Cum va schimba pandemia de coronavirus piața muncii? Ce vine după pandemie?

Declanșarea pandemiei mondiale de COVID-19 de la începutul anului 2020 a determinat aproape

toate guvernele din întreaga lume să pună în aplicare măsuri restrictive, distanțarea socială
jucând un rol cheie. Multe afaceri au fost închise temporar și mulți angajați au fost închiși și
izolați în casele lor pentru a preveni răspândirea virusului.

Criza de sănătate a avut un impact semnificativ asupra vieții economice și a pieței muncii.
Blocarea și alte măsuri legate de sănătate au implicat o încetinire a activității afacerilor. Este
posibil ca oamenii să-și fi pierdut locul de muncă, s-ar putea ca angajarea să fi fost anulată sau
înghețată, șomeri s-ar putea să fi făcut o pauză în căutarea unui loc de muncă din motive
familiale, iar angajații s-ar putea să-și fi redus programul de lucru sau pur și simplu să fi încetat
să lucreze pentru o perioadă.

Pe măsură ce campaniile masive de vaccinare au început în întreaga lume în 2021, situația cu

privire la pandemia de COVID-19 a început să se îmbunătățească treptat în primul trimestru al
anului 2021.

Oameni ocupați și demaratori de locuri de muncă pe activitate economică și ocupație

În 2020, izbucnirea pandemiei de COVID-19 și criza indusă au condus la o politică mai prudentă
a întreprinderilor în ceea ce privește angajarea de noi oameni. În plus, s-ar putea aștepta la o mai
mare reticență din partea oamenilor de a începe noi afaceri, ceea ce ar fi putut duce la mai multe
locuri de muncă în alte circumstanțe. Acest lucru, printre alte motive, a determinat o tendință de
scădere a ratelor de ocupare. În anul 2021, în special în al doilea trimestru, piața muncii și-a
început revigorarea, în urma ameliorării parțiale sau totale a unora dintre măsurile antipandemie
luate pentru combaterea răspândirii bolii.

Obiectivul acestui articol este de a studia dinamica ocupării forței de muncă analizând persoanele
care și-au început munca recent. Începătorii de locuri de muncă recent (persoane noi sau angajați
recent) sunt definiți ca persoane care au raportat că și-au început locul de muncă actual în
ultimele 3 luni înainte de interviu. Constatările privind această subpopulație de persoane ocupate
sunt prezentate pentru diferite sectoare ale economiei (NACE Rev. 2) și grupuri de ocupații
(ISCO-08). Astfel, se pot trage concluzii despre care sectoare economice și ocupații s-au extins
sau au stagnat în ceea ce privește angajarea sau atragerea de noi oameni.

Rezultatele se bazează pe rezultatele trimestriale ale Anchetei privind forța de muncă din
Uniunea Europeană (EU-LFS), în principal pentru al doilea trimestru al anului 2021. Având în
vedere nivelul de detaliere, datele utilizate în acest articol nu sunt ajustate sezonier. Sunt
prezentate abordările europene și naționale, pentru a arăta dinamica ocupării forței de muncă la
nivel global al UE și la nivel național în statele membre individuale, precum și în două țări AELS
(Islanda și Elveția) și o țară candidată (Serbia).

În atenția activităților economice

La nivelul UE, pe parcursul celui de-al doilea trimestru al anului 2021 (T2 2021), diferitele
activități economice au atras noi angajați în mod disproporționat față de dimensiunea acestora în
ceea ce privește ocuparea forței de muncă (vezi Figura 1). Cea mai mare diferență s-a constatat
în sectorul serviciilor de cazare și alimentație, care a reprezentat 3,9 % din ocuparea forței de
muncă și 9,9 % din cei care au început recent locuri de muncă. În schimb, ponderea industriei a
fost mai mare în rândul angajaților decât în rândul celor care au început recent un loc de muncă
(18,3 % față de 14,0 %); o situație similară a fost observată în sectorul educației (7,5 % din
ocuparea forței de muncă față de 4,2 % din cei care au început recent locuri de muncă) și al
administrației publice și al apărării (7,3 % față de 4,6 %).</
În ceea ce privește totalul populației ocupate, sectoarele cu cele mai mari ponderi de persoane
ocupate, în ordine descrescătoare, au fost următoarele: industrie, comerț cu ridicata și cu
amănuntul, sănătatea umană și activități de asistență socială, precum și învățământ. Îndreptarea
atenției asupra distribuției de locuri de muncă recent începători, industria și comerțul cu ridicata
și cu amănuntul s-au clasat, de asemenea, pe primul și pe al doilea, totuși, de această dată urmate
de servicii de cazare și alimentație și activități de sănătate umană și asistență socială.

Sectorul de cazare și servicii de alimentație a avut cel mai mare raport dintre cei care au început
recent locuri de muncă față de populația totală ocupată în T2 2021, având mai mult de unul din
zece (exact 10,8 %) noi lucrători (vezi Figura 2). Acest lucru sugerează că acest sector a atras cel
mai rapid oameni noi. Sectorul serviciilor de cazare și alimentație a fost urmat de sectoarele de
artă, divertisment și recreere și servicii administrative și suport (ambele cu 6,1 %), precum și
agricultură, silvicultură și pescuit și construcții (ambele cu 5,4 %), care au avut și ele. peste 5 %
din totalul angajaților noi. Spre comparație, situația a fost destul de diferită la începutul anului
2021 (adică T1 2021), întrucât cele mai mari ponderi de noi lucrători în totalul angajării s-au
regăsit în alte sectoare, și anume în serviciile administrative și de asistență și informare și
comunicare.
O întrebare relevantă ar fi dacă oamenii recent angajați într-un anumit sector au avut ca rezultat o
creștere reală a ocupării forței de muncă sau au corespuns doar cu înlocuirea persoanelor care și-
au părăsit locul de muncă. De aceea, în Figura 2 este prezentată și rata de creștere a ocupării
forței de muncă pe sectoare între primele două trimestre ale anului 2021. După cum se arată
acolo, din T1 până în T2 2021, numărul de persoane ocupate a crescut mai ales în următoarele
sectoare: cazare și servicii de alimentație (+17,4). %), arte, divertisment și recreere (+8,4 %) și
informare și comunicare (+4,7 %). De fapt, ratele de creștere în toate cele trei sectoare
menționate sunt mai mari decât ponderea celor recent angajați, adică numărul de angajați a
crescut mai mult decât numărul de angajați recent înregistrati. O posibilă explicație a acestui
fenomen ar putea fi faptul că au existat persoane care nu îndeplineau pe deplin definiția locului
de muncă[1] în T1 2021. Acestea ar putea fi, de exemplu, persoane care au fost concediate
temporar fără a avea asigurarea revenirii la locul de muncă în o perioadă de 3 luni sau lucrători
sezonieri în extrasezon care nu au îndeplinit în mod regulat sarcini legate de locul de muncă. Cu
toate acestea, unele dintre aceste persoane, în funcție de durata întreruperii angajării, ar fi putut
să nu fi fost considerate recent începători de locuri de muncă în T2 2021, când s-au întors la
muncă și au apărut din nou în populația ocupată. De asemenea, merită să ne amintim că
sectoarele de cazare și servicii de alimentație și arte, divertisment și recreere au fost cele mai
grav afectate de criza COVID-19, prin urmare ne-am putea aștepta ca un număr mare dintre
lucrătorii lor să fi fost disponibilizați temporar. În plus, aceste două sectoare tind să atragă mulți
lucrători sezonieri.

Pe de altă parte, o altă constatare relevantă este că cei care au început să lucreze recent au
reprezentat 2,3 % din ocuparea forței de muncă în sectorul educației în T2 2021. Cu toate
acestea, ocuparea totală a forței de muncă în acest sector a crescut cu 0,1 % între T1 și T2 2021.
Prin urmare, oamenii care a început să lucreze în acest sector abia compensat pentru ieşirea
acestuia.

Figura 3 oferă o imagine de ansamblu a ponderii celor care au început recent locuri de muncă în
totalul ocupării forței de muncă pentru diferitele sectoare de activități economice la nivel de țară
pentru T2 2021. Din motive de fiabilitate, datele sunt prezentate în funcție de grupuri mai largi
de activități.

În primul rând, concentrându-se doar pe total, cele mai mari ponderi a celor care au început
recent locuri de muncă în rândul țărilor UE au fost găsite în Finlanda (8,9 %), Spania (6,4 %),
Danemarca (6,3 %), Suedia și Țările de Jos (ambele 5,8 %) și Irlanda (5,1 %). În schimb, Polonia
(2,5 %), România și Cehia (ambele 2,2 %) și Slovacia (1,7 %) au apărut la sfârșitul
clasamentului cu cele mai mici cote. La nivelul UE, 4,2 % dintre lucrători au fost angajați recent.

Reducerea atenției asupra diferitelor activități economice, sectorul de cazare și servicii de

alimentație s-a clasat drept sectorul cu cea mai mare pondere a numărului de locuri de muncă
recent începute în majoritatea țărilor UE pentru care sunt disponibile date pentru toate sectoarele
(13 din 15 țări). Singurele excepții au fost Spania și România, care au înregistrat o pondere mai
mare de noi lucrători în sectorul agriculturii, silviculturii și pescuitului (14,3 %, respectiv 6,4 %).
Cu toate acestea, în aceste două țări sectorul de cazare și servicii de alimentație s-a clasat pe
locul al doilea. Ponderea recentilor care au început locuri de muncă în sectorul de cazare și
servicii de alimentație a variat de la 17,8 % în Grecia, 17,3 % în Cipru și 17,0 % în Suedia, la 5,8
% în Polonia și Germania, 5,3 % în România și 5,1 % în Cehia.

Privind țările UE pentru care sunt disponibile date pentru toate sectoarele, Finlanda iese în
evidență, cu ponderi de recent înființați de locuri de muncă depășind 7 % în rândul populației
ocupate din toate sectoarele economiei. Grecia merită menționată, de asemenea, ca țară cu cel
mai mare dezechilibru în ponderea angajaților recent între diferitele sectoare, variind de la 17,8
% în servicii de cazare și alimentație la mai puțin de 2 % în agricultură, silvicultură și pescuit,
servicii (excluzând cazare și serv. alimentar) şi sectoarele legate în principal de economia non-
business.

În atenție, grupurile ocupaționale

În mod similar sectoarelor de activități economice, distribuția numărului de locuri de muncă
recent începute și ocuparea totală a forței de muncă pe grupuri ocupaționale arată diferențe mari
între ele (a se vedea Figura 4). Ocupațiile elementare au reprezentat 8,4 % din ocuparea forței de
muncă în T2 2021 la nivelul UE și, în același timp, 17,3 % din numărul de locuri de muncă
recent începute. În plus, grupul de persoane cu ocupații elementare a fost al doilea ca mărime în
rândul celor care au început locuri de muncă. În același mod, lucrătorii din servicii și vânzări au
reprezentat 15,5 % din totalul angajării, dar 21,0 % dintre cei care au început să lucreze recent,
fiind primul grup ca mărime dintre noii lucrători. Situația inversă s-a observat pentru grupul de
profesioniști, reprezentând 21,5 % din populația ocupată, cel mai mare grup, dar 15,5 % dintre
cei care au început să lucreze recent, fiind al treilea grup ca mărime în rândul noilor lucrători

În plus, oamenii recent angajați reprezentau 8,7 % din totalul angajaților care au o ocupație
elementară în T2 2021 la nivelul UE, reprezentând grupul cu cea mai mare pondere a celor care
au început recent un loc de muncă. După lucrătorii cu ocupații elementare, lucrătorii de servicii
și vânzări (5,7 %), lucrătorii auxiliari și operatorii de instalații și mașini și montatori (ambele cu
4,1 %) au fost grupurile cu cele mai multe persoane noi din totalul angajării, după cum se arată în
figura 5. Aceleași grupuri au avut și cele mai mari ponderi de noi angajați în trimestrul precedent
(adică T1 2021). În schimb, grupurile de profesioniști (3,0 %) și manageri (1,5 %) au avut cele
mai mici procente de angajați recent în T2 2021.

În 20 din 24 de țări ale UE pentru care erau disponibile date pentru toate grupurile mai largi de
ocupații, grupul operatorilor de instalații și mașini și montatori și lucrători cu ocupații elementare
a fost grupul cu cea mai mare pondere a numărului de locuri de muncă recent începute în totalul
angajării (a se vedea Figura 6). Ponderea angajaților recent din acest grup a variat de la peste 10
% în Finlanda (12,2 %) și Spania (10,8 %) până la mai puțin de 3 % în România (2,9 %) și
Slovacia (2,7 %).
Portugalia (5,9 %), Slovenia (5,6 %) și Polonia (3,6 %) au avut cea mai mare pondere a celor
care au început recent locuri de muncă în grupul lucrătorilor de sprijin, lucrătorilor de servicii și
vânzări. România (3,9 %) a avut cea mai mare pondere a începătorilor din grupul lucrătorilor
calificați din agricultură, silvicultură și pescuit, meșteșuguri și meserii conexe. În cele din urmă,
Belgia (4,4 %) a avut ponderi egale în rândul lucrătorilor de birouri, lucrătorilor de servicii și
vânzări, precum și între operatorii de instalații și mașini și montatori, ocupații elementare.

În marea majoritate a țărilor UE (22 din 24 cu date pentru toate grupurile), grupul care cuprinde
manageri, profesioniști, tehnicieni și profesioniști asociați a avut cea mai mică pondere de
angajați noi în totalul angajării. Țările de Jos și Germania au constituit excepții de la acest model,
cu procente mai mici găsite în rândul lucrătorilor calificați din agricultură, silvicultură și pescuit,
meșteșuguri și meserii conexe. Finlanda (6,4 %), Danemarca (5,0 %) și Țările de Jos (4,6 %) au
înregistrat cele mai mari ponderi de noi lucrători în rândul grupului de manageri, profesioniști,
tehnicieni și profesioniști asociați. La finalul clasamentului, cele mai scăzute proporții au fost
găsite în Grecia, Bulgaria și România (mai puțin de 1 % în toate trei).