Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Facultatea de Litere
Departamentul de Arte

REFERAT LA ETICA SI INTEGRITATE ACADEMICA

Coordonator stiintific
Lector Universitar Dr. IOLANDA MANESCU

Masterand

Bazavan Florin Viorel ,


Anul I,
Arta muzicala romaneasca contemporana
CE SUNT NORMELE MORALE ( CONSPECT )
Distincția dintre rațiunea teoretică și domeniul ei de
exercițiu „ceea ce este”, și rațiunea practică ce se ocupă de „ceea ce
trebuie să fie” nu are
în vedere existența a două rațiuni. Omul posedă, firește, o singură
ratiune.«Ceea ce este» descrie lucrurile așa cum sunt (tendințe sociale,
capacități
mentale, procesele neuronale), în timp ce «ceea ce trebuie să fie» se
referă la cum ne-am
dori să fie lucrurile și cum trebuie să ne comportăm. «Este» corespunde
realității, iar
«trebuie» valorilor…«Este» și «trebuie» sunt yin-ul și Yang-ul moralității. Le
avem pe
amândouă, avem nevoie de amândouă; nu sunt același lucru, dar nici nu
sunt complet
separate. Sunt complementare.
Există, cum arată Kant, trei forme de
manifestare ale egoismului nostru în lume, adică de centrare a noastră pe
noi înșine:
-„egoismul logic” și se referă la încrederea că opiniile noastre sunt
adevărate prin simplu fapt că le afirmăm.
-„egoismul estetic”,-convingerea fermă că propriul nostru gust reprezintă o
evaluare
universală a plăcerii pe care o produce contemplarea artistică
-egoismul moral este acela pentru care toate scopurile se
limitează la sine, nevăzând nici un folos decât în ceea ce îi folosește lui…
cu privire la
foloase și la propria-i fericire.”(fericirea noastră este realizată,
de regulă, pe seama nefericirii celorlalți.)
Moralitatea umană a apărut pe lume și s-a diferențiat de cea animal.Spre
deosebire
de animale care dispun de forme rudimentare de moralitate prin intermediul
emoțiilor
morale – cum ar fi de pildă compasiunea, cooperarea și întrajutorarea,
îngrijirea
bolnavilor –, la om, moralitatea este reglementată prin norme etice ce tind
să aibă o
valoare universală. „Raportarea la bine și la rău se face «în cazul omului,
n.n.» la nivel
mai abstract și dezinteresat. Prin asta se distinge moralitatea umană: prin
tendința către
standarde universale .
În centrul vieții morale umane se află obiceiurile (cutumele), norme morale.
Normele sunt condiții ale libertății și împlinirii idealurilor noastre de
oameni,acestea sunt nescrise și anonime, transmise mai departe de la
generație la generație. Ele reglementează comportamentele
legate de marile rituri ale vieții omului, naștere, căsătoria, moartea și
deopotrivă,
totalitatea relațiilor dintre oamenii care trăiesc într-o comunitate.
„Obiceiurile pot fi
privite ca o specie a deprinderilor. O deprindere este în esență o
regularitate în
comportamentul unui individ, o dispoziție sau o tendință de a face lucruri
asemănătoare
sau în circumstanțe repetabile. Deprinderile se dobândesc, nu sunt
înnăscute. Obiceiurile
pot fi privite ca depinderi sociale. Ele reprezintă tipare de comportament
pentru membrii
unei comunități.
Obiceiurile instituite în calitatea lor de norme morale se referă nu doar la
acțiune, ci și la idealuri. „De reguli ideale este vorba, bunăoară, atunci când
spunem că
un om trebuie să fie generos, iubitor de adevăr, cumpătat etc. Regulile
ideale sunt strâns legate de
În alte cuvinte, normele morale nu doar prescriu comportamente dezirabile,
ci fixează și
anumite modele de umanitate către care tind oamenii obișnuiți. Dacă ne
ocupăm de
afaceri vrem să devenim oameni de afaceri buni, dacă ne ocupăm de
educație vrem să
devenim profesori buni ș.a.m.d.
Normele juridice sunt sisteme de interdicții elaborate prin voința
celor care exercită puterea într-un stat. Pe scurt, normele juridice sunt
formulate în legi
explicite care impun, sub amenințarea pedepsei, comportamente sociale
obligatorii ; normele juridice au o structură logică standard compusă din trei
elemente: ipoteza, dispoziția și sancțiunea.
Normele morale care sunt exprimate în sfaturi sau maxime de
înțelepciune populară, fiind însoțite de pedepse blânde, cum ar fi
observația etică,
certarea ori marginalizarea.
Relația dintre normele juridice sau de drept și normele morale.:sistemul de
legi juridice trebuie să se fundeze pe idealuri, principii și norme morale
(„justiție prin drept și morală”).
Pe scurt, etica academică promovează respectarea normelor eticei ,adica
agenții morali implicați în
actul educațional trebuie să respecte normele etice nu de frica pedepselor ,
ci din convingerea că ei reprezintă modelul de umanitate
spre care aspiră ceilalți semeni ai noștri.
.

S-ar putea să vă placă și