3. REFERINŢE

3.1. Acte normative

 Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii.

 Legea nr. 90/1996 privind protecţia muncii, modificată şi completată cu Legea nr.
177/2000.
 Directiva Europeană pentru Construcţii 89/106 Anexa I amendată de Directiva 93/98
CEE, corespunzător Exigenţelor esenţiale; nr. 1 – Rezistenţă mecanică şi stabilitate; nr.
3, Igienă, sănătate şi mediu înconjurător.

3.2. Reglementări tehnice

P2 – Normativ privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor de zidărie.

P 100 – Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale,

agrozootehnice şi industriale.

P 130 – Normativ privind urmărirea comportărilor în timp a construcţiilor.

PC 1/3 – Ghid privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor situate în medii

agresive.
C56 – Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente – Cap. XX
“Protecţia contra agenţilor agresivi”

C 17 – Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor din zidărie şi tencuială.

NE 001 – Normativ privind executarea tencuielilor umede groase şi subţiri.

MP 001 – Manual de proiectare a clădirilor cu pereţi portanţi din zidărie simplă.

MP 007 – Metodologie de investigare a zidăriilor vechi.

 Normele generale şi normele specifice de protecţia muncii, elaborate conform Legii nr.
90/1996.
 Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii (aprobat cu Ordinul MLPAT
nr. 9/N/15.03.1993).

3.3. Standarde

STAS 2320 – Încercări pe betoane şi mortare.

STAS 1030 – Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli. Clasificare şi condiţii tehnice.

STAS 2634 – Mortare obişnuite pentru zidărie şi tencuieli. Metode de încercare.

STAS 3583 – Oţeluri inoxidabile prelucrate prin deformare la cald. Mărci şi condiţii tehnice
generale de calitate.

STAS 457 – Cărămizi ceramice pline.

STAS 5185/1 – Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale. Condiţii tehnice de calitate.

STAS 5185/2 – Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale. Forme şi dimensiuni.

[top]

4. DESCRIEREA TEHNOLOGIEI DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR DE

IZOLARE A IGRASIEI

4.1. Condiţii generale

Renovarea clădirilor din punct de vedere al eliminării igrasiei din zidării, impune îndeplinirea
următoarelor condiţii:

4.1.1. Soluţia adoptată pentru eliminarea igrasiei, trebuie asociată cu verificarea din punct de
vedere al rezistenţei la sarcini seismice.

4.1.2. Calculul capacităţii de rezistenţă la forfecare a rosturilor orizontale în care se introduc

membranele rigide, se face conform „Normativului privind alcătuirea, calculul şi executarea
structurilor de zidărie" - indicativul P2.
Având în vedere că, în timp, în urma unor seisme anterioare, datorită solicitării de compresiune
excentrică rostul orizontal este fisurat şi că, oricum, componenta dată de frecare este
preponderentă (în special în cazul mortarelor slabe - până la marca M10), rezultă că, în cazul
când se poate conta pe un acelaşi coeficient de frecare, aplicarea acestei tehnologii nu conduce
la scăderi ale capacităţii de rezistenţă la forfecare a rostului orizontal.

Coeficientul de frecare dintre mortar şi membrana de oţel este de:

- circa 0,4 în lungul ondulelor;

- circa 0,7 perpendicular pe ondule.

4.1.3. Fiecare clădire se analizează ca un caz individual, având în vedere varietatea extrem de
mare de cauze şi situaţii întâlnite.

4.1.4 Renovarea clădirilor din punct de vedere al eliminării umidităţii din zidării se face în baza
unui proiect de execuţie a lucrărilor, ce va conţine obligatoriu următoarea succesiune:

4.1.4.1. Realizarea unui releveu al zonelor afectate de igrasie.

4.1.4.2. Culegerea datelor privind starea construcţiei, care să permită cunoaşterea sub toate
aspectele a situaţiei: soluţii constructive, caracteristici de rezistenţă ale materialelor, starea de
umiditate a zidăriei, date asupra solului din jurul clădirii, relaţia zidurilor cu solul, trotuarul,
fundaţia, drenajul subteran, starea canalizării, starea reţelei de alimentare cu apă etc.

4.1.4.3. Elaborarea diagnosticului; stabilirea cauzelor existenţei umidităţii.

4.1.4.4. Stabilirea zonelor unde se introduc membranele rigide prin vibro-percuţie.

4.1.4.5. Stabilirea soluţiilor de stopare a igrasiei în zonele unde, din diferite motive, nu se poate
utiliza prezenta tehnologie.

4.1.4.6. Remedierea tuturor defecţiunilor care pot constitui surse de umezeală şi favorizare a
apariţiei igrasiei.

4.1.4.7. Elaborarea unei prognoze asupra evoluţiei în timp a umidităţii remanente din zidărie,
după efectuarea lucrărilor de stopare a igrasiei, în funcţie de care se vor stabili soluţiile de finisaj
şi se va elabora programul pentru executarea lucrărilor de finisaje la interior şi exterior.

4.2. Operaţiuni preliminare lucrării de stopare a igrasiei

Calculul necesarului suprafeţei de tablă se face în funcţie de lungimea şi grosimea zidurilor

afectate de igrasie. La calculul suprafeţei de tablă se va ţine cont de următoarele:

• lungimea membranelor trebuie să fie mai mică cu circa 10 mm decât grosimea zidului tencuit pe
cele două suprafeţe;

• membranele, pe lungimea zidului, se petrec cu două ondule;

• lăţimea membranei ondulate trebuie să fie cuprinsă între 250  350 mm;

• înălţimea totală a ondulelor este de 7 mm (inclusiv grosimea de 1,5 mm a tablei) - vezi fig. 2.;
• pentru realizarea rigidităţii membranelor, ondulele se execută pe lungimea lor;

• numărul membranelor suplimentare ce se introduc la intersecţia pereţilor.

4.3. Operaţiuni pregătitoare ciclului de lucru, la faţa locului

Înainte de începerea lucrărilor de stopare a igrasiei se vor lua următoarele măsuri:

4.3.1. Se identifică, conform proiectului de execuţie a lucrării de stopare a igrasiei, zonele în care
se va aplica procedeul de introducere a membranelor rigide.

4.3.2. Se identifică traseele tuturor conductelor de alimentare cu apă, gaze, agent termic şi a
cablurilor de energie electrică, telecomunicaţii etc. şi se inscripţionează pe pereţi zonele unde nu
este permisă introducerea membranelor de oţel.

4.3.4. Se decopertează zidul de stratul de mortar degradat, circa 5 cm de o parte şi de alta a

rostului din zona stratului de rupere a calilarităţii, de sub pardoseală.

4.3.5. Se nivelează terenul în zona pe care urmează să se amplaseze instalaţia.

4.3.6. Se aşează pe sol, perpendicular pe suprafaţa peretelui, o platformă plană din lemn, cu
dimensiuni de min. 1200 x 600 mm.

4.3.7. Se face poziţionarea instalaţiei pe platformă astfel încât axa ciocanului pneumatic să fie
perpendiculară pe perete, iar înălţimea de lucru a axului ciocanului să corespundă cu înălţimea la
care se găseşte rostul dintre cărămizi.

4.4. Modul de lucru

4.4.1. Se aşează instalaţia pe platforma de lemn ce se găseşte pe sol în dreptul zonei în care
urmează să se introducă membrana.

4.4.2. Se fixează mandrina de susţinere a membranei la ciocanul pneumatic.

4.4.3. Se introduce membrana rigidă în mandrina astfel încât aceasta să fie coplanară cu rostul
de mortar dintre cărămizi.

4.4.4. Se face montajul sistemului de preluare a reacţiunilor ce apar între membrană şi perete, în
timpul lucrului.

În funcţie de situaţia existentă şi de condiţiile de lucru locale specifice fiecărei clădiri, introducerea
membranelor se poate executa din exteriorul sau din interiorul clădirilor.

Funcţie de locul unde este amplasată instalaţia, preluarea reacţiunilor ce apar în timpul lucrului
între membrană şi perete se face:

- prin intermediul contrafişei reglabile, rezemată pe peretele opus celui în care se execută
introducerea membranelor (în cazul când se lucrează de la interior);

- prin legarea la un distanţier, fixat de peretele clădirii prin intermediul unor ancore (când se
lucrează de la exterior).
4.4.5. Membrana rigidă din oţel se introduce perpendicular pe perete.

4.4.6. Membranele rigide din oţel, pe lungimea zidului, se petrec două ondule (fig. 2.).

4.4.7. Detaliile de introducere a membranelor în zonele de intersecţie a pereţilor sunt prezentate

în fig. 3. şi fig. 4., astfel:

a) la colţ, în dreptul spaţiului de 0-5 mm ce rămâne între membranele introduse pe direcţii

perpendiculare, se introduce o membrană suplimentară deasupra acestui spaţiu, în rostul următor
superior;

b) la intersecţia zidurilor în „T" în dreptul spaţiului de 0-5 mm ce rămâne între membranele

introduse pe direcţii perpendiculare, se introduce o membrană suplimentară mai lungă cu circa 10
cm, deasupra acestui spaţiu, în rostul următor superior.

4.4.8. La introducerea membranelor rigide din oţel se va ţine seama de diferenţele de grosime ale
tencuielilor de pe cele două feţe ale zidului, astfel încât după tencuirea pereţilor membranele
metalice să fie acoperite cu un strat de mortar de circa 5 mm.

În cazul când se constată că lungimea membranelor este prea mare, acestea se vor scurta cu
ajutorul unei maşini portabile de tăiat cu disc abraziv.

4.4.9. Membranele se introduc în stratul de mortar orizontal dintre două cărămizi aflate la baza
construcţiei, sub nivelul pardoselii, în zona de întrerupere a capilarităţii de sub pardoseală (vezi
fig. 1.).

4.4.10. Pentru deservirea instalaţiei este necesar un număr de circa 3 muncitori calificaţi şi
instruiţi corespunzător.

[top]

5. INSTALAŢIE PENTRU STOPAREA IGRASIEI

Introducerea în zidărie a membranelor metalice izolatoare se realizează cu ajutorul forţei de

vibro-percuţie produsă de o instalaţie pneumatică alcătuită din: compresor de aer, ciocan
pneumatic, cilindru pneumatic şi distribuitor.

Concomitent cu exercitarea forţei de vibro-percuţie asupra membranei, se aplică şi o forţă de

apăsare exercitată de cilindrul pneumatic, care asigură astfel pătrunderea progresivă a
membranei în profunzime, în stratul de mortar.

Prezentarea instalaţiei

5.1. Componenţă - Fig. 5

Instalaţia de izolare a igrasiei pereţilor se compune în principal din:

- Cadru suport - este realizat din profîle de ţeava de oţel cu secţiunea pătrată 40 x 4 mm şi 30 x 3
mm, asamblate prin sudură. Acesta constituie suportul pe care se montează toate componentele
instalaţiei. Cadrul este prevăzut cu elemente de fixare şi aşezare atât pentru ciocan, cât şi pentru
cilindrul.

- Picioarele telescopice cu role — sunt executate din ţeava pătrată de oţel 30 x 3 mm, montate în
interiorul celor 4 montanţi ai cadrului şi constituie reazeme reglabile pentru aşezarea la poziţie a
instalaţiei.

- Şuruburile şi piuliţele cu mâner - asigură reglajul pe înălţime a instalaţiei astfel ca membrana să

ajungă în dreptul rosturilor dintre cărămizi. Picioarele telescopice au la partea inferioară role
pentru deplasare.

- Ciocanul pneumatic - furnizează forţa de vibro-percuţie necesară funcţionării instalaţiei.

- Amortizorul - este executat din cauciuc şi are rolul de a izola vibraţiile generate de ciocanul
pneumatic.

- Cilindrul pneumatic - are rolul de a furniza forţa pentru executarea mişcării de avans a
membranei şi a instalaţiei, realizând totodată şi amortizarea loviturilor (vibraţiilor) ce se transmit
acesteia, datorită funcţionării ciocanului pneumatic

- Distribuitorul pneumatic cu 3 poziţii - este folosit pentru:

- comanda mişcării de avans şi revenire a tijei pistonului a cilindrului pneumatic;

- reglajul presiunii din cilindrul pneumatic, ce determină forţa de apăsare a membranei în rostul
de mortar dintre cărămizi;

- acţionarea ciocanului pneumatic.

- Mandrina - este piesa de batere şi fixare a membranei şi este alcătuită dintr-un ax, având un
cap hexagonal ce se fixează în locaşul corespunzător al ciocanului pneumatic, iar al doilea cap,
cu secţiune cilindrică, se introduce în capul de fixare a membranei izolatoare.

Sistemul de preluare a reacţiunilor ce apar la introducerea membranelor în rosturi este realizat în

două variante constructive:

a) Contrafişa - este executată din mai multe ţevi metalice ce se asamblează între ele prin cepuri,
realizând o construcţie modulată, fixarea pe tija pistonului pneumatic se realizează prin
intermediul unei articulaţii sferice. Contrafişa are rolul de preluare a reacţiunilor ce apar în timpul
lucrului, în cazul în care există, opus peretelui la care se intervine, un suport care poate prelua
această forţă (poate fi şi peretele opus).

b) Palanul pentru ancorare de perete este alcătuit din:

- lonjeron de ancorare a instalaţiei de peretele la care se intervine;

- ancoraj pentru fixare a lonjeronului;

- cablu de tracţiune;

- rolă de deviere.
Membranele izolatoare sunt executate din tablă de inox austenitic cu caracteristici mecanice
asemănătoare cu cele ale otelului TiMoNiCr 175 conform STAS 3583.

5.2. Caracteristici constructive şi tehnice

a) Dimensiuni de gabarit recomandate ale instalaţiei (vezi fig. 5.):

- lungime mm 640

- lăţime mm 340

- înălţime mm max. 800

- masa ciocanului kg 24

- masa cilindrului pneumatic kg 35

- masa totală a instalaţiei kg circa 95

b) Dimensiunile membranei izolatoare (vezi fig. 2.):

- lungime mm max. 600

- lăţime mm max. 350

- înălţime mm max. 7

- grosimea tablei de inox mm min. 1,5

c) Caracteristici tehnice:

- energia de lovire a

ciocanului pneumatic joule 70

- frecvenţa loviturilor lov/min 1030

- presiunea de lucru bar min. 6

- debit de aer necesar Nmc/min min. 1,5

- forţa cilindrului pneumatic N max. 300

[top]

6. MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII

La execuţia lucrărilor de stopare a igrasiei se va avea în vedere următoarele:

- Înainte de începerea lucrului se va întrerupe alimentarea cu: energie electrică, gaze, apă etc;

- Înainte de începerea lucrului se va identifica, (conform proiectului de execuţie a lucrării de

stopare a igrasiei), înălţimea şi zona în care se vor introduce membranele rigide, deoarece se pot
secţiona prin introducerea membranelor rigide: cabluri electrice, conducte de apă, cabluri
telefonice etc;

- Deservirea instalaţiei pentru introducerea membranelor subţiri între rosturile dintre cărămizi este
permisă numai persoanelor calificate corespunzător, pentru această instalaţie;

- Mecanicii deservenţi vor verifica înainte de începerea lucrului dacă instalaţia este în bună stare
de funcţionare, iar comenzile de pornire-oprire sunt în perfectă stare;

- Se interzice altor angajaţi necalificaţi să remedieze eventualele defecţiuni ale instalaţiei pentru
introducerea membranelor rigide;

- Amplasarea instalaţiei se va face pe baza proiectului de organizare, care va indica locul de

amplasament şi condiţiile de preluare a reacţiunilor. Amplasarea instalaţiei se va face astfel încât
să nu permită deplasări laterale ale instalaţiei în timpul funcţionării;

- Curăţirea, ungerea şi repararea instalaţiei este permisă numai după decuplarea acesteia de la
compresorul de aer. Sunt interzise orice fel de curăţire, ungere sau reparare a instalaţiei în timpul
funcţionării ei;

- Locurile de muncă vor fi semnalizate prin tăbliţe indicatoare de securitate, care să interzică
accesul persoanelor străine în zona de lucru;

- Înainte de începerea lucrului se va verifica existenţa manometrelor, a supapelor de presiune, a

supapelor de siguranţă de la compresorul de aer, şi se va regla supapa de presiune la 6 bari;

- Înainte de începerea lucrului se va verifica, furtunul de aer să nu conţină obiecte străine;

- Este interzisă folosirea acumulatoarelor de aer comprimat care nu au aviz de funcţionare;

- Pentru alimentarea instalaţiei cu aer se vor folosi furtune de cauciuc cu inserţii textile
nedeteriorate;

- Cuplarea furtunelor de cauciuc la instalaţie se va face cu ajutorul colierelor metalice strânse cu

şurub;

- Acţionarea compresorului de aer se va face numai de un muncitor autorizat pentru acesta;

- Comanda de punere în funcţiune a vibro-percutorului se va face după ce toţi lucrătorii vor fi

avertizaţi de acesta;

- Toţi lucrătorii vor purta cască de protecţie şi vor fi instruiţi de conducătorul punctului de lucru
asupra eventualelor pericole ce se pot ivi;

- După terminarea lucrului se va face curăţenie la locul de muncă.