Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT
PROF.INDRUMATOR. STUDENTA
An III,GRUPA II
1
Cuprins
Cuprins........................................................................................................................................................2
Bibliografie................................................................................................................................................30
2
Cap 1. Importanta graului in alimentatia umana
Datorita raspandirii pe glob a cantitatilor considerabile recoltate in fiecare an si valorii
sale alimentare, graul este cereala de baza in industria moraritului, iar prin insusirile
fizico-mecanice si indicii morfologici aceasta cultura impune una dintre cele mai
complexe industrii din ramura alimentara.
Bobul de grau este o cariopsa, avand forma oval-prelungita,mai mult sau mai putin
bombata,cu o adancitura longitudinala pe una din parti(partea ventrala), numita
santuletul bobului.
La unul din capetele bobului se afla un grup de peri celulozici denumit barbita
bobului,iar la capatul opus,pe partea dorsala, se gaseste embrionul.La exterior, bobul
este protejat de un invelis celulozic, format din mai multe straturi:
Aceste trei straturi formeaza pericarpul. Sub pericarp se afla invelisul seminal, compus
tot din trei straturi: un strat straveziu impenetrabil pentru apa, concrescut cu un strat
pigmentat si stratul hialin, complet straveziu.
In spatiile dintre aceste celule se gasesc granule mai mici de amidon in amestec cu
substante proteice. Cea mai mare aglomerare de substante proteice se afla spre periferia
endospermului si in special in stratul aleuronic.
Proportia dintre cele trei parti principale componente ale bobului de grau este
urmatoarea:endospermul ocupa 78-84% din bob, invelisul aleuronic 14,5-18,5% si
embrionul cu scutisorul 2-3,9%. Din punct de vedere al constituentilor biochimici, bobul
de grau contine o gama variata de substante nutritive, a caror proportie medie este
urmatoarea: glucide 72%, protide 11,4%, apa 13%, lipide 1,8% si complexul de substante
3
minerale(cenusa)1,8-2%. Valoarea de macinis a graului se apreciaza in functie de
urmatorii indici: umiditatea, uniformitatea si marimea boabelor, greutatea hectolitrica,
sticlozitatea si continutul in gluten. Continutul in gluten este un indice de calitate cu
mare insemnatate in panificatie. Tot atat de importante sunt si insusirile fizice ale
glutenului: elasticitaea, extensibilitatea si rezistenta la intindere. Aceste insusiri creeaza
capacitatea de retinere a gazelor ce se formeaza prin fermentarea aluatului si care in
final asigura porozitatea painii necesara pentru coacere si panificatie, in general.
Cu cat continutul in gluten este mai mare si cu cat insusirile fizice ale acestuia sunt mai
accentuate, cu atat insusirile de panificatie ale graului sunt mai bune.
Metoda directa este si cea mai utilizata si implica folosirea doar a ingredientelor
traditionale(faina de grau, apa, drojdie, sare), framantarea aluatului cu malaxoare
clasice o perioada de 10-15 minute, fermentarea aluatului la o temperatura de 30-32C
timp de 2-3ore. Timpul de fermentare este mai lung pentru a asigura timpul necesar
finalizarii proceselor incepute la framantare: hidroliza enzimatica a componentilor
macromoleculari(amidon, proteine), fermentarea zaharurilor simple de catre drojdie si
formarea retelei glutenice.
Dupa formarea aluatului are loc pregatirea acesteia pentru coacere care cuprinde
urmatoarele faze: divizarea aluatului, premodelarea, predospire, modelare finala,
dospire finala, conditionarea aluatului inainte de coacere.
Dupa divizare si premodelare are loc predospirea ce are ca scop relaxarea bucatii de
aluat. Pe parcursul predospirii are loc absorbtia interna a tensiunilor rezultate in urma
divizarii si modelarii aluatului tot acum avand loc si refacerea partiala a fibrelor de
gluten, fenomen denumit fixotrofie.
Coacerea painii este operatia de transformare a aluatului in produsul finit sub influenta
caldurii, in urma caruia se formeaza miezul si coaja painii si creste volumul acesteia.
Grau este, deci, materia de baza a moraritului in urma acesteia se obtine faina de grau,
baza panificatiei si in final painea noastra cea de toate zile pe care medicii o aseaza la
baza produselor de panificatie integrala, datorita aportului ridicat de carbohidrati, fibre
si energie.
4
Cap.2. Principii teoretice
In procesul de incarcare si descarcare, particulele de produs, in timpul trecerii cupelor
in jurul tamburului superior si inferior, se afla sub actiunea a doua forte:
Rezultanta acestor forţe întâlneşte verticala dusă prin centrul O al tamburului intr-un
punct P, distanta OP=h fiind denumită distanta polara (punctul P este numit pol).
= 2 de unde:
5
h= =
Polul P se afla la distanta h de centrul O, distanta ce depinde numai de turatia
tamburului, deoarece pozitia polului ramane permanent aceeasi oricare ar fi pozitia
cupei pe circumferinta. Cu cat viteza benzii este mai mare, cu atat si distanta h creste.
Distanta polara h are un rol important la descarcarea cupelor, in timpul trecerii peste
tamburul superior. In functie de marimea lui h apar trei cazuri dupa cum urmeaza:
1. i;
2. e sau ;
Raza interioara ri este egala cu raza tamburului, iar raza exterioara re este egala cu raza
cercului format de buza exterioara a cupei in rotire pe tambur.
In primul caz, in toate pozitiile cupei, rezultanta R este dirijata spre exteriorul cupei.
Deci in acest caz la descarcare predomina efectul fortei centrifuge, descarcarea facandu-
se centrifugal, iar elevatorul se numeste elevator centrifugal.
Raza exterioara re este formata din raza interioara, grosimea benzii si deschiderea
cupei.
Cum produsul se varsa numai pe marginile superioare ale cupelor,zona de varsare trece
pe deasupra cupelor din fata, ceea ce permite o apropiere cat mai mare a cupelor una
fata de lata pe banda.
6
Distanta dintre ele este obligata numai de capacitatea de scurgere a produsului in vrac,
pentru a vea timpul necesar de completare a golului lasat prin umplerea cupei
anterioare.
Zona de varsare a materialului este plasata mai sus decat in cazul al doilea,ceea ce
permite ca distanta dintre cupe sa se ia mai mica si deci sa se elimine abaterea spre
interior a ramurii coboratoare.
Cum valoarea lui h este in functie directa de viteza benzii,trebuie retinut ca viteza
acesteia nu trebuie sa depaseasca valoarea pentru care forta centrifuga este mai mare
decat 2/3 din greutate.
mg
sau
7
in care ri este diametrul tamburului de
actionare, in m.
h
Capacitatea de transport a elevatoarelor se situeaza intre 2-3 pana la 300 t/h, putand
atinge inaltimi de ridicare de peste 30m.
Astfel, pentru cereale, viteza medie este de 2-2.8m/s, iar in cazul elevatoarelor de mare
capacitate 3.5m/s; pentru produsele marunte(sroturi si grisuri) 1.3-1.8m/s, iar pentru
faina si tarate 1.2-1.5m/s. Viteza se calculeaza in functie de de diametrul tamburului
conducator, deci pentru cereale viteza se calculeaza:
v
Pentru faina si tarate avem urmatoarea formula:
8
Alegerea unei viteze excesive face ca produsul sa nu se descarce din cupe sau sa fie
antrenat pe firul coborator al elevatorului.
y in care:
y-directia pe verticala;
9
se folosesc formulele urmatoare pentru xmin si xmax, care sunt distantele pe axa orizontala
a axului tamburului pana la parabola cea mai apropiata si respectiv cea mai indepartata
de centrul O al tamburului. Aceste formule se folosesc pentru a stabili exact
dimensiunile capului de elevator:
x max
Cum produsul se varsa numai pe marginile superioare ale cupelor,zona de varsare trece
deasupra cupelor din fata, ceea ce permite o apropiere cat de mare a cupelor una fata de
lata pe banda. Descarcarea se face bine cand intre forta centrifuga si greutatea bucatilor
de material exista relatia:
de unde rezulta ca
G=greutatea granulei;
m-masa granulei;
v-viteza cupei;
g-acceleratia gravitationala;
10
Din relatiile de mai sus rezulta ca raza rotii de descarcare depinde de viteza
elevatorului.
Aceste elevatoare au viteze mari si sunt ieftine;ele servesc in special pentru debite mici
si mijlocii si pentru materiale pulverulente sau granulare, sunt contraindicate pentru
materiala vascoase, lipicioase si abrazive.
Viteza este mai mica, servesc pentru materialele care curg greu.
Continuitatea descarcarii rezulta din fixarea una langa alta a cupelor(pe lanturi sau
banda), cupele au peretii plani, astfel dispusi incat materialul care se descarca dintr-o
cupa sa alunece pe fata exterioara a peretelui cupei precedente.
11
Incarcarea cupelor se face lasand materialul sa cada cat mai uniform pe un plan inclinat
direct in cupele care se ridica.
A) Cupe adanci cu peretele din spate drept cu fund rotunjit si cu unghiul la varf de 65©,
folosite pentru materiale cu granulatie mica si care curg usor. Pasul cupelor se stabileste
de producator in functie de debitul elevatorului, forma cupei, pasul lantului si
conditiile de utilizare.
B) Cupe cu adancime redusa cu fund rotunjit cu ungul la varf de 45©, utilizate pentru
materiale care se scurg greu si care au tendinta de a adera la peretii cupelor.
12
Pasul cupelor este de 2-3 ori inaltimea cupelor.
In figura 2 avem tipurile de cupe folosite pentru elevatoare confectionate din tabla
ambutisata sau polimeri injectati.
13
SCHEMA CONSTRUCTIVA A ELEVATORULUI CU CUPE fig.3
Cupele (9) sunt fixate pe elementul de tractiune,care este format din lanturi articulate
sau banda cu insertii textile,numita si chinga (2).
14
Tamburul de actionare (3), de la partea superioara,este tamburul conducator,primind
actionarea de la motoreductor sau de la o transmisie centrala prin intermediul unei roti
de curea,iar tamburul de intindere (4) este situat in partea inferioara.
Elementele in miscare sunt inchise in carcasa (1) confectionata din lemn sau din tabla.
Banda transportoare (2) este confectionata din curea textila sau banda de cauciuc cu
insertii textile are o latime care variaza in functie de capacitatea necesara a elevatorului
de la 60-300 mm.
Banda purtatoare de cupe, care se deplaseaza liber, neghidata intre cei doi tamburi, este
inchisa in niste tuburi cu sectiune rectangulara confectionate pe tronsoane de lungimi
variabile cuprinse intre 2-3m, fiind prevazute cu ferestre de vizitare(din sticla organica)
si cu ferestre speciale pentru intinderea si fixarea benzii cu cupe.
Alegerea unei viteze prea mari(excesive) face ca produsul sa nu se descarce din cupe
sau sa fie ntrenat pe firul coborator al elevatorului.
Cupele se fixeaza pe banda prin intermediul unor suruburi speciale cu cap lat inecat si
cu clopot, prevazute cu colti de fixare in banda.
In dreptul suruburilor, peretele cupei are o adancitura astfel ca suprafata benzii care
vine in contact cu tamburii ramane neteda asigurand o functionare linistita si de durata
mai mare a benzii.
Pebtru curatirea partilor interioare ale tuburilor elevatorului, se recomanda ca, o data
pe saptamana, in locul unei cupe sa se fixeze o perie.
15
Piciorul elevatorului cuprinde dispozitivele de intindere si serveste totodata la
alimentarea elevatorului.
Fundul palniei se executa la 45° fata de orizontala,in cazul cerealelor, si la 60° pentru
materialele fainoase.
Pasul cupelor, respectiv distanta de ordonare a acestora pe banda, este impus de natura
produsului de transportat.
El se alege astfel ca, dupa incarcarea unei cupe din gramada de produs, acesta sa aiba
timp sa revine la loc dupa trecerea fiecarei cupe, in caz contrar cupa urmatoare va gasi
in fata ei un gol de produs si nu se va mai putea umple.
Pentru a se evita acest lucru, este necesar sa se tina seama de o buna corelare intre
distanta dintre cupe si viteza de deplasare a benzii, avandu-se in vedere si natura
produsului.
Cand produsul se scurge greu, se aleg distante mari intre cupe si viteze mici mici ale
benzii, si invers.
Banda confectionata din curea textila sau banda de cauciuc cu insertii textile are o
latime care variaza in functie de capacitatea necesara a elevatorului de la 60 pana la
300mm.
16
Latimea se ia mai mare cu 10-15mm decat latimea cupelor folosite,in cazul benzilor cu
latimea cuprinsa intre 60 si 200 mm, si cu 300mm, in cazul benzilor cu latimide peste
200 mm.
5.1.Tema proiectului
17
5.2 Informatii teoretice necesare calculului
Elevatorul cu cupe este utilizat pentru transportul graului intr-o sectie de morarit,graul
fiind transportat spre sectia de pregatire a graului inainte de macinarea acestuia si
obtinerea fainii albe de grau.
Tipul de elevator cu cupe recomandat pentru acest caz este cu descarcare centrifugala
specific transportului de cereale intre sectiile morii.
18
Cupa este capacitate mijlocie specifica graului cu fundul rotunjit si in executie adanca
avand unghiul de varf de cca 65©
Viteza medie pentru transportul garului si descarcarea acestuia este de 2.5-3 m/s.
D unde
19
Productivitatea elevatoarelor cu cupe este data de relatia:
Q unde
-ρv=730-850 kg/m3
P
Q este capacitatea de transport
20
5.3 Calculul formulelor specifice utilajului
Latimea cupei este 80 mm, iar pentru calculul formulei transformam in metri, deci avem
0.08m.
21
D=0.05+0.12+0.15=0.32m
v
m3
22
ρ=800kg/m3;
Q=2000kg/h;
H=15m;
η=0.75.
23
Cap.6 Schema de flux tehnologic ce include elevatorul de cupe
24
1.celula de rezerva
2.transportator melcat(snec)
3.elevator
4.cântar automat
5.separator aspirator
6.magnet permanent
7.baterie detrioare
8.trior spiral
9.decojitor de desprafuire
11.aparat de udat
12.transportor dublu
25
13.celula de odihnă
14.transportor melcat
Bibliografie
26
2. Bratu,Em.A , Operatii si utilaje in industria alimentara,Editura
Tehnica,Bucuresti,1969.
11.***regielive.ro
12.***student.ccbcmd.edu
13.***21food.com
27