Schimbarea organizațională și comunicarea managerială

Masteranzi:
Balint Olga-Maria
Bolovăneanu Diana-Maria
Jinar Tatiana
Radomir Sylvester Robert

2019
Cuprins:

Introducere: importanța și actualitatea temei

Definirea conceptelor, importanța și rolul lor
Prezentarea organizației, forma de proprietate , structura acționariat, domeniu de
activitate, dimensiuni, organigramă
Abordarea temei la nivelul organizației
Concluzii și aprecieri personale
Bibliografie
Introducere: importanța și actualitatea temei
Am ales această temă pentru că prezintă o importanță deosebită la nivelul oricărei
organizații și nu, numai. Este de o actualitate primordială, deoarece comunicarea
managerială are efecte directe asupra bunei desfășurări a activității unei companii.
Și o dată cu aceasta, are un impact puternic asupra potențialului companiei în
maximizarea profitului, scopul principal al unei oraganizații.
De asemenea, schimbarea organizațională joacă un rol important în ceea ce privește
o organizație, deoarece resursele umane sunt cele asupra cărora se propagă
schimbarea. Resursele umane ale unei companii fiind cele mai importante. Așadar,
acestea sunt cele care ajută compania șă dețină o cotă mare de piață cât și osă se
bucure de o notorietate ridicată, desigur pot fi și cei care o pot aduce la pragul
falimentului. Angajații și cumpărătorii sunt decidenții finali ai fluctuației activității
unei compani.
Definirea conceptelor, importanța și rolul lor
Managementul schimbării reprezintă o caracteristică esentială a unui management
performant, oferind solutiile pentru cresterea viabilitatii și competitivitatii
organizatiilor. Deși necesară, schimbarea organizatională trebuie să fie temeinic
fundamentată, prin cunoasterea factorilor care favorizează schimbarea, precum ai
fortelor care se opun schimbării. Schimbarea poate fi percepută în doua ipostaze
majore, diametral opuse: ca sansa de a scapa de o anumită stare care nemultumeste
sau ca amenintare, când pozitia, situatia si privilegiile actuale ale anumitor persoane
sunt amenintate.
Schimbarea organizatională reprezintă procesul prin care se urmareste adaptarea
unei organizatii la cerintele mediului in care isi desfasoara activitatea, prin
transformarea partiala sau totală a proceselor interne si a resurselor disponibile sau
atrase, pe baza anticiparii reactiilor viitoare si a gestionarii legale si eficiente a
riscurilor potentiale, asociate mediului de desfasurare a activitatii. Acest proces
vizează efectuarea unor modificari esentiale ale organizatiei, in ansamblul sau,
aceasta fiind în opozitie cu micile schimbari, care presupun modificari neesentiale
ale structurii organizatorice, ale programului de lucru sau ale persoanelor aflate in
diferite functii de conducere sau de executie. Presupune modificarea misiunii si a
viziunii unei organizatii, introducerea de noi tehnologii cu noi tipuri de activităti,
introducerea unui sistem de evaluare a performantelor si reconceperea sistemului de
salarizare, modificari de esenta in structura organizationala, orientarea spre noi
grupuri de clienti -tinta cu alte necesitati si comportament total diferit decat al
clientilor avuti in vedere pana atunci, introducerea sistemului de management prin
obiective si altele. Schimbarea organizationala corespunde unei noi orientari,
fundamentale si radicale, privind modalitatile in care organizatia urmeaza sa-si
desfasoare activitatea, avand implicatii esentiale asupra comportamentului tuturor
componentilor unei organizatii, de la seful executiv pana la personalul de executie.
Spre deosebire de schimbarea individuala, care afecteaza modul de actiune,
mijloacele cu care opereaza, responsabilitatile si competentele de care acesta are
nevoie sau de schimbarea la nivel de grup, schimbarea organizationala le include pe
cele anterioare, dar mai presupune si multe alte caracteristici ce tine de functionarea
organizatiei ca sistem.
Schimbarea organizationala vizeaza modificarea de proceduri si sisteme, de structuri
organizatorice si responsabilitati, dar in egala masura si schimbarea de competente.
In noua constructie, oamenilor le sunt necesare noi cunostinte si abilitati pentru a
actiona. In plus, managerilor le sunt necesare noi deprinderi pentru a sprijini
salariatii sa traverseze schimbarea. La fiecare nivel al organizatiei, managerii trebuie
sa aiba cunostintele necesare pentru a realiza in mod constant schimbarea si sa
sprijine personalul de executie pentru a traversa perioade ce se pot dovedi stresante
pentru multi dintre angajati. Acestora li se cere un alt mod de gandire, un alt sistem
de valori. Tot ce a fost normal pana acum devine de nedorit, inadecvat sau chiar
inadmisibil.
Comunicarea managerială nu poate fi privită în afara managementului. Ea reprezintă
o componentă majoră, fundamentală a acestuia. Evoluţia managementului a
determinat apariţia unor forme specifice de comunicare managerială pentru fiecare
etapă din dezvoltarea sa. Datorită diferenţierii atribuţiilor sale şi a complexităţii
acestora (ca administrator, organizează procesele existente la nivel organizatoric, ca
lider decide, ia decizii, conduce eficient; ca întreprinzător acţionează în momentul
potrivit pentru buna funcţionare a organizaţiei), comunicarea managerială devine o
adevărată forţă, ocupând un loc central în activitatea oricărui manager.
Fiecare manager trebuie să dezvolte şi să promoveze o politică bazată pe un sistem
de comunicare care să-i permită ajustarea permanentă a structurii şi a procesului
organizaţional la condiţiile în continuă schimbare. De asemenea, prin rolul său de
negociator, de promotor al politicii organizaţionale şi transmiţător al acestei politici,
managerul trebuie să-şi formeze şi să întreţină o reţea de contacte cu partenerii
organizaţiei, în realizarea politicii externe şi, în acelaşi timp, o reţea de informaţii
deosebit de utilă în realizarea politicii interne a instituţiei.
În concluzie, managementul modern acordă un rol deosebit de important
comunicării, pe care o consideră o componentă vitală a sistemului managerial al
oricărei organizaţii, fie aparţinând managementului privat, fie aparţinând
managementului public. Comunicarea managerială reprezintă o formă a comunicării
interumane, un instrument de conducere cu ajutorul căruia managerul îşi poate
exercita atribuţiile specifice: previziune, antrenare, organizare, coordonare, control,
evaluare.
Fiind parte a procesului de conducere (Henry Fayol alătura comunicarea planificării,
previziunii, organizării şi comenzii ca fiind unul din cele cinci elemente de bază ale
managementului), prin care managerul îi înţelege pe subordonaţi făcându-se înţeles
de către aceştia, comunicarea managerială este orientată nu numai spre transmiterea
mesajelor, ci şi spre schimbarea mentalităţilor şi adaptarea psihologică a acestora la
obiectivele întreprinderii.
Comunicarea managerială reprezintă un auxiliar al conducerii, ce pune în circulaţie
informaţii despre rezultatul deciziilor, care se reîntorc la centrul de decizie, făcând
astfel posibilă punerea de acord a execuţiei cu obiectivele, şi a rezultatelor cu
planificarea.
Importanţa comunicării în organizaţii se datorează şi caracterului complex pe care
acest proces îl are la acest nivel. Astfel, în orice cadru organizaţional există
numeroase reţele de comunicaţii, respectiv grupaje de canale de comunicaţii regăsite
în configuraţii specifice care alcătuiesc sistemul de comunicaţii.
Rolul deosebit al acestuia în asigurarea funcţionalităţii şi eficacităţii activităţilor într-
o organizaţie este generat în principal de:
- volumul, complexitatea şi diversitatea apreciabilă a obiectivelor existente la nivelul
subsistemelor unei organizaţii, datorate impactului variabilelor mediului ambiant
naţional, precum şi a celui internaţional;
- mutaţiile profunde ce survin odată cu evoluţia socială, legislativă şi economică în
fiecare legislatură, şi care au un impact deosebit de puternic la nivelul fiecărei
organizaţii în caracteristicile sale dimensionale şi funcţionale: de exemplu, grupurile
şi modul de concepere şi funcţionare a acestora; de asemenea, comunicaţiile au rol
important în cadru decizional, de a amplifica legăturile dintre componenţii
grupurilor, de a consolida coeziunea acestora;
–activitatea membrilor unei organizaţii care ocupă funcţii de conducere;
Managerii îndeplinesc trei categorii de roluri: interpersonal, informaţional şi
decizional. Dintre acestea, rolurile informaţionale, adică de monitor, difuzor şi
purtător de cuvânt, sunt cele care definesc comunicarea, dar circuitul informaţional
poate fi identificat şi în celelalte roluri.
În funcţie de nivelul ierarhic pe care o persoană îl ocupă, comunicarea poate însemna
până la 80% din timpul pe care îl consumă.
În concluzie, comunicarea înseamnă totul în management, atâta vreme cât de
calitatea comunicării depinde înţelegerea problemelor cu care se confruntă orice
angajat, de la manager până la funcţionarul de pe cel mai jos nivel ierarhic.
Durabilitatea relaţiilor dintre aceştia, capacitatea managerului de a-şi motiva şi de a-
şi conduce subordonaţii, dar şi raporturile cu mediul extern organizaţiei sunt
elemente deosebit de importante, din care se pot prelua informaţii utile pentru buna
funcţionare a activităţii.
Scopul, obiectivele şi rolurile comunicării manageriale:
Una din componentele importante ale activităţii de conducere o reprezintă schimbul
de informaţii şi mesaje realizat între şeful organizaţiei şi subalterni, precum şi între
angajaţii de pe acelaşi nivel, fără funcţii de conducere.
Particularităţile comunicării manageriale raportate la celelalte feluri de comunicare
existente sunt generate de scopul, obiectivele şi funcţiile (rolurile) acestei
comunicări, de cadrul şi structura organizaţiilor, precum şi de contextul culturii
organizaţionale. De asemenea, comunicarea managerială din orice fel de organizaţie
se supune unor norme de etică specifice, care se regăsesc în cultura organizaţională,
în politica organizaţională şi, evident, în etica individuală a angajaţilor din funcţiile
de conducere.
Angajatul competent nu comunică la întâmplare sau după bunul său plac, ci conform
unei anumite strategii, atât în ceea ce priveşte actul de comunicare în sine, cât şi
strategia existentă la nivelul organizaţiei (strategie care are rolul de a crea o imagine
pozitivă asupra acesteia).
Orice angajat cu funcţie de conducere, în calitatea sa de manager, controlează în ce
măsură au fost realizate deciziile sale, numai dacă poate comunica cu cei care le
execută. Doar în acest fel, executanţii pot cunoaşte ceea ce au de făcut şi când trebuie
făcut şi îşi pot face cunoscute sugestiile şi problemele.
La nivelul organizaţiilor, în special la nivelul celor din sectorul public, comunicarea
se realizează deficitar datorită birocratizării excesive care face ca de multe ori o
informaţie să parcurgă o mulţime de nivele ierarhice pentru a ajunge la destinatar.
Deseori, managerii de la nivelele superioare (top managementul) sunt lipsiţi de
informaţii reale, fiind suprasaturaţi de rapoarte interminabile care nu spun nimic. O
comunicare eficientă ar avea în vedere tocmai evitarea unor asemenea situaţii, prin
renunţarea la fel de fel de modalităţi inutile şi costisitoare (sub raportul timpului),
care îngreunează luarea deciziilor şi soluţionarea problemelor.
Uneori comunicarea este deficitar realizată datorită unui sistem de comunicaţii rigid.
Sistemul de comunicaţii trebuie să fie conceput ca un organism dinamic, capabil în
orice moment să se adapteze nevoilor de informare ale angajaţilor din sistem.
Scopul comunicării manageriale în orice organizaţie este acela al realizării unei
informări corecte, eficiente şi eficace atât pe verticală, cât şi pe orizontală, în vederea
realizării în condiţii optime a solicitărilor interne şi externe şi în concordanţă cu
obiectivele manageriale şi organizaţionale stabilite.
Pentru aceasta, în procesul de comunicare managerială din orice organizaţie, trebuie
să fie satisfăcute un număr de nevoi comunicaţionale fundamentale ale oricărui
angajat:
• nevoia de a şti – cunoştinţele profesionale necesare pentru îndeplinirea sarcinilor
sau executarea funcţiei;
• nevoia de a înţelege – nu este suficient să ştii să faci un anumit lucru, ci trebuie să-
l faci şi să ştii pentru ce trebuie făcut;
• nevoia de a se exprima – de a putea aduce opinia ta la cunoştinţa celor din nivelele
ierarhice superioare de conducere.
Prezentarea organizației, forma de proprietate , structura acționariat, domeniu
de activitate, dimensiuni, organigramă
Descrierea companiei
Compania Marquardt a fost înfiinţată în 1925, de germanul Johannes Marquardt.
Iniţial, compania avea o fabrică specializată în componente electronice şi mecanică
fină in Germania si pana in prezent s-a dezvoltat intr-un concern international
producator de componente in domeniul automotiv.
Succesul companiei pe pietele mondiale este asigurat prin prezenta ei la nivel global
ca unul dintre cei mai inovatori producatori si dezvoltatori de comutatoare si sisteme
de comutare, fabricate si vandute pe cele mai importante piete din lume.
Departamentul de dezvoltare de la Marquardt cauta continuu sa optimizeze procesele
de productie folosite in domenii ca: tehnologia laser, tehnologia senzorilor,
mecatronica, tehnologia cu infrarosu si tehnologia microprocesoarelor. Deasemenea
Marquardt foloseste cele mai recente tehnologii de fabricatie, asamblare si testare
folosite in productie.
La nivel internaţional, grupul Marquardt are aproximativ 5.000 angajaţi în cele 11
locaţii pe care le deţine. În perioada crizei financiare a fost redus parţial personalul,
însă ulterior au avut loc extinderi ale capacităţilor de producţie care au creat noi
locuri de muncă.
Marquardt detine secţii de producţie în tari ca Germania, Elveţia, China, India, Sua,
Franţa, Mexic, Tunisia si Romania.
Obiectul de activitate a companiei: Marquardt este un producător în domeniul
sistemelor electro-meciane și comutatoare electronie, cât și în domeniul automotive.
Aceste sisteme se găsesc în aparatele de uz caznic și alte aparate industriale.
Marquardt Group este organizat în două divizii de afaceri: Automotive și switch-uri,
senzori și controale.
Switch-uri, Senzori & Controls divizia dezvoltă, produce și vinde produsele sale
într-o serie de industrii și aplicații. În afară de aplicatii industriale, produsele sunt
utilizate în unelte electrice, aparate de uz casnic, sisteme de curățare, tehnologia de
acționare, precum și vehicule off-road.
Din dorința de a fi prezenți și pe piața Europei de Est, grupul Marquardt a luat decizia
deschiderii unei noi unități de producție al cărei amplasament să fie în România.
Astfel, după evaliarea și calculul tuturor factorilor favorabili s-a hotărât ca noua
societate de producție să fie amplasată la Sibiu. Această decizie a fost luată în luna
aprilie a anului 2004. În luna mai 2005 a fost obținută apropbarea pentru începerea
construcției, iar un an mai târziu, pe data de 11 mai 2006, s-a dar startul producției.
Marquardt este de peste 90 de ani o companie de familie, independentă şi de succes
pe plan internaţional. Compania este un producător important de comutatoare şi
sisteme de comandă electromecanice şi electronice. Produsele sunt utilizate de către
toţi producătorii renumiţi din industria de automobile. În aceeaşi măsură, produsele
se mai regăsesc în aparatele de uz casnic, precum şi în diverse aplicaţii industriale.
Marquardt este lider pe piaţa mondială în domeniul comutatoarelor pentru unelte
electrice.
Grupul Marquardt operează pe cele mai importante piețe din lume și are birouri
deschise în 14 locații și numără în total peste 8.000 angajați - cu toții contribuim la
transformarea ideilor în tehnologii de vârf competitive. În anul 2014, cifra noastră
de afaceri a fost 838 milioane de euro.
Principalii competitori pentru compania Marquardt din Sibiu sunt: Continental,
Takata, Phoenix Mecano, Sifit și multe alte companii.
Produsele companiei sunt certificate calitativ conform conform ISO/TS 16949:2009
(Managementul calităţii) şi DIN ISO 14001:2005 (Managementul mediului
înconjurător).
Calitatea foarte înaltă şi constantă a produselor şi serviciilor Marquardt, confirmă
faptul că grupul Marquardt se află pe un drum de succes.
Pentru Marquardt, locaţia din Sibiu reprezintă şi un centru de cercetare şi dezvoltare.
Cea mai mare parte din produsele fabricate la Sibiu, precum şi serviciile oferite, sunt
utilizate în industria auto din întreaga lume.
În producţie se regăsesc cele mai variate procese tehnologice:
 Injecţie mase plastice
 Producţie electronică
 Asamblare finală
 Producţie microcomutatoare
 Proiectare şi programare echipamente industriale
  Atelier sculărie
 Vopsire industrială
Pentru a realiza automobile valoroase şi calitativ superioare şi mai sigure decât în
prezent, dezvoltă şi realizează sisteme inovative de autorizare a pornirii, panouri de
comandă, comutatoare şi module. Cu rezultatele obţinute această companie ocupă o
poziţie în vârful clasamentului tehnologic de pe piaţa mondială. Clienţii noştri sunt
producătorii de top din industria auto.
Organigrama

Management

Dezvoltare Operațiuni Suport Service desk

Dezvoltare software Transfer Tehnologic Administrativ IT

Resurse umane Transport
Launch Management
Testare software Finanicar
Secții de producție
IT
Resurse Umane
Proiectare mecanică Mentenanță
Planificare producție
Logistică Echipamente
Testare tehnică produs
Îmbunătățire continuă
Calitate industriale
Service clădire

Grupul Marquardt activează atât pe piața internă cât și internațională. Având

o gama larga de produse, compania poate satisface toate gusturile consumatorilor
indiferent de sexul acestora, de mediul de provenienta,vârsta ,starea civilă,ocupație
sau rasa acestora.În Romania produsele oferite de Marquardt sunt foarte apreciate
.Indiferent de modificarea factorilor demografici și de cerințele mereu în schimbare
ale consumatorilor, Marquardt poate răspunde în mod pozitiv tuturor preferințelor
clienților.
 Prin dotarea cu tehnologii industriale performante, firma Marquardt
Schaltsysteme asigură condiții optime angajaților și un nivel calitativ ridicat al
producției care se desfășoară în cadrul a 4 mari sectii: electronică, injecție mase
plastice, montaj și microcomutatoare.Cum în acest an Marquardt din Sibiu a deschis
linii noi de producție și a crescut și numărul locurilor de muncă, pentru a creea un
mediu ambiant și pentru a crește productivitatea era necesară achiziționarea
utilajelor de ultimă generație.
Consumatorii și organizația își desfășoara activitatea într-un cadru natural
determinat care creează anumite oportunități sau constrângeri. Pe lânga factorul
referitor la accentuarea crizei materiilor prime, societatea nu mai este afectată de alti
factori ai mediului natural, activitatea ei nu crește nivelul de poluare în zonă și nici
nu determină ca statul să intervină pentru a proteja în vreun fel mediul înconjurător.
Factorii economici din Romînia și a celor de pe plan internațional au dus la
crearea unui preț corect al produselor, în produse regăsindu-se calitatea și tradiția la
un preț care poate fi suportat de aproximativ toate clasele economice. Influența
factorilor de mediu economic se oglindește direct sau indirect în evoluția pietei, mai
concret în evoluția nivelului și structurii ofertei de mărfuri, în evoluția mărimii și
structurii cererii, în mișcarea prețurilor și nivelul concurenței. Aceste variabile
economice, pe care specialițtii în marketing trebuie să le urmareasca cu atenție,
analizate în corelație cu factorii demografici si culturali pot oferi elementele
necesare pentru o corecta evaluare și chiar anticipare a potențialului de piață pe care
poate conta întreprinderea.
Abordarea temei la nivelul organizației
Compania Marquardt a devenit în cei 13 ani de activitate în Sibiu unul din pilonii
comunității de afaceri locale și regionale, cu o dezvoltare accelerată, bazată pe
investiții de peste 180 milioane de euro. Marquardt Sibiu a avut parte de un succes
deosebit: în anii 2010, 2011, 2012 și 2013 s-au consemnat extinderi succesive ale
fabricii cu diverse secții și modulel, prin adaptare si schimbare tinand pasul cu noile
tehnologii si cerinte ale piete.
O etapă importantă în evoluția companiei a avut loc în ianuarie 2008, atunci Grupul
Marquardt a înființat Centrul de Dezvoltare și Cercetare, care a implicat Sibiul în
activitățile de dezvoltare și proiectare a noilor tehnologii Marquardt. În Centrul R&D
de la Sibiu lucrează în jur de 210 de specialiști IT și ingineri specializați în proiectare
și dezvoltare în domeniile electronică, mecanică, hardware și software. La nivel
global, Grupul Marquardt a depășit 11.000 de angajați și își extinde portofoliul de
produse în domeniile eBikes, al bateriilor electrice și mobilității ecologice.
A devenit clar că industria automotive este un mediu de business tot mai competitiv
și mai dinamic, în care cercetarea și dezvoltarea sunt implicate în susținerea inovației
și în managementul unui portofoliu tot mai complex de produse. Pentru a susține
dezvoltarea globală, compania Marquardt a prevăzut, printre altele, o creștere a
capacității Centrului R&D de la Sibiu.
Dr. Harald Marquardt, CEO Marquardt Group, a anunțat în ianuarie 2019 Programul
STEP (Sustainable Transformation & Excellence Program), care va fi aplicat la
nivelul tuturor celor 20 de locații ale Marquardt Group. Programul STEP este
motorul următorilor pași în dezvoltarea companiei, așa cum a detaliat Dr. Marquardt:
“Planificăm să ne întărim în viitor pentru a ne atinge enormul potențial ca experți în
mecatronică inovativă, gata să oferim soluții holistice clienților noștri. Vom continua
să investim în inițiativele care vor accelera creșterea și avansul capacităților noastre
inovative”. Prima etapă de extindere va avea loc pe parcursul anului 2019, când
Centrul de Cercetare și Dezvoltare se va tranforma în Centrul Global de Excelență
în Cercetare și Dezvoltare Human-Machine Interface. Prima etapă de extindere a
Centrului R&D din cadrul Marquardt Sibiu va avea loc pe parcursul anului 2019,
când vor fi angajați în jur de 100 de software developeri. Creșterea va continua până
la finalul anului 2022.
Concluzii și aprecieri personale

Bibliografie
https://ro.marquardt.com/ro/despre-noi/grupul-marquardt.html