Materiale ale Conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice 549

DEZVOLTAREA SISTEMELOR DE
CONTROL INTERN MANAGERIAL LA NIVELUL
ENTITĂȚILOR PUBLICE DIN ROMÂNIA

Petronela IACOB,
manager public, Agenția Națională
a Funcționarilor Publici, România

Toma FRĂSIE,
manager public, Agenția Națională
a Funcționarilor Publici, România

SUMMARY
Internal control must be integrated in the management system of any public entities’structural compo-
nents, taking into account that by its implementation, the manager of the entity aims at: assuring that the
structure is efficiently and effectively functioning, the reliability of the internal and external data, and the bin-
ding of internal procedures and legislation.
Starting with the above-mentioned objectives of internal managerial control system, there are three major
benefices for a public entity: predictability, informational flow and control. Moreover, the fundamental pre-
requisite for implementing internal control in the public institutions is to develop a system that ensures the ful-
fillment of organizational mandate and its objectives. Although there are some differences between internal
managerial control system and other quality management systems, a public entity can apply both systems, by
developing an integrated quality management system.

Conceptul de control intern. În accepţiunea largă, controlul intern managerial reprezintă funcția ma-
nagerială prin exercitarea căreia conducerea constată abaterile rezultatelor de la ţintele stabilite, anali-
zează cauzele care le-au determinat şi dispune măsurile corective sau preventive care se impun.
Potrivit prevederilor art. 2, lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi
controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „controlul intern re-
prezintă ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entităţii publice, inclusiv auditul intern, stabilite
de conducere în concordanţă cu obiectivele acesteia şi cu reglementările legale, în vederea asigurării adminis-
trării fondurilor în mod economic, eficient şi eficace; acesta include, de asemenea, structurile organizatorice,
metodele şi procedurile”.
Elemente definitorii pentru dezvoltarea sistemelor de control intern managerial sunt:
- schema logică pentru dezvoltarea SCIM;
- componentele controlului intern/Construcţia pe 5 piloni a sistemelor de control intern managerial;
- standardele de control intern managerial;
- instrumente utilizate pentru implementarea standardelor/Metodologia necesară a fi parcursă pen-
tru dezvoltarea sistemului de control intern managerial la nivelul ANFP;
- importanţa implementării SCIM;
- identificarea şi elaborarea documentelor justificative pentru implementarea standardelor de control
intern managerial.
La nivelul unei entități publice, un sistem de control intern managerial solid reprezintă totalitatea po-
liticilor şi procedurilor concepute şi implementate de către managementul şi personalul entităţii publice și
furnizează o asigurare rezonabilă în legătură cu realizarea următoarelor 3 categorii de obiective:
a) eficacitatea și eficiența funcționării entității publice cu privire la utilizarea în condiții de economi-
citate, eficacitate şi eficienţă a resurselor (financiare, umane, materiale, de timp), protejarea resurselor și
identificarea și gestionarea pasivelor;
b) fiabilitatea informațiilor externe și interne prin producerea în timp util de informaţii de încredere
550 Teoria şi practica administrării publice
referitoare la segmentul financiar şi de management, asigurarea calității documentelor și prevenirea şi
depistarea fraudelor şi erorilor;
c) conformitatea cu actele normative, regulamentele și politicile interne.
Proiectarea, implementarea şi dezvoltarea continuă a unui sistem de control intern viabil sunt posibile
numai cu condiţia ca sistemul să respecte următoarele cerinţe:
a) să fie adaptat dimensiunii, complexităţii şi mediului specific entităţii;
b) să vizeze toate nivelurile de conducere şi toate activităţile/operaţiunile;
c) să fie construit cu acelaşi „instrumentar” în toate entităţile publice;
d) să ofere asigurări rezonabile că obiectivele entităţii vor fi atinse;
e) costurile aplicării sistemului de control intern să fie inferioare beneficiilor rezultate din acesta;
f ) să fie guvernat de regulile minimale de management cuprinse în standardele de control intern
managerial.
În România, procesul dezvoltării sistemelor de control intern managerial este reglementat de mai
multe acte normative, printre care cele mai importante sunt:
- Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar pre-
ventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern
managerial al entităţilor publice;
- Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 200/2016 privind modificarea şi completarea Ordinu-
lui secretarului general al Guvernului nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/manage-
rial al entităţilor publice;
- Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 201/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind coordonarea, îndrumarea metodologică şi supravegherea stadiului implementării şi dezvoltării
sistemului de control intern managerial la entităţile publice.
Responsabilii de implementarea și monitorizarea sistemului de control intern managerial sunt:
- Secretariatul General al Guvernului care elaborează şi implementează politica în domeniul sistemului
de control intern managerial, având, de asemenea, rolul de a coordona şi supraveghea implementarea
şi dezvoltarea sistemelor de control intern managerial din cadrul entităţilor publice, prin activităţi de
verificare şi îndrumare metodologică desfășurate de către Direcția de control intern managerial și relații
interinstituționale;
- Agenția Națională a Funcționarilor Publici organizează programe de formare profesională/
perfecționare în domeniul SCIM, atât pentru persoanele cu funcții de conducere, cât și pentru cele cu
funcții de execuție;
- un rol important în dezvoltarea SCIM aparține conducătorului entității publice, care dispune măsurile
necesare pentru elaborarea, dezvoltarea şi aplicarea SCIM, inclusiv aprobarea procedurilor formalizate
și elaborează anual un raport asupra SCIM. De asemenea, acesta are obligația de a dispune, prin act de
decizie internă, constituirea a două structuri cu atribuții în monitorizarea SCIM, respectiv comisia de mo-
nitorizare și echipa de gestionare a riscurilor.
- comisia de monitorizare este formată din conducătorii de compartimente din structura organizatori-
că, este coordonată de un președinte, persoană cu funcție de conducere. Atribuțiile comisiei de monito-
rizare sunt următoarele:
- coordonează procesul de actualizare a obiectivelor şi a activităţilor la care se ataşează indicatori de
performanţă sau de rezultat;
- analizează şi prioritizează riscurile semnificative;
- analizează şi avizează procedurile formalizate;
- analizează, în vederea aprobării, informarea privind monitorizarea performanţelor la nivelul entităţii.
- echipa de gestionare a riscurilor este alcătuită din conducătorii de compartimente sau înlocuitorii
acestora, este coordonată de un președinte, persoană cu funcție de conducere, diferită de persoana care
coordonează comisia de monitorizare, având rolul de a gestiona riscurile la nivelul entității publice.
- președintele comisiei de monitorizare răspunde de modul de organizare şi de lucru al comisiei, emite
ordinea de zi a şedinţelor, asigurând conducerea şedinţelor şi elaborează minutele şedinţelor şi hotărârile
comisiei.
Materiale ale Conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice 551
- președintele echipei de ges-
tionare a riscurilor răspunde de
modul de organizare şi de lu-
cru al Comisiei, emite ordinea
de zi a şedinţelor echipei, asi-
gurând conducerea şedinţelor
şi elaborarea proceselor-verba-
le ale şedinţelor.
În cadrul unei entități publi-
ce, un sistem de control intern
managerial viabil se bazează
pe o serie de instrumente gru-
pate în șase categorii, a căror
schemă de utilizare eficientă
este redată în fig. 1.
Componentele controlului
intern managerial. Standarde-
le de control intern managerial
sunt grupate în cadrul a 5 ele-
Fig. 1. Instrumentele sistemului de control intern managerial.
mente-cheie interdependente
care decurg din maniera în care sunt administrate activitățile şi care sunt integrate în aceste activităţi.
Implementarea lor se realizează în mod diferit, în conformitate cu dimensiunea, particularitățile și mediul
specific entităţii
Cele 5 elemente componente ale controlului intern sunt (fig. 2):
Mediul de control:
Standardul 1. Etica și integritatea.
Standardul 2. Atribuţii, funcţii, sarcini.
Standardul 3. Competenţa, performanţa.
Standardul 4. Structura organizatorică.
Performanţe şi managementul riscului:
Standardul 5. Obiective.
Standardul 6. Planificarea.
Standardul 7. Monitorizarea performan-
ţelor.
Standardul 8. Managementul riscului.
Activităţi de control:
Standardul 9. Proceduri.
Standardul 10. Supravegherea.
Standardul 11. Continuitatea activităţii.
Informarea şi comunicarea:
Standardul 12. Informarea și comunica-
Fig. 2. Structura controlului intern rea.

Standardul 13. Gestionarea documentelor.

Standardul 14. Raportarea contabilă şi financiară.
Evaluare și audit:
Standardul 15. Evaluarea sistemului de control intern managerial.
Standardul 16. Auditul intern.
Standardele de control intern managerial definesc un minimum de reguli de management, pe care
toate entităţile publice trebuie să le urmeze și stabilesc un model de control intern managerial uniform şi
coerent, care să permită comparaţii între entităţi de acelaşi fel sau în cadrul aceleiaşi entităţi.
Acestea fac posibilă evidenţierea rezultatelor entităţii şi a evoluţiei sale, constituind un sistem de refe-
552 Teoria şi practica administrării publice

rinţă, în raport cu care se evaluează sistemele de control intern managerial, se identifică zonele şi direc-
ţiile de schimbare.
Standardul de control de la nivelul oricăruia din cele 5 elemente-cheie ale controlului managerial
trebuie să se reflecte în fiecare procedură elaborată, indiferent de activitatea la care aceasta se referă.
Standardul de control intern managerial este structurat în trei părți-componente, astfel:
- descrierea standardului care cuprinde trăsăturile definitorii ale domeniului de management la care
se referă standardul;
- cerinţe generale care trasează direcţiile determinante în care trebuie acţionat pentru respectarea
standardului;
- referinţele principale cuprind reglementări aplicabile standardului.
În dezvoltarea și implementarea SCIM trebuie parcurse anumite etape, pornind de la elaborarea fișei
standardului (care cuprinde cerințe, criterii de monitorizare și evaluare a implementării standardului, re-
zultate), continuând cu planificarea implementării standardului (întrucât construirea unui SCIM solid este
un proces de durată, care necesită planificare riguroasă) și finalizându-se cu organizarea evidenței docu-
mentelor justificative pentru implementarea standardelor.
În procesul de raportare a progreselor înregistrate în implementarea și dezvoltarea SCIM sunt utilizate
următoarele instrumente:
a) situaţia centralizatoare privind stadiul implementării şi dezvoltării sistemului de control intern ma-
nagerial care cuprinde 2 capitole: Cap. I, Informații generale, se elaborează şi se transmit semestrial, en-
tităţilor publice ierarhic superioare. Situaţiile centralizatoare se transmit de instituţiile publice (ordonator
principal de credite), la SGG, pentru toate instituţiile publice subordonate/coordonate până la data de
25 a lunii următoare fiecărui semestru încheiat (inclusiv pentru cele aflate în subordinea ordonatorilor
secundari). Cap. II, Stadiul implementării, standardelor de control intern managerial, conform rezultate-
lor autoevaluării la data de 31 decembrie 20 . . ., se întocmește şi se transmite anual entităţilor publice
ierarhic superioare. Instituţiile publice (ordonator principal de credite) transmit Secretariatului General al
Guvernului anual, până la data de 20 februarie a anului următor pentru anul precedent.
b) situația sintetică a rezultatelor autoevaluării care cuprinde numărul compartimentelor în care fi-
ecare standard este aplicabil și situația implementării acestuia (implementat, parțial implementat sau
neimplementat);
c) chestionarul de autoevaluare a stadiului de implementare a standardelor de control intern ma-
nagerial este un instrument care conține câte 3 întrebări pentru fiecare standard în parte, cu motivarea
răspunsului și concluzii privind stadiul de implementare a standardelor la nivelul entității publice.

BIBLIOGRAFIE
1. Ordonanța Guvernului României, nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul fi-
nanciar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
2. Ordinul Secretarului General al Guvernului României nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului con-
trolului intern managerial al entităţilor publice.
3. Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 200/2016 privind modificarea şi completarea Ordi-
nului Secretarului general al Guvernului României nr. 400/2015 pentru aprobarea Codului controlului
intern/managerial al entităţilor publice.
4. Ordinul Secretarului General al Guvernului nr. 201/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind coordonarea, îndrumarea metodologică şi supravegherea stadiului implementării şi dezvoltării
sistemului de control intern managerial la entităţile publice.
5. Site-ul Secretariatului General al Guvernului României: <http://www.sgg.ro/index.php?control-in-
ternmanagerial-1>.
6. Site-ul Ministerului Finanțelor Publiceal României: <http://www.mfinante.gov.ro/legismanag.
html?pagina=domenii>.
7. International Organization of Supreme Audit Institutions: <www.intosai.org>.