Oracel Razvan

TEMA VI

Dezvoltarea organizaţională
Dezvoltarea organizaţională se referă la imbunătăţirea performanţelor la nivel individual,
de grup şi organizaţional, la imbunătăţirea abilităţii organizaţiei de a răspunde în mod eficace la
schimbările din mediul extern. Se referă la creşterea capabilităților interne, asigurându-se că
structurile organizaţiei, sistemele de resurse umane, posturile, sistemele de comunicare şi
procesele de leadership/management valorifică pe deplin motivaţia oamenilor şi îi ajută să
funcționeze la potenţialul lor maxim.
Dezvoltarea organizaţională se referă la măsurarea şi identificarea factorilor care
încurajează sau împiedică performanţa. Instrumentele de măsurare pentru organizaţii sunt
concepute să: măsoare cultura, climatul şi eficacitatea organizaţională, identifice pârghiile de
schimbare,    găsească barierele în faţa adaptării, implicării membrilor şi eficacităţii
organizaţionale, dezvolte strategii pentru construirea unor culturi de înaltă performanţă,
monitorizeze schimbarea şi îmbunătăţirea în timp.
O problemă importantă cu care se confruntă societatea modernă, ce afectează direct şi
imediat, dar şi indirect, pe termen nedeterminat, viaţa indivizilor, a colectivelor şi a societăţii în
ansamblu, este problema comunicării. Caracteristică specific umană, comunicarea este liantul
indivizilor dintr-o colectivitate, ce oferă posibilitatea cunoaşterii opiniilor acestora, a
omogenizării sub aspect psihosocial, asigurând funcţionarea normală a colectivului, indiferent de
mărimea şi natura sa.
 
Pentru orice organizaţie, comunicarea este o cerinţă esenţială în atingerea obiectivelor
stabilite, o condiţie sine qua non a funcţionării sale eficiente, a stabilirii celor mai elementare
relaţii interumane. Comunicarea constituie premisa exercitării activităţii de management, a
funcţiilor procesului de management. Numai o comunicare eficientă face posibilă planificarea şi
programarea, coordonarea şi controlul, motivarea, consultarea şi participarea activă a membrilor
organizaţiei la înfăptuirea scopurilor propuse. Fiecare moment din activitatea organizaţiei se
bazează pe o comunicare eficientă, ca modalitate de focalizare şi corelare a eforturilor.
Comunicarea organizaţională apare la toate nivelurile conducerii, se realizează pe toate treptele
ierarhice şi între acestea, atât pe orizontală, cât şi pe verticală.
Comunicarea managerială este un proces fundamental de interacţiune reciprocă bazat pe
feedback, în care managerii de la orice nivel transmit idei, sentimente, decizii subordonaţilor cu
posibilitatea verificării manierei de receptare a mesajului de către aceştia. Ea influenţează şi

1
 Oracel Razvan

modifică percepţii, atitudini, comportamente, sentimente, opinii ale indivizilor şi ale grupurilor şi
de aceea constituie o cale prin care oamenii îşi corelează în mod sinergic eforturile.
Comunicarea managerială este o componentă esenţială a comunicării, în general datorită
impactului imediat, direct şi indirect pe care îl are asupra evoluţiei colectivităţii umane. Ea se
află în centrul a tot ceea ce întreprinde organizaţia, este prezentă în toate activităţile acesteia şi îşi
pune amprenta asupra rezultatelor obţinute, determinând atât succesul, cât şi insuccesul. Este un
important instrument de implementare a schimbărilor, a strategiilor, având implicaţii majore
asupra calităţii şi eficienţei managementului.
Pentru a înţelege comunicarea organizaţională trebuie să pornim de la ideea că structura
organizaţiei se suprapune comunicării interpersonale. Suprapunerea structurii are consecinţe
asupra direcţiei şi a conţinutului comunicării, a creării reţelelor de comunicare şi a emergenţei
rolurilor de comunicare specifice.
Comunicarea eficace şi eficientă este singura cale prin care oamenii îşi pot corela în mod
sinergic eforturile pentru a realiza obiectivele organizaţiei pentru performanţe. La nivelul oricărei
structuri organizaţionale managerii desfăşoară o serie de activităţi care ţin de management
tradiţional: planifică, organizează, iau decizii, controlează; de asemenea, ei administrează şi
conduc resursa umană: motivează, îndrumă, sfătuiesc, soluţionează conflicte, angajează,
perfecţionează şi instruiesc personalul din subordine; formează şi întreţin relaţii cu persoane din
interiorul şi din exteriorul organizaţiei: se interconectează, comunică. Procesul şi produsele
comunicării manageriale au la bază concepte, principii, standarde şi reguli caracteristice şi
îmbracă forme specifice de genul unor „instrumente de lucru“. Comunicarea managerială eficace
şi eficientă constituie un factor de competitivitate, un avantaj strategic al organizaţiei.
Comunicarea devine un element critic necesar în perioadele de schimbări evoluţionare în viaţa
organizaţiilor, ea fiind instrumentul de implementare a schimbării, a reproiectării proceselor
interne, a noilor strategii ale organizaţiei. În perioada de schimbări majore, aşa cum parcurge
România în tranziţia la economia de piaţă liberă, la o societate democratică, comunicarea
managerială capătă valenţe noi şi mai mult ca oricând, îmbracă formele unei arte.
Comunicările în contextul organizaţional include interacţiunea dintre oameni. Aceasta
reprezintă procesul de schimb de informaţii şi a transmisiei informaţiilor dintre doi oameni sau în
cadrul unui grup restrâns de persoane. Comunicarea organizaţională este un proces cu ajutorul
căruia managerii dezvoltă un sistem de acordare a informaţiei şi a transmisiei informaţiilor unui
număr mare de persoane din interiorul organizaţiei şi diferiţilor indivizi şi instituţii dincolo de
limitele organizaţiei. Ea serveşte ca un instrument necesar în coordonarea activităţii pe întreaga
orizontală şi verticală a conducerii, permite să se obţină informaţia necesară. Comunicarea este
importantă pentru manageri din următoarele cauze:

2
 Oracel Razvan

 1) managerii alocă cea mai mare parte a timpului lor pentru comunicare. Conform
datelor multor experţi aceasta ia 75-95 % din timpul managerilor. De aceea ei trebuie să fie
cointeresaţi în ameliorarea tipului dat de activitate;
2) comunicările sunt necesare pentru eficienţa conducerii;
3) arta comunicării este necesară şi pentru faptul ca să exprime eficienţa autorităţii şi
voinţei managerului;
4) comunicările bine stabilite asigură realizarea eficienţei organizaţionale. Dacă
organizaţia este eficientă în domeniul comunicării, ea este eficientă şi în toate celelalte tipuri de
activităţi. O importanţă esenţială asupra procesului de comunicare o are şi aceea funcţie a sa
legată de rolul său în procesul de luare a deciziilor.
Oamenii nu sunt guvernati de obiectivele organizatiei; fiecare dintre noi avem propriile
noastre aspiratii si dorinte: situatie materiala, dezvoltare profesionala, recunoasterea valorii,
pozitie sociala. Astfel, managerul trebuie: sa participe la definirea obiectivelor, sa transmita
informatiile catre personal, sa cunoasca si sa inteleaga obiectivele individuale ale angajatilor, sa
creeze un mediu propice compatibilitatii dintre obiectivele organizationale si cele personale.
Angajatul trebuie: sa cunoasca misiunea si obiectivele organizatiei, sa inteleaga si sa accepte
rolul lui in atingerea acestor obiective, sa isi apropie aceste obiective pentru a putea participa
proactiv la indeplinirea lor, sa gaseasca o cale de armonizare a obiectivelor organizatiei cu cele
personale.
Daca am inteles ca elementul de influenta “Cultura Organizationala” este de fapt
construit si dezvoltat de catre oameni, in fond si setul de proceduri si reguli aparent birocratice
sunt scrise tot de oameni, atunci este timpul sa realizam ca fiecare personalitate dintre noi isi
pune amprenta pozitiva sau negativa asupra acesteia. Fiecare dintre noi are personalitatea sa. Cu
trasaturi comportamentale agreate mai mult sau mai putin de catre cei din jur, trebuie sa
acceptam ca nu ne putem schimba decat in urma unor stimuli (motivatii sau constrangeri)
suficient de puternici pentru a ne scoate din starea prezenta. Din acest punct de vedere, natura
umana este bazata pe comoditate si orgoliu. Nimeni nu se schimba de la sine. Odata cu atingerea
unui anumit nivel de multumire la nivel personal (situatie materiala, dezvoltare profesionala,
recunoasterea valorii, pozitie sociala) vom accepta din ce in ce mai greu ideile de schimbare si
perfectionare.
Indiferent de canalul de comunicare pentru care optam, trebuie sa avem permanent in
vedere unul dintre cele mai importante aspecte ale procesului de comunicare: feedback-ul. Daca
solicitam si primim informatii, daca furnizam informatii, trebuie sa avem in vedere ca procesul
nu este complet daca nu oferim sau primim feedback. Acordarea de feedback produce plus
valoare prin importanta pe care o are pentru calitatea si cantitatea de informatie transmisa sau
primita, prin aportul indiscutabil la obtinerea unei variante de intelegere si actiune superioare
3
 Oracel Razvan

asupra procesului, prin cresterea nivelului de incredere fata de indivizi, echipe si organizatie pe
ansamblu si nu in ultimul rand prin dezvoltarea profesionala de care beneficiem prin schimbul
informational bidirectional intregit de feedback.
Pentru a putea fi caracterizată drept organizată, comunicarea organizaţională trebuie să
prezinte următoarele caracteristici:
• să fie orientată spre finalitate (scop), adică să reflecte un plan de ansamblu şi obiectivele
pe care şi le asumă organizaţia
• să fie multidirecţională, adică să se realizeze de sus în jos, pe orizontală, pe verticală
etc.
• să fie instrumentală, adică să se sprijine pe o varietate de suporturi în funcţie de obiectiv
• să fie adaptată, adică să folosească sistemele de informare specifice fiecărui sector de
activitate şi să concorde cu cultura organizaţională promovată
• să fie flexibilă, pentru a integra comunicarea informală şi pentru a crea structurile care o
favorizează.

Dezvoltarea personala
Îmbunătățirea de sine se referă la un proces în care o persoană încearcă în mod continuu
să-și îmbunătățească cunoștințele și să-și perfecționeze abilitățile existente nu numai pentru a
supraviețui concurenței acerbe, ci și pentru a crește atât profesional, cât și personal. Persoanele
fizice trebuie să se miște cu timpul și să fie la curent cu toate cele mai recente evoluții în
domeniile lor respective.
Primul și cel mai important rol al organizației este de a-i face pe angajați să realizeze
importanța perfecționării. Cu excepția cazului în care și până când își dau seama de același lucru
pe cont propriu, nicio presiune asupra lor nu ar ajuta. Trebuie să-i faceți pe angajații să realizeze
că îmbunătățirea continuă i-ar ajuta să accepte provocări mai mari din viață și, de asemenea, să
conducă din față. Simpla trimitere a unui e-mail și a aștepta ca toți angajații tăi să participe de
bună voie la programe de formare sau seminarii este o prostie. Managementul trebuie să
înțeleagă că nu este nevoie să organizeze seminarii sau programe de formare doar de dragul asta.
Ce rost are să organizezi programe de auto-îmbunătățire dacă angajații nu beneficiază de pe urma
acestora? Superiorii trebuie să stea alături de angajații lor și să-i facă să înțeleagă că
îmbunătățirea continuă nu numai că îi va face capabili să realizeze proiecte prestigioase, ci și să
atingă culmea succesului.
Faceți-vă angajații dependenți de sine. De ce trebuie să depind mereu de șefii lor pentru
a învăța lucruri noi? Motivați-i să parcurgă diverse site-uri relevante care i-ar expune la noile
tehnologii și software-uri. În scenariul de astăzi, internetul este într-adevăr cel mai bun prieten al
cuiva. Pur și simplu nu trebuie să mergeți nicăieri într-o situație în care informațiile sunt la doar
un clic distanță.
Creați un mediu sănătos la locul de muncă în care angajații se motivează reciproc pentru
a-și îmbunătăți constant cunoștințele. Încurajați-vă angajații să-și împărtășească experiențele și

4
 Oracel Razvan

cunoștințele unii cu alții. Fă-ți angajații să realizeze că cunoștințele sunt ceva care nu poate fi
furat niciodată. Cunoștințele lor vor fi întotdeauna cu ei, dar dacă sunt împărtășite, cu siguranță
vor crește cu timpul. Motivați-vă angajații să beneficieze de expertiza și cunoștințele celuilalt.
Dacă cineva nu știe ceva, roagă-l să ia legătura cu colegii săi care la rândul lor îl pot îndruma mai
departe. Nimic nu este mai bun dacă angajații discută între ei și se perfecționează în mod
constant.
Promovați angajații care își actualizează constant cunoștințele. Un individ trebuie să
vadă un anumit beneficiu al auto-îmbunătățirii în organizația sa respectivă. Amintiți-vă, dacă o
persoană își investește timpul în a învăța lucruri noi, el/ea trebuie să obțină beneficiile acestuia.
Tom a fost director de marketing la Organizația A. A fost asociat cu aceeași în ultimii doi ani. Îi
lipsea capacitatea de a conduce o echipă și astfel nu putea fi lider de echipă. Într-o bună zi, și-a
dat seama de neajunsurile sale și a decis să lucreze pentru el. A citit diverse articole despre team
building, leadership, a navigat pe diverse site-uri relevante și chiar a stat cu șeful său timp de o
oră în fiecare zi pentru a-și îmbia stilul de lucru. În decurs de șase luni, Tom nu numai că și-a
câștigat propria echipă, ci și-a câștigat și o creștere uriașă a salariului pentru atingerea
obiectivelor în intervalul de timp dorit. Angajaților care au dorința de a se îmbunătăți trebuie să li
se acorde creditul cuvenit. Promovează-le în consecință și oferă-le tratamente speciale. Fă-i să se
simtă speciali și, de asemenea, să realizeze că doar dedicarea lor de a-și actualiza constant
cunoștințele i-a ajutat în cele din urmă să se descurce bine și să-și creeze o nișă proprie.
A avea pe cineva care să ne ghideze prin vicisitudinile vieții este întotdeauna bine și mai
ales atunci când cineva trece printr-o perioadă grea fie în timpul educației, fie în viața
profesională. Acești influenți și ghizi, cunoscuți și ca mentori, joacă un rol valoros în modelarea
vieții și carierei noastre, pe măsură ce își aduc experiența pentru sfaturile pe care ni le oferă. De
exemplu, în multe școli de afaceri, cineva întâlnește sistemul de mentorat mai mult decât orice
alt campus. Acest lucru se datorează faptului că școlile de afaceri sunt adesea pretențioase cu
studenții și, prin urmare, a avea mentori care pot sfătui și ghida studenții prin ritmurile și
mișcările școlii de afaceri este un atu. Acesta este motivul pentru care mulți studenți proaspeți,
odată ce își încep educația în școlile de afaceri, caută mentori din grupul de seniori pentru sfaturi
și îndrumări. Într-adevăr, practica este atât de răspândită în majoritatea școlilor de afaceri de
premiere din întreaga lume încât poate fi oficializată ca un mecanism care poate fi urmat într-o
manieră structurată. Acesta ar putea fi motivul pentru care unele companii experimentează
conceptul de mentorat pentru noii recruți, care pot fi parcursi prin pașii de a construi o carieră
pentru ei înșiși în companii.
Vorbind despre mentorat în lumea corporativă, de cele mai multe ori supervizorul sau
managerul tău este primul mentor pentru mulți absolvenți. Pe măsură ce cineva începe să urce
treptele scării corporative, se întâlnește cu alți mentori în situații în funcție de poziția cuiva, care
joacă un aspect important în modul în care se avansează în lumea corporativă. Acest mentorat
informal și formal este esențial și necesar atât în educație, cât și în carieră, deoarece sfatul
sănătos și îndrumarea adecvată ne pot face să evităm și să comităm greșelile care ne-ar distruge
educația sau cariera. Cu toate acestea, în lumea corporativă, mentoratul informal este adesea plin
de pericolul ca șeful să joace favoriți, iar acest lucru este o întâmplare prea frecventă în
organizații. Prin urmare, trebuie să existe niște verificări și echilibrări în care șeful îi ghidează pe
angajați și îi tratează pe toți membrii echipei în aceeași manieră imparțială, în loc să aibă câțiva

5
 Oracel Razvan

favoriți. Acesta este motivul pentru care mentorat formal și instituționalizat este de preferat în
școlile de afaceri, precum și în lumea corporat
În afară de aceste aspecte, mulți dintre noi apelăm la mentori virtuali și modele de urmat
din viața publică ale căror vieți și cariere ne inspiră să dăm tot ce putem și să le emulăm. Acest
lucru poate lua forma unui mentor virtual care ne ghidează de la numeroasele site-uri web și
programe de auto-ajutor care sunt disponibile pe piață sau prin a avea modele de la companii
profesioniste care sunt lideri de afaceri și care ne pot inspira să învățăm de la ei și să fim ca lor.
În plus, pentru mulți aspiranți absolvenți și cei care doresc să zboare în corporații, cele mai
importante influențe sunt de obicei din familiile apropiate și extinse. Ajută dacă cineva are un
model de urmat în familie sau în cercul de prieteni. De asemenea, ajută dacă cineva face parte
dintr-un grup în care toată lumea se descurcă bine pentru sine, deoarece efectul în cascadă asupra
fiecărui membru al grupului poate fi simțit. Desigur, mentorii sunt cu siguranță necesari pentru
persoanele care nu au aceste elemente de familie, prietenii sau efecte de rețea și acesta este
motivul pentru care mulți aspiranți absolvenți de management din orașele mici caută mentori sau
modele care sunt persoane publice sau încearcă activ să facă legături. cu cei pe care simt că îi pot
ghida prin cariera și viața lor.
În cele din urmă, apariția rețelelor sociale a ajutat foarte mult cauza celor care caută și
oferă mentorat și, prin urmare, trebuie spus că mentoring-ul a beneficiat cu siguranță de pe urma
răspândirii rețelelor sociale. O notă finală care trebuie menționată este că, deoarece cineva
încearcă să evite greșelile în timpul vieții și carierei, alegerea mentorilor care sunt capabili și
demni de atenție este la fel de importantă ca și prima și, prin urmare, trebuie să fiți precauți
înainte de a căuta sfaturi și îndrumări. .