A.

ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA CURȚII DE CONTURI

POTRIVIT LEGII NR. 94/1992

1) Structura organizatorică a Curții de Conturi, statul de funcții, numărul de posturi de

conducere și de execuție, domeniile de activitate și atribuțiile departamentelor, ale secretariatului
general, precum și ale celorlalte structuri se stabilesc de:
a) Președinte;
b) Plenul Curții de Conturi;
c) Secretarul General;
d) Vicepreședinte.

2) Precizați care dintre următoarele afirmații nu este falsă:

a) Curtea de Conturi a României este organizată în următoarea structură: la nivel național
cuprinde direcții generale, la nivel central cuprinde divizii și la nivel teritorial cuprinde camere de
conturi județene și a municipiului București;
b) Curtea de Conturi a României este organizată în următoarea structură: la nivel național
cuprinde un secretariat general, la nivel central cuprinde divizii și la nivel teritorial cuprinde
camere de conturi județene și a municipiului București;
c) Curtea de Conturi a României este organizată în următoarea structură: la nivel național
cuprinde un secretariat general, la nivel central cuprinde departamente și la nivel teritorial cuprinde
camere de conturi județene și a municipiului București;
d) Curtea de Conturi a României este organizată în următoarea structură: la nivel național
cuprinde un secretariat general, la nivel central cuprinde departamente și la nivel teritorial cuprinde
direcții de conturi județene și a municipiului București.

3) Precizați care dintre următoarele afirmații nu este falsă:

a) Plenul Curții de Conturi a României exercită conducerea instituției și este compus din: șefi
de divizie în număr de 18 membri, numiți în condițiile legii, de Parlament și sunt independenți în
exercitarea atribuțiilor și în luarea deciziilor;
b) Plenul Curții de Conturi a României exercită conducerea instituției și este compus din:
consilieri de conturi în număr de 18 membri, numiți în condițiile legii, de Parlament, și sunt
independenți în exercitarea atribuțiilor și în luarea deciziilor;
c) Plenul Curții de Conturi a României exercită conducerea instituției și este compus din:
consilieri în număr de 18 membri, încadrați în urma susținerii unui concurs și sunt independenți în
exercitarea atribuțiilor și în luarea deciziilor;
d) Plenul Curții de Conturi a României exercită conducerea instituției și este compus din:
consilieri în număr de 12 membri, numiți în condițiile legii, de către Guvern și sunt independenți
în exercitarea atribuțiilor și în luarea deciziilor.

4) Curtea de Conturi exercită funcția de control asupra modului de formare, de administrare

și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, furnizând
Parlamentului şi, respectiv, unităților administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea și
administrarea acestora, în conformitate cu principiile:
a) Legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității;
b) Economicității, eficienței și eficacității;
c) Legalității și regularității;
d) Nici o varianta corectă.
 5) Precizați care dintre următoarele afirmații nu este falsă:
a) Coordonarea activității Curții de Conturi a României la nivel național se efectuează de către
consilierii de conturi și de directori ai camerelor de conturi pentru activitățile desfășurate în cadrul
departamentelor și a camerelor de conturi județene și a municipiului București, potrivit normelor
și procedurilor specifice;
b) Coordonarea activității Curții de Conturi a României la nivel național se efectuează pentru
activitățile desfășurate în cadrul departamentelor de către consilierii de conturi și pentru activitățile
desfășurate în cadrul camerelor de conturi județene și a municipiului București de către directorii
camerelor de conturi;
c) Coordonarea activității Curții de Conturi a României la nivel național se efectuează potrivit
reglementărilor interne ale Curții de Conturi a României;
d) Coordonarea activității Curții de Conturi a României la nivel național se efectuează de către
președinte, vicepreședinte și de directori ai camerelor de conturi pentru activitățile desfășurate în
cadrul Curții de Conturi, potrivit normelor și procedurilor specifice.

6) Precizați care dintre următoarele afirmații nu este falsă:

a) Conducerea executivă a activității Curții de Conturi a României este exercitată de către
Plenul Curții de Conturi alcătuit din 18 membrii;
b) Conducerea executivă a activității Curții de Conturi a României este exercitată de către
președinte, ajutat de doi vicepreședinte, care au funcția de consilieri de conturi;
c) Conducerea executivă a activității Curții de Conturi a României este exercitată de către 2
consilieri de conturi și de directorii camerelor de conturi județene și a municipiului București;
d) Conducerea executivă a activității Curții de Conturi a României este exercitată de către
președinte, potrivit reglementărilor interne ale Curții de Conturi a României.

7) Curtea de Conturi îşi desfăşoară atribuţiile specifice asupra următoarelor domenii:

a) utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor
forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;
b) situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al
unităţilor administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi
societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din
proprietatea publică;
c) constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice de către autorităţile
administrative autonome şi de către instituţiile publice înfiinţate prin lege, precum şi de
organismele autonome de asigurări sociale ale statului;
d) toate variantele sunt corecte.

8) Activitatea de audit extern exercitată de Curtea de Conturi se desfăşoară cu respectarea:

a) standardelor de audit internationale;
b) normelor proprii, adoptate pe baza standardelor de audit internaţionale general acceptate;
c) normelor emise de Curtea Europeană de Audit;
d) normelor general acceptate.

9) Curtea de Conturi îşi desfăşoară activităţile specifice asupra următoarelor categorii de

entităţi publice:
a) regiile autonome;
 b) toate variantele corecte;
c) organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, care gestionează bunuri,
valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condițiile în care prin lege sau prin statutele
lor se prevede acest lucru;
d) societățile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, la care statul, unitățile administrativ-teritoriale, instituțiile publice sau regiile autonome
dețin, singure sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social.

10) Pentru exercitarea atribuțiilor sale Curtea de Conturi are acces neîngrădit la acte,
documente și informații, entitățile verificate având următoarele obligații în acest sens:
a) să ia măsurile corespunzătoare pentru asigurarea transportului echipelor de control/audit
la sediul lor, în situația în care verificările au loc la sediul entităților publice;
b) să sprijine activitatea auditorilor publici, în cazul efectuării misiunilor de audit la sediile
acestora, prin asigurarea unor spaţii de lucru adecvate şi a accesului logistic corespunzător;
c) să furnizeze informații în formatul propriu și pe suport de hârtie;
d) să facă obiecţii scrise la constatările din rapoartele întocmite de auditorii publici externi.

11) Pentru exercitarea în cele mai bune condiții a atribuțiilor Curții de Conturi, entitățile supuse
verificării au următoarele obligații:
a) să transmită Curții de Conturi actele și informațiile solicitate, mai puțin acelea care
constituie secrete de stat, de serviciu, comerciale sau individuale;
b) să transmită Curții de Conturi actele, documentele, informațiile solicitate, la termenele şi
în structura stabilite de Curtea de Conturi şi să-i asigure accesul în sediile acestora;
c) să urmărească îndeplinirea obiectivelor strategice propuse;
d) să semneze Raportul de control/audit.

12) Cu privire la auditul public extern efectuat de Curtea de Conturi, conducerea entităţii
supuse verificării are următoarele obligații:
a) să asigure auditorilor publici externi răspuns la toate solicitările formulate;
b) pregătirea şi prezentarea integrală şi la termenul solicitat a situaţiilor financiare, în
concordanță cu reglementările legale în vigoare, precum şi a tuturor actelor, documentelor şi a
informațiilor; solicitate, în structura stabilită de Curtea de Conturi;
c) asigurarea transportului echipei de auditori publici externi la și de la sediul entității;
d) solicitarea, de la autoritățile publice cu atribuții de control financiar, control fiscal, precum
și de control sau de supraveghere prudențială în alte domenii, de a efectua cu prioritate verificări
specifice, la cererea Curții de Conturi.

13) În cadrul competențelor sale Curtea de Conturi:

a) exercită auditul financiar asupra bugetelor de venituri și cheltuieli ale operatorilor
economici;
b) exercită funcţia de control asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare
a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, furnizând Parlamentului şi, respectiv,
unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestora, în
conformitate cu principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;
c) exercită activitatea de audit extern cu respectarea standardelor de audit internaționale;
 d) în situația în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate care au
determinat producerea de prejudicii, stabilește întinderea acestora, inclusiv dobânzile și
penalitățile la zi şi dispune măsurile necesare pentru recuperarea operativă.

14) În cadrul competențelor stabilite prin lege, Curtea de Conturi își desfășoară atribuțiile
specifice asupra următoarelor domenii:
a) constituirea şi utilizarea fondurilor organizațiilor neguvernamentale;
b) formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat
şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor între aceste
bugete;
c) constituirea şi utilizarea fondurilor operatorilor economici din mediul privat;
d) constituirea și utilizarea fondurilor necesare pentru buna desfășurare a activității conform
atribuțiilor entităților, altele decât cele din sectorul public.

15) Curtea de Conturi își desfășoară atribuțiile specifice asupra următoarelor domenii, în cadrul
competențelor stabilite prin lege:
a) utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor
forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;
b) constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor de pensii private;
c) constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor unor organisme autonome de asigurări
sociale sau de altă natură, care nu gestionează bunuri, valori sau fonduri, într-un regim legal
obligatoriu;
d) statul şi unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public,
cu serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau neautonome.

16) Curtea de Conturi îşi desfăşoară activităţile specifice asupra următoarelor categorii de
entităţi publice:
a) bănci comerciale;
b) statul şi unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public,
cu serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau neautonome;
c) regii autonome;
d) societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, la care statul, unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice sau regiile autonome
dețin mai puțin de jumătate din capitalul social.

17) Curtea de Conturi îşi desfăşoară activităţile specifice asupra următoarelor categorii de
entităţi publice:
a) Banca Națională a României;
b) bănci comerciale;
c) asociații și fundații;
d) organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, care nu gestionează bunuri,
valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu.

18) În cadrul competențelor sale Curtea de Conturi poate hotărî desfășurarea activităților
stabilite de lege şi la entități care:
 a) beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de subvenţii sau alte forme de sprijin
financiar din partea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a altor instituţii publice;
b) nu administrează bunuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unităților
administrativ-teritoriale;
c) acordă împrumuturi unor entități publice, în baza unui contract de credit, în vederea
realizării unor obiective de investiții de interes public;
d) nu administrează şi/sau utilizează fonduri publice, în sensul Legi nr.94/1992.

19) Controlul execuției bugetelor Camerei Deputaților, Senatului, Administrației Prezidențiale,

Guvernului, Înaltei Curți de Casație şi Justiție, Curții Constituționale, Consiliului Legislativ şi
Avocatului Poporului se exercită de către:
a) Curtea de Conturi;
b) comisiile de buget-finanțe ale celor două camere ale Parlamentului,;
c) Biroul Permanent al Camerei Deputaților;
d) Curtea de Conturi, cu avizul unor comisii instituite în acest scop de cele două Camere ale
Parlamentului.

20) Care dintre următoarele afirmații referitoare la controlul execuției bugetului Curții de
Conturi este adevărată?
a) controlul execuției bugetului Curții de Conturi se exercită de către o comisie instituită în
acest scop de cele două Camere ale Parlamentului;
b) Curtea de Conturi transmite Parlamentului, în prima sesiune a fiecărui an, execuţia
bugetului său;
c) Controlul bugetului Curții de Conturi se exercită de către Biroul Permanent al Camerei
Deputaților;
d) Curtea de Conturi supune Parlamentului, spre aprobare, execuția bugetului său în prima
sesiune a fiecărui an, cu avizul comisiei instituită în acest scop de cele două Camere ale
Parlamentului.

21) Prin verificările sale la entitățile aflate în competență, potrivit legii, Curtea de Conturi
urmărește, în principal:
a) exactitatea şi realitatea situaţiilor financiare, aşa cum sunt stabilite în reglementările
contabile în vigoare;
b) evaluarea sistemelor de management şi control la persoane juridice și fizice;
c) utilizarea fondurilor de către organizațiilor neguvernamentale;
d) oportunitatea deciziilor luate de către conducătorii unităților administrativ-teritoriale și a
autorităților publice deliberative ale unităților administrativ teritoriale.

22) În cadrul verificărilor efectuate la entitățile aflate în competență, potrivit legii, Curtea de
Conturi urmărește, în principal:
a) calitatea gestiunii economico-financiare;
b) oportunitatea deciziilor luate de către conducătorii entităților auditate;
c) utilizarea fondurilor de către asociații și fundații;
d) respectarea standardelor de calitate specifice activității desfășurate de entitate.
 23) Curtea de Conturi, în baza legii sale de organizare şi funcționare, precum şi a altor
prevederi legale, exercită, pe baza programului anual de activitate şi a tematicilor specifice, funcția
de control la autorităţile cu atribuţii în domeniul privatizării, unde verifică:
a) respectarea de către autorităţile cu atribuţii în domeniul privatizării a metodelor şi
procedurilor de privatizare prevăzute de lege;
b) modul în care au fost încheiate contractele de privatizare;
c) modul de utilizare a resurselor financiare rezultate din acțiunile de privatizare;
d) oportunitatea deciziilor luate cu privire la momentul declanșării procesului de privatizare
prin vânzarea acțiunilor deținute de stat la societățile reglementate de Legea nr.31/1990.

24) În îndeplinirea atribuțiilor pe care i le conferă legea, Curtea de Conturi mai are următoarele
atribuții:
a) să stabilească întinderea prejudiciului și să ia măsuri pentru recuperarea acestuia;
b) să solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspecţie bancară ale Băncii
Naţionale a României, verificarea, cu prioritate, a unor obiective, în cadrul atribuţiilor lor legale;
c) să se implice, prin consultanță și îndrumare, în procesul de luare a deciziilor de către
conducerea entităților auditate;
d) să aplice sancțiuni contravenționale chiar dacă legea nu împuternicește Curtea de Conturi
în acest sens.

25) Pentru îndeplinirea atribuțiilor pe care i le conferă legea, Curtea de Conturi mai are
următoarele atribuții:
a) să ceară şi să utilizeze, pentru exercitarea funcţiilor sale de control şi de audit, rapoartele
celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancară;
b) să se pronunțe asupra oportunității deciziilor luate cu privire la momentul declanșării
procesului de privatizare prin vânzarea acțiunilor deținute de stat la societățile reglementate de
Legea nr.31/1990;
c) să stabilească întinderea prejudiciului și să dispună măsuri pentru recuperarea acestuia;
d) să furnizeze consultanță sau alte servicii de bază non-audit la o entitate auditată, în cazul
în care astfel de servicii includ responsabilități de management.

26) Atribuţii de raportare ale Curții de Conturi. Curtea de Conturi elaborează Raportul public
anual pe care îl înaintează Parlamentului:
a) în termen de 6 luni de la primirea conturilor supuse auditului de la organele competente să
le întocmească şi obligate să i le transmită;
b) la data de 31 decembrie a fiecărui an;
c) la data de 31 martie a anului financiar următor celui auditat;
d) pe parcursul anului în care se efectuează auditul.

27) Raportul public anual cuprinde:

a) observatiile Curtii de Conturi asupra conturilor de executie a bugetelor supuse controlului
său; încălcările de lege constatate şi măsurile de tragere la răspundere luate;
b) rapoartele de control/audit semnate de entitatea auditată;
c) deciziile emise de Curtea de Conturi;
d) persoanele responsabile de încălcarea legii.
 28) În baza constatărilor sale Curtea de Conturi stabilește:
a) suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul
financiar, contabil şi fiscal;
b) blocarea conturilor entităților verificate atunci când constată existenţa unor fapte pentru
care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale;
c) completarea sau refacerea conturilor de către un expert contabil numit de Curtea de
Conturi;
d) suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de
prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor
sau a auditurilor efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate.

29) Curtea de Conturi reprezintă România în calitatea sa de instituție supremă de audit în

organizațiile internaţionale ale acestor instituţii. Unde se regăsește această prevedere?
a) Constituție;
b) Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată;
a) Standardele de audit INTOSAI;
c) Standardele proprii ale Curții de Conturi.

30) Litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele

judecătoreşti specializate. Unde se regăsește această prevedere?
a) Standardele de audit INTOSAI;
b) Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată;
c) Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi,
precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități;
d) Standardele proprii ale Curții de Conturi.

31) Curtea de Conturi îşi întocmeşte şi aprobă bugetul propriu, pe care îl transmite Guvernului:
a) în vederea includerii acestuia în proiectul bugetului de stat supus aprobării Parlamentului;
b) în vederea transmiterii acestuia către Parlament;
c) în vederea avizării și transmiterii către Parlament pentru aprobare;
d) spre informare.

32) Conducerea Curţii de Conturi se exercită de:

a) plenul Curţii de Conturi;
b) conducerea executivă a Curţii de Conturi;
c) de către preşedinte;
d) de către preşedinte, ajutat de doi vicepreşedinţi, care sunt consilieri de conturi.

33) Conducerea executivă a Curţii de Conturi se exercită de:

a) către preşedinte, ajutat de doi vicepreşedinţi, care sunt consilieri de conturi;
b) către preşedinte;
c) plenul Curţii de Conturi;
d) către preşedinte împreună cu secretarul general.

34) Care dintre următoarele afirmații referitoare la certificarea conturilor de către Curtea de
Conturi este adevărată:
 a) în situaţia în care se constată existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate, care au
determinat producerea unor prejudicii se emite certificatul de conformitate şi se comunică entităţii
auditate;
b) în situaţia în care se constată regularitatea conturilor, se emite certificatul de conformitate
şi se comunică entităţii auditate;
c) în situaţiile în care în rapoartele de audit se constată existenţa unor fapte pentru care există
indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, se emite certificatul de conformitate şi se
comunică entităţii auditate;
d) certificarea contului verificat constituie temei pentru exonerarea de răspundere juridică.

35) Abateri şi sancţiuni. Care dintre următoarele fapte constituie abateri și se sancționează:
a) nerespectarea obligaţiei de a prezenta Curţii de Conturi, în termenele stabilite, conturile ce
urmează a fi verificate se sancționează cu mendă civilă egală cu salariul pe 1-3 luni al persoanei
din vina căreia s-a produs întârzierea;
b) refuzul de a semna Raportul de control/audit;
c) nedepunerea obiecţiilor scrise la constatările din rapoartele întocmite de auditorii publici
externi;
d) refuzul de de a răspunde la nota de relații solicitată de echipa de audit.

36) În structura Curţii de Conturi se cuprind:

a) departamentul de control, departamentul de audit financiar, departamente județene și un
secretariat general;
b) departamente de control/audit, departament juridic, sucursale județene și a municipiului
București și un secretariat general;
c) departamente, camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti şi un secretariat
general;
d) departamente ale aparatului central, departamente județene și al municipiului București,
plenul Curții de Conturi și secretariatul general.

37) În lipsa președintelui Curții de Conturi, ședința plenului va fi prezidată de:

a) secretarul general;
b) un vicepreşedinte;
c) cei doi vicepreședinți simultan, fiecare pentru domeniul său de competență;
d) decanul de vârstă dintre membrii plenului.

38) Pentru calitatea sa de șef de departament, un consilier de conturi este numit de:
a) președinte;
b) Parlament;
c) președinte, ajutat de cei doi vicepreședinți;
d) plenul Cuții de Conturi.

39) Preşedintele Curţii de Conturi şi ceilalţi membri ai acesteia sunt:

a) inamovibili în exercitarea atribuțiilor și respectă principiul unanimității în cadul conducerii
colective;
b) independenţi în exercitarea atribuţiilor şi în luarea deciziilor şi respectă principiile
conducerii colective, publicităţii şi transparenţei;
 c) inamovibili în exercitarea atribuțiilor și respectă principiile specializării bugetare în cadrul
conducerii colective;
d) independenţi în exercitarea atribuţiilor şi în luarea deciziilor şi respectă principiile
conducerii colective, eligibilității şi specializării bugetare.

40) Indicați afirmația corectă referitoare la Autoritatea de Audit:

a) este un organism independent din punct de vedere operaţional faţă de Curtea de Conturi şi
subordonat din punct de vedere organizatoric faţă de autorităţile responsabile cu gestionarea şi
implementarea fondurilor comunitare nerambursabile;
b) are atribuţii şi proceduri de lucru proprii;
c) este condusă de unul dintre cei doi vicepreședinți ai Curții de Conturi;
d) este organizată și teritorial, sub forma camerelor de conturi.

41) În vederea îndeplinirii unor obligaţii în domeniul auditului extern, ce revin României în
calitate de stat membru al Uniunii Europene, este organizată şi funcţionează Autoritatea de Audit,
care:
a) este organizată sub forma unui departament în cadrul Curții de Conturi;
b) este condusă de președintele Curții de Conturi;
c) este un organism independent din punct de vedere operaţional faţă de Curtea de Conturi şi
faţă de celelalte autorităţi responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare
nerambursabile;
d) este un departament operaţional în cadrul Curții de Conturi, care exercită controlul la
autorităţile responsabile cu gestionarea şi implementarea fondurilor comunitare nerambursabile.

42) Prin constatările și recomandările făcute, auditul performanței trebuie să conducă la:
a) diminuarea costului resurselor indiferent de rezultate;
b) sporirea rezultatelor programelor derulate de entitate;
c) diminuarea costului resurselor sau sporirea rezultatelor;
d) respectarea economicității și eficienței utilizării resurselor materiale.

43) Personalul de conducere din cadrul Curții de Conturi este numit de:
a) Președinte;
b) Parlament;
c) Plenul Curții de Conturi;
d) Secretarul General.

44) Răspunderea disciplinară a auditorilor publici externi, condițiile și procedura de aplicare

a acesteia se stabilesc prin:
a) Lege;
b) Ordin de președinte;
c) Codul etic al profesiei, aprobat de Plenul Curții de Conturi;
d) Nici o varianta corectă.

45) Atribuțiile vicepreședinților şi consilierilor de conturi se stabilesc şi se aprobă prin

regulamentul propriu de plenul Curții de Conturi, la propunerea:
a) Plenului Curții de Conturi;
 b) Președintelui;
c) Parlamentului;
d) Toate variantele sunt corecte.

46) Entitățile auditate de Curtea de Conturi sunt obligate să-i transmită actele, documentele,
informațiile solicitate, la termenele şi în structura stabilite de Curtea de Conturi, şi să-i asigure
accesul în sediile acestora. În caz contrar se penalizează cu:
a) 100 de lei pentru fiecare zi de întârziere;
b) 50 de lei pentru fiecare zi de întârziere;
c) 1000 de lei;
d) 10 de lei pentru fiecare zi de întârziere.

47) Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii și a neurmăririi de conducerea

entității a măsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracțiune şi se pedepsește cu:
a) închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă;
b) închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă;
c) închisoare de la 9 luni la un an sau cu amendă;
d) închisoare de la un an la doi ani sau cu amendă.

48) Sumele reprezentând amenzi civile, imputate de Curtea de Conturi se fac venit la:
a) bugetul Curții de Conturi;
b) bugetul de stat;
c) bugetul asigurărilor sociale de stat;
d) bugetul local al Municipiului București.

49) Plenul Curții de Conturi își exercită atribuțiile în prezența a cel puțin:
a) 50%+1 din numărul membrilor săi;
b) 1/3 din numărul membrilor săi;
c) 2/3 din numărul membrilor săi;
d) nicio varianta corectă.

50) Mandatul de membru al Curții de Conturi încetează în următoarele situații:

a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de pierdere a
drepturilor electorale, de demitere de drept ori de deces;
b) în situațiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcției mai mult de 6
luni consecutive;
c) în cazul revocării din funcţie;
d) Toate variantele sunt corecte.

51) În baza constatărilor sale Curtea de Conturi stabilește:

a) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală sau
ineficientă a acestora;
b) blocarea conturilor entităților verificate atunci când constată existenţa unor fapte pentru
care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale;
c) completarea sau refacerea conturilor de către un expert contabil numit de Curtea de
Conturi;
 d) suspendarea din funcţie a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte cauzatoare de
prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în urma controalelor
sau a auditurilor efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt implicate.

52) Organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi precum şi

valorificarea actelor rezultate din aceste activități se efectuează potrivit:
a) regulamentului aprobat de plenul Curții de Conturi;
b) regulamentului aprobat de Președintele Curții de Conturi;
c) regulamentului aprobat de către Parlament;
d) regulamentului emis de către Secretarul General.

53) Structura organizatorică, numărul de personal şi statul de funcții ale Autorităţii de Audit
se aprobă de:
a) Președintele Curții de Conturi;
b) Președintele Autorității de Audit;
c) Plenul Curții de Conturi;
d) Parlament.

54) Pentru motive întemeiate, procedura examinării contului poate fi redeschisă. de la data
la care s-a certificat contul verificat în termen de:
a) 1 an;
b) 3 lună;
c) 6 luni;
d) 9 luni.

55) Care dintre următoarele afirmații nu este falsă:

a) Plenul Curții de Conturi este alcătuit din consilieri de conturi numiți în următoarele
condiții: de Guvern, la propunerea primului ministru, pentru un mandat de 3, 6, 9 sau 12 ani, care
nu poate fi prelungit sau înnoit;
b) Plenul Curții de Conturi este alcătuit din consilieri de conturi numiți în următoarele
condiții: de Parlament, la propunerea comisiilor permanente pentru buget, finanțe și bănci ale celor
două Camere, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit;
c) Plenul Curții de Conturi este alcătuit din consilieri de conturi numiți în următoarele
condiții: de Parlament, la propunerea președinților celor două Camere, pentru un mandat de 9 ani,
care poate fi prelungit sau înnoit;
d) Plenul Curții de Conturi este alcătuit din consilieri de conturi numiți în următoarele
condiții: de Guvern, la propunerea comisiilor permanente pentru buget, finanțe şi bănci ale celor
două Camere, pentru un mandat de 3, 6, 9 sau 12 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.

56) Personalul de specialitate al Curții de Conturi, inclusiv cel cu funcții de conducere, este
supus:
a) mobilității în cadrul aceleiași categorii profesionale, pentru eficientizarea activității Curţii
de Conturi şi în interesul personalului acesteia, pentru dezvoltarea carierei profesionale, conform
Statutului auditorului public extern;
b) mobilității în cadrul tuturor activităților Curții de Conturi a României, prin modificarea
raporturilor de serviciu;
 c) mobilității în cadrul tuturor activităților Curții de Conturi a României, pentru eficientizarea
activităţii Curţii de Conturi şi în interesul personalului acesteia, pentru dezvoltarea carierei
profesionale, conform Statutului auditorului public extern;
d) instabilitate în cadrul Curții de Conturi a României.

57) Precizați care dintre afirmațiile de mai jos nu sunt adevărate:

a) Mandatul unui membru al Curţii de Conturi încetează în următoarele cazuri:la expirarea
termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de
demitere de drept ori de deces;
b) Mandatul unui membru al Curţii de Conturi încetează în următoarele cazuri: în situaţiile de
incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcţiei mai mult de 9 luni consecutive;
c) Mandatul unui membru al Curţii de Conturi încetează în următoarele cazuri:în situaţiile de
incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcţiei mai mult de 6 luni consecutive;
d) Mandatul unui membru al Curţii de Conturi încetează în cazul revocării din funcţie.

58) Precizați care dintre următoarele afirmații nu este falsă:

a) Membrii Curţii de Conturi depun un jurământ în fața președinților celor două Camere ale
Parlamentului înainte de a începe să-şi exercite mandatul;
b) Membrii Curţii de Conturi depun jurământ în faţa președinților celor două Camere ale
Parlamentului în timpul exercitării mandatului;
c) Membrii Curţii de Conturi depun jurământ în faţa președinților celor două Camere ale
Parlamentului anual, până la finalizarea mandatului;
d) Membrii Curţii de Conturi depun jurământ în faţa președinților celor două Camere ale
Parlamentului ori de câte ori se produc modificări.

59) Precizați care dintre următoarele activități nu sunt interzise a fi exercitate de către
membrii Curții de Conturi:
a) să facă parte din partide politice sau să desfăşoare activităţi publice cu caracter politic;
b) să exercite, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ;
c) să exercite activități didactice;
d) să exercite activități de arbitraj – expert sau arbitru într-un arbitraj.

60) Precizați care dintre afirmațiile de mai jos este adevărată:

a) Curtea de Conturi exercită funcţia de audit financiar asupra modului de formare, de
administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public,
furnizând Parlamentului rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestora, în conformitate cu
principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii;
b) Curtea de Conturi exercită funcţia de control asupra modului de formare, de administrare
şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, furnizând
Parlamentului şi, respectiv, unităţilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea şi
administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalităţii, regularităţii, economicităţii,
eficienţei şi eficacităţii;
c) Curtea de Conturi exercită funcţia de control asupra modului de formare, de administrare
şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public, furnizând
Parlamentului rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestora, în conformitate cu principiile
specifice activității de audit financiar;
 d) Curtea de Conturi exercită funcţia de audit financiar asupra modului de formare, de
administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public,
elaborând rapoarte privind utilizarea şi administrarea acestora, în conformitate cu principiile
legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii.

61) Precizați care sunt instituțiile/persoanele/structurile care, la cerere, pot solicita Curții de
Conturi să efectueze acțiuni de verificare privind modul de gestionare a resurselor publice:
a) prim ministrul sau oricare membru al Guvernului;
b) președintele țării;
c) Camera Deputaților sau Senatul;
d) oricare membru al Parlamentului.

62) Care dintre următoarele domenii nu sunt specifice competențelor Curții de Conturi a
României:
a) formarea şi gestionarea datoriei publice şi situaţia garanţiilor guvernamentale pentru
credite interne şi externe;
b) constituirea, utilizarea şi gestionarea resurselor financiare privind protecţia mediului,
îmbunătăţirea calităţii condiţiilor de viaţă şi de muncă;
c) utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor
forme de sprijin financiar acordate de către entități private;
d) utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi transferurilor şi a altor
forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.

63) Care dintre următoarele domenii nu sunt specifice competențelor Curții de Conturi a
României:
a) formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat
şi ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi mişcarea fondurilor între aceste
bugete;
b) formarea şi gestionarea datoriei publice și private a unităților administrativ-teritoriale, a
agenților economici și a instituțiilor publice;
c) constituirea, administrarea şi utilizarea fondurilor publice de către autorităţile
administrative autonome şi de către instituţiile publice înfiinţate prin lege, precum şi de
organismele autonome de asigurări sociale ale statului;
d) situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al
unităţilor administrativ-teritoriale de către instituţiile publice, regiile autonome, companiile şi
societăţile naţionale, precum şi concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din
proprietatea publică.

64) Precizați care dintre următoarele categorii de entități publice nu se află în competența
de verificare a Curții de Conturi:
a) Banca Naţională a României;
b) organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, care gestionează bunuri,
valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condiţiile în care prin lege sau prin statutele
lor se prevede acest lucru;
c) societăţile reglementate de legea privind societățile comerciale;
 d) statul şi unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public,
cu serviciile şi instituţiile lor publice, autonome sau neautonome.

65) Precizați care dintre următoarele categorii de entități publice nu se află în competența
de verificare a Curții de Conturi:
a) instituții publice și private care beneficiază de garanţii guvernamentale pentru credite, de
subvenţii sau alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale,
a altor instituţii publice;
b) instituții publice și private care administrează, în temeiul unui contract de concesiune sau
de închiriere, bunuri aparţinând domeniului public sau privat al statului ori al unităţilor
administrativ-teritoriale;
c) instituții publice și private care administrează bunuri aparținând domeniului public și privat
al agenților economici;
d) instituții publice și private care administrează şi/sau utilizează fonduri publice, în sensul
prezentei legi, verificările urmând a se efectua numai în legătură cu legalitatea administrării şi/sau
utilizării acestor fonduri.

66) Precizați care dintre următoarele afirmații nu este falsă:

a) Controlul bugetului Curții de Conturi se poate efectua de către o comisie instituită în acest
scop de Administrația Prezidențială;
b) Controlul bugetului Curții de Conturi se poate efectua de către Corpul de control al
primului ministru;
c) Controlul bugetului Curții de Conturi se poate efectua de către o comisie instituită în acest
scop de cele două Camere ale Parlamentului;
d) Controlul bugetului Curții de Conturi se poate efectua de către o comisie instituită în acest
scop la nivelul Curții Constituționale.

67) Precizați conturile de execuție asupra cărora Curtea de Conturi nu poate exercita un audit
financiar:
a) contul general anual de execuţie a bugetului de stat, contul anual de execuţie a bugetului
asigurărilor sociale de stat si conturile anuale de execuţie a fondurilor speciale;
b) contul anual de execuţie a bugetului Trezoreriei Statului; conturile anuale de execuţie a
bugetelor locale, ale municipiului Bucureşti, ale judeţelor, ale sectoarelor municipiului Bucureşti,
ale municipiilor, ale oraşelor şi comunelor si conturile anuale de execuţie a bugetelor instituţiilor
publice finanţate integral din venituri proprii;
c) contul general anual al datoriei publice a statului, conturile anuale de execuţie a bugetelor
instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, contul general anual de execuţie a
bugetului de stat si contul anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat;
d) contul general anual de execuţie a bugetelor de venituri și cheltuieli ale societăților
comerciale.

68) Precizați care dintre afirmațiile de mai jos este falsă:

a) Curtea de Conturi poate exercita auditul performanței asupra gestiunii bugetului
Trezoreriei Statului;
 b) Curtea de Conturi poate exercita auditul performanței asupra gestiunii fondurilor publice
și private ale societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
c) Curtea de Conturi poate exercita auditul performanței asupra gestiunii bugetului general
consolidat, precum şi a oricăror fonduri publice;
d) Curtea de Conturi poate exercita auditul performanței asupra utilizării resurselor financiare
ale statului și ale sectorului public.

69) Precizați care dintre afirmațiile de mai jos nu este adevărată:

a) Curtea de Conturi efectuează o evaluare independentă asupra economicităţii, eficienţei şi
eficacităţii cu care o entitate publică, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizează
resursele publice alocate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite;
b) Auditul performanţei se poate efectua atât la finalul, cât şi pe parcursul desfăşurării
proiectelor, programelor, proceselor sau activităţilor;
c) Activitatea de audit al performanţei se desfăşoară în conformitate cu metodologia proprie,
adoptată pe baza standardelor de audit INTOSAI şi a celor mai bune practici în domeniu, şi se
finalizează prin elaborarea unui raport de audit;
d) Prin constatările şi recomandările făcute, auditul performanţei trebuie să conducă la
creșterea costului resurselor sau a rezultatelor.

70) Care este perioada de timp în care Curtea de Conturi poate să asigure verificarea tuturor
conturilor de execuție:
a) anual sau cu încadrarea în termenul legal de prescripție, în condițiile în care sunt stabilite
limitele valorice minime a conturilor de execuție a bugetelor instituțiilor supuse verificării Curții
de Conturi potrivit reglementărilor legale;
b) astfel încât să se asigure încadrarea în termenul legal de prescripție;
c) anual pentru conturile de execuție a bugetelor instituțiilor publice;
d) ori de câte ori este nevoie.

71) Precizați care dintre următoarele variante de răspuns reprezintă scopurile principale ale
auditurilor Curții de Conturi:
1. economicitatea, eficacitatea şi eficiența utilizării fondurilor publice;
2. elaborarea strategiei în domeniile fiscal, bugetar, contabilitate publică, reglementări
contabile, datorie publică, audit public intern, managementul investițiilor publice, domenii
reglementate specific și de administrare a datoriei publice;
3. evaluarea sistemelor de management şi control la autoritățile cu sarcini privind urmărirea
obligațiilor financiare către bugete sau către alte fonduri stabilite prin lege, ale persoanelor juridice
sau fizice;
4. calitatea gestiunii economico-financiare;
5. respectarea de către autoritățile cu atribuţii în domeniul energetic a metodelor și
procedurilor cu privire la elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor
obligatorii la nivel național a reglementărilor sectorului şi pieței energiei electrice, termice şi a
gazelor naturale.
Alegeți varianta corectă:
a) 1,2,3;
b) 1,3,4;
c) 4,3,2;
d) 2,4,5.

72) Curtea de Conturi poate exercita funcția de control cu privire la:

a) respectarea de către autorităţile cu atribuţii în domeniul energetic a metodelor și
procedurilor cu privire la elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor
obligatorii la nivel naţional a sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale;
b) respectarea de către autorităţile cu atribuţii în domeniul sănătății și științelor medicale a
metodelor şi procedurilor cu privire la elaborarea politicilor, strategiilor şi programelor de acţiune
în domeniul sănătăţii populaţiei;
c) respectarea de către autorităţile cu atribuţii în domeniul educației a metodelor şi
procedurilor cu privire la elaborarea, aprobarea şi monitorizarea reglementărilor în domeniul
educaţiei, formării profesionale, cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării;
d) respectarea de către autorităţile cu atribuţii în domeniul privatizării a metodelor şi
procedurilor de privatizare, prevăzute de lege, precum şi asupra modului în care acestea au asigurat
respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare.

73) Potrivit prevederilor legale în vigoare, Curtea de Conturi a României elaborează Raportul
public anual și rapoarte anuale referitoare la finanțele publice locale. Care dintre afirmațiile de mai
jos este falsă:
a) Raportul public anual elaborat de Curtea de Conturi se înaintează Parlamentului;
b) Raportul public anual se transmite în termen de 6 luni de la primirea conturilor supuse
auditării de la organele competente să le întocmească şi obligate să i le transmită;
c) Raportul public anual și rapoartele anuale referitoare la finanțele publice locale se
înaintează Parlamentului în termen de 6 luni de la primirea conturilor supuse auditării de la
organele competente să le întocmească şi obligate să i le transmită;
d) Rapoartele anuale referitoare la finanțele publice locale sunt înaintate autorităţilor publice
deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale.

74) Potrivit prevederilor legale în vigoare, Curtea de Conturi a României elaborează Raportul
public anual. Care dintre afirmațiile de mai jos este falsă:
a) Raportul public anual cuprinde observațiile Curții de Conturi asupra conturilor de execuție
a bugetelor supuse controlului său;
b) Raportul public anual cuprinde concluziile controalelor dispuse de Camera Deputaţilor sau
de Senat sau efectuate la regii autonome, societăţi reglementate de Legea societăților comerciale,
cu capital integral sau majoritar de stat şi la celelalte persoane juridice supuse controlului Curţii
de Conturi;
c) Raportul public anual cuprinde consecințele rezultate urmare exercitării funcției de control
al Curții de Conturi cu privire la utilizarea fondurilor atrase de către societăți comerciale,
reglementate de Legea societăților comerciale;
d) Raportul public anual cuprinde încălcările de lege constatate şi măsurile de tragere la
răspundere luate.

75) Precizați care dintre afirmațiile prezentate mai jos sunt caracteristice Curții de Conturi în
îndeplinirea atribuțiilor sale, potrivit prevederilor Legii nr. 94/1992:
 1. să evalueze activitatea de control financiar propriu şi de audit intern a persoanelor juridice
controlate;
2. să evalueze activitatea de reglementare și funcționare a persoanelor juridice controlate;
3. să ceară şi să utilizeze, pentru exercitarea funcţiilor sale de control şi de audit, rapoartele
celorlalte organisme cu atribuţii de control financiar, fiscal, audit intern şi inspecţie bancară;
4. să solicite organelor de urmărire penală verificarea, cu prioritate, a unor obiective, în cadrul
atribuţiilor lor legale;
5. să ceară unor instituţii specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, să efectueze
verificări de specialitate care să contribuie la clarificarea unor constatări.
Alegeți varianta corectă:
a) 1,3,5;
b) 1,2,3;
c) 2,3,4;
d) 1,4,5.

76) Persoanele juridice supuse controlului Curții de Conturi sunt obligate să transmită acesteia:
a) Raportul privind performanța activităților efectuate la nivelul fiecărei persoane juridice;
b) Raportul privind desfășurarea și realizarea programului de audit intern;
c) Raportul privind stadiul acțiunilor de control desfășurate la nivelul fiecărei persoane
juridice;
d) Raportul privind monitorizarea acțiunilor efectuate la nivelul fiecărei persoane juridice.

77) Potrivit prevederilor Legii nr. 94/1992, Curtea de Conturi nu poate stabili, în baza
constatărilor sale, următoarele acțiuni:
a) suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul
financiar, contabil şi fiscal;
b) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea nelegală sau
ineficientă a acestora;
c) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci când se constată utilizarea legală sau
ineficientă a acestora;
d) înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată.

78) Curtea de Conturi poate solicita celor responsabili:

a) încetarea raportului de muncă, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de săvârşirea de
fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate
în urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care
sunt implicate;
b) suspendarea din funcție, în condițiile legii, a persoanelor care au contribuit la utilizarea
nelegală sau ineficientă a fondurilor bugetare sau speciale;
c) suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte
necauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în
urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt
implicate;
d) suspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte
cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate în
urma controalelor sau a auditurilor efectuate, până la soluţionarea definitivă a cauzelor în care sunt
implicate.

79) Potrivit prevederilor legale în vigoare Curtea de Conturi avizează:

a) la cererea Guvernului, proiectul bugetului de stat şi proiectele de lege în domeniul
finanţelor şi al contabilităţii publice sau prin aplicarea cărora ar rezulta o diminuare a veniturilor
sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetară;
b) la cererea Senatului sau a Camerei Deputaţilor, proiectul bugetului de stat şi proiectele de
lege în domeniul finanţelor şi al contabilităţii publice sau prin aplicarea cărora ar rezulta o
diminuare a veniturilor sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetară;
c) la cererea Senatului sau a Camerei Deputaţilor, proiectul bugetului de stat şi proiectele de
lege în domeniul finanţelor şi al contabilităţii publice sau prin aplicarea cărora ar rezulta o creștere
a veniturilor sau o diminuare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetară;
d) la cererea Senatului sau a Camerei Deputaţilor, proiectul bugetului de stat şi proiectele de
lege în domeniul contabil şi al activității financiar contabile sau prin aplicarea cărora ar rezulta o
diminuare a veniturilor sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetară.

80) Potrivit prevederilor legale în vigoare Curtea de Conturi avizează:

a) înfiinţarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate care să funcționeze
pe lângă Senat sau Camera Deputaţilor;
b) înfiinţarea de către agenții a unor organe de specialitate în subordinea lor;
c) înfiinţarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor;
d) înfiinţarea de către Guvern a unor departamente și servicii în cadrul altor secțiuni.

81) Care dintre afirmațiile de mai jos este nu este adevărată:

a) Curtea de Conturi certifică acurateţea şi veridicitatea datelor din conturile de execuţie
verificate;
b) Curtea de Conturi exercită funcția de control și audit exclusiv prin consultarea datelor
publicate de persoanele juridice supuse controlului;
c) nicio altă autoritate nu se poate pronunţa asupra datelor înscrise în conturile de execuţie,
decât provizoriu;
d) Curtea de Conturi exercită auditarea la sediu sau la faţa locului.

82) Care dintre activitățile de mai jos nu trebuie îndeplinită de către auditorii publici externi
desemnaţi să auditeze conturile, precum şi celelalte activităţi pentru care Curtea de Conturi are
competenţă:
a) să întocmească rapoarte în care prezintă constatările şi concluziile;
b) să publice rapoartele în care sunt prezentate constatările şi concluziile și sunt formulate
recomandări;
c) să formuleze recomandări cu privire la măsurile ce urmează a fi luate;
d) să exprime o opinie cu respectarea procedurilor proprii, stabilite prin regulamentul aprobat.

83) Care dintre următoarele acțiuni urmează să fie întreprinsă de către auditorii publici externi
în cazul în care conturile prezentate nu întrunesc condiţiile care să facă posibilă verificarea lor:
a) le solicită în mod repetat titularilor acestora până în momentul în care acestea vor putea fi
verificate;
 b) le restituie titularilor acestora, urmând a fi verificate în acțiunea programată în anul
următor;
c) le restituie titularilor acestora, fixând termen pentru completarea sau refacerea lor, după
caz;
d) contribuie la completarea sau refacerea lor, după caz, urmând a fi verificate în acțiunea
programată în anul următor.

84) În care dintre situațiile menționate mai jos este emis certificatul de conformitate, care se
comunică entităţii auditate:
a) când se constată nereguli în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată;
b) când se constată regularitatea conturilor, utilizarea nelegală sau ineficientă a fondurilor
bugetare sau speciale;
c) când se constată regularitatea conturilor verificate, dar care nu reflectă realitatea și
exactitatea;
d) când se constată regularitatea conturilor.

85) Care dintre afirmațiile de mai jos nu este adevărată:

a) în situaţia în care se constată existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate, care au
determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entităţii publice auditate această
stare de fapt;
b) întinderea prejudiciului se stabilește de către conducerea departamentelor de specialitate
din cadrul Curții de Conturi, recuperarea acestuia revenind organelor de urmărire fiscală;
c) stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin
obligaţie a conducerii entităţii auditate;
d) în situația în care se constată regularitatea conturilor, se emite certificatul de conformitate,
care se comunică entităţii auditate.

86) Precizați varianta corectă în situația în care în rapoartele de audit se constată existenţa unor
fapte pentru care există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale:
a) conducătorul departamentului sesizează organele de urmărire fiscală pentru asigurarea
valorificării constatării şi informează entitatea auditată;
b) președintele Curții de Conturi înaintează rapoartele de audit organelor responsabile pentru
asigurarea valorificării constatării şi informează entitatea auditată;
c) conducătorul departamentului sesizează organele în drept pentru asigurarea valorificării
constatării şi informează entitatea auditată;
d) în vederea valorificării constatării se dispune efectuarea de verificări suplimentare în
vederea stabilirii răspunderii potrivit legii penale şi informează entitatea auditată.

87) În situația în care conturile au fost certificate, care dintre afirmațiile de mai jos nu este
adevărată:
a) Certificarea contului verificat nu constituie temei pentru exonerarea de răspundere juridică;
b) În situația în care conturile au fost certificate, procedura examinării contului nu mai poate
fi redeschisă;
c) Pentru motive întemeiate, în termen de un an de la data la care s-a certificat contul verificat,
procedura examinării contului poate fi redeschisă;
 d) În situaţia în care se constată regularitatea conturilor, se emite certificatul de conformitate
şi se comunică entităţii auditate.

88) Ulterior întocmirii rapoartelor de către auditorii publici externi, entitatea poate întreprinde
următoarele acțiuni cu privire la constatările înscrise în rapoarte:
a) poate formula contestații, în termen de 15 zile de la data primirii rapoartelor, care vor fi
avute în vedere la valorificarea constatărilor;
b) poate emite punct de vedere distinct, în termen de 15 zile de la data primirii rapoartelor,
care vor fi avute în vedere la valorificarea constatărilor;
c) poate formula obiecţii scrise, în termen de 15 zile de la data primirii rapoartelor, care vor
fi avute în vedere la valorificarea constatărilor;
d) poate formula contestații, în termen de 15 zile de la data primirii rapoartelor, care nu vor fi
avute în vedere la valorificarea constatărilor.

89) Potrivit prevederilor Legii nr. 94/1992, constituie abateri şi se sancţionează:

a) neînlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată;
b) nesuspendarea din funcţie, în condiţiile legii, a persoanelor acuzate de săvârşirea de fapte
cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar;
c) nerespectarea obligaţiei de a prezenta Curţii de Conturi, în termenele stabilite, conturile ce
urmează a fi verificate;
d) recuperarea prejudiciilor, ca urmare a urmăririi de conducerea entităţii a măsurilor
transmise de Curtea de Conturi.

90) Potrivit prevederilor Legii nr. 94/1992, constituie infracțiune:

a) nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a neurmăririi de conducerea entităţii a măsurilor
transmise de Curtea de Conturi;
b) nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii şi a neurmăririi de conducerea
entităţii a măsurilor transmise de Curtea de Conturi;
c) neînlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă sau fiscală controlată,
ca urmare a nedispunerii şi a neurmăririi de conducerea entităţii a măsurilor transmise de Curtea
de Conturi;
d) respectarea de către persoanele juridice verificate a obligaţiei de a prezenta Curţii de
Conturi, în termenele stabilite, conturile ce urmează a fi verificate.

91) Printre atribuţiile plenului Curţii de Conturi se află următoarele:

1. adoptă politicile şi strategiile Curţii de Conturi;
2. aprobă proiectul de buget al Curţii de Conturi;
3. aprobă proiectul raportului public al Curții de Conturi;
4. aprobă structura organizatorică a secretariatului general şi atribuţiile compartimentelor din
cadrul acestuia.
Alegeți varianta corectă:
a) 1,2,3;
b) 1,2,4;
c) 2,3,4;
d) 1,3,4.
 92) Printre atribuţiile plenului Curţii de Conturi se află următoarele:
1. aprobă normele proprii privind activitatea specifică a Curţii de Conturi;
2. aprobă rapoartele prevăzute a fi comunicate Parlamentului;
3. solicită periodic şi examinează rapoartele asupra activităţii departamentelor Curţii de
Conturi şi a camerelor de conturi;
4. aprobă proiectul raportului public și proiectele rapoartelor de activitate a departamentelor
departamentelor Curţii de Conturi şi a camerelor de conturi.
Alegeți varianta corectă:
a) 1,2,4;
b) 2,3,4;
c) 1,2,3;
d) 1,3,4.

93) Pentru exercitarea atribuţiilor sale, Curtea de Conturi are acces neîngrădit la acte,
documente si informaţii, printre obligațiile entităţilor verificate numărându-se următoarele:
1. entitățile auditate de Curtea de Conturi sunt obligate săi transmită actele, documentele,
informațiile solicitate, la termenele şi în structura stabilite de Curtea de Conturi, şi să-i
asigure accesul în sediile acestora;
2. entităţile auditate nu sunt obligate să asigure spaţii de lucru adecvate şi accesul logistic
corespunzător auditorilor publici care efectuează acțiunile de control sau audit;
3. la solicitarea auditorilor publici, persoanele fizice sau juridice deţinătoare de acte sau
documente sunt obligate să le pună la dispoziţia acestora;
4. entităţile auditate sunt obligate să sprijine activitatea auditorilor publici, în cazul efectuării
misiunilor de audit la sediile acestora, prin asigurarea unor spaţii de lucru adecvate şi a
accesului logistic corespunzător.
Alegeți varianta corectă:
a) 1,2,3;
b) 2,3,4;
c) 1,2,4;
d) 1,3,4.

94) Răspunderea pentru acţiunile entităților verificate revine:

a) entităţilor auditate, care nu pot fi absolvite de această răspundere prin invocarea rapoartelor
Curţii de Conturi;
b) auditorilor publici externi care au efectuat acțiunea de control sau audit, în situația în care
se constată regularitatea conturilor;
c) entităţilor auditate, dar care pot fi absolvite de această răspundere prin invocarea
rapoartelor Curţii de Conturi;
d) șefilor departamentelor de specialitate în situația în care s-a emis certificat de conformitate.

95) Entitățile supuse verificării Curții de Conturi au următoarele obligații astfel încât atribuțiile
Curții de Conturi să se exercite în cele mai bune condiții:
a) să furnizeze informațiile solicitate de Curtea de Conturi, conform procedurilor și
standardelor proprii ale entității;
b) să asigure transportul echipelor de control/audit la sediul lor, în situația în care verificările
au loc la sediul entităților publice;
 c) să sprijine activitatea auditorilor publici, în cazul efectuării misiunilor de audit la sediile
acestora, prin asigurarea unor spații de lucru adecvate şi a accesului logistic corespunzător;
d) să nu sprijine activitatea auditorilor publici, în cazul efectuării misiunilor de audit la sediile
acestora, prin asigurarea unor spații de lucru adecvate şi a accesului logistic corespunzător.

96) Litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de către:

a) instanţele judecătoreşti specializate, potrivit prevederilor Constituţiei și Legii nr. 94/1992;
b) organele de urmărire penală, potrivit prevederilor Legii nr. 94/1992;
c) instanţele judecătoreşti specializate, potrivit prevederilor Regulamentului privind
organizarea şi desfăşurarea activităților specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor
rezultate din aceste activităţi;
d) instanțele arbitrale, în conformitate cu prevederile Standardelor proprii ale Curţii de
Conturi.

97) Curtea de Conturi îşi întocmeşte şi aprobă bugetul propriu, pe care îl transmite Guvernului:
a) în vederea analizării şi transmiterii către Parlament pentru aprobare;
b) în vederea avizării şi transmiterii către Parlament pentru aprobare;
c) în vederea includerii acestuia în proiectul bugetului de stat supus aprobării Parlamentului;
d) Curtea de Conturi îşi întocmeşte şi aprobă bugetul propriu, pe care îl transmite
Parlamentului pentru aprobare.

98) Conducerea Curţii de Conturi se exercită de către:

a) conducerea executivă a Curţii de Conturi;
b) preşedinte;
c) preşedinte, ajutat de doi vicepreşedinţi, care sunt consilieri de conturi;
d) plenul Curţii de Conturi.

99) Curtea de Conturi poate efectua audit financiar asupra unuia din următoarele conturi de
execuţie:
a) conturile anuale de execuţie a bugetelor de venituri și cheltuieli a operatorilor economici
din afara sectorului public;
b) conturile anuale de execuţie a bugetelor administrațiilor finanțelor publice județene;
c) conturile anuale de execuţie a bugetelor locale ale judeţelor, municipiului Bucureşti,
sectoarelor municipiului Bucureşti, municipiilor, oraşelor şi comunelor;
d) conturile anuale de execuție a bugetelor creditelor interne și externe a instituțiilor publice
finanțate de la bugetele locale şi de la bugetele fondurilor speciale, după caz.

100) Prin verificările sale la entitățile aflate în competență, potrivit legii, Curtea de Conturi
urmărește, în principal:
a) oportunitatea deciziilor luate de către conducătorii unităților administrativ-teritoriale și a
autorităților publice deliberative ale unităților administrativ teritoriale;
b) exactitatea şi realitatea situaţiilor financiare, aşa cum sunt stabilite în reglementările
contabile în vigoare;
c) evaluarea sistemelor de management şi control la persoane juridice și fizice;
d) utilizarea fondurilor de către organizațiile neguvernamentale.