K.

CONTROLUL INTERN /MANAGERIAL

1) Potrivit prevederilor OG nr.119/1999 privind controlul intern și controlul financiar

preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare, unul dintre obiectivele
generale ale controlului intern/managerial este:
a) înființarea unui compartiment specializat în vederea exercitării controlului financiar
preventiv propriu;
b) protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau
fraudei;
c) sesizarea organelor competente în cazul constatării unei fraude;
d) informarea conducerii entității cu privire la cazurile de nerespectare a legii și a
reglementărilor aplicabile.

2) În conformitate cu prevederile OG nr.119/1999 privind controlul intern și controlul

financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare, obiectivul general al
controlului intern/managerial presupune:
a) realizarea, la un nivel corespunzător de calitate, a atribuţiilor instituţiilor publice,
stabilite în concordanta cu propria lor misiune, în condiţii de regularitate, eficacitate,
economicitate şi eficiență;
b) îndeplinirea de către instituția publică a obiectivelor propuse;
c) respectarea reglementărilor în domeniul controlului intern managerial;
d) realizarea atribuţiilor instituţiilor publice stabilite de către instituțiile ierarhic superioare.

3) În conformitate cu prevederile OG nr.119/1999 privind controlul intern și controlul

financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare, obiectivul general al
controlului intern/managerial presupune:
a) îndeplinirea de către instituția publică a obiectivelor propuse;
b) realizarea atribuţiilor instituţiilor publice stabilite de către instituțiile ierarhic superioare;
c) dezvoltarea şi întreţinerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare şi
difuzare a datelor şi informaţiilor financiare şi de conducere, precum şi a unor sisteme şi
proceduri de informare publică adecvată prin rapoarte periodice;
d) evaluarea sistematică și menținerea la un nivel considerat acceptabil a riscurilor.

4) În conformitate cu prevederile OG nr.119/1999 privind controlul intern și controlul

financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare, obiectivul general al
controlului intern/managerial presupune:
a) respectarea legii, a reglementărilor şi deciziilor conducerii;
b) realizarea atribuţiilor instituţiilor publice stabilite de către instituțiile ierarhic superioare;
c) evaluarea sistematică și menținerea la un nivel considerat acceptabil a riscurilor;
d) sesizarea organelor competente în cazul constatării unei fraude.

5) Care sunt cerințele controlului intern/managerial prevăzute în OG nr.119/1999 privind

controlul intern și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările
ulterioare:
a) cerințe de organizare a sistemului de control intern/managerial;
b) cerințe generale de stabilire a riscurilor aferente obiectivelor propuse;
c) cerințe generale și specifice;
d) cerințe specifice de utilizare a fondurilor publice pe baza principiilor de economicitate,
eficiență și eficacitate.
 6) Cerinţele generale de control intern/managerial presupun:
a) asigurarea îndeplinirii obiectivelor generale prin evaluarea sistematică şi menţinerea la
un nivel ridicat a riscurilor asociate structurilor, programelor, proiectelor sau operaţiunilor;
b) asigurarea îndeplinirii obiectivelor specifice prin evaluarea sistematică şi menţinerea la
un nivel ridicat a riscurilor asociate structurilor, programelor, proiectelor sau operaţiunilor;
c) asigurarea unei atitudini cooperante exclusiv a personalului de execuţie, acesta având
obligaţia să răspundă în orice moment solicitărilor persoanelor cu atribuții de control şi să
sprijine efectiv controlul intern/managerial;
d) asigurarea integrităţii şi competentei personalului de conducere şi de execuţie, a
cunoaşterii şi înţelegerii de către acesta a importantei şi rolului controlului intern/managerial.

7) Care din următoarele afirmații se încadrează în cerințele generale ale controlului intern
managerial:
a) stabilirea obiectivelor specifice ale controlului intern managerial, astfel încât acestea să
fie adecvate, cuprinzătoare, rezonabile şi integrate misiunii instituţiei şi obiectivelor de
ansamblu ale acesteia;
b) îndeplinirea de către personalul de execuție a obligaţiei de a acţiona corectiv, prompt şi
responsabil ori de câte ori se constata încălcări ale legalităţii şi regularităţii în efectuarea unor
operaţiuni sau în realizarea unor activităţi în mod neeconomic, ineficace sau ineficient;
c) stabilirea obiectivelor generale ale controlului intern/managerial în concordanță cu
obiectivele entității, stabilite de către entitatea ierarhic superioară;
d) asigurarea cunoașterii de către personalul de execuție a standardelor controlului intern
managerial.

8) În conformitate cu prevederile OG nr.119/1999 privind controlul intern și controlul

financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dintre cerințele
generale de control intern managerial face parte:
a) realizarea, la un nivel corespunzător de calitate, a atribuţiilor instituţiilor publice,
stabilite în concordanta cu propria lor misiune, în condiţii de regularitate, eficacitate,
economicitate şi eficiență;
b) respectarea legii, a reglementărilor şi deciziilor conducerii;
c) asigurarea integrităţii şi competenței personalului de conducere şi de execuţie, a
cunoaşterii şi înţelegerii de către acesta a importantei şi rolului controlului intern/managerial;
d) asigurarea cunoașterii de către personalul de execuție a standardelor controlului intern
managerial.

9) În conformitate cu prevederile OG nr.119/1999 privind controlul intern și controlul

financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cerințele specifice
de control intern/managerial presupun:
a) reflectarea în documente scrise a organizării controlului intern/managerial, a tuturor
operaţiunilor instituţiei şi a tuturor evenimentelor semnificative, precum şi înregistrarea şi
păstrarea în mod adecvat a documentelor, astfel încât acestea să fie disponibile cu promptitudine
pentru a fi examinate de către cei în drept;
b) accesarea resurselor şi documentelor de către toți salariații entității publice, în mod
nediscriminatoriu;
c) asigurarea aprobării şi efectuării operaţiunilor de către aceleași persoane;
d) asigurarea cunoașterii de către personalul de execuție a standardelor controlului
intern/managerial.
 10) Una dintre cerințele specifice ale controlului intern/managerial este:
a) asigurarea aprobării şi efectuării operaţiunilor de către aceleași persoane;
b) înregistrarea de îndată şi în mod corect a tuturor operaţiunilor şi evenimentelor
semnificative;
c) accesarea resurselor şi documentelor de către toți salariații entității publice, în mod
nediscriminatoriu;
d) asigurarea integrităţii şi competenței personalului de conducere şi de execuţie, a
cunoaşterii şi înţelegerii de către acesta a importantei şi rolului controlului intern/managerial.

11) Una dintre cerințele specifice ale controlului intern/managerial este:

a) a)asigurarea integrităţii şi competenței personalului de conducere şi de execuţie, a
cunoaşterii şi înţelegerii de către acesta a importanței şi rolului controlului intern/managerial;
b) înregistrarea ulterioară a tuturor operaţiunilor şi evenimentelor semnificative;
c) separarea atribuţiilor privind efectuarea de operaţiuni între persoane, astfel încât
atribuţiile de aprobare, control şi înregistrare să fie, într-o măsura adecvată, încredinţate unor
persoane diferite;
d) accesarea resurselor şi documentelor de către toți salariații entității publice, în mod
nediscriminatoriu.

12) Una dintre cerințele specifice ale controlului intern/managerial este:

a) luarea tuturor măsurilor asiguratorii privind asigurarea integrității personalului de
conducere și execuție;
b) întocmirea procedurilor operaționale necesare prevenirii riscurilor semnificative;
c) accesarea resurselor și documentelor de către toți salariații entității publice, în mod
nediscriminatoriu;
d) separarea atribuţiilor privind efectuarea de operaţiuni între persoane, astfel încât
atribuţiile de aprobare, control şi înregistrare să fie, într-o măsura adecvată, încredinţate unor
persoane diferite.

13) Care din următoarele afirmații se încadrează în cerințele specifice controlului intern
managerial:
a) asigurarea unei atitudini cooperante a personalului de conducere şi de execuţie, acesta
având obligaţia să răspundă în orice moment solicitărilor conducerii şi să sprijine efectiv
controlul intern/managerial;
b) supravegherea continuă de către personalul de conducere a tuturor activităţilor şi
îndeplinirea de către personalul de conducere a obligaţiei de a acţiona corectiv, prompt şi
responsabil ori de câte ori se constata încălcări ale legalităţii şi regularităţii în efectuarea unor
operaţiuni sau în realizarea unor activităţi în mod neeconomic, ineficace sau ineficient;
c) stabilirea obiectivelor specifice ale controlului intern/managerial, astfel încât acestea să
fie adecvate, cuprinzătoare, rezonabile şi integrate misiunii instituţiei şi obiectivelor de
ansamblu ale acesteia;
d) accesarea resurselor şi documentelor numai de către persoane îndreptăţite şi
responsabile în legătura cu utilizarea şi păstrarea lor.

14) Cum se realizează buna gestiune financiară potrivit prevederilor OG nr.119/1999

privind controlul intern și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și
completările ulterioare:
a) prin asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în
desfăşurarea activităţii;
 b) prin asigurarea condițiilor optime de perfecționare profesională continuă a persoanelor
care gestionează fonduri publice;
c) prin proiectarea, implementarea și dezvoltarea controlului intern/managerial;
d) prin dispoziții ale managementului entității.

15) Cum se realizează buna gestiune financiară potrivit prevederilor OG nr.119/1999

privind controlul intern și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și
completările ulterioare:
a) prin aplicarea politicilor publice proprii instituției sau autorității administrației publice;
b) prin asigurarea condițiilor optime de perfecționare profesională continuă a persoanelor
care gestionează fonduri publice;
c) prin proiectarea, implementarea și dezvoltarea unui plan managerial multianual;
d) prin asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în
desfăşurarea activităţii.

16) Entităţile publice, prin conducătorii acestora, au obligaţia de a organiza controlul

financiar preventiv propriu şi evidența angajamentelor în cadrul:
a) tuturor compartimentelor din structura entității publice;
b) structurilor de conducere ale entității publice;
c) compartimentului contabil;
d) compartimentului de audit public intern.

17) Proiectele de operaţiuni supuse controlului financiar preventive propriu, documentele

justificative şi circuitul acestora se stabilesc de către:
a) persoanele cu funcții de conducere din cadrul fiecărui compartiment din structura
entității;
b) persoanele împuternicite să acorde viza de control financiar preventiv propriu;
c) conducătorul compartimentului financiar-contabil din cadrul entității publice;
d) conducătorul entităţii publice.

18) Ministerul Finanţelor organizează controlul financiar preventiv propriu şi pentru:

a) entitățile publice aflate în subordinea, coordonarea și sub autoritatea acestuia;
b) operaţiunile privind bugetul trezoreriei statului;
c) operațiunile privind bugetele autorităților administrative autonome;
d) operaţiunile specifice administrației publice locale.

19) Cum se exercită controlul financiar preventiv propriu?

a) prin viză, de către persoanele desemnate de către conducătorul compartimentului
financiar contabil;
b) prin viză, de persoane din cadrul compartimentelor de specialitate, desemnate în acest
sens de către conducătorul entităţii publice;
c) prin viză, de către conducătorul compartimentului financiar-contabil din cadrul entității
publice;
d) prin viză, de către președintele comisiei de control intern/managerial.

20) Desemnarea persoanei care să exercite controlul financiar preventiv propriu şi încetarea
calităţii de persoană desemnată se dispun:
a) de către conducătorul entităţii publice, cu acordul entităţii publice superioare;
b) de către conducătorul entităţii publice, cu acordul Ministerului Finanţelor;
c) de către conducătorul entităţii publice superioare;
 d) de către conducătorul entităţii publice superioare, cu acordul Ministerului Finanțelor.

21) În cazul entităţilor publice în care se exercită funcţia de ordonator principal de credite
al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat sau al bugetului oricărui fond
special, desemnarea persoanei care să exercite controlul financiar preventiv propriu şi încetarea
calităţii de persoană desemnată se dispun de către:
a) conducătorul entității publice superioare, cu acordul Ministerului Finanțelor;
b) conducătorul entității publice;
c) conducătorul entității publice, cu acordul Ministerului Finanțelor;
d) conducătorul entității publice superioare.

22) Persoanele desemnate cu exercitarea activităţii de control financiar preventiv propriu

trebuie să aibă:
a) studii superioare economice;
b) studii superioare administrative;
c) competențe profesionale în domeniul financiar-contabil;
d) competenţele profesionale solicitate de această activitate.

23) Care dintre următoarele afirmații nu este corectă:

a) pentru actele îndeplinite, cu respectarea prevederilor legale, în exercitarea atribuţiilor de
control financiar preventiv şi în limita acestora, se poate dispune încetarea calităţii de persoană
desemnată pentru exercitarea controlului financiar preventiv;
b) persoanele desemnate să exercite activitatea de control financiar preventiv propriu sunt
independente în luarea deciziilor cu privire la exercitarea vizei;
c) persoanelor desemnate să exercite activitatea de control financiar preventiv propriu nu
li se poate impune în niciun fel acordarea sau refuzul vizei de control financiar preventiv
propriu;
d) pentru actele îndeplinite, cu respectarea prevederilor legale, în exercitarea atribuţiilor de
control financiar preventiv şi în limita acestora, nu se poate dispune încetarea calităţii de
persoană desemnată pentru exercitarea controlului financiar preventiv.

24) Evaluarea activităţii persoanei care desfăşoară activităţi de control financiar preventiv
propriu se face:
a) de către conducătorul entităţii publice pe baza informaţiilor cuprinse în rapoartele
auditului public şi în rapoartele Curţii de Conturi, unde este cazul;
b) de către conducătorul entităţii publice care a avizat numirea, pe baza informaţiilor
cuprinse în rapoartele auditului public şi în rapoartele Curţii de Conturi, unde este cazul;
c) de către conducătorul entităţii publice, cu acordul entității publice care a avizat numirea,
pe baza informaţiilor cuprinse în rapoartele auditului public şi în rapoartele Curţii de Conturi,
unde este cazul;
d) de către conducătorul entităţii publice, cu acordul entității publice care a avizat numirea.

25) Se supun aprobării ordonatorului de credite:

a) toate proiectele de operaţiuni;
b) numai proiectele de operaţiuni care respectă încadrarea în limitele creditelor bugetare;
c) numai proiectele de operaţiuni care respectă încadrarea în limitele creditelor bugetare
sau creditelor de angajament, după caz;
d) numai proiectele de operaţiuni care respectă întru totul cerinţele de legalitate,
regularitate şi încadrare în limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament aprobate,
după caz, care poarta viza de control financiar preventiv propriu.
 26) Viza de control financiar preventiv propriu se exercită:
a) prin semnătura conducătorului compartimentului financiar contabil și prin aplicarea
sigiliului personal de către persoana desemnată să exercite controlul financiar preventiv
propriu;
b) prin aplicarea sigiliului personal de către persoana desemnată să exercite controlul
financiar preventiv propriu;
c) prin semnătura persoanelor în drept să exercite control financiar preventive propriu şi
prin aplicarea de către acestea a sigiliului personal;
d) prin semnătura conducătorului compartimentului financiar contabil și prin aplicarea de
acesta a sigiliului personal.

27) Care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească documentele justificative care
însoțesc proiectele de operațiuni ce se supun vizei de control financiar preventiv propriu:
a) să fie certificate de către conducătorii compartimentelor de specialitate în privința
încadrării în limitele creditelor bugetare aprobate;
b) să fie certificate de către conducătorii compartimentelor de specialitate în privința
încadrării în limitele creditelor de angajament aprobate;
c) să fie certificate de către conducătorii compartimentelor de specialitate în privința
respectării destinației creditelor bugetare aprobate;
d) să fie certificate în privinţa realităţii şi legalităţii prin semnătura conducătorilor
compartimentelor de specialitate care iniţiază operaţiunea respectivă.

28) Controlul financiar preventiv delegat se organizează și se exercită de către:

a) entitatea publică ierarhic superioară, prin conducătorul compartimentului financiar
contabil;
b) Secretariatul General al Guvernului, prin controlori delegați;
c) Ministerul Finanţelor, prin controlori delegaţi;
d) Ministerul Finanţelor, prin compartimentul de specialitate.

29) Pentru care categorii de entități publice Ministerul Finanțelor numește controlori
delegaţi:
a) entități publice aflate în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea acestuia;
b) autorități administrative autonome;
c) pentru fiecare instituţie publică în care se exercita funcţia de ordonator principal de
credite al bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat sau al bugetului oricărui fond
special;
d) entități publice ale căror conducători au calitatea de ordonatori secundari și terțiari de
credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat sau al bugetului oricărui fond
special.

30) Ministrul finanţelor numeşte unul sau mai mulţi controlori delegaţi pentru:
a) operaţiuni privind datoria publică;
b) operaţiuni derulate de entități ai căror conducătorii au calitatea de ordonatori principali
de credite ai bugetelor locale;
c) operațiuni derulate de entități publice finanțate integral din venituri proprii;
d) operațiuni derulate de Banca Națională a României.

31) Prin norme metodologice aprobate de ministrul finanţelor se stabilesc:

 a) tipurile de operaţiuni ale căror proiecte nu se supun controlului financiar preventiv
delegat;
b) limitele valorice până la care se efectuează controlul financiar preventiv delegat, pe
tipuri de operaţiuni;
c) documentele justificative care trebuie să însoţească diferitele tipuri de operaţiuni;
d) modul în care trebuie organizat concursul pentru ocuparea posturilor de controlori
financiari delegati.

32) Controlorii delegaţi exercită viza de control financiar preventiv delegat asupra:
a) proiectelor de operaţiuni vizate în prealabil de către controlul financiar preventiv propriu
al instituţiei publice;
b) proiectelor de operaţiuni aprobate în prealabil de către conducătorul instituţiei publice;
c) priectelor de operaţiuni vizate în prealabil de către conducătorul compartimentului
financiar contabil al instituţiei publice;
d) proiectelor de operaţiuni vizate în prealabil de către conducătorul instituţiei publice.

33) Operaţiunile care fac obiectul controlului financiar preventiv delegat:

a) se supun avizării ordonatorului de credite numai însoţite de viza de control financiar
preventiv delegat;
b) se supun aprobării ordonatorului de credite numai însoţite de viza de control financiar
preventiv delegat;
c) se supun aprobării ordonatorului de credite numai însoţite de viza de control financiar
preventiv delegat și avizul conducătorului compartimentului financiar-contabil;
d) se supun aprobării ordonatorului de credite numai însoţite de viza de control financiar
preventiv delegat și avizul compartimentului juridic.

34) Viza de control financiar preventiv delegat se acordă sau se refuză:

a) în scris, pe documentul justificativ, şi trebuie să poarte semnătura controlorului delegat
competent precum și semnătura controlorului financiar șef;
b) în scris, pe documentul justificativ, şi trebuie să poarte semnătura controlorului delegat
competent;
c) în scris, pe formular tipizat, şi trebuie să poarte semnătura şi sigiliul personal al
controlorului delegat competent;
d) în scris, pe formular tipizat, şi trebuie să poarte semnătura și sigiliul personal al
controlorului delegat competent precum și semnătura controlorului financiar șef.

35) În cazul în care persoana în drept să exercite viza de control financiar preventiv
apreciază că proiectul de operaţiune care face obiectul controlului financiar preventiv nu
îndeplineşte condiţiile de legalitate, regularitate şi încadrare în limitele şi destinaţia creditelor
bugetare şi/sau de angajament, după caz:
a) are dreptul de a refuza viza de control financiar preventiv;
b) are obligaţia de a refuza viza de control financiar preventiv;
c) are dreptul și obligaţia de a refuza viza de control financiar preventiv;
d) are dreptul şi obligaţia de a informa conducătorul entității publice.

36) În cazul în care persoana în drept să exercite viza de control financiar preventiv
apreciază că proiectul de operaţiune care face obiectul controlului financiar preventiv nu
îndeplineşte condiţiile de legalitate, regularitate şi încadrare în limitele şi destinaţia creditelor
bugetare şi/sau de angajament, după caz:
 a) are obligația de a notifica organul superior privind refuzul de exercitare a vizei de
control financiar preventiv;
b) are obligaţia de a notifica Curtea de Conturi cu privire la refuzul de exercitare a vizei de
control financiar preventiv;
c) are dreptul și obligaţia de a motiva în sesizarea penală refuzul de exercitare a vizei de
control financiar preventiv;
d) are dreptul și obligaţia de a refuza viza de control financiar preventiv.

37) O operaţiune pentru care s-a refuzat viza de control financiar preventiv se poate efectua
de către ordonatorul de credite pe propria răspundere, în următoarele condiții:
a) în măsura în care ordonatorul de credite apreciază că refuzul de viză este nejustificat;
b) numai dacă compartimentul juridic din cadrul instituției publice confirmă îndeplinirea
condițiilor de legalitate și regularitate a operațiunii respective;
c) numai dacă efectuarea operațiunii respective este aprobată de instituția publică ierarhic
superioară;
d) numai dacă prin operațiunea respectivă nu se depăşeşte creditul bugetar aprobat.

38) Care sunt obligațiile persoanei desemnată să efectueze controlul financiar preventiv
propriu în cazul în care, ca urmare a unui refuz de viza de control financiar preventiv propriu,
conducătorii persoanelor juridice dispun efectuarea operaţiunii pe propria răspundere:
a) în aceste cazuri, persoana desemnată să efectueze controlul financiar preventiv nu are
nicio obligație, deoarece răspunderea pentru efectuarea operațiunii respective îi revine în mod
exclusiv conducătorului persoanei juridice;
b) de a informa, în scris, organul ierarhic superior al instituţiei publice;
c) de a informa, în scris, Curtea de Conturi, Ministerul Finanţelor şi, după caz, organul
ierarhic superior al instituţiei publice;
d) de a informa, în scris, Curtea de Conturi și, după caz, Ministerul Finanțelor.

39) Potrivit Legii nr.672/2002 privind auditul public intern, cu modificările și completările
ulterioare, compartimentul de audit public intern are următoarele atribuții:
a) elaborează norme metodologice specifice entităţii publice în care îşi desfăşoară
activitatea, cu avizul UCAAPI, iar în cazul entităţilor publice subordonate, respectiv aflate în
coordonarea sau sub autoritatea altei entităţi publice, cu avizul acesteia;
b) efectuează misiuni de audit al performanței pentru a evalua dacă sistemele de
management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt conforme cu
normele de legalitate și regularitate;
c) informează UCAAPI despre recomandările însuşite de către conducătorul entităţii
publice auditate;
d) raportează imediat UCAAPI în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile
prejudicii.

40) Compartimentul de audit public intern are atribuţii în:

a) elaborarea normelor metodologice generale, cu avizul UCAAPI, iar în cazul entităţilor
publice subordonate, respectiv aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entităţi publice, cu
avizul acesteia;
b) elaborarea normelor metodologice specifice entităţii publice în care îşi desfăşoară
activitatea, cu avizul UCAAPI, iar în cazul entităţilor publice subordonate, respectiv aflate în
coordonarea sau sub autoritatea altei entităţi publice, cu avizul acesteia;
 c) elaborarea normelor metodologice generale atât pentru entitatea publică în care îşi
desfăşoară activitatea cât și pentru entităţile publice aflate în coordonarea sau sub autoritatea
altei entităţi publice, cu avizul acestora;
d) elaborarea normelor metodologice specifice entităţii publice în care îşi desfăşoară
activitatea, precum și în cazul entităţilor publice subordonate acesteia, cu avizul UCAAPI.

41) Compartimentul de audit public intern solicită avizul UCAAPI pentru:

a) elaborarea normelor metodologice specifice entităţii publice în care îşi desfăşoară
activitatea;
b) elaborarea normelor metodologice cu caracter general și specific ale entităţii publice în
care îşi desfăşoară activitatea;
c) elaborarea normelor metodologice cu caracter general și specific ale entităţii publice
aflate în subordonarea entității în care îşi desfăşoară activitatea;
d) elaborarea normelor metodologice specifice entităţilor publice aflate în subordonarea
entității în care își desfăşoară activitatea compartimentul de audit public intern.

42) Compartimentul de audit public intern efectuează activităţi de audit public intern pentru
a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale entităţii publice sunt;
a) transparente și eficiente;
b) transparente și conforme cu normele de regularitate;
c) conforme cu normele de legalitate, economicitate, eficiență și eficacitate;
d) transparente şi conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă
şi eficacitate.

43) Compartimentul de audit public intern are atribuţii în:

a) verificarea respectării normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita
etică în cadrul compartimentelor de audit intern din entităţile publice subordonate, aflate în
coordonare sau sub autoritate şi poate iniţia măsurile corective necesare, în cooperare cu
conducătorul entităţii publice în cauză;
b) verificarea respectării normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita
etică în cadrul compartimentelor funcționale din entităţile publice subordonate, aflate în
coordonare sau sub autoritate şi poate iniţia măsurile corective necesare, în cooperare cu
conducătorul entităţii publice în cauză;
c) verificarea respectării normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita
etică în cadrul tututor compartimentelor din entităţile publice subordonate, aflate în coordonare
sau sub autoritate şi poate iniţia măsurile corective necesare, în cooperare cu conducătorul
entităţii publice în cauză;
d) verificarea respectării normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita
etică în cadrul tuturor compartimentelor funcționale din entităţile publice subordonate, aflate în
coordonare sau sub autoritate şi poate iniţia măsurile corective necesare, în cooperare cu
conducătorul entităţii publice ierarhic superioare.

44) Potrivit Legii nr.672/2002 privind auditul public intern, cu modificările și completările
ulterioare, compartimentul de audit public intern are atribuţii în:
a) verificarea regularității și legalității operațiunilor controlului preventive propriu;
b) constatarea contravențiilor, stabilirea și aplicarea amenzilor;
c) elaborarea raportului anual al activității de audit public intern;
d) sesizarea organelor de urmărire penală în cazul constatării de infracțiuni.
 45) Potrivit Legii nr.672/2002 privind auditul public intern, cu modificările și completările
ulterioare, compartimentul de audit public intern are atribuţii în:
a) verificarea regularității și legalității operațiunilor controlului preventiv propriu;
b) constatarea contravențiilor, stabilirea și aplicarea amenzilor;
c) raportarea periodică asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din
activităţile sale de audit;
d) aplicarea măsurilor corective necesare.

46) Compartimentul de audit public intern are atribuţii în:

a) aplicarea măsurilor corective necesare;
a) b) evaluarea modului în care funcționează sistemele de management financiar și control
ale entității publice;
b) constatarea contravențiilor, stabilirea și aplicarea amenzilor;
c) elaborarea proiectul planului multianual de audit public intern, de regulă pe o perioadă
de 3 ani, şi, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern.

47) În cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, compartimentul de audit
public intern raportează imediat:
a) conducătorului entităţii publice;
b) UCAAPI;
c) conducătorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate;
d) conducătorului entităţii publice ierarhic superioare.

48) Compartimentul de audit public intern informează UCAAPI despre:

a) recomandările formulate în urma misiunilor de audit;
b) recomandările însuşite de către conducătorul entităţii publice auditate;
c) constatările și concluziile rezultate în urma misiunilor de audit desfășurate;
d) recomandările neînsuşite de către conducătorul entităţii publice auditate, precum şi
despre consecinţele acestora.

49) Cadrul general de competenţe profesionale ale auditorilor interni din sectorul public
acoperă, potrivit Standardului ocupaţional aprobat pentru această ocupaţie, cel puţin
următoarele domenii:
a) audit intern, contabilitate, managementul riscului, controlul intern şi guvernanţă, finanțe
publice, management, drept, tehnologia informației;
b) managementul riscului, controlul intern şi guvernanţă, audit intern, finanțe publice,
contabilitate, resurse umane, achiziții publice, drept, tehnologia informației;
c) audit intern, managementul riscului, controlul intern şi guvernanţă, finanțe publice,
achiziții publice, drept, tehnologia informației, contabilitate;
d) audit intern, contabilitate, managementul riscului, controlul intern şi guvernanţă, finanțe
publice, resurse umane, drept, tehnologia informației.

50) Cadrul general de competențe profesionale al auditorului intern din sectorul public,
cuprinde:
a) cunoștințele, abilitățile și valorile profesionale necesare exercitării activității de audit
public intern în entitățile publice și care sunt specificate în Standardul Ocupațional "Auditor
intern în sectorul public";
b) cunoștințele și valorile etice necesare exercitării activității de audit public intern în
entitățile publice și care sunt specificate în Standardul Ocupațional "Auditor intern în sectorul
public";
 c) cunoștințele, abilitățile și valorile profesionale necesare exercitării activității de audit
public intern în entitățile publice și care sunt specificate în Standardul Ocupațional "Controlul
intern managerial";
d) cunoștințele, aptitudinile și valorile morale necesare exercitării activității de audit public
intern în entitățile publice și care sunt specificate în Standardul Ocupațional "Auditor intern în
sectorul public".

51) Recunoașterea competențelor profesionale dobândite de auditorul intern se realizează

prin verificarea cunoștințelor dobândite, prin:
a) 2 probe scrise, teoretice și practice;
b) testare prin proba interviului;
c) testare tip grilă;
d) probă scrisă și proba interviului.

52) Recunoașterea competențelor profesionale dobândite de auditorul intern se realizează

prin verificarea cunoștințelor dobândite, prin testare de către:
a) Ministerul de resort prin compartimentul de audit public intern;
b) Ministerul Finanțelor Publice prin Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul
Public Intern;
c) conducerea autorității publice în cadrul căreia este încadrat auditorul;
d) conducerea autorității tutelare a autorității publice în cadrul căreia este încadrat
auditorul.

53) Recunoașterea competențelor profesionale dobândite de auditorul intern se realizează

prin verificarea cunoștințelor dobândite, prin testare:
a) în condițiile metodologiei privind recunoașterea competențelor profesionale, care se
aprobă de conducătorul autorității publice;
b) în condițiile metodologiei privind recunoașterea competențelor profesionale, care se
aprobă de Ministerul Finanțelor Publice;
c) în condițiile metodologiei privind recunoașterea competențelor profesionale, care se
aprobă prin hotărâre a Guvernului;
d) în condițiile metodologiei privind recunoașterea competențelor profesionale, care se
aprobă de conducătorul autorității tutelare.

54) Cadrul general de competențe profesionale ale auditorilor interni din sectorul public
acoperă, potrivit Standardului ocupațional aprobat pentru această ocupație, cel puțin
următoarele domenii:
a) audit extern; managementul riscului, controlul intern și guvernanță; management;
contabilitate; finanțe publice; tehnologia informației; drept.
b) audit intern; managementul fiscal, controlul intern și guvernanță; management;
contabilitate; finanțe publice; tehnologia informației; drept.
c) audit intern; managementul riscului, controlul intern și guvernanță; management;
contabilitate; finanțe publice; tehnologia informației; drept.
d) audit intern; managementul riscului, controlul intern și guvernanță
corporativă; management; contabilitate; finanțe publice locale; tehnologia informației; drept.

55) Atribuțiile compartimentului de audit public intern sunt:

a) elaborează norme metodologice specifice entității publice în care își desfășoară
activitatea, cu avizul UCAAPI, iar în cazul entităților publice subordonate, respectiv aflate în
coordonarea sau sub autoritatea altei entități publice, cu avizul acesteia;
 b) elaborează norme metodologice specifice entității publice în care își desfășoară
activitatea, fără a solicita avizul UCAAPI, iar în cazul entităților publice subordonate, respectiv
aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entități publice, fără avizul acesteia;
c) elaborează acte subsecvente specifice entității publice în care își desfășoară activitatea,
cu avizul UCAAPI, iar în cazul entităților publice subordonate, respectiv aflate în coordonarea
sau sub autoritatea altei entități publice, fără avizul acesteia;
d) elaborează cadrul de reglementare specific entității publice în care își desfășoară
activitatea, cu avizul UCAAPI, iar în cazul entităților publice subordonate, respectiv aflate în
coordonarea sau sub autoritatea altei entități publice, fără avizul acesteia.

56) Atribuțiile compartimentului de audit public intern sunt:

a) elaborează proiectul planului multianual de audit public intern, de regulă pe o perioadă
de 5 ani, și, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern;
b) elaborează proiectul planului multianual de audit public intern, de regulă pe o perioadă
de 3 ani, și, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern;
c) elaborează proiectul raportului multianual de audit public intern, de regulă pe o perioadă
de 5 ani, și, pe baza acestuia, proiectul raportului anual de audit public intern;
d) elaborează proiectul planului multianual de audit public intern, de regulă pe o perioadă
de 3 ani, și, pe baza acestuia, proiectul raportului anual de audit public intern.

57) Atribuțiile compartimentului de audit public intern sunt:

a) efectuează activități de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de
management fiscal și control ale entității publice sunt transparente și sunt conforme cu normele
de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate;
b) efectuează activități de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de
management financiar și control ale entității publice sunt transparente și sunt conforme cu
normele de conduită etică, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate;
c) efectuează activități de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de
management financiar și control ale entității publice sunt transparente și sunt conforme cu
normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate;
d) efectuează activități de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de
management financiar și control ale entității publice sunt transparente și sunt conforme cu
normele de legalitate, regularitate și eficacitate.

58) Atribuțiile compartimentului de audit public intern sunt:

a) informează UCAAPI despre recomandările însușite de către conducătorul entității
publice auditate, precum și despre consecințele acestora;
b) informează UCAAPI despre recomandările neînsușite de către conducătorul entității
publice auditate, precum și despre stadiul acestora de implementare;
c) informează UCAAPI despre recomandările neînsușite de către conducătorul entității
publice auditate, precum și despre gardul de implemntare al acestora;
d) informează UCAAPI despre recomandările neînsușite de către conducătorul entității
publice auditate, precum și despre consecințele acestora.

59) Atribuțiile compartimentului de audit public intern sunt:

a) raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor și recomandărilor rezultate din
activitățile sale de audit;
b) raportează periodic asupra constatărilor, abaterilor, concluziilor și recomandărilor
rezultate din activitățile sale de audit;
 c) raportează periodic asupra constatărilor și recomandărilor rezultate din activitățile sale
de audit;
d) raportează anual asupra recomandărilor rezultate din activitățile sale de audit.

60) Atribuțiile compartimentului de audit public intern sunt:

a) elaborează planul și raportul anual al activității de audit public intern;
b) elaborează raportul anual al activității de audit public intern;
c) elaborează proiectul raportului anual al activității de audit public intern;
d) elaborează și tarnsmite către entitățile subordonate raportul anual al activității de audit
public intern pentru entitatea publică pe care o reprezintă.

61) Atribuțiile compartimentului de audit public intern sunt:

a) în cazul identificării unor posibile prejudicii, raportează aceste aspecte conducătorului
compartimentului de control intern.
b) în cazul identificării unor cazuri de bună practică, raportează conducătorului entității
publice și transmite aceste aspecte către entitățile subordonate entității publice.
c) în cazul identificării unor iregularități sau posibile prejudicii, raportează imediat
conducătorului entității publice și structurii de control intern abilitate;
d) în cazul identificării unor posibile prejudicii, raportează imediat autorității tutelare.

62) Atribuțiile compartimentului de audit public intern sunt:

a) verifică respectarea normelor, instrucțiunilor, precum și a Codului privind conduita etică
în cadrul compartimentelor de audit intern din entitățile publice subordonate, aflate în
coordonare sau sub autoritate și poate propune unilateral măsurile corective necesare;
b) verifică respectarea normelor, instrucțiunilor, precum și a Codului privind conduita etică
în cadrul compartimentelor de audit intern din entitățile publice subordonate, aflate în
coordonare sau sub autoritate și poate iniția măsurile corective necesare, în cooperare cu
conducătorul entității publice tutelare;
c) verifică respectarea normelor, instrucțiunilor, precum și a Codului privind conduita etică
în cadrul compartimentelor de audit intern din entitățile publice subordonate, aflate în
coordonare sau sub autoritate și poate iniția misiuni de audit, în cooperare cu conducătorul
entității publice tutelare;
d) verifică respectarea normelor, instrucțiunilor, precum și a Codului privind conduita etică
în cadrul compartimentelor de audit intern din entitățile publice subordonate, aflate în
coordonare sau sub autoritate și poate iniția măsurile corective necesare, în cooperare cu
conducătorul entității publice în cauză.

63) Unul din obiectivele generale ale Controlului intern/managerial este:

a) realizarea, la un nivel corespunzător de calitate, a atribuțiilor instituțiilor publice,
stabilite în concordanță cu propria lor misiune, în condiții de regularitate, eficacitate,
economicitate și eficiență;
b) realizarea, la un nivel corespunzător de calitate, a atribuțiilor instituțiilor publice,
stabilite în concordanță cu propria lor misiune, în condiții de regularitate și legalitate;
c) realizarea, la un nivel corespunzător de calitate, a atribuțiilor entităților publice, stabilite
în concordanță cu propria lor rol stabilit prin actele de constituire, în condiții de regularitate,
eficacitate, economicitate și eficienta;
d) realizarea, la un nivel corespunzător de calitate, a atribuțiilor instituțiilor publice,
stabilite în concordanță cu propriul lor rol, în condiții de legalitate, eficacitate, economicitate și
eficienta.
 64) Unul din obiectivele generale ale Controlului intern/managerial este:
a) protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului și
fraudei;
b) protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau
fraudei;
c) protejarea fondurilor publice împotriva fraudelor datorate erorii, risipei, abuzului și
pierderilor;
d) protejarea fondurilor publice împotriva pierderilor datorate erorii, omisiunii, abuzului
sau fraudei.

65) Unul din obiectivele generale ale Controlului intern/managerial este:

a) respectarea legii, a reglementărilor, normelor și deciziilor conducerii;
b) respectarea legii, a normelor și deciziilor conducerii;
c) respectarea legii, a reglementărilor și deciziilor conducerii;
d) respectarea legii, a normelor și reglementărilor, a deciziilor și hotărârilor conducerii.

66) Unul din obiectivele generale ale Controlului intern/managerial este:

a) dezvoltarea și întreținerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare și
difuzare a datelor și informațiilor financiare, precum și a unor sisteme și proceduri de informare
publică adecvată prin rapoarte periodice;
b) dezvoltarea și întreținerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare și
difuzare a datelor și informațiilor fiscale și de conducere, precum și a unor sisteme și proceduri
de informare publică adecvată prin rapoarte periodice;
c) dezvoltarea și întreținerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare și
difuzare a datelor și informațiilor fiscale și de conducere, precum și a unor sisteme de informare
publică adecvată prin rapoarte anuale;
d) dezvoltarea și întreținerea unor sisteme de colectare, stocare, prelucrare, actualizare și
difuzare a datelor și informațiilor financiare și de conducere, precum și a unor sisteme și
proceduri de informare publică adecvată prin rapoarte periodice.

67) Conducătorul entității publice trebuie să asigure elaborarea, aprobarea, aplicarea și

perfecționarea structurilor organizatorice, reglementărilor metodologice, procedurilor și
criteriilor de evaluare, pentru a satisface:
a) cerințele generale și specifice de control intern/managerial;
b) cadrul general de desfășurare a auditului intern;
c) cadrul de reglementare specific funcționării entității publice;
d) cerințele specifice controlului intern/ managerial.

68) Una din cerințele generale de control intern/managerial, este în principal, următoarea:
a) asigurarea îndeplinirii obiectivelor specifice prin evaluarea sistematica și menținerea la
un nivel considerat minim a riscurilor asociate structurilor, programelor, proiectelor sau
operațiunilor;
b) asigurarea îndeplinirii obiectivelor generale prin evaluarea sistematica și menținerea la
un nivel considerat acceptabil a riscurilor asociate structurilor, programelor, proiectelor sau
operațiunilor;
c) asigurarea îndeplinirii obiectivelor generice prin evaluarea sistematica și menținerea la
un nivel considerat rezonabil a riscurilor asociate structurilor, programelor, proiectelor sau
operațiunilor;
d) asigurarea îndeplinirii obiectivelor prin analiza sistematica și menținerea la un nivel
considerat minim a riscurilor asociate structurilor, programelor, proiectelor sau operațiunilor.
 69) Una din cerințele generale de control intern/managerial, este în principal, următoarea:
a) asigurarea unei atitudini cooperante a personalului de execuție, acesta având
posibilitatea să răspundă în orice moment solicitărilor conducerii autorității tutelare și să
sprijine efectiv controlul intern/managerial;
b) asigurarea unei atitudini cooperante a personalului de conducere, acesta având
posibilitatea să răspundă în orice moment solicitărilor conducerii și să sprijine efectiv controlul
intern/managerial;
c) asigurarea unei atitudini cooperante a personalului de conducere și de execuție, acesta
având obligația să răspundă în orice moment solicitărilor conducerii și să sprijine efectiv
controlul intern/managerial;
d) asigurarea unei atitudini cooperante a personalului de conducere și de execuție, acesta
având obligația să răspundă în orice moment solicitărilor conducerii și să efectueze efectiv
controlul intern/managerial.

70) Una din cerințele generale de control intern/managerial, este în principal, următoarea:
a) asigurarea competenței personalului de conducere și de execuție, a cunoașterii și
înțelegerii de către acesta a rolului controlului intern/managerial;
b) asigurarea integrității personalului de conducere și de execuție, a înțelegerii de către
acesta a importanței și rolului controlului intern/managerial;
c) asigurarea personalului de conducere și de execuție, a cunoașterii și înțelegerii de către
acesta a rolului controlului intern/managerial;
d) asigurarea integrității și competenței personalului de conducere și de execuție, a
cunoașterii și înțelegerii de către acesta a importanței și rolului controlului intern/managerial.

71) Una din cerințele generale de control intern/managerial, este în principal, următoarea:
a) stabilirea obiectivelor specifice ale controlului intern/managerial, astfel încât acestea să
fie adecvate, cuprinzătoare, rezonabile și integrate misiunii instituției și obiectivelor de
ansamblu ale acesteia;
b) stabilirea obiectivelor specifice ale controlului intern/managerial, astfel încât acestea să
fie adecvate, cuprinzătoare, necesare, rezonabile și integrate misiunii instituției și obiectivelor
generale de ansamblu ale acesteia;
c) stabilirea obiectivelor specifice ale controlului intern/managerial, astfel încât acestea să
fie adecvate, cuprinzătoare, utile, rezonabile și integrate obiectului instituției și obiectivelor de
ansamblu ale acesteia;
d) stabilirea obiectivelor specifice ale controlului intern/managerial, astfel încât acestea să
fie adecvate, eficiente, cuprinzătoare, rezonabile și integrate scopului instituției și obiectivelor
de ansamblu ale acesteia.

72) Una din cerințele generale de control intern/managerial, este în principal, următoarea:
a) supravegherea periodică de către personalul de conducere a tuturor activităților și
îndeplinirea de către personalul de conducere a obligației de a acționa corectiv, prompt și
responsabil ori de câte ori se constata încălcări ale legalității și regularității în efectuarea unor
operațiuni sau în realizarea unor activități în mod neeconomic, ineficace sau ineficient;
b) supravegherea continua de către personalul de conducere a tuturor activităților și
îndeplinirea de către personalul de conducere a obligației de a acționa corectiv, prompt și
responsabil ori de câte ori se constata încălcări ale legalității și regularității în efectuarea unor
operațiuni sau în realizarea unor activități în mod neeconomic, ineficace sau ineficient;
c) supravegherea periodică de către personalul de execuție a tuturor activităților și
îndeplinirea de către personalul de conducere a obligației de a acționa corectiv, prompt și
responsabil ori de câte ori se constata încălcări ale legalității și regularității în efectuarea unor
operațiuni sau în realizarea unor activități în mod neeconomic, ineficace sau ineficient;
d) supravegherea continua de către personalul de execuție a tuturor activităților și
îndeplinirea de către personalul de conducere a obligației de a acționa corectiv, prompt, eficient
și responsabil ori de câte ori se constata încălcări ale legalității, și regularității în efectuarea
unor operațiuni sau în realizarea unor activități în mod nelegal, neeconomic, ineficace sau
ineficient.

73) Una din cerințele specifice de control intern/managerial, este în principal, următoarea:
a) reflectarea în documente scrise a organizării controlului intern/managerial, a
operațiunilor stabilite de conducerea instituției și a tuturor evenimentelor semnificative, precum
și înregistrarea documentelor, astfel încât acestea să fie disponibile cu promptitudine pentru a
fi examinate de către cei în drept;
b) reflectarea în documente scrise a organizării controlului intern/managerial, a anumitor
operațiuni ale instituției și a tuturor evenimentelor semnificative, precum și redactarea în mod
adecvat a documentelor, astfel încât acestea să fie disponibile cu promptitudine pentru a fi
examinate de către organele de control;
c) reflectarea în documente scrise a organizării controlului intern/managerial, a tuturor
operațiunilor instituției și a tuturor evenimentelor semnificative, precum și înregistrarea și
păstrarea în mod adecvat a documentelor, astfel încât acestea să fie disponibile cu promptitudine
pentru a fi examinate de către cei în drept;
d) reflectarea în documente scrise și pe format electronic a organizării controlului
intern/managerial, a tuturor operațiunilor instituției și a tuturor evenimentelor semnificative,
precum și înregistrarea, depozitarea și păstrarea în mod adecvat a documentelor, astfel încât
acestea să fie disponibile cu promptitudine pentru a fi examinate de către cei în drept.

74) Una din cerințele specifice de control intern/managerial, este în principal, următoarea:
a) înregistrarea de îndată și în mod cronologic și exact a tuturor operațiunilor și
evenimentelor semnificative;
b) înregistrarea în mod constant și corect a operațiunilor și evenimentelor semnificative;
c) asigurarea integrității și competenței personalului de conducere și de execuție, a
cunoașterii și înțelegerii de către acesta a importanței și rolului controlului intern/managerial;
d) înregistrarea de îndată și în mod corect a tuturor operațiunilor și evenimentelor
semnificative.

75) Una din cerințele specifice de control intern/managerial, este în principal, următoarea:
a) asigurarea aprobării și efectuării operațiunilor exclusiv de către persoane special
împuternicite în acest sens;
b) asigurarea aprobării și efectuării operațiunilor exclusiv de către persoane special
împuternicite în acest sens de conducerea autorității tutelare;
c) asigurarea aprobării operațiunilor exclusiv de către persoane special împuternicite în
acest sens de conducerea autorității tutelare;
d) asigurarea efectuării operațiunilor de către persoane special împuternicite în acest sens.

76) Una din cerințele specifice de control intern/managerial, este în principal, următoarea:
a) alocarea atribuțiilor privind efectuarea de operațiuni între persoane, astfel încât
atribuțiile de aprobare, control și înregistrare să fie, într-o măsura adecvată, încredințate unor
persoane din cadrul aceleiași structuri;
 b) separarea atribuțiilor privind efectuarea de operațiuni între persoane, astfel încât
atribuțiile de aprobare, control și înregistrare să fie, într-o măsura adecvată, încredințate unor
persoane diferite;
c) separarea atribuțiilor privind aprobarea de operațiuni între persoane, astfel încât
atribuțiile de avizare și înregistrare să fie, într-o măsura adecvată, încredințate unor persoane
diferite;
d) alocarea atribuțiilor privind efectuarea de operațiuni între persoane, astfel încât
atribuțiile de aprobare și înregistrare să fie, într-o măsura adecvată, încredințate aceleiași
persoane.

77) Una din cerințele specifice de control intern/managerial, este în principal, următoarea:
a) asigurarea cu personal competent la toate nivelurile;
b) asigurarea cu personal de execuție competent la toate nivelurile;
c) asigurarea unei conduceri competente la toate nivelurile;
d) asigurarea integrității și competenței personalului de conducere și de execuție, a
cunoașterii și înțelegerii de către acesta a importanței și rolului controlului intern/managerial.

78) Una din cerințele specifice de control intern/managerial, este în principal, următoarea:
a) accesarea informațiilor numai de către persoane îndreptățite în legătura cu stocarea lor;
b) accesarea datelor numai de către persoane îndreptățite și responsabile în legătura cu
arhivarea lor;
c) asigurarea îndeplinirii obiectivelor generale prin evaluarea sistematica și menținerea la
un nivel considerat acceptabil a riscurilor asociate structurilor, programelor, proiectelor sau
operațiunilor;
d) accesarea resurselor și documentelor numai de către persoane îndreptățite și
responsabile în legătura cu utilizarea și păstrarea lor.

79) Conducătorii entităților publice, precum și persoanele care gestionează fonduri publice
și/sau patrimoniu public au obligația:
a) să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalității, regularității,
economicității, eficacității și eficienței în desfășurarea activității;
b) să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalității, regularității,
economicității, eficacității și eficienței în desfășurarea activității entităților publice
subordonate;
c) să realizeze gestiunea financiară în condițiile regularității, economicității, eficacității și
eficienței în desfășurarea activității;
d) să realizeze desfășurarea activității entității publice, precum și a celor subordonate prin
asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în desfășurarea
activității.

80) Responsabilitatea elaborării și implementării politicii în domeniul sistemelor de control

intern/managerial o are:
a) Ministerul Finanțelor Publice;
b) Secretariatul General al Guvernului;
c) Ministerul Finanțelor Publice prin Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul
Public Intern;
d) conducerea entității publice.

81) Evidenta angajamentelor se organizează, se ține, se actualizează și se raportează

conform normelor metodologice aprobate prin ordin al:
 a) conducerii entității publice;
b) Secretariatului General al Guvernului;
c) ministrului finanțelor publice;
d) conducerii autorității tutelare.

82) Controlul financiar preventiv propriu se exercita, prin viza, de persoane din cadrul
compartimentelor de specialitate, desemnate în acest sens de către conducătorul:
a) compartimentului specializat din cadrul Ministerului Finanțelor Publice;
b) Secretariatului General al Guvernului;
c) autorității tutelare;
d) entității publice.

83) Desemnarea persoanei care să exercite controlul financiar preventiv propriu și încetarea
calității de persoană desemnată se dispun de către conducătorul entității publice, cu acordul:
a) entității publice superioare;
b) Secretariatului General al Guvernului;
c) autorității administrative centrale;
d) entității publice.

84) Persoanele desemnate cu exercitarea activității de control financiar preventiv propriu

vor respecta un cod specific de norme profesionale, elaborat de:
a) entității publice superioare;
b) Secretariatului General al Guvernului;
c) Ministerul Finanțelor;
d) entității publice.

85) Evaluarea activității persoanei care desfășoară activități de control financiar preventiv
propriu se face de către conducătorul entității publice, cu acordul entității publice care a avizat
numirea, anual, prin calificative, pe baza informațiilor cuprinse în:
a) rapoartele anuale ale entității publice;
b) rapoartele compartimentului ce control financiar de gestiune;
c) rapoartele interne ale conducerii entității publice;
d) rapoartele auditului public și în rapoartele Curții de Conturi, unde este cazul.

86) Normele metodologice privind cadrul general al atribuțiilor și exercitării controlului

financiar preventiv propriu sunt elaborate de:
a) entitatea publică superioară;
b) Secretariatului General al Guvernului;
c) Ministerul Finanțelor Publice;
d) entitatea publică.

87) Conducătorii compartimentelor de specialitate care inițiază operațiunea supusă vizei de

control financiar preventiv propriu răspund pentru:
a) realitatea, regularitatea și legalitatea operațiunilor ale căror documente justificative le-
au aprobat;
b) realitatea, regularitatea și legalitatea operațiunilor ale căror documente justificative le-
au certificat;
c) realitatea, regularitatea și legalitatea operațiunilor ale căror documente justificative le-
au întocmit și aprobat;
 d) realitatea, regularitatea și legalitatea operațiunilor ale căror documente justificative le-
au întocmit.

88) În cazurile în care dispozițiile legale prevăd avizarea operațiunilor de către

compartimentul de specialitate juridică, proiectul de operațiune va fi prezentat pentru control
financiar preventiv propriu cu viza:
a) șefului compartimentului juridic;
b) șefului compartimentului juridic sau adjunctul acestuia, în funcție de valoarea
operațiunii supuse vizei de contrrol financiar preventiv;
c) șefului compartimentului juridic sau un subordonat al acestuia, anume desmnat;
d) unui reprezentat al compartimentului juridic, indiferent de calitatea acestuia, desemnat
de conducerea entității publice.

89) Ministrul finanțelor publice, pentru fiecare instituție publică în care se exercita funcția
de ordonator principal de credite al bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat sau
al bugetului oricărui fond special, numește:
a) unul sau mai mulți controlori delegați, în funcție de volumul fondurilor alocate instituției
publice respective;
b) unul sau mai mulți controlori delegați, în funcție de volumul și de complexitatea
activității instituției publice respective;
c) un controlor delegat, în funcție de volumul fondurilor alocate instituției publice
respective;
d) un controlor delegat, în funcție de angajamentele legale ale instituției publice respective.

90) Raportat la defășurarea controlului financiar preventiv delegat, prin norme

metodologice aprobate de ministrul finanțelor publice se stabilesc:
a) tipurile de operațiuni ale căror proiecte se supun controlului financiar preventiv
delegat;limitele valorice peste care se efectuează controlul financiar preventiv delegat, pe tipuri
de operațiuni; documentele justificative care trebuie să însoțească diferitele tipuri de
operațiuni; modul în care trebuie efectuat controlul financiar preventiv delegat pentru fiecare
tip de operațiune.
b) numărul de operațiuni ale căror proiecte se supun controlului financiar preventiv
delegat; limitele valorice peste care se efectuează controlul financiar preventiv delegat, pe tipuri
de operațiuni; documentele justificative care trebuie să însoțească diferitele tipuri de
operațiuni; perioada de timp în care trebuie efectuat controlul financiar preventiv delegat pentru
fiecare tip de operațiune;
c) compartimentele ale căror tipuri de proiecte de operațiuni se supun controlului financiar
preventiv delegat;limitele valorice peste care se efectuează controlul financiar preventiv
delegat, pe tipuri de operațiuni; documentele justificative care trebuie să însoțească diferitele
tipuri de operațiuni; modul în care trebuie efectuat controlul financiar preventiv delegat pentru
fiecare tip de operațiune;
d) tipurile de operațiuni ale căror proiecte se supun controlului financiar preventiv delegat;
numărul de proiecte de operațiuni pentru care se efectuează controlul financiar preventiv
delegat, pe tipuri de operațiuni; documentele justificative care trebuie să însoțească diferitele
tipuri de operațiuni; perioada de timp în care trebuie efectuat controlul financiar preventiv
delegat pentru fiecare tip de operațiune.

91) În cazul în care conducătorul entității publice prezintă în scris argumente în favoarea
efectuării operațiunii pentru care se intenționează refuzul de viză de control financiar preventiv,
controlorul delegat consultă, înainte de a înregistra oficial refuzul de viză, opinia neutră asupra
cazului, pentru formularea căreia:
a) prin decizie a controlorului financiar șef, se constituie ad hoc o comisie formată din 5
membri ai Corpului controlorilor delegați, din care cel puțin unul cu funcție de conducere;
b) prin decizie a controlorului financiar șef, se constituie ad hoc o comisie formată din 5
membri ai Corpului controlorilor delegați, din care cel puțin unul cu funcție de execuție;
c) prin decizie a controlorului financiar șef, se constituie ad hoc o comisie formată din 3
membri ai Corpului controlorilor delegați, din care cel puțin unul cu funcție de conducere;
d) prin decizie a controlorului financiar șef, se constituie ad hoc o comisie formată din 3
membri ai Corpului controlorilor delegați, din care cel puțin unul cu funcție de execuție.

92) În cazul în care controlorul delegat emite refuz de viză de control financiar preventiv,
acesta are obligația de a transmite:
a) Ministrului Finanțelor Publice, o copie a opiniei neutre;
b) autorității tutelare, o copie a opiniei neutre;
c) Secretariatului General al Guvernului, o copie a opiniei neutre;
d) ordonatorului de credite, o copie a opiniei neutre.

93) Persoanele în drept să exercite controlul financiar preventiv delegat răspund, potrivit
legii, pentru:
a) legalitatea, regularitatea și încadrarea în limitele creditelor de angajament și/sau
creditelor bugetare aprobate, în privința operațiunilor pentru care au acordat viza;
b) legalitatea, regularitatea, economicitatea, eficiența, eficacitatea și încadrarea în limitele
creditelor de angajament și/sau creditelor bugetare aprobate, în privința operațiunilor pentru
care au acordat viza;
c) legalitatea, regularitatea, economicitatea, eficiența, eficacitatea și încadrarea în limitele
creditelor bugetare aprobate, în privința operațiunilor pentru care au acordat viza;
d) legalitatea, regularitatea și utilizarea sumelor aprobate, în privința operațiunilor pentru
care au acordat viza.

94) Persoana în drept să exercite viza de control financiar preventiv are dreptul și obligația
de a refuza viza de control financiar preventiv în toate cazurile în care, în urma verificărilor:
a) apreciază că proiectul de operațiune care face obiectul controlului financiar preventiv
nu îndeplinește condițiile de legalitate, regularitate și încadrare în limitele și destinația
creditelor bugetare și/sau de angajament, după caz, pentru acordarea vizei de control financiar
preventiv;
b) dovedește că proiectul de operațiune care face obiectul controlului financiar preventiv
nu îndeplinește condițiile de legalitate, regularitate și încadrare în limitele și destinația
creditelor bugetare și/sau de angajament, după caz, pentru acordarea vizei de control financiar
preventiv;
c) apreciază că proiectul de operațiune care face obiectul controlului financiar preventiv
nu îndeplinește condițiile de legalitate, regularitate, economicitatea, eficiența, eficacitatea și
încadrare în limitele și destinația creditelor de angajament, după caz, pentru acordarea vizei de
control financiar preventiv;
d) apreciază că proiectul de operațiune care face obiectul controlului financiar preventiv
nu îndeplinește condițiile de legalitate, regularitate și utilizarea sumelor aprobate, pentru
acordarea vizei de control financiar preventiv.

95) O operațiune pentru care s-a refuzat viza de control financiar preventiv se poate efectua
de către ordonatorul de credite pe propria răspundere:
 a) prin simpla aprobare a operațiunii, fără emiterea unui altui act intern;
b) în baza avizului obținut anterior de la entitatea publică tutelară;
c) numai în baza unui act de decizie interna, emis în forma scrisă, prin care dispune, pe
propria răspundere, efectuarea operațiunii;
d) numai în baza avizului compartimentului de audit public intern.

96) În toate cazurile în care, ca urmare a unui refuz de viza de control financiar preventiv
propriu, conducătorii persoanelor juridice dispun efectuarea operațiunii pe propria răspundere,
persoana desemnată să efectueze controlul financiar preventiv propriu are obligația să
informeze în scris:
a) Curtea de Conturi, Ministerul Finanțelor Publice, Secretariatul Gentral al Guvernului și,
după caz, organul ierarhic superior al instituției publice, numai în această situație persoana
respectivă fiind exonerată de răspundere;
b) Curtea de Conturi, Ministerul Finanțelor Publice și, după caz, organul ierarhic superior
al instituției publice, numai în această situație persoana respectivă fiind exonerată de
răspundere;
c) Curtea de Conturi, Secretariatul General al Guvernului și, după caz, organul ierarhic
superior al instituției publice, numai în această situație persoana respectivă fiind exonerată de
răspundere;
d) Curtea de Conturi, Ministerul Finanțelor Publice și, după caz, organul ierarhic superior
al instituției publice, dar nici în această situație persoana respectivă nefiind exonerată de
răspundere.

97) Pentru operațiunile care se supun și controlului financiar preventiv delegat al

Ministerului Finanțelor Publice, refuzul vizei de control financiar preventiv propriu face ca
proiectul de operațiune:
a) să poată fi supus controlului preventiv delegat;
b) să nu poată fi supus controlului preventiv delegat;
c) să poată fi supus controlului preventiv delegat, cu rezerva acordării de către controlorii
delegați;
d) să nu poată fi supus controlului preventiv delegat, ordonatorului de credite neavând
dreptul de a solicita controlorului delegat formularea unui aviz consultativ.

98) În toate cazurile în care, ca urmare a unui refuz de viza de control financiar preventiv
delegat, conducătorii persoanelor juridice dispun, în condițiile prevăzute de OG 119/1999,
efectuarea operațiunii pe propria răspundere, controlorul delegat are obligația să informeze în
scris:
a) Curtea de Conturi, Ministerul Finanțelor Publice, Secretariatul Gentral al Guvernului și,
după caz, organul ierarhic superior al instituției publice, numai în această situație persoana
respectivă fiind exonerată de răspundere;
b) Curtea de Conturi, Secretariatul General al Guvernului și, după caz, organul ierarhic
superior al instituției publice, numai în această situație persoana respectivă fiind exonerată de
răspundere;
c) Curtea de Conturi și Ministerul Finanțelor Publice;
d) Curtea de Conturi și Ministerul Finanțelor Publice și organul ierarhic superior al
instituției publice, numai în această situație persoana respectivă fiind exonerată de răspundere.

99) Operațiunile efectuate pe propria răspundere a ordonatorului de credite:

a) se înregistrează și într-un cont în afară bilanțului;
 b) se raportează către Curtea de Conturi, Ministerul Finanțelor Publice și Secretariatul
Gentral al Guvernului;
c) nu se consemnează în evidența entității publice;
d) nu se înregistrează într-un cont în afară bilanțului.